ASISTENTA ASISTENTA PRIMARA A STARII PRIMARA A STARII

DE SANATATEDE SANATATE

SANATATEASANATATEA

SANATATEA este o stare generala de bine fizic, SANATATEA este o stare generala de bine fizic, psihic, si psihic, si

social.social. este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici, este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici,

compotamentali, de mediu, sociali, si economici.compotamentali, de mediu, sociali, si economici.

Aceasta definitie este foarte importanta deoarece Aceasta definitie este foarte importanta deoarece medicul de medicul de

familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a pune deci si pune deci si

diagnosticul starii de sanatate.diagnosticul starii de sanatate.

Diagnosticul starii de sanatate se pune pe criteriiDiagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii: : Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce

pot pot

sugera o anumita boala.sugera o anumita boala.

Pozitive: parametrii antropologici normali, functionarea Pozitive: parametrii antropologici normali, functionarea

normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la diferite diferite

solicitari sau agresiuni, adaptabilitate.solicitari sau agresiuni, adaptabilitate.

Statistice: anumiti parametrii ai organismului sa fie situati Statistice: anumiti parametrii ai organismului sa fie situati intre intre

anumite limite determinate statistic, respectarea normelor anumite limite determinate statistic, respectarea normelor sociale de sociale de

comportament.comportament.

BOALABOALA

Definitia bolii:Definitia bolii: Boala reprezinta o combinatie de semne si Boala reprezinta o combinatie de semne si

simptome evolutive, simptome evolutive,

care au o etiologie, patogenie, si un tratament care au o etiologie, patogenie, si un tratament caracteristic.caracteristic.

Asiatenta medicala primara (Asiatenta medicala primara (AMPAMP)) reprezintă reprezintă locul de contact locul de contact

al populaţiei cu sistemul de sănătate, reprezintă al populaţiei cu sistemul de sănătate, reprezintă prima linie a prima linie a

sistemului sanitar.sistemului sanitar.

În această În această primă linieprimă linie, activează, activează:: cabinetele de MF, cabinetele de MF, serviciile de ambulanţă, serviciile de ambulanţă, serviciile de gardă ale spitalelor, serviciile de gardă ale spitalelor, poliţia sanitară, poliţia sanitară, medicina şcolară, medicina şcolară, medicina muncii, medicina muncii, farmaciile.farmaciile.

Asistenta medicala secundara (AMS)Asistenta medicala secundara (AMS) spitale, spitale, policlinici, policlinici, laboratoare şi laboratoare şi centre de recuperarecentre de recuperare

Asistenta medicala tertiara (AMT)Asistenta medicala tertiara (AMT) spitale de specialitate, spitale de specialitate, institute de cercetare institute de cercetare etc.etc.

Cabinetele de MF, medicina scolara, medicina muncii

Servicii de ambulanta, Servicii de garda

Politia sanitara

Farmaciile de comunitate

Sectii de specialitate

Centre de sanatate

Laboratoare

Servicii de recuperare

Sectii specializate

Institute de cercetare

AMT

AMS

AMP

Fig. 1. Structura sistemului de sanatate

Rolul AMP este acela de a răspunde în mod Rolul AMP este acela de a răspunde în mod concret nevoilor concret nevoilor

medicale ale populaţiei:medicale ale populaţiei: asigurarea asistenţei medicale de prim contact;asigurarea asistenţei medicale de prim contact; asigurarea medicală a urgenţelor;asigurarea medicală a urgenţelor; acordarea primului ajutor medical până la acordarea primului ajutor medical până la

internarea în spital;internarea în spital; selecţionarea cazurilor pe care le poate îngriji selecţionarea cazurilor pe care le poate îngriji

singur;singur; selecţionarea cazurilor care trebuie trimise la selecţionarea cazurilor care trebuie trimise la

specialiştii de profil;specialiştii de profil; asigurarea continuităţii asistenţei medicale;asigurarea continuităţii asistenţei medicale; supravegherea stării de sănătate a populaţiei;supravegherea stării de sănătate a populaţiei; efectuarea prevenţiei bolilor. efectuarea prevenţiei bolilor.

Prevenţia, preocupare prioritară în Prevenţia, preocupare prioritară în medicina modernămedicina modernă

Activitatea preventivă reprezintă o componentă importantă a Activitatea preventivă reprezintă o componentă importantă a

preocupărilor MF, prevenţia ocupând un loc aparte în cadrul preocupărilor MF, prevenţia ocupând un loc aparte în cadrul

asistenţei medicale primare.asistenţei medicale primare.

