Cursuri ortodontie

Download Cursuri ortodontie

Post on 25-Dec-2015

133 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs orto

TRANSCRIPT

<p>CURS 1</p> <p>CURS 1</p> <p>Prof StanciuFILOGENEZATeorii asupra aparitiei vietii pe Pamant:</p> <p>1) In mediul lichid, in prezenta AA esentiali, in camp magnetic, cu descarcari electrice, =&gt; apare primul ADN (conditii replicate la p = 2 atm, pCO2 =4%)2) ADN venit din spatiul cosmic (un meteorit care s-a lovit de S oceanului a pus in libertate ADN a gasit conditii favorabile pt replicare)Celula =&gt; tot ce se castiga in plus se acumuleaza. Dar nu se pierde nimic din ce a fost</p> <p>Ontogeneza repeta pe scurt si in mare viteza filogeneza</p> <p>Organisme simple primul animal = hidra de apa dulce (avea doar ecto si endoderm)</p> <p> apare prima simetrie radiara (ex. steaua de mare)</p> <p> un salt = viermii orif. bucal, anal; apare mezodermul (m neteda), ggl paravertebrali, impartiti in metamere, 1 neuron cerebroid la cap, la contactul cu mediul extern; Nu au dinti doar niste formatiuni chitinoase</p> <p> apar primii pesti : nevertebrati, apoi cu schelet cartilaginos</p> <p> au dinti, dar repartizati pe toata S corpului (ex pielea de rechin)</p> <p> dintii se aduna in jurul orificiului bucal dinti specializati sunt asezati in campuri</p> <p> sunt in generatii infinite</p> <p> sunt asezati direct pe os (pe baza maxilarului) fara prs alveolar</p> <p> e mobil maxilarul se misca pe articulatia cuadrato-scuamoasa (osul cvadrat = os zigomatic; scoama = scoama temporalului) (aceasta articulatie este prezenta si la reptile)</p> <p> oasele de la pesti se regas in totalitate la om ca centre de osificare (62)</p> <p> se schimba clima apar anotimpurile se topesc ghetarii apar fluviile, apa dulce (pana atunci viata era in oceane = homeostazie; sarurile au aceeasi concentratie si azi) apar primii pesti cu schelet osos =&gt; prima osificare = encondrala(din scheletul cartilaginos centre de osificare)</p> <p>Cine dirijeaza? =&gt; organ specializat in contact cu mediul extern si intern =&gt; timus, tiroida, paratiroide, tonsile palatine regleaza Ca2+ si Mg2+ (sunt pe aceleasi arcuri branhiale ca la pesti)</p> <p>=&gt; scheletul pt ca pestii sa poata urca pe apele dulci</p> <p> apoi batracienii o dezvoltare mare a tesutului desmalcantitatea de os e limitata genetic (o gena = gena de uzura limiteaza de cate ori fiecare celula se poate multiplica)</p> <p>- creste extremitatea cefalica</p> <p>- spatiul dintre oase este completat de tesut desmal care nu se osifica</p> <p>- apare limba dar o limba membranoasa (tes desmal) (la om ramane o tumora = ranula)- nu au dinti</p> <p> reptilele</p> <p> apare al doilea model de osificare = osificarea desmala (tesutul desmal care unea oasele se osifica direct)</p> <p>!!! osificarea encondrala raspunde la niste factori (endocrini etc), in timp ce osificarea desmala raspunde la cu totul alti factori</p> <p> apar alveolele !!! 3 generatii de dinti, pe 2 siruri apare articulatia temporo-mandibulara (prin migrarea din urechea medie (la peste) , a osului coronoidian, angular etc</p> <p> separarea cailor aeriene si digestive</p> <p> apare prima ocluzie !!! contact 1 la 2 (1d cu 2 antagonisti) pasarile</p> <p> mamiferele</p> <p> acoperite cu par</p> <p> nasc pui vii; ii hranesc cu lapte</p> <p> homeostazie f buna (rezista la modificarile de clima); au dimensiuni mici; sunt f active noaptea (un sobolan are coada cu solzi)</p> <p> apare prima formula dentara !!! din cele 3 generatii de dinti, ramane una singura, tot cu 2 siruri</p> <p> dinti conoizi se unesc cate 6 formeaza 6 centre adamantine (vezi si acum molarii + malformatiile =&gt; dinti conoizi)</p> <p> formula de baza: 1 x IC, 2 x IL, 4 x PM, 3 x M</p> <p> apar modelele de specializare a dintilor:</p> <p> Carnivorele: </p> <p> C depaseste cu mult planul de ocluzie, nu au creste, ci doar cuspizi</p> <p> I foarte mici (pt curatarea periostului) (+ limba aspra)</p> <p> ATM nu are nici un grad de libertate (doar se poate rasuci