Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1054

Joi, 3 Martie 2016

N oul rector al instituþiei de

învãþãmânt superior dinValea Jiului a cerut unaudit pentru a vedeacare este situaþiaUniversitãþii ºi ce trebuie îmbunãtãþit ºi îndomeniul administrativpe durata mandatuluisãu. Rectorul Radu Sorinmai spune cã auditul nuurmãreºte pe cineva.

”Trebuie sã ºtiu ºi eu cu ceplec la drum, auditul estenecesar, obligatoriu, ºi nueste îndreptat împotrivacuiva. Nu vãd de ce trebuiesã se teamã cineva atâta timpcât nu are probleme, cât estecurat. Nu am nici o treabã cu nimeni ºi nici nu am discutat despre mazilireacuiva, însã am discutat ºi esteºi firesc, cã vreau sã fac unaudit ca sã ºtiu stareaUniversitãþii. A fãcut acestlucru ºi domnul Poantã (n.r.fostul rector) când a preluatde la domnul Pop, este o

obligaþie sã fac acest audit.Cine s-a speriat de acestlucru este treaba lui”, adeclarat rectorul Universitãþiidin Petroºani, Radu Sorin.

Declaraþia vine dupã ce s-a speculat cã noul rectorvrea ”capul” directoruluiadministrativ, DacianCiodaru, coleg de partid, dealtfel, cu Radu Sorin.

Contactat telefonic,Ciodaru a refuzat sã facãorice comentariu ºi a declaratcã ”nu comentez ºi orice discuþie despre ºcoalã, serezolvã în ºcoalã (n.r.Universitate)”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C heltuiesc de aproape 4 ori mai mult decât produc ºiparcã au ajuns la concluzia cã plutesc în derivã.

Asta spun sindicatele din minerit, în timp ce sindicaliºtii din energie susþin cã ei ar trebui sã stea, pânã ce preþulenergiei le va fi prielnic ºi minerii sã intre pe sistemul deînchidere ºi subvenþionare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Numai în municipiulPetroºani sunt aproximativ1.500 de oameni care auajuns ºomeri ºi foarte puþini dintre ei au ºi indemnizaþie.

Cei mai mulþi încã nuºi-au gãsit un loc demuncã, dar la bursa devineri ar avea o ºansã.Oricum, agenþiile locale îºipun mari speranþe în constructorii care ºi-arputea reîncepe activitateaîn scurt timp. Pânã atunci,

însã, vineri este primabursã din 2016.

„Avem locuri de muncãîn confecþii, în comerþ ºiavem o firmã de turismcare cautã agenþi de turism. În perioada aceasta încã se menþinedestul de ridicat ºomajul,pentru cã avem construc-torii intraþi în ºomaj dintoamnã ºi urmeazã ca din aceastã lunã sã îi reangajãm pe muncitori ºiatunci rata ºomajului va

scãdea”, a spus JudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani.

Nu sunt mulþi cei carecautã acum sã angajezeºomeri, aºa încât niciaºteptãrile nu sunt preamari în acest moment.

„Pentru prima bursã,noi, pânã în momentul defaþã, avem 3 angajatoricare îºi confirmã prezenþa.Desigur, pânã vineri neaºteptãm sã mai avem alþi2, sau 3. Având în vedere

cã suntem la început dean ºi pe piaþa muncii încãsunt blocate locurile demuncã, nu ne aºteptãm larezultate foarte bune”, amai precizat JudithBabþan.

Judeþul Hunedoara areca tradiþie organizareaunor burse locale, mai

multe decât în restul þãrii,dat fiind numãrul mare alcelor care îºi cautã un locde muncã în aceastã zonã.Bursa de vineri începe laora 9,00 ºi ºomerii suntîndemnaþi sã participe laacest eveniment.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Rectorul Universitãþii din Petroºani:

”Auditul nu este îndreptatîmpotriva cuiva”

Vineri este Bursa Mãrþiºoruluiª omerii din Valea Jiului ºi din îmtreg judeþul Hunedoara sunt aºteptaþi

vineri de la ora 9,00 la Bursa locurilor de muncã. Este ca un cadou înprima lunã de primãvarã, aceasta fiind ºi prima bursã organizatã deAJOFM Hunedoara, în exclusivitate pentru ºomerii din acest judeþ.

CEH – corabie în derivã,din care

SCAPÃ CINE POATE!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

CASA DE AJUTOR RECIPROCA PENSIONARILOR PETRILA

CONVOCATOR

C.A.R. PENTRIONARILOR PETRILAinvitã membrii sãi la ADUNAREAGENERALÃ care va avea loc în data de10.03.2016, ora 11.00, la sediul C.A.R.P.,situat în Petrila, Str. N. Bãlcescu, Nr. 4

Telefon 0254.550.989

B azinul didactic,

terapie pentru ceimici ºi cei mari.Bazinul de înotdidactic se dovedeºtea fi un izvor de sãnãtate. Copii cãrora odatã le erafricã de apã au ajunsacum sã nu maipãrãseascã bazinuldidactic.

“Venim din lunanoiembrie la bazin.Fetiþei nu îi plãcea apaºi era un adevãrat calvarºi când trebuia sã facãduº. Am hotãrât sã oaducem pentru cã amaflat de instructori ºine-a plãcut. Am vãzutfoarte mulþi pãrinþicare îºi aduc copii aiciºi sunt foarte încântaþiºi aºa am venit ºi noiºi se vãd progresemari pentru cã nu îimai este fricã de apã ºiabia aºteaptã sã vinã labazin. Exista instruc-torii care le-au preluatfrica de apã ºi totuleste bine acum”,spune o mãmicã.

Un alt pãrinte considerã bazinuldidactic o alternativãSÃNÃTOASà la gad-geturi. Sunt copii carenu pot fi dezlipiþi detablete, telefoane saujocuri, însã se pare cãapa a câºtigat lupta cutehnologia.

“Este a patra lunãde când vin cu copilulla bazin ºi deja se vãdrezultate. Instructoriiau activitate ºi se dedica acestui sport.Este un lucru foartebun pentru cã în ziuade azi tehnologia aluat locul sportului.Copilul meu are 11ani ºi a învãþat sãînoate aici iar instruc-torii l-au ajutat”, nespune o altã mãmicã.

Reprezentanþii bazinului de înot didac-tic spun cã numãrulcelor care frecventeazãedificiul este din ce înce mai mare.

“Avem foarte mulþicopii care sunt la cursurile de înot. Laora actualã solicitãrilesunt din ce în ce maimari. Avem patruinstructori care seocupa de predarea cursurilor de înot ºinumãrul copiilor este încreºtere. Cel mai miceste în jur la cinci ani ºipânã la vârsta matu-ritãþii. Este bine de micisã învãþãm chiar ºi cumsã ne comportãm. Pecei mici este bine sã-iînvãþãm sã stea bine pepicioare. Înotul spune

mult mai mult,miºcarea înseamnãsãnãtate. Sportulînseamnã mai multdecât ne gândim noi.Pentru acest lucru trebuie sã îl felicitãm pe domnul primarTiberiu Iacob Ridzipentru cã acest bazinde înot a fost fãcut lainiþiativa dânsului ºiaceasta construcþie este printre puþinele dinþarã”, a declarat PetrePopa, reprezentantulbazinului didactic dinPetroºani.