Medicul de familie, prin activitatea medicală continuă pe Medicul de familie, prin activitatea medicală continuă pe care o care o

desfăşoară este cel care asigură o asistenţă medicală atât a desfăşoară este cel care asigură o asistenţă medicală atât a omului omului

bolnav, cât şi a omului sănătos, prin urmare el este acela care bolnav, cât şi a omului sănătos, prin urmare el este acela care trebuie trebuie

să acorde laturii preventive o importanţă cel puţin la fel de să acorde laturii preventive o importanţă cel puţin la fel de mare ca mare ca

şi laturei corative.şi laturei corative.

Pacienţii care reprezintă obiectul acestei Pacienţii care reprezintă obiectul acestei activităţi sunt activităţi sunt

asimptomatici sănătoşi, dar care aparţin unor asimptomatici sănătoşi, dar care aparţin unor grupe de risc de a grupe de risc de a

dezvolta o anumită boală. dezvolta o anumită boală.

Intervenţiile preventive recomandate în practica Intervenţiile preventive recomandate în practica clinică sunt: clinică sunt:

imunizarea, imunizarea, consilierea, consilierea, testele screening şi testele screening şi chimioprofilaxiachimioprofilaxia..

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASPECTE GENERALE PRIVIND ASISTENTA MEDICALA ASISTENTA MEDICALA

PREVENTIVA.PREVENTIVA. 1. Stabilirea unei legaturi intre pacient si medic( cunoasterea 1. Stabilirea unei legaturi intre pacient si medic( cunoasterea reciproca).reciproca). 2. Evaluarea initiala care include: 2. Evaluarea initiala care include: o anamneza riguroasao anamneza riguroasa( deoarece in medicina de familie ea ( deoarece in medicina de familie ea asigura 80% din diagnostic) care sa cuprinda: date personale( virsta, asigura 80% din diagnostic) care sa cuprinda: date personale( virsta, conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul de alimentatie, status socioeconomic)de alimentatie, status socioeconomic) motivele prezentariimotivele prezentarii antecedente fiziologice personaleantecedente fiziologice personale( date legate de instalarea ( date legate de instalarea menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum a menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie, diversificarea copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie, diversificarea alimentatiei, vaccinare etc.)alimentatiei, vaccinare etc.)

antecedente heredocolateraleantecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele legate mai ales de rudele de de

gradul intii ale pacientuluigradul intii ale pacientului antecedente patologice personaleantecedente patologice personale: boli avute din : boli avute din

copilarie si copilarie si pina la data prezentarii, interventii chirurgicale , contacte cu pina la data prezentarii, interventii chirurgicale , contacte cu

pacienti pacienti care au avut sau au:TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de care au avut sau au:TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de

alcool, alcool, cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente si substante , cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente si substante ,

precizind precizind orarul administrarii si cantitatea.orarul administrarii si cantitatea. istoricul prezentarii actualeistoricul prezentarii actuale examinarea fizicaexaminarea fizica( incluzind examenul fizic obiectiv pe ( incluzind examenul fizic obiectiv pe

aparate aparate si sisteme)si sisteme) Examene de laborator de rutina si specificeExamene de laborator de rutina si specifice..

3. Evaluarea ulterioara va permite stabilirea unui 3. Evaluarea ulterioara va permite stabilirea unui diagnostic de diagnostic de

suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor testelor

screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii unei decizii unei decizii

terapeutice. terapeutice.

4. Imunizarile necesare si anumite interventii necesare 4. Imunizarile necesare si anumite interventii necesare pentru a pentru a

avea certitudinea celor afirmate.avea certitudinea celor afirmate.

5. Identificarea factorilor de risc si informarea pacientului.5. Identificarea factorilor de risc si informarea pacientului.

6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si 6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si

recomandarea catre alti specilisti daca este cazul.recomandarea catre alti specilisti daca este cazul.