nu poate face propulsie sau lateralitate)</p> <p>(dintii lor taie ca o foarfeca =&gt; forfecare =&gt; forte f mari)</p> <p> Rumegatoarele nu au dinti sus (nu exista dinti sus nu au C, I la arcada sup)</p> <p>- animalul prinde cu buza de sus smocul de iarba, iar mandibula vine din lateral -&gt; ca o coasa</p> <p> la mandibula C se transforma in al 4-lea lateral crestele sunt orientate sagital (pt ca face miscare de lateralitate, ca la rozatoare)</p> <p> ATM condilul pe directia de miscare =&gt; asezat asezat pe transversala (balansul mandibulei);</p> <p>- curba Spee de compensatie foarte accentuata</p> <p> Rozatoarele face miscarea inainte inapoi IL aluneca in spatele IC</p> <p> Crestele dintilor laterali sunt perpendiculare pe miscare creste transversal</p> <p> IC cresc in continuu (la om: Taurodontia =&gt; d cresc in continuu; au apexuri deschise) Omnivore</p> <p> C depaseste putin planul de ocluzie</p> <p> Exista si cuspizi, dar si creste (si carnivor, si rumegator)</p> <p> Crestele sunt orientate oblic (o pozitie intermediara)</p> <p> Condilul este asezat tot oblic (fac si propulsie, si lateralitate)</p> <p>In evolutie un rol foarte important il are variatia campului magnetic.</p> <p>- aparitia omului e legata tot de fenomene magnetice foarte importante (eruptii vulcanice etc)</p> <p>- filogeneza a actionat la fel pe toate formele vitale =&gt; a crescut adaptabilitatea (cutia craniana), si s-a diminuat aparatul dento-maxilar</p> <p> Omul de Neanderthal avea o alimentatie dura ocl cap la cap, ocl adanca acoperita (vezi la populatiile mediteraneene frecvent ocluzie adanca acoperita)</p> <p> Cromagnon Homo Sapiens</p> <p>In evolutie, treapta urmatoare seamana f mult cu copiii celei anterioare =&gt; probabil in etapa urmatoare va semana cu copiii de astazi</p> <p>Totul este intr-o continua miscare; noi suntem doar o fotograma; totul are aceeasi caramida (vezi mediul intern, constantele etc.)ONTOGENEZA repeta pe scurt filogenezaCelula ou organism</p> <p>Pe parcurs exista diverse incidente / accidente</p> <p> modificari progresiste (mai frecvent la femei) ( = proterogenetice)</p> <p> modificari atavice ( = amintiri din trecut); ex: nu s-a redus un dinte, fma conica, mand mai mare anomalii dento-maxilare filogeneticeDintii: Nr de dinti - ce e in plus = atavic; </p> <p>- In minus = progresist (lipsesc IL, PM2, M3)</p> <p> Volum dinti mai mici Forma dinti conoizi, dd baroc cu dimensiune mare Pozitie prognatism mandibular - atavic Eruptie cantitate, ritm, pozitie, inclinare Proterogenetice = progresiste</p> <p> Atavice = invers</p> <p>Ex. al 3-lea premolar -&gt; uneori pot fi pastrati</p> <p>Toate fenomenele morfologice si functionale sunt progresiste.Meziodens nu are legatura cu filogeneza (= o eroare in formarea mugurilor pe linia mediana)</p> <p>Dinte baroc foarte mare</p> <p>!!! intrebari la examen din formulele dentare</p> <p>CURS 2Conf IonescuINVESTIGATIA IN ORTODONTIE</p> <p> examen clinic</p> <p> examene paraclinice: comune pt toate specialitatile</p> <p> specifice pt ortodontie</p> <p>In ortodontie, folosite: </p> <p> ex foto studiul de model</p> <p> ex Rx</p> <p>A) Examenul fotografic</p> <p>- adjuvant pretios, permite inregistr de cls la inceputul al aspect facial</p> <p> sf trat activ aspect endooral</p> <p>- mai suplineste ex clinic mai usor decat sa chemam pacientul la control</p> <p>- se poate obs schimbarea faciala a pacientului (aspectul se poate schimba si independent de tratament)ex) ocluzie adanca, daca extragem dd in scop orto =&gt; adancim ocluzia -&gt; se accentueaza aspectul batranicios</p> <p>- document medicolegal facial</p> <p> endobucal=&gt; diagnosticul si urmarirea cazului</p> <p>Ce fel de fotografie folosim:</p> <p> foto faciale 3 incidente: norma frontala</p> <p> norma lat dreapta</p> <p> suras (norma frontala / usor semiprofil) este un moment functional, arata gradul de vizibilitate a dintilor, gingiei etc. foto endobucale: norma frontala, ocluzie in IM ocluzie, semiprofil dreapta (!! M6ani fascicolul de raze nu e perpendicular pe zona, deci rapoartele pot sa nu fie bine redate) ocluzie, semiprofil stanga (M 6ani)</p> <p> arcada superioara privita dinspre ocluzal</p> <p> arcada inferioara privita dinspre ocluzal</p> <p>- sunt standardizate, bine iluminate, distanta standard pt fotografiere (60 70 cm)Ce vedem pe fotografie? Ce studiem?