DOTARI URBANE

1

1. DEFINIRE TERMENI Documentaţia pentru elaborarea P.U.G. Municipiul Bucureşti 1999, coordonator Prof. Dr. Arh. Doina Cristea

- servicii si echipamente publice = serviciile publice care sunt finantate de la buget, se stabilesc prin norme si sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de echipamente publice se refera la serviciile publice structurate în retea la nivel de zona rezidentiala si de cartier – crese, dispensare, gradinite, scoli, licee, biblioteci de cartier etc.

- domeniu public - (RT - GM-007-2000 / Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000) - aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public (…..), monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea în regim de drept public, aparţine unităţilor administrativ teritoriale (judeţe, municipii, oraşe, comune);

- echipamente publice / considerate în PUG ca fiind de nivel local de cartier sau complex rezidenţial / – serviciile publice de bază necesare locuitorilor care se structurează ca o reţea dimensionată în funcţie de numărul locuitorilor şi exigenţele de accesibilitate;

- instituţie (urb.) – forma organizată prin reguli şi norme larg acceptate social care asigură funcţionarea generală, inclusiv prin integrarea nivelurilor teritorial şi local. Orice instituţie desfăşoară funcţional servicii publice, ocupând şi utilizând un anumit spaţiu;

- instituţie = (DEX) 1. Organ sau organizaţie (de stat) care desfăşoară activităţi cu caracter social, cultural, administrativ etc. 2. Formă de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate; institut. 3. Organizaţie care desfăşoară o activitate de interes internaţional. A instituţionaliza = a primi un caracter instituţional, oficial;

- obiective de utilitate publică - obiective care aparţin domeniului public şi sunt supuse regimului de drept public;

- instituţii şi servicii publice – organismele care asigură administrarea, apărarea teritoriului, a vieţii şi bunurilor persoanelor fizice precum şi satisfacerea necesităţilor de instruire, cultură, sănătate şi ocrotire socială şi asigurarea fondurilor necesare; la nivelul unei localităţi acestea au caracter de unicat sau pot avea şi o reţea funcţională prin care asigură difuzarea serviciilor în teritoriul localităţii (poşta, poliţie, protecţie contra incendiilor, protecţie civilă etc.); sunt finanţate de la bugetul public naţional şi local iar în majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcţionar public. In cazul Municipiului Bucureşti, rolul de Capitală determină cea mai complexă structură a acestora alcătuită din următoarele categorii:

2

- instituţii publice cu caracter special sau de unicat (de nivel supramunicipal şi municipal)- instituţii publice de nivel local (sector, cartier, complex rezidenţial)

Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activităţi, integral sau parţial, următoarele categorii:

H - comerţ (pieţe comerciale)J - transporturi ( rutier, feroviar, aerian)K - posta, telecomunicaţii, audio vizualL - activităţi financiar bancareN - administraţie publică şi asistentă socială obligatorieO - învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee + scoli profesionale + grupuri şcolare, scoli, + creşe + grădiniţe + licee speciale, învăţământ superiorM - cercetare proiectareP - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creşe, leagăne de copii, case de copiiR - cultură, culte, baze şi complexe sportive, agrementT - activităţi ale organizaţiilor si organismelor extrateritoriale

Zona UE maxim

U.E. minim

Bucureşti 1998

Bucureşti 2025mp/loc

1. Servicii publice + comerţ, servicii 54 29 12,7 38 - servicii publice 40 20 fără date 24 - servicii de interes general 14 9 fără date 142. structura indicelui - valori medii pentru servicii şi echipamente publice pentru reproducţie simplă (învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială (nivel rezidenţial - cartier)

14,0 fără date 13

- servicii publice pentru administraţie şi reproducţie lărgită (marile echipamente pentru învăţământ, cercetare, sănătate, cultură, echipare tehnică)

variabil fără date 11

- comerţ şi servicii de interes general 14 9 fără date 14

3

ECHIPAMENTE PUBLICE ESENŢIALE PENTRU

REPRODUCŢIA SIMPLĂmp. / locuitor

nivel de servire mp. / locuitorminim maxim

nivel rezidenţial creşă 0,2 0,3

dispensar 0,03 0,05grădiniţă 0,6 0,9şcoală 2,5 4sport 1 1comerţ normabil 0,8 0,9biserică 0,5 0,5total 5,63 7,65

nivel cartier policlinică 0,1 0,12

liceu 0,6 0,9sport 3 3club 0,1 0,2comerţ normabil 0,65 0,65piaţă comercială 0,2 0,2total 4,65 5,07

TOTAL 10,28 12,72

Instituţii, servicii şi echipamente publice.Date fiind incertitudinile din acest moment privind necesarul de teren pentru viitoarele obiective publice, a fost luată în considerare posibilitatea localizării acestora în zona centrală, în polii principali şi în zonele mixte a căror suprafaţă însumată (conţinând deci şi spaţiile pentru servicii şi comerţ) se apropie de situaţia altor mari oraşe europene. S-a luat în considerare şi dispersia infrastructurii serviciilor publice şi în alte zone funcţionale (de locuit, de activităţi productive de bunuri şi servicii, de recreare), precum şi în cadrul componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.

4

ZonaUE

maximU.E.

.minimBucureşti

1998

Bucureşti 2025

totaldin care în zone

definite1. Servicii publice + comerţ, servicii

54 29 11,1 38 27

servicii publice 40 20 ObservaţiiSe asigură 75 % din necesar, restul urmând a fi realizat dispersat în cadrul altor zone funcţionale şi în Aglomeraţia Urbană

servicii de interes general 14 9 2. structura indicelui valori medii pentru servicii şi echipamente publice pentru reproducţia simplă (echipamente pentru învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială etc. la nivel rezidenţial – cartier - sector)

14,0 13

instituţii şi servicii publice pentru administraţie şi pentru reproducţia lărgită (învăţământ superior, marile spitale, cercetare - dezvoltare, transporturi, poştă etc.)

variabil 11

comerţ şi servicii de interes general

14 9 14

Spaţii plantate publice.

Normele existente se prevăd următoarele suprafeţe de spaţii verzi pe locuitor:Zona şi subzona Localizare Norma

localităţi peste100000

locuitori

Distanţamaximă pedrumuri de

acces

Observaţii

minim maxim minim maximzone de agrement extravilan 17 km 20 km 30 km 40 km dublă administraţieparcuri şi grădini publice

intravilan

Total 10mp/loc 14mp/loc accesibilitate 10-15' pietonal sau cu transport public

parcuri publice

6mp/loc 8 mp./loc

grădini publice

4 mp./loc 6 mp./loc

baze de producţie sere, răsadniţe,

terenuri de cultură8 mp./ha. 10

mp./ha. se calculează pe

baza întregii suprafeţe a pepiniere 3% din

5

svpspaţiilor verzi

Număr muncitori pentru exploatare

8 pers. / ha.

10pers. / ha.

Sursa: Ghiduri: MLPAT - Ghidul primarilor si consilierilor locali Vol.9/1994 -

spatiile verzi publiceNormative: Instrucţiuni tehnice de proiectare a spatiilor verzi pentru localităţi

urbane (