Prevenţia primarăPrevenţia primară

Prevenţia primară urmăreşte preîntâmpinarea Prevenţia primară urmăreşte preîntâmpinarea apariţiei bolii prin apariţiei bolii prin

măsuri aplicate mediului şi individului. În această măsuri aplicate mediului şi individului. În această categorie de categorie de

servicii intră:servicii intră: intervenţia asupra mediului: igienă, microclimat, intervenţia asupra mediului: igienă, microclimat,

poluare etc.poluare etc. stabilirea unui program de imunizări având drept stabilirea unui program de imunizări având drept

scop prevenirea scop prevenirea

apariţiei unor boli cu potenţial de morbiditate şi apariţiei unor boli cu potenţial de morbiditate şi invaliditatea şi invaliditatea şi

mortalitatea crescutămortalitatea crescută

Prevenţia secundarăPrevenţia secundarăPreventia secundara consta in indentificarea si tratarea Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea

persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor factor

de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica:de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica: metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei

congenitale de sold, prevenirea anemiei feriprive si congenitale de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.;rahitismului, etc.;

screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;hipotiroidismului;

examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;diabet zaharat;

examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;etc.;

testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;ce preced cancerul de col uterin;

testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;testul hemocult pentru depistarea cancerului de col; mamografia pentru depistarea cancerului de san.mamografia pentru depistarea cancerului de san.

Prevenţia terţiarăPrevenţia terţiară

Se referă la prevenirea complicaţiilor sau Se referă la prevenirea complicaţiilor sau deficienţelor asociate deficienţelor asociate

evoluţiei naturale a unei boli. Reprezintă o parte foarte evoluţiei naturale a unei boli. Reprezintă o parte foarte importantă a importantă a

activităţii MF, pe care o desfăşoară în colaborare cu activităţii MF, pe care o desfăşoară în colaborare cu specialistul din specialistul din

spital.spital.

Prevenţia terţiară se realizează prin:Prevenţia terţiară se realizează prin: tratamentul corect al bolii, în funcţie de stadiul clinictratamentul corect al bolii, în funcţie de stadiul clinic controlul periodic pentru depistarea timpurie a controlul periodic pentru depistarea timpurie a

complicaţiilorcomplicaţiilor susţinerea psihologică, familială şi socială a susţinerea psihologică, familială şi socială a

bolnavuluibolnavului

1. 1. Metoda screeninguluiMetoda screeningului – este frecvent folosita in – este frecvent folosita in cadrul cadrul

preventiei secundare si necesita anumite precizari:preventiei secundare si necesita anumite precizari: screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ aparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza aparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza prespresiimptomatica, incipienta;mptomatica, incipienta;

pentru ca acest test screening sa fie eficient este necesar pentru ca acest test screening sa fie eficient este necesar ca ca

populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o populatie populatie

cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;

boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real interes interes

pentru indivizii care sunt supusi testului;pentru indivizii care sunt supusi testului;

Metode de prevenţieMetode de prevenţie

boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace

terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;

indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi asigurati ca asigurati ca

vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si evaluare;evaluare;

pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa

raspunda urmatoarelor cerinte:raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze

indivizii expusi si sa-i diferentieze de cei sanatosi;indivizii expusi si sa-i diferentieze de cei sanatosi; sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cel testat;sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cel testat; sa fie ieftin si sa aduca beneficii cat mai mari.sa fie ieftin si sa aduca beneficii cat mai mari.

2. 2. Consilierea Consilierea reprezinta acel gen de interventie medicala reprezinta acel gen de interventie medicala in care in care

pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul

personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool, personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool, fumat, fumat,

etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.

3. 3. ImunizarileImunizarile include vaccinarile si administrarile de include vaccinarile si administrarile de

imunoglobuline in scop preventive pentru boli la care pacientul imunoglobuline in scop preventive pentru boli la care pacientul

poate fi potential expus.poate fi potential expus.

4. 4. ChimioprofilaxiaChimioprofilaxia ca interventie primara se refera la ca interventie primara se refera la folosirea folosirea

unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor

sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.

Cauzele principale de morbiditate Cauzele principale de morbiditate pe grupe de varstape grupe de varsta

Nou nascut si sugar: Nou nascut si sugar: prematuritateaprematuritatea dismaturitateadismaturitatea anomalii congenitale si traumatisme la nastereanomalii congenitale si traumatisme la nastere asfixia la nastereasfixia la nastere infectiile de tract respiratorinfectiile de tract respirator boala diareicaboala diareica alte infectiialte infectii accidenteaccidente

Prescolar si scolar:Prescolar si scolar: infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul

bronsicbronsic mai nou exista un interes pentru asa numitele mai nou exista un interes pentru asa numitele : :

cauze noi de morbiditate, cauze noi de morbiditate, cum ar fi: tulburari cum ar fi: tulburari emotionale si de comportament, deficit scolar.emotionale si de comportament, deficit scolar.