</p> <p>Facial norma frontala: simetria faciala: sectionare pe jumatate si se suprapuneau</p> <p> proportia etajelor:apreciat, dar nu masurat in mm;</p> <p> regiunea labiala, fanta labiala deschisa</p> <p> norma lat: aspectul profilului: ne da poz reciproca in sag a celor 2 max</p> <p> aspect gen al profilului: N, Sn, Gn, Pg</p> <p> =&gt; drept, usor convex, concav</p> <p> se pot trasa cele 2 planuri</p> <p> Gn se vede mai greu pe foto</p> <p> daca intreg conturul labio-mentonier se afla intre </p> <p>cele 2 planuri: portiunea ant a campului de </p> <p>profil facial:</p> <p> Gn</p> <p> sant labio-mentonier</p> <p> buza superioara</p> <p> proportia etajelor</p> <p> gradul de divergenta faciala</p> <p> treapta buzelor</p> <p>B) Studiul pe model</p> <p>- specific ortodontiei, indispensabil pt un dg corect si complet- amprenta- lingura universala + alginat =&gt; model de studiu</p> <p>- ! copil =&gt; mai sensibil: copilul pe stomacul gol, dimineata sau la 3-4h dupa masa</p> <p>- tavita renala: exces saliva</p> <p>- material</p> <p>- suc gastric</p> <p>Il faci sa se concentreze la tavita: Va iesi amprenta mai bine daca tii tavita bine sub barbie!</p> <p>- prima miscare: - probarea lingurii</p> <p>- nu trebuie sa aiba pereti scurti -&gt; nu inreg prs alveolar</p> <p>- cele mai bune sunt cele metalice</p> <p>- sa cuprinda:- dd + prs alveolare</p> <p>- lasam 0.5cm intre lingura si dinti</p> <p>- la aparatele mobile, in amprenta se toarna si modelul de studiu, si modelul de lucru</p> <p>- corect: sa luam 2 ampr sau model duplicat</p> <p>- evaluam cooperarea si reflexul de voma</p> <p>- lg mand goala: face si miscarea pt acomodare</p> <p>- retentii:- leucoplastul se pune dupa proba lingurii, altfel se imbiba cu saliva si scade retentia</p> <p>- mai tare alginatul- se modeleaza mai bine in vestibul</p> <p>- pacientul suporta mai usor</p> <p>- netezire cu apa (practic face materialul mai moale, ceea ce poate pune probleme)</p> <p>- de obicei se incepe cu amprenta mandibulara</p> <p>- amprenta mandibulara:</p> <p>- materialul la rasul lingurii</p> <p>- pozitia medicului: dreapta + fata pacientului</p> <p>- se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta comisura</p> <p>- centrare</p> <p>- pac ridica limba in cerul gurii</p> <p>- se preseaza lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflueze spre vestibul</p> <p>- dupa presare:- se tine bine:- 2 degete pe lingura</p> <p>- 2 degete pe mandibula</p> <p>- se face: - propulsie</p> <p> - lateralitate</p> <p>cu limba se face modelarea zonei paralinguale</p> <p>- dupa modelarea acestei zone, se modeleaza zona V de catre medic; cu o mana se indep buza si se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta f bine zona V, procesul alveolar, se acoperra bine cu buza apoi</p> <p>- asteptam priza: zona V face priza mai repede (contact cu buza), in rest face priza mai greu =&gt; asteptam mai mult</p> <p>- scoaterea lingurii: in functie de inclinarea Ii.</p> <p> miscarea dinspre post spre ant: cand I in poz normala</p> <p> miscaprea dinspre ant spre post: cand I lingualizat</p> <p>!! bracket: - scoatem arcul</p> <p> - deretentivizam bracketii cu ceara eventual</p> <p>- amprenta superioara:</p> <p>- carte: poz dreapta + spate</p> <p>- la inceputul meseriei: dreapta + fata</p> <p>- se introd lingura, se centreaza, apoi trecem in spatele pacientului</p> <p>- presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant</p> <p>- cu mana dreapta modelam zona V</p> <p>- la reflex de voma accent: manevra Valsalva: cob palat moale si impinge exces de material</p> <p>- scoaterea lingurii: in functie de axul Is</p> <p>!! pacient cu bolta adanca: material cu degetul pus pe fundul boltii</p> <p>!! Boboc punea material si retrotuberozitar</p> <p>- daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc; tavita / aplecat peste scuipatoare</p> <p>- dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f bine (are urme de mucus) + dezinfectare</p> <p>- verificam: trebuie sa cuprinda: dintii</p> <p> procesele alveolare</p> <p> zona paralinguala</p> <p> sa nu exista minusuri</p> <p> grosime constanta</p> <p> bolta</p> <p>- recomandari: servetele umede, turnat repede etc.