Investiþii la bazin

Edilii din Petroºaninu se opresc la simplarealizare a bazinuluididactic. Se are învedere îmbunãtãþirea

condiþiilor de aici prinmontarea unei saune.

“S-a constatat faptulcã este necesarã osaunã ºi aceasta va fiadusã în cel mai scurttimp. Noi suntem subvenþionaþi de cãtreconsiliul local”, a maisubliniat sursa citatã.

Începând din acestan, pensionarii carevin la bazinul didacticdin Petroºani au oserie de beneficii.Preþul de intrare ascãzut de la 14 la 10lei, iar acest lucru acrescut semnificativnumãrul pensionarilorcare vin sã se relaxezecâteva ore la bazin.

„Pensionarii au oreducere de la 140 delei la 100 de leiabonamentul ºi biletul

de intrare de 14 lei la10 lei. Consider cãnici apa de la duºuricare se consuma nueste plãtitã. Totul estefãcut în sprijinul oame-nilor pentru cã aceºtiasã se poatã relaxa ºisã-i îndemnãm sã vinãcât mai repede ºi câtmai des la bazinul deînot. Numãrul pensio-narilor a crescut semnificativ. În lunadecembrie am avutniºte rude care auvenit din Germania ºiau stat la noi câtevazile ºi ne-au felicitatpentru tot ceea ce s-afãcut în acest oraº.Avem oameni dinAnglia ºi din Spaniacare au venit la bazinºi care au fost foartemulþumiþi”, a maispus Petre Popa.

Pentru realizareaacestui proiect a cãruivaloare este de 3,739milioane de lei, admi-nistraþia localã de laPetroºani a contribuitcu suma de 329.254lei punând de aseme-nea, la dispoziþie, înmod gratuit, terenulpentru amplasareaconstrucþiei.

Monika BACIUMonika BACIU

B ani pentru mai multeasociaþii culturale

sau sportive prin LegeaTinerilor. Administraþialocalã de la Petrila a publicat beneficiariifinanþãrilor nerambursabile în bazaLegii 350/2006.

Suma totalã alocatã este de210.000 de lei. AsociaþiaCulturalã Rapsodia Munþilor ºiAsociaþia Culturalã JuniiPetrileni au primit finanþarenerambursabilã în valoare de5000 de lei fiecare.

De cealaltã parte cea maimare finanþare nerambursabilãa primit-o Clubul Inter Petrila.Sportivilor de aici le-a fost repartizatã suma de200.000 lei.

Inter Petrila evolueazã în Liga a IV-a, iar la finalulsezonului trecut a ocupat poziþia cu numãrul 4.

Prin legea Tineretului,Autoritãþile administraþiei publice locale ºi judeþene asigurã cadrul instituþional ºicondiþiile necesare pentru participarea tinerilor laluarea deciziilor din domeniultineretului. În toate problemele

ce vizeazã tineretul, consiliilelocale ale comunelor ºioraºelor au obligaþia de a orga-niza proceduri de consultare cuorganizaþiile neguvernamentalede tineret ºi pentru tineret,constituite la nivelul respectiveiunitãþi administrativ-teritoriale.Statul acordã sprijin tinerilorpentru înfiinþarea de între-prinderi mici ºi mijlocii ºi pen-tru realizarea de investiþii, prinprograme de creditare prefe-renþialã, cu prioritate în mediulrural ºi în zonele geografice cunivel economic scãzut. Statulacordã facilitãþi sub formã dereduceri de taxe ºi impozite,pentru o perioadã de cel puþinun an calendaristic, pentrusocietãþi comerciale înfiinþatede tinerii absolvenþi, indiferentde nivelul studiilor acestora.

Monika BACIUMonika BACIU

Bazinul didactic a învins temeri ºi gadgeturi

200.000 de lei pentru Inter Petrila

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Martie 2016 Actualitate 3

Termocentrala Paroºeni esteîntr-o situaþie fãrã precedent,pentru cã firma care a lucrat lamontarea pieselor de la insta-laþia de desulfurare a plecat ºiîncepe ºi demontarea macaraleicare mai avea ceva de lucruacolo. Nu sunt bani ºi nimeninu poate prelua lucrarea, iarangajaþii de la Paroºeni stau ºi privesc cum o investiþie de 70 de milioane de euro se ducepe apa sâmbetei.

„Începând cu sãptãmânaaceasta, Tehnoservice Bucureºti,firma contractantã a lucrãriitehnice a fost nevoitã sã-ºiîntrerupã lucrãrile ºi sã plece din

unitate. Nu ºtim pânã când.Pentru ei reprezintã o premierãdin cauzã cã nu s-a mai întâm-plat aºa cu nicio lucrare a lor ºiasta înseamnã cã ei, practic, nuaveau nici cui sã predea aceastãlucrare nefinalizatã. Nu estefinalizatã, nici predatã, pentrucã ar trebui sã facã asta consorþiul german, care sã opredea beneficiarului. Nu este a noastrã. Noi cum o pãzim fãrã un document de predare-primire?”, a declarat MihaiLorinþ, liderul sindical de laTermocentrala Paroºeni.

Pânã acum, pentru aceastãlucrare a fost alocatã suma de70 de milioane de euro ºi maieste necesar un rest de 4 milioane, bani care nu s-augãsit deocamdatã, cu toate insistenþele celor de la Paroºeni.Mai mult, dacã nu se finalizeazãlucrarea, cei de la Mediu voropri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului.Asta pentru cã acum se judecãîn instanþã pentru acest lucur,

iar termenul final este acum înluna martie. „Nefinalizândaceastã instalaþie, iar noi avemproces în instanþã cu MinisterulMediului, cã nu ne conformãmcerinþelor de mediu ºi, practic,nu mai putem vorbi de conti-nuarea activitãþii TermocentraleiParoºeni, din momentul în caretribunalul va da verdictul STOPJOC!”, a mai adãugat MihaiLorinþ, liderul sindical de laTermocentrala Paroºeni.

Toatã investiþia va fi în van ºi sumele împrumutate prinbãnci europene ºi româneºti vorfi nefolositoare. În aceste zile,Corpul de Control dinMinisterul Energiei este laComplexul EnergeticHunedoara ºi a fãcut mai multeverificãri ºi la TermocentralaParoºeni.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

În acest moment,Complexul EnergeticHunedoara primeºte100 de lei pe Mwatt,în timp ce, ca sã îlproducã, cheltuieºteîntre 360 ºi 370 delei. Amenzile pentru

lipsa certificatelor decarbon au curs ºi, lafinele lunii aprilie tre-buie plãtite altã tranºã.Complexul EnergeticHunedoara este pur ºisimplu în derivã ºitoate mitingurile ºi

protestele spontanesau organizate nu aureuºit sã reducã învreun fel acest deficit.Sindicaliºtii din mineritspun cã acum totul eneclar. „Conducereaeste una în derivã,deciziile sunt lipsite deconstrucþie, comuni-carea este extrem dedeficitarã ºi pentru cãexistã interese politice,sindicale, ale unor li-deri care vor creºtereapoziþiei pe care suntacum, toatre acesteaduc la acestã starecare aratã ca o corabiecare nu mai arecârmã, fãrã direcþie ºiasta genereazã miºcãride protest. Urmeazãdata de 30 aprilie,datã la care trebuie sãdepunem certificatelede carbon, iar noi nuam cumpãrat unul sin-gur. Am luat anul trecut prin ajutorul de

salvare, certificate decarbon ºi suntem înspate cu o amendã de132 de milioane deeuro”, a radiografiatPetre Nica, preºedin-tele Sindicatul MunteleCEH, situaþia dinminerit.

Pe de altã parte,sindicaliºtii dinenergie susþin cã ei artrebui sã nu lucreze ovreme, pentru a prindeun preþ bun la energiaelectricã, iar minerilorle recomandã sã acceseze ajutorul deînchidere.

Energeticienii au ºiun plan pe care vor sãaplice din 1 apriliepânã în octombrie.

„Când nu putempenetra piaþa cu preþulde cost al Mwatt-ului,prea mare ºi preþulprea mic pe piaþã alenergiei electrice,atunci nu are rost sã

funcþionãm. ªi atunci,va trebui ca noi sãstãm în rezervã terþiarãlentã ºi sã fim plãtiþidin servicii de sistem,iar minerii numai peun program de ajutorde stat. Fãrã 50 de leipe Gcalorie nu avemce vorbi de funcþionarepe viitor, în condiþiieconomice”, a com-pletat tabloul sumbrual CEH ºi Mihai

Lorinþ, sindicalist dindomeniul energiei laTermocentralaParoºeni.

Nimeni nu a luatîncã o decizie, ci doarangajaþii stau pe rândacasã pe salarii reduse.Nici aceastã mãsurã nuare rezultate imediate,iar CEH este în conti-nuare în derivã, în ciudatuturor protestelor destradã sau din subterande pânã acum.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Apelul în dosarul”prostituate pentru VIP-uri”, la primul termenM agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia

au stabilit primul termen de jude-catã al apelului formulat de DIICOT ºimembrii grupãrii de prostituþie din carefãcea parte ºi fiul unui consilier judeþean.

Daniel Ovidiu Pleºcan a fãcut apel la condamnarea de trei ani cu suspendare pe careprimit-o la Tribunalul Hunedoara, dar ceilalþi doiinculpaþi din dosar, condamnaþi ºi ei la pedepsecu suspendare. Nu doar acuzaþii sunt nemulþu-miþi de soluþia primei instanþe ci ºi procuroriiDIICOT. Aceºtia ar fi vrut o sentinþã cu exe-cutare în cazul celor trei ºi încearcã sã convingãinstanþa de apel sã modifice sentinþele.

De altfel, la Alba Iulia, ambele pãrþi vorputea administra noi probe la dosar în încer-carea de a-i convinge pe judecãtori sã modificesoluþie Tribunalului Hunedoara. Cei trei au fostacuzaþi de procurori de constituirea unui grupinfracþional organizat, trafic de minori ºi proxe-netism în formã continuatã. Anchetatorii aususþinut cã, în perioada iulie – decembrie 2014,membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi deter-minat sã practice prostituþia, în mai multe locuride cazare de pe Valea Jiului. Primul termen dejudecatã a fost stabilit de magistraþii Curþii deApel Alba Iulia pentru 28 martie 2016.

Pe de altã parte, unul dintre membrii grupãrii,Mihãiþã Silviu Praþa a ajuns în faþa judecãtorilordin Petroºani, pentru o amendã neplãtitã ºi pentru care s-a cerut înlocuirea cu zile deînchisoare. În dosarul de proxenetism, Praþa aprimit trei ani de închisoare cu suspendare.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

CEH – corabie în derivã, din care scapã cine poateC heltuiesc de aproape 4 ori mai mult

decât produc ºi parcã au ajuns laconcluzia cã plutesc în derivã. Asta spun sindicatele din minerit, în timp cesindicaliºtii din energie susþin cã ei artrebui sã stea, pânã ce preþul energiei leva fi prielnic ºi minerii sã intre pe sistemul de închidere ºi subvenþionare.

Nemþii îºi iau „jucãriile” de la Termocentrala ParoºeniÎ n aceastã sãptãmânã consorþiul de firme care a montat

instalaþia de desulfurare de la Termocentrala Paroºenia plecat ºi, pentru prima datã în istoria firmei lor, angajaþiinici nu au avut cui sã îi predea lucrarea efectuatã deja.Totul este gata în proporþie de 96%, dar acum firma francezo-germanã a plecat ºi îºi strânge ºi utilajele, dupã ceun an ºi jumãtate a aºteptat ultimii bani.

CEH ºi datoria din 1995

Complexul EnergeticHunedoara are de plãtit uncredit contractat în anul,ATENÞIE, 1995 de cãtreRENEL în cadrul proiectului dede reabilitare ºi modernizare asectorului energetic. Creditul afost folosit pentru modernizãri laTermocentrala Mintia. Dateleoficiale de la Ministerul deFinanþe aratã cã CEH are de plãtit nu mai puþin de 18 milioane de lei pentru un creditcontractat în anul 1995. statulromân a plãtit creditele externe,iar acum CEH trebuie sã ramburseze banii statului, adicãacelei entitãþi care a garantat lafiecare credit contractat, chiardacã avea cunoºtinþe despresituaþia pãguboasã a societãþiienergetice.

“Debit aferent împrumutulextern BIRD 3936/1995. Încadrul Proiectului de reabilitareºi modernizare a sectorului ener-getic aprobat prin OrdonanþaGuvernului nr. 41/1995 în bazacãreia a fost contractat creditulBIRD nr. 3936/1995, cugaranþia statului, MinisterulFinanþelor Publice, în calitate deGarant, a achitat la externîncepând cu data de01.11.2014, în numele societãþii obligaþiile scadente încadrul împrumutul. Astfel SCCE Hunedoara SÃ datora ladata de 01.11.2014, în numelesocietãþii obligaþii scadente încadrul împrumutului. Astfel, SCCE Hunedoara SÃ datora ladata de 07.01.2016 la fondulde risc un debit în valoare totalãde 48.812.336,72 lei, din care44.632.399,45 lei – debit dinrate de capital, dobânzi, comi-sioane ºi alte costuri aferente,achitate de Ministerul FinanþelorPublice în numele societãþii laextern, 5.179.937,27 lei –accesorii aferente debituluidatorat la fondul de riscprovenind din rate de capital,dobânzi, comisioane ºi alte costuri aferente”, se aratã îndocumentele MinisteruluiFinanþelor Publice.

Anul trecut, ComplexulEnergetic Hunedoara a plãtit osumã infimã în raport cu datoriatotalã. Ministerul de Finanþeîncearcã sã recupereze datoria

de la CEH, iar în acest sens aufost emise titluri executorii.

“Conform prevederilor art. 4al cap IV din Ordinul MinistruluiFinanþelor Publice nr.2005/2008 ºi ale OrdonanþeiGuvernului nr. 92/2003 privindcodul de procedurã fiscalã,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, au fostîntocmite înscrisurile (…) , în valoare de 12.549.676,57 lei(în data de 23.04.2015 a fostîncasata suma de 20.000 lei,valoarea finalã a acestui înscrisfiind de 12.529.676,57 lei),17.852.631,84 lei, respective1.310.705,85 lei, prin care afost individualizat debitul SCComplexul Energetic

Hunedoara SA la fondul de risc, pentru creditul BIRDnr.3936/1995, pentru perioadele 05.11.2015 –31.03.2015, 01.04.2015 –30.06.2015, respective01.07.2015 – 30.09.2015 ºicare au reprezentat titluri de cre-anþa. Totodatã, pentru perioada01.10.2015 – 07.01.2016Ministerul Finanþelor Publice aemis titlurile de creanþã nr.536962/10.02.2016 ºi nr.536963/10.02.2016 prin care s-au individualizat debiteleacumulate în aceastã perioadãîn valoare totalã de18.019.322,46 lei”, mai aratã raportul MFP.

Cum a pornit creditulde acum 21 de ani

Acum, în anul 2016 CEH seaflã în situaþia în care trebuie sãramburseze o sumã importantãde bani statului român pentruun proiect derulat la termocen-trala Mintia. Totul a pornit în anul 1995 la data de 29 august când între România,în calitate de garantul ºi Banca Internaþionalã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare a

fost încheiat un acord. Acordulfãcea referire la RENEL, iar prinAcordul de împrumut dinaceeaºi datã, între Bancã ºiÎmprumutat, adicã RENEL,Banca a convenit sã acordeÎmprumutatului un împrumut îndiferite monede, echivalent cu osutã zece milioane dolari S.U.A.(110.000.000 $), în termenii ºicondiþiile stipulate în Acordul deîmprumut, dar numai cucondiþia ca Garantul sã convinã sã garanteze obligaþiileÎmprumutatului privind acestîmprumut.

CEH a moºtenitîmprumutul Regiei

Autonome a Huilei. “Creditul de la BIRD a fost

destinat finanþãrii proiectului dereabilitare ºi modernizare ablocului energetic nr. 3 CETMintia. Acest proiect a fostfinanþat din credit extern, dinsurse proprii ºi din fondul dedezvoltare al sistemului energetic

conform HG 730/16.10.1998.În luna august 1995, RegiaAutonomã de ElectricitateRENEL a contractat cu BancaMondialã un împrumut denominat în unitãþi de pool, însumã de 110 milioane USDechivalenþi, din care a fost anulatã în luna februarie 2001suma de 33,5 milioane USDechivalenþi. Din acest împrumuts-au efectuat trageri pentrufinanþarea proiectului menþionatde 10.930.016,26 USDechivalenþi, pânã la data de 17mai 2001, când acest acord afost sistat de cãtre BIRD. Ladata de 31 mai 2002 BIRD areluat acordul de împrumut cuElectrocentrale Deva, acord carea fost garantat de cãtreGuvernul României conformHG 548/13.06.2002 privindaprobarea amendamentelorconvenite la Bucureºti la 31 mai2002 între Guvernul Românieiºi BIRD, prin care Societateapoate dispune de o sumã maximã de 69.908.805,03USD echivalenþi”, se aratã înraportul CEH.

Termenul de rambursare alîmprumutului era datã de 1noiembrie 2015, datã pe care

CEH nu a avut posibilitatea de ao respecta.

“Soldul împrumutului în USDechivalenþi la 31 decembrie2014 este de 8.008.753 USDechivalenþi (31 decembrie 2013:16.263.392 USD echivalenþi).Obligaþia de platã se stabileºtelunar, conform situaþiei unitãþilorde pool la finele lunii ºi pe bazaînºtiinbþãrii Bãncii Mondiale,prin care se corecteazã valoareadolarilor istorici în funcþie deplãtiþe care se efectueazã îndiverse valute”, se mai aratã înraportul CEH.

Debite pentruParoºeni

Un alt credit neplãtit alComplexului EnergeticHunedoara este în valoare depeste 65 de milioane de euro,iar acesta este destinatTermocentralei Paroºeni. În anul2012, a fost semnat contractulde finanþare pentru centrala ter-

micã Paroºeni. Un alt creditpãgubos care se atârnã greu ladatoriile CEH.

“Debit aferent împrumutuluiBCR ºi BRD. Proiectele deinvestiþii de mediu la CentralaElectricã Paroºeni, “schimbareatehnologiei actuale de colectare,transport ºi depozitare a zgurii ºicenuºii” ºi “instalaþia de desulfu-rare a gazelor de ardere” sefinanþeazã prin credite în valoare totalã de 65.300.000euro, contractate de MinisterulFinanþelor Publice de la BEI(32.650.000 euro, utilizat integral), BCR (17.950.000euro, utilizat integral) ºi BDR(14.700.000 euro din care s-autilizat 12.198.217,82 euro) ºisubîmprumutate ComplexuluiEnergetic Hunedoara, în bazaLegii nr. 121/2012 privind rati-ficarea Contractului de finanþaredintre România ºi BEI, semnatla Bucureºti la 16 decembrie2011, pentru finanþarea proiec-tului Centrala Electricã Paroºeni.Ca urmare a plãtþilor neefectu-ate de Ministerul FinanþelorPublice în confomitate cuprevederile contractului definanþare a Proiectului privind

“Centrala Electricã Paroºeni” nr.615111/03.12.2013 înregis-trat la BCR cu nr. DSPFI-DAPC/51/4594/03.12.2013ratificat prin Legea nr.121/2012 ºi ale AIS nr.615734/05.12.2013, la datade 07.01.2016, data deschideriiprocedurii de insolvenþã, deb-itele SC Complexul EnergeticHunedoara la fondul de riscpentru datoria publicã guverna-mentalã gestionat de MinisterulFinanþelor Publice, precum ºi labugetul de stat sunt:3.334.539,95 lei reprezintãdebit principal ºi accesorii rezul-tat din neachitarea obligaþiilorde platã ale CEH faþã de MFP-BCR la scadenþele aferente anu-lui 2015. conform prevederilorart. 4 al cap. IV din ordinulMinistrului Finanþelor Publice nr.2005/2008 ºi ale Legii nr.207.2015 privind Codul deprocedurã fiscalã au fostîntocmite înscrisurile nr.536336/13.01.2016, nr.536337/13.01.2016 ºi nr.536338/13.01.2016 anexate,în valoare de 253.001,11 lei,1.742.547,18 lei, respectiv1.327.654,99 lei, prin care afost individualizat debitul SCComplexul EnergeticHunedoara SÃ la fondul de risc,cât ºi la bugetul de stat aferentîmprumutului de la BCR pentruperioada 26.10.2015 -31.12.2015, respectiv02.12.2015 – 31.12.2015 ºicare au reprezentat tituluri decreanþã. Menþionãm cã pentruperioada 01.01.2016 –07.01.2016 (data deschideriiprocedurii de insolvenþã)Ministerul Finanþelor Publiceurmeazã sã emitã titluri de cre-anþã pentru debitele la fondul derisc ºi bugetul de stat, incluzândvaloarea nou creatã în aceastãperioadã în sumã de 11.336,67lei, reprezentând debit principalºi accesorii”, aratã Ministerul deFinanþe.

Scadenþa creditului este anul2028, iar calculate sunt ºi ratelede risc ºi penalitãþile deîntârziere.

“27.382.405,89 euro,echivalentul a 123.973.842, 67lei, calculate la cursul de schimbal BNR de 4,5275 lei/euroexistent la data deschiderii pro-cedurii insolvenþei conform art.107 (2) din Legea nr. 85/2014,fiind sumã nescadentã la data de07.01.2016, reprezentândobligaþii în platã viitoare aleCEH faþã de MFP/BCR,respectiv rate de capital,dobândã ºi primã de risc pecare CEH ar fi trbeuit sã leachite la fiecare scadenþã pânãla data de 25.10.2028. Debit

aferent împrumutul BRD acordat în baza contractului definanþare a proiectului privind“centrala electricã Paroºeni” nr.60/19.05.2014, încheiat întreMFP ºi BRD - Groupe SocieteGenerale SA, respectivAcordului de ÎmprumutSubsidiar (AIS) nr.539296/05.06.2014, încheiatîntre Ministerul FinanþelorPublice, Ministerul Economiei ºiSC Complexul EnergeticHunedoara SA: 18.699.178,25euro, echivalentul a84.660.570,27 lei, calculat lacursul de schimb al BNR de4,5275 lei/euro existent la datadeschiderii procedurii de insol-venþei conform art. 107 (2) dinLegea nr. 85/2014, fiind sumãnescadentã la data 07.01.2016,reprezentând obligaþii de platãviitoare ale CEH faþã deMFP/BRD, respective rate decapital, dobândã, comision lafondul de risc ºi primã de risc pecare CEH ar fi trebuit sã leachite la fiecare scadenþã pânãla data de 25.02.2029”, maiaratã documentele Ministeruluide Finanþe.

Creditul pentru acest proiecta fost tras în douã tranºe, iarinvestiþia este realizatã în pro-porþie de 95%.

“Suma de 6.530.000 euro afost trasã în luna noiembrie2012, cu o dobândã fixã de2.531%/an, din aceastaachitându-se avansul de 10%conform contractului comercial(...) încheiat cu contractorulCNIM. Diferenþa în sumã de26.120.000 euro a fost trasã înluna aprilie 2013, cu o dobândãfixã de 2,551%/an, iar dinaceastã sumã s-a deschis acreditivul irevocabil confirmatpentru plata a 90% din valoareaechipamentelor din porþiuneastrãinã pentru IDG”, aratã documentele CEH

Cãmãtãria este practicatã ºi

în acest caz. Potrivit docu-mentelor CEH “acest crediturmeazã a fi rambursat în 15ani, cu o perioadã de graþie de3 ani, începând cu anul 2015,în rate semestriale egale, pânãîn anul 2027. în perioada degraþie de plãteºte dobânda ºiprima de risc. La plata fiecãreirate se va achita o primã de riscîn procent de 3,2%, calculatã laºoldul tras ºi nerambursat.Conform legii (...) societatea vaplãti Ministerului FinanþelorPublice din surse proprii, trimes-trial în 8 rate egale (trimestrial înanii 2013 ºi 2014) un comisionla fondul de risc în cuantum de2,5% din suma împrumutului dela CEI (816.250 euro)”.

CEH mai are un credit con-tractat de la Banca Europeanãde Investiþii tot pentru termo-centrala Paroºeni. CEH a contractat credit în valoare deaproape 36 de milioane deeuro, iar acum are de rambursataproape 50 de milioane deeuro. ªi în acest caz, statulromân beneficiazã de sume dela CEH cu titlul de “dobândã derisc.

“Debit aferent împrumutulextern BEI 81289/2012. Ladata de 07.01.2016, datadeschiderii procedurii de insol-venþã, debitele CEH faþã faþã deMFP aferente împrumutuluiextern BEI 81289, în valoarede 32.650.000,00 euro (trasintegral), aprobat prin Legea nr.121/2012 privind ratificareaContractului de finanþare dintreRomânia ºi BEI, semnat laBucureºti la 16 decembrie2011, pentru finanþareaProiectului “Centrala ElectricãParoºeni”, calculate în bazaacordului de împrumut subsidiarnr. 557.512/03.09.2012încheiat între MFP, fostulMECMA ºi SC ComplexulEnergetic Hunedoara sunt:10.089.046,01 lei – reprezintãdebit fix la fondul de risc ºi

bugetul de stat (principal ºi accesorii) rezultat din nea-chitarea obligaþiilor de platã aleCEH faþã de MFP/BEI la sca-denþele aferente anului 2015,pentru care au fost întocmittitlurile de creanþã/executorii nr.543.414/04.08.2015,546.980/29.10.2015,547.161/29.10.2015,536.840/29.01.2016,536.841/29.01.2016,536.919/29.01.2016 ºi536.840/29.01.2016 în bazaOrdonanþei Guvernuluinr.92/2003 privind Codul deprocedurã fiscalã, republicatã,cu modificãrile ºi completãrileulterioare,în vigoare pânã ladata de 31.12.2015, precum ºiale Legii nr. 207/2015 privindCodul de procedurã fiscalã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, valabilã din data de01.01.2016 ªi 43.918.271,45euro, echivalentul a198.839.974,00 lei, calculat lacursul de schimb al BNR de4,5275 lei/euro existent la datadeschiderii procedurii insolvenþeiconform art. 107 (2) din legeanr. 85/2014, fiind în sumãnescadentã la data de07.01.2016, reprezentândobligaþii de platã viitoare aleCEH faþã de MFP/BEI, respec-tive rate de capital, dobândã ºiprimã de risc pe care CEH ar fitrebuit sã le achite la fiecare scadenþã pânã la data de11.12.2027”, mai aratãMinisterul de Finanþe.

2015, anul care apus capac

Anul trecut, societatea energeticã a fost nevoitã sã seîmprumute de la statul românpentru achiziþionarea certifi-catelor de carbon. Pe lângã faptul cã CEH are de rambursatcredite importante, aceasta s-a mai ales ºi cu o amendã deaproape 600 de milioane de lei

pentru neachiziþionarea la timpa certificatelor de carbon. Dinvina cui? A statului care nu afost capabil sã se miºte cu vitezãpentru rezolvarea problemei.Raportul Ministerului de Finanþearatã cã societatea a beneficiatde o tranºã din bani chiar înziua declarãrii insolvenþei.

“Debit aferent împrumutuluiacordat în baza Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr.11/2015. Suma de36.588.028,19 lei reprezintãdebit (împrumut+dobândãîmprumut+dobândã deîntârziere) înregistrat în data de7.01.2016 acordat în bazaOrdonanþei de Urgenþã aGuvernului nr. 11/2015 privindacordarea unui împrumutSocietãþii Complexul EnergeticHunedoara SA din veniturirezultate din privatizare ºi aConvenþiei de împrumut nr.541193/102340/DG4416/09.06.2015”, aratã Ministerul de Finanþe.

CEH a primit ºi un ajutor desalvare în anul trecut, iar acumministerul de resort cautã sãtransforme acest ajutor în ajutorde restructurare. Decizia finalãstã însã la Comisia Europeanã.

“Debit afferent împrumutuluiacordat în baza Ordonanþei deUregnþã a Guvernului nr.22/2015. suma de101.783.754,30 lei reprezintãdebit (împrumut+dobândãîmprumut) pe care ComplexulEnergetic Hunedoara ar fi trebuit sã îl achite în data de20.01.2016, data scadenþeiîmprumutului, acordat în bazaOrdonanþei de Urgenþã aGuvernului nr. 22/2015 privindacordarea unui ajutor de statindividual pentru salvareaSocieetãþii ComplexulEnergeticv Hunedoara ºi aConvenþiei de împrumut nr.542693/102824/DG5566/1/14.07.2015”, mai aratãMInisterul de Finanþe.

CEH, dator ºi laANAF

Pe lângã toate datoriile comerciale, CEH înregistreazãcreanþe ºi la Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã. Pentrurecuperearea banilor, statulroman a pus sechestru pe toate

activele societãþii. “Societatea Complexul

Energtic Hunedoara figureazã ºicu alte creanþe rezultate din apli-carea prevederilor Ordonanþeide Urgenþã a Guvernului nr.11/2015 privind acordare unuiîmprumut societãþii ComplexulEnergetic Hunedoara SA dinvenituri din privatizare ºi aleordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 22/2015 privindacordarea unui ajutor individualpentru salvarea SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara, precum ºi altedatorii din acorduri de împrumutcu organisme bancare, garan-tate de stat. Astfel, SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SÃ figureazã în evidenþa Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã cu astfel decreanþe în sumã 72.803.065lei, exigibile înainte de intrareaîn insolvenþã 105.304.866 lei,dupã data intrãrii în insolvenþã,conform titlurilor de creanþã.

De asemenea, precizãm cãîn vederea garantãrii creanþelorbugetare atât cele datoratebugetului general consolidat, câtºi a celor rezultate din împrumu-turile de stat, organul fiscal ainstituit sechestre asuprabunurilor mobile ºi imobile alesocietãþii, în sumã totalã de767.528.841 lei din care:173.239.988 lei pentrugarantarea împrumuturilor destat, 594.288.853 lei pentrugarantarea creanþelor datoratebugetului general consolidat.Totodatã menþionãm cã, potrivitprevederilor art. 75 din Legeanr. 85/2014 privind procedurilede prevenire a insolvenþei ºi deinsolvenþã cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, “de ladata deschiderii procedurii sesuspendã de drept toate acþiu-nile judiciare, extrajudiciare saumãsurile de executare silitã pen-tru realizarea creanþelor asupraaverii debitorului””, mai susþinreprezentanþii Ministerului deFinanþe.

Soarta CEH a fost pecetluitãde statul român care a garantatîmprumuturile ºi tot statul a fostcel care a perceput dobânzi,penalizãri ºi debite la fondul derisc.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016 Actualitate 5

Cãmãtarii ar trebui sã înveþe de la statCEH, îngropat în datorii cu GARANÞIA STATULUI

Manual de economie neprofitabilã. Credit de acum 21 de ani, penalitãþi la fondul de risc, penalitãþi la

statul român, dobânzi, penalitãþi pe dobânzi, dar ºi mulþialþi termeni economici GARANTAÞI DE STATUL ROMÂNau ajutat sau au contribuit la îngroparea ComplexululuiEnergetic Hunedoara. CEH nu respectã nicio regulã aeconomiei. Societatea s-a nãscut MOARTÃ încã de la datanaºterii, care nici aceasta nu i-a fost favorabilã: 1 NOIEMBRIE 2012. Creditele contractate de ComplexulEnergetic Hunedoara sau de statul român pentru CEH aufost mai pãguboase decât cele ale cãmãtarilor. Societatea apreluat datorii mai mult decât istorice, a preluat datoriicare dateazã din anul 1995.

O adolescentã de15 ani, din

Aninoasa, care a fostdatã în urmãrirenaþionalã, a fostdescoperitã de poliþiºtiidin localitate în urmaunei acþiuni derulatãmarþi noapte. Tânãra a fost încredinþatãfamiliei, însã poliþiºtiifac cercetãri cu privireºi la alte aspecte.

Mai exact, adolescenta estesuspectatã cã ar mai avea impli-care într-o reþea de carne vie,chiar dacã poliþiºtii din Aninoasarefuzã sã vorbeascã despre caz.

”Minora a fost identificatã decãtre Poliþia Aninoasa, pe razaoraºului în baza activitãþilorpoliþieneºti. S-a luat mãsura reîncredinþãrii familiei urmând caorganele abilitate sã continuecercetãrile”, au declarat surse judiciare. Minora a fost implicatãºi în reþeaua de prostituþie dincare fãcea parte ºi realizatorul TVdin Valea Jiului, Telus Frigescu.

Aceasta a fost unul dintre martori în procesul în careFrigescu ºi complicii sãi au primitcondamnãri aspre la primainstanþã, respectiv TribunalulHunedoara. Tinerele, inclusivminora, se prostituau pe raza Vãii Jiului ºi chiar le era pusã ladispoziþie o garsonierã ce aparþinerealizatorului TV, unde-ºi puteausatisface clienþii. Totodatã, ace-leaºi surse mai spun cã minora afost o perioadã ºi în Spania, undea practicat prostituþia iar mai apoiar fi ajutat la racolarea altor tinerepentru proxeneþi.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

P ersoanele cudeficienþe de

vedere aruncate lamarginea societãþii.Sistemul românescnu uºureazã viaþapersoanelor caresuferã de anumitedeficienþe.

În ceea ce îi priveºte pe nevãzãtori, aceºtia audreptul sã cãlãtoreascã întren cu câinii ghizi, însã nuºi la cuºetã.

Singura facilitate pentru

aceste persoane este faptulcã nu li se percepe biletpentru patrupede.

“Transportul câinilor pecalea feratã, inclusiv a

câinilor ghizi este reglemen-tat prin Ordinul MinistruluiTransporturilor nr.655/2007 pentru apro-barea Normelor Uniforme

privind transporturile pecãile ferate din România (...)privind transportul vietãþilorîn vagoanele de cãlãtori”,aratã reprezentanþiiMinisterului Transporturilor.

Existã însã ºi excepþii încare “transportul câinilorînsoþiþi este admis numaipentru cei prevãzuþi cu botniþã, þinuþi în lesã pepodeaua vagonului, în com-partimente, în vagoanele laclasa a II-a, dacã niciuncãlãtor nu protesteazã”.

În cazul în care unnevãzãtor vrea sã îºi achiziþioneze un bilet detren la cuºetã acesta trebuiesã renunþe la câinele ghid.

“Legislaþia în vigoare nu prevede posibilitatea cãlã-toriei câinilor la vagoanelecu cuºetã cu 4 sau 6 locuri.Pentru a veni în sprijinul per-soanelor cu dizabilitãþi CFRCãlãtori a prevãzut cãlãtoriagratuitã a câinilor-ghid careînsoþesc persoanele cu diz-abilitãþi”, mai aratã oficialiiMinisterului Transporturilor.

La Petroºanifuncþioneazã o asociaþiededicatã persoanelor cudeficienþe de vedere, însãreprezentanþii acesteia sedeplaseazã aici doar în ulti-ma zi de marþi a fiecãreiluni.

Monika BACIUMonika BACIU

Tâlhãrit în drumul mareT âlhãrit în mijlocul zilei.

Un tânãr de 19 ani dinmunicipiul Vulcan a rãmasfãrã 200 de lei chiar în mijloculzilei. Acesta a fost prãduit de opersoanã aflate în stare deebrietate care i-a smuls baniidin mânã.

“In data de 29.02.2016, în jurulorei 17:00, un tânãr în vârstã de 19ani, din municipiul Vulcan, a sesizatPoliþia Municipiului Vulcan cu privirela faptul cã, în momentul în careieºea dintr-un local situat pe bule-vardul Mihai Viteazu, din municipiulVulcan, o persoanã necunoscutã,aflatã în stare de ebrietate, i-a sus-tras din mânã 200 de lei, dupã carei-a restituit 100 lei, apoi s-a deplasatspre piaþa agroalimentarã Vulcan.Poliþiºtii au efectuat cercetãri ºi au

reuºit identificarea prezumtivuluiautor al infracþiunii de tâlhãrie – unbãrbat în vârstã de 34 de ani, dinmunicipiul Vulcan – pe numelecãruia, în data de 01.03.2016, afost emis de cãtre instanþa de jude-catã un mandat de arestare preven-tivã pentru o perioadã de 30 dezile”, a declarat Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile cususpectul în stare de arest preventiv,în vederea stabilirii întregii sale activitãþi infracþionale.

Monika BACIUMonika BACIU

Au “rinduit”echipamentelede lucruH oþi de mici. Patru tineri

din municipiul Vulcan aufost identificaþi de oamenii legiiîn timp ce transportau maimulte bunuri furate de la unvulcãnean.

“În data de 01.03.2016, în jurulorei 05:00, agenþii unei patrule deordine ºi siguranþã publicã din cadrulPoliþiei Municipiului Vulcan, în timpce se aflau în exercitarea atribuþiilorde serviciu pe strada Traian, dinmunicipiul Vulcan, au identificat pe 4suspecþi, cu vârste cuprinse între 14ºi 17, toþi din municipiul Vulcan, careintenþionau sã transporte mai multebunuri (un televizor, un inversor elec-

tricã, o rindea electricã, un ciocan cupercuþie, un flex, un circular de mânã,un ciocan rotopercutor ºi alte dispozi-tive electrice). În urma verificãrilorefectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cãbunurile respective au fost sustrase încursul nopþii de 29.02/01.03.2016dintr-un imobil situat pe Aleea Munciidin Vulcan. Bunurile au fost restituitepãrþii vãtãmate, prejudiciul fiind recu-perat integral, iar faþã de suspecþi sevor efectua cercetãri pentru comitereainfracþiunii de furt calificat”, arat[Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Nevãzãtorii, invizibili pentru societate

Minorã suspectatã de prostituþie,descoperitã de poliþiºtii din Aninoasa

A dministratorul judiciar al CEH

întâmpinã probleme îndefinitivarea tabelului decreanþe al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Contabilitatea societãþiienergetice nu este structuratã într-o singurãbazã de date, iar acestaspect le dã bãtãi de capadministratorilor judiciari.

“Sunt probleme la CEHpentru cã nu au centralizatãtoatã contabilitatea. Aceastaeste împãrþitã la nivelul celorºase sucursale, adicã cele douãtermocentrale ºi cele patruunitãþi miniere. Oamenii noºtri vor trebui sã lecompare cu toate solicitãrile de înscriere la masa credalã ºisã le analizeze”, a declarat

Florin Sãftoiu, reprezentantulCasei de Insolvenþã GMCCraiova, administratorul judiciar al CEH.

Sãptãmâna viitoare aflãmnumãrul exact al cererilor deînscriere la masa credalã a

CEH. Termenul pentrudepunerea cererilor deadmitere a creanþelor asupraaverii CEH a expirat în dta de22 februarie, însã chiar ºi înaceastã sãptãmânã încã s-au mai primit astfel de documente.

“Sãptãmâna viitoare vom ºticu exactitate câþi creditori s-auînscris la masa credalã. Ultimuldosar a fost preluat luni, toatãechipa lucreazã la definitivareatabelului”, a mai spus FlorinSãftoiu.

Reprezentanþii Casei deInsolvenþã GMC Craiova suntpresaþi de timp. Pânã în datade 14 martie aceºtia autermen limitã pentru verificareacreanþelor, de îtocmire ºi înregistrare la tribunal ºi publicarea acestora în Buletinul Procedurilor deInsolvenþã a tabelului preliminar de creanþe.

Apoi, pânã în data de 8aprilie trebuie definitivat tabelulcreanþlor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 2016 Actualitate 7

“SoartaComplexului EnergeticHunedoara ºi a mineritului în bazinulcarbonifer al VãiiJiului, odinioarã veritabile motoare alerapidei expansiunisocio-economice aRomâniei, s-a transfor-mat în anii post-decembriºti dintr-unpilon pe care se spri-jinea independenþaenergeticã a þãrii noastre, într-o sumbrãactivitate marcatã deneîncetate probleme,revendicãri sociale,înapoiere tehnologicã,datorii exorbitante,prãbuºire a producþieiºi declararea insol-venþei. Aºa cum amarãtat, inclusiv de laaceastã tribunã înrepetate rânduri,aceastã situaþie nu neputea conduce în acest

punct fãrã concursulincompetenþei,lãcomiei, pasivitãþii ºijafului practicate de oclicã restrânsã, care adispus cu iresponsabili-tate ani la rând, subforme diverse, debogãþia reprezentatãde huilã ºi importanþaacesteia pentru sec-torul energetic naþio-nal. În decursul acestorani, ai declinului treptat al mineritului ºiVãii Jiului, StatulRomân a intervenitprin investiþii, subvenþii, ajutoare ºiºtergeri de datorii cu osumã impresionantã,ce depãºeºte 20 demiliarde lei. Cu toateacestea, preþul de cost al energiei pemegawatt a ajuns sã sedubleze, sã se triplezepeste valoarea pieþei,fãrã ca acest fapt sã se

traducã într-o viaþã maibunã pentru mineri ºifamiliile lor, care con-tinuã sã ducã o exis-tenþã tristã, într-o Valea Jiului în care spectrulnesiguranþei, al fali-mentului ºi pribegieieste tot mai ameninþã-tor. În condiþiile încare anual producþiade cãrbune scade cusute de mii de tone,înregistrându-se noi ºinoi minimuri istorice,pentru cauzele acestuidezastru nu se dãsocotealã iar ceiresponsabili întârzie sãajungã dinainteadreptei judecãþi”, aspus senatorul încadrul declaraþieipolitice.

Senatorul susþine cãa cerut instituirea uneicomisii parlamentareavând în vedere faptulcã a lucrat 10 ani în

subteranul unei unitãþiminiere ºi ºtie caresunt condiþiile de lucruale ortacilor, iaraceastã meserie nupoate dispãrea.

“Este departe demine gândul sã mãsubstitui organelor decercetare penalã sausã fac treabaMinisterului Energiei.Nu acesta este motivulpentru care am solicitat instituirea uneiComisii parlamentarede anchetã sau amînaintat spre dezbatereun pachet de mãsuricomplementare simplei reorganizãri acompaniei care, luatã separat, ar fiinsuficientã pentrueliminarea pierderilor.Am fãcut aceste lucruripentru cã sunt singurulparlamentar hunedo-rean care a coborât

vreme de 10 ani însubteran, care a mân-cat pâinea amarã ºigreu câºtigatã a mine-rilor iar soarta ortacilormei ºi a familiilor aces-tora a fost ºi rãmâne oprioritate a mandatuluimeu. Pentru drepturile lor, pentrusupravieþuirea acestuiimportant sector energetic al României,am propus 8 iniþiativelegislative, unde evidenþiez declarareahuilei ca Resursã mine-ralã de interes strate-gic, prin modificarea ºi completarea Legiiminelor nr. 85/2003;am depus 14 inter-pelãri, precum ºi zeci de alte întrebãri,declaraþii politice ºiluãri de cuvânt în plen.

Mi-am câºtigat cu prisosinþã dreptul lacuvânt pe aceastãchestiune deosebit deimportantã ºi nu voipermite sã mi se facãprocese de intenþie,nici de agitatori carepretind cã-i reprezintãpe mineri, nici de per-soane cumpãrate dinpresã cu bani publici,nici de aceia carecautã sã politizezeorice demers legitimde redresare a C.E.H”,a mai spus senatorul.

Pentru a mai atrageîncã o datã atenþiaasupra situaþiei dra-matice în care se aflãsocietatea senatorul le-a recitat colegilor opoezie despre minerit.

Monika BACIUMonika BACIU

S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru:

Joi 03.03.2016 în:URICANI - între orele 10.00 - 15.00. Zona afectatã: Cartier Bucura.Motivul restricþiei: Remediere pierdere pestr. Catedralei

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Petroºani

Haralambie Vochiþoiu: “Jaful ºi incompetenþapun lacãtul pe minele Vãii Jiului ºi pe industria energeticã din România”

S enatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu le-a recitat parlamentarilor o poezie care descrie situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara.

De la tribuna Parlamentului, Vochiþoiu a tras un nou semnal de alarmã asupra societãþii energetice prin declaraþia politicã cu titlul “Jaful ºi incompetenþa pun lacãtul pe minele Vãii Jiului ºi pe industria energeticã din România”.

CEH, ºase contabilitãþi, probleme la masa credalã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Martie 20168 Sport

Deºi nimeni nu ºi-adorit aºa ceva, uran-gutanii de la Bucureºtiau fãcut pe placul luiBurleanu, optând în

urmã cu vreun anacest sistem numitplay-off ºi play-outpentru cele douã ligiprãpãdite ale fotbalului

mioritic. ªi uite aºa aucreat douã clasamente,1-6 ºi 8-14, care vorgenera alte douã cam-pionate. Astra Giurgiupleacã de pe locul 1 în primul clasament,cel de play-off, iarC.S.M.S. Iaºi pleacã depe locul 7, adicã de peprimul loc al clasamen-tului play-out. Aºadar,

douã foste campioaneale României, C.F.R.Cluj ºi Petrolul Ploieºtivor lupta sã nu retrogradeze, în timpce mai nou inventateleViitorul Constanþa sauAstra Giurgiu se vorbate la titlu! Vom avea etape cu trei res-pectiv patru meciuri,înjumãtãþirea de

puncte îi avantajeazãpe cei slabi, totul e obramburealã într-unfotbal ce se vrea competitiv la C.E. dinFranþa.

De fapt, visul fede-ralilor a fost cât maimulte meciuri Steaua –Dinamo. Acuma, leaveþi pe toate, dar lace naiba vã ajutã?

Henþ cu mâna

Clasamentul cudouã... campioane!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Acum, când lumeafotbalului autohtoneste frãmântatã deplay-off ºi play-out, defapt, un campionatîmpãrþit între masabogaþilor ºi masasãracilor, nu putem sãnu ne ducem cu gân-dul în urmã cu niºteani, când Valea Jiuluiavea o echipã în LigaI (Divizia „A”). Asta ºi

pentru cã zilele astea,au apãrut niºte domni,cicã având serioase (!)intenþii de a redresafotbalul petroºenean ºide a-l readuce peprima scenã.

Mãi sã fie! Întâm-plãtor sau nu, am asis-tat personal la masadiscuþiilor legat deaceastã temã, dar cumniciodatã nu am datgir unor presupuneri,prefer ca nici de dataasta sã nu dezvoltsubiectul. Tocmai deaceea, acum când s-aîncheiat campionatulnormal al Ligii I, cu26 etape, aºa ca înanii `60 prefer sã mã

întorc la datele exacteconsemnate de istorieºi nu de... isterie,iscatã acum în jurulnoului sistem com-petiþional. De aceeamã voi opri asupra adouã finaluri de campionat cu JiulPetroºani, unul cu 14 echipe (ca cel de-acum) ºi celãlalt,ultimul cu petroºeneniipe prima scenã.

Ultimareprezentaþie

în „14”Ultimul sezon în

Divizia „A” a fost înediþia de campionat1967-1968, dupãcare s-a trecut la sis-temul cu 16 echipe.Însã nici vorbã despre

play-off ºi alte prostiide acest gen.

În acel sezon 1967-1968, Jiul juca de doiani la revenirea înDivizia „A”, având oechipã puternicã ºirespectatã.

Ultimul meci, etapaa 26-a (ca ºi acum, înaºa-zisul sezon regu-lar), a avut loc pe datade 9 iunie 1968. Jiula jucat la Arad cuU.T.A. lui Petescu,Lereter, Axente,Domide sau Fl.Dumitrescu.

De partea cealaltã,Jiul lui ªtefan Coidumaliniase formula: V.Zamfir – Talpai,Georgevici, Stocker,ªt. Mihai – Oct.Popescu, I. Sandu –

Peronescu, Achim,Libardi, Naidin.

Jiul dacã forþa puþinacest meci, ar fiîncheiat pe locul 4(play-off?!), dar a fostînvinsã cu 2-1 (1-0) ºia terminat pe 8...

Mircea Petescu dela gazde va deschide

scorul în min. 42, darimediat dupã pauzã,„Bubu” Achim (min.46) va egala. Doar 14 minute îi maidespãrþeau pe jiuliºti delocul 4, când celãlaltmijlocaº al U.T.A.-ei,Lereter, va marca înmin. 76 ºi 2-1 pentruarãdeni, care vor termina ei pe locul 4!

Aºa s-a încheiatpentru Jiul (ºi pentrucelelalte echipe) a 50-a ediþie divizionarã„A”, ultima cu 14echipe. O ediþie cuSteaua Bucureºti cam-pioanã ºi cu ultimeledouã clasate, retrogra-date în „B”, ProgresulBucureºti ºi SteagulRoºu Braºov.

Ultima oarã JiulPetroºani a încheiatun campionat înDivizia „A” în sezonul2006-2007.

E chipa de junioareII (16-17 ani) a

Clubului Sportiv ªcolarPetroºani, va participatimp de trei zile (3-6martie 2016), la primulturneu de salã, în cadrulcampionatului Naþional,la Craiova.

Aici începe „adunarea”de puncte pentru viitoarele

calificãri, primul joc fiindprogramat joi, 3 martie, încompania echipei CSSDrobeta Tr. Severin.Celelalte partenere de întrecere sunt fostele colege de serie, LPSSlatina, H.C.M. Craiova,L.P.S. Tg. Jiu.

Antrenorul DanielBrânzãu ºi prof. Edith Mileti(în calitate de supervizor) audeplasat la Craiova unnumãr de 16 sportive.

„Suntem hotãrâþi sãfacem o figurã frumoasã.

Cred cã jucãtoarele noastre au capacitatea de a se mobiliza, conºtien-tizând importanþa momentului, ºi cã la finalulcompetiþiei-maraton de laCraiova vom avea suficiente puncte de a aborda viitoarea etapã,turneul de salã nr. 2, de pe poziþie confortabilã”a precizat antrenorul Daniel Brânzãu.

Momentul adevãrului, la handbal

Jiul, ultimul bal în prima ligã

„Bubu” Achim a marcat pentruJiul golul de la Arad, în ultimul

sezon cu 14 echipe

Antrenorii Daniel Brânzãu ºi Edith Mileti, cei care seocupã de bunul mers al handbalului petroºenean