Varsta 13- 18 ani: Varsta 13- 18 ani: afectiuni ORL si de tract respirator superiorafectiuni ORL si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitareinfectii virale, bacteriene si parazitare abuzul sexualabuzul sexual afectiuni ale tractului digestivafectiuni ale tractului digestiv afectiuni ale tractului urinarafectiuni ale tractului urinar accidente mai ales cu interesare osteoarticulara accidente mai ales cu interesare osteoarticulara

si a tesuturilor moi.si a tesuturilor moi.

Varsta 19- 39 ani: Varsta 19- 39 ani: afectiuni ORL si de tract respirator superiorafectiuni ORL si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitare infectii virale, bacteriene si parazitare afectiuni ale tractului urinarafectiuni ale tractului urinar accidenteaccidente

Varsta 40- 64 ani: Varsta 40- 64 ani: boli cardiovasculareboli cardiovasculare osteoporozaosteoporoza artritaartrita afectiuni degenerative la nivelul aparatului afectiuni degenerative la nivelul aparatului

osteoarticularosteoarticular afectiuni ORL si oftalmologiceafectiuni ORL si oftalmologice

Varsta peste 65 ani: Varsta peste 65 ani: HTAHTA osteoporozaosteoporoza artritaartrita boli cardiaceboli cardiace incontinenta urinaraincontinenta urinara afectiuni ORL si oftalmologiceafectiuni ORL si oftalmologice accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a

tesuturilor moitesuturilor moi

Cauzele principale de deces pe Cauzele principale de deces pe grupe de varstagrupe de varsta

Nou nascut si sugarNou nascut si sugar: : majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint

determinate de determinate de anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale si anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale si accidente la nastere.accidente la nastere. infectii de tract respirator inferior: bronsita, pneumonieinfectii de tract respirator inferior: bronsita, pneumonie boala diareicaboala diareica alte infectiialte infectii anomalii congenitaleanomalii congenitale moartea subitamoartea subita accidenteaccidente parinti dezavantajati socioeconomicparinti dezavantajati socioeconomic

Prescolari si scolari:Prescolari si scolari: SIDASIDA accidenteaccidente anomalii congenitaleanomalii congenitale cauze oncologicecauze oncologice infectii respiratoriiinfectii respiratorii gastroenteritegastroenterite accidenteaccidente

Virsta 13-18 ani:Virsta 13-18 ani: accidente rutiereaccidente rutiere sinuciderisinucideri omucideri(crima)omucideri(crima) leucemieleucemie

Varsta 19- 39 ani:Varsta 19- 39 ani: accidente rutiereaccidente rutiere boli cardiovasculareboli cardiovasculare omucideriomucideri SIDASIDA boala vasculara cerebralaboala vasculara cerebrala cancer de sin si col uterin cancer de sin si col uterin

Varsta 40-64 ani:Varsta 40-64 ani: boli cardiovasculareboli cardiovasculare cancer de sincancer de sin cancer pulmonarcancer pulmonar cancer colorectalcancer colorectal cancer ovariancancer ovarian BPOCBPOC boala vasculara cerebralaboala vasculara cerebrala

Varsta peste 65 ani:Varsta peste 65 ani: boli cardiovasculareboli cardiovasculare boli vasculare cerebraleboli vasculare cerebrale infectii respiratoriiinfectii respiratorii BPOCBPOC cancer colorectalcancer colorectal cancer de sincancer de sin cancer pulmonarcancer pulmonar accidenteaccidente

Imporant este ca:Imporant este ca: Cunoscind in mare mortalitatea si Cunoscind in mare mortalitatea si

morbiditatea pe morbiditatea pe

grupe de varsta , pasul urmator este ca grupe de varsta , pasul urmator este ca pentru fiecare pentru fiecare

boala sau cauza morbida sa se actioneze boala sau cauza morbida sa se actioneze preventiv si daca preventiv si daca

nu este posbil , atunci cel putin curativ si nu este posbil , atunci cel putin curativ si asta cat mai asta cat mai

precoce.precoce.