</p> <p>- soclul: in conditii standardizate trebuie facut</p> <p> nu trebuie sa incurce examenul</p> <p> conditii standardizate: simetric fata de linia mediana</p> <p> plan de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup</p> <p> fata post perpendiculara pe lin med a model sup</p> <p>- 2 metode de obtinere a soclului:</p> <p> soclatoare: conformatoare speciale</p> <p> sau se taie cu motorul</p> <p>O pereche de modele trebuie sa aiba inaltime de: 5 cm pt arcada permanenta</p> <p> 4 cm pt arcada temporara</p> <p>Studiul de model cuprinde:</p> <p> nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii forma arcadelor: N: max = parabola; mand = hemielipsa; temporara = semicerc</p> <p> simetria arcadelor: in plan transversal + sagital</p> <p> dezvoltarea arcadelor:</p> <p> plan transversal: indicii Pont</p> <p> plan sagital: indicii de lungime</p> <p> plan vertic: modelul pe masa (cu marginea I)</p> <p> ce atinge masa = supradezvoltare in plan vertical</p> <p>!! trebuie sa avem pac langa =&gt; sa corelam cu aspectul facial</p> <p> modificarea zonei laterale inferioare =&gt; inalt etj inf al fetei</p> <p> infrapoz laterala =&gt; etaj inf micsorat</p> <p> suprapozitie laterala =&gt; etaj inf marit</p> <p>ex)IC ating + etj inf =&gt; infrapozitie laterala</p> <p>IC ating + etj ing N =&gt; suprapozitie frontala</p> <p> baza apicala</p> <p> coronara</p> <p> distanta liniara 2 6</p> <p> indicele Bolton</p> <p> analiza ocluziei statice</p> <p> analoza spatiului total (alaturi de teleRx)</p> <p>- forma arcadelor: - patologic: pct interincisiv: anterior =&gt; V, pentagon</p> <p> posterior =&gt; M sau W (M=W)</p> <p>- Baza: apicala = zona unde se gasesc apexurile</p> <p> coronara = zona ocluzala / I</p> <p> Baza apicala mica =&gt; dinti vestibulo-inclinati</p> <p>- la un pacient cu: baza apicala mica nu se poate crea sp conservator prin inclin dintilor =&gt;</p> <p> obtinem un rezultat instabil si nefunctional</p> <p> dinti V-inclinati =&gt; baza coronara - baza apicala =&gt; marim prin V-inclinarea frontalilor =&gt; rez f bune</p> <p> coronara </p> <p>- baza apicala : compresie de maxilar</p> <p> : ocluzie adanca acoperita</p> <p>- Distanta liniara 2 6</p> <p> se masoara in dentitia mixta</p> <p> serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt eruptia corecta a C si PM</p> <p> practic, trebuie sa avem I + M6ani</p> <p> se masoara la arcada sup + mand distanta intre fata D a IL si fata M a M6ani</p> <p> se masoara in linie dreapta</p> <p> pt SI = 28 33mm=&gt; dist liniara ~ 21mm</p> <p> SI &gt; 33mm</p> <p>=&gt; dist liniara = 22 23 mm</p> <p> pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin</p> <p>- analiza Bolton</p> <p> studiaza raportul dintre dim MD ale dinti sup fata de cei inf = masurare dento-dentara</p> <p>=&gt; daca nu sunt corelate = dicrepanta Bolton: cea mai mare imp pt Stripping discrepanta -&gt; nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp =&gt; pot ramane</p> <p>spatieri la o arcada si inghesuiri la alta</p> <p> 2 variante:1) ia in considerare toti dintii: I M6ani</p> <p>S dim M-D ale celor 12 dd inf = Sinf</p> <p>Sinf * 100 91%</p> <p>Ssup</p> <p>2) ia in calcul doar cei 6 dinti frontali</p> <p>Sfr inf C-C * 100 77%</p> <p>SMD C-C</p> <p>Sfr sup C-C de obicei discrepantele sunt in zona frontala</p> <p> se face mai usor daca sunt obt proximale (Stripping)</p> <p>C) Examenul Rx retroalveolare endobucale izometrice si ortoradiale</p> <p>- inf: foarte precise, inclusiv sp periodontal: vezi daca exista anchiloz...</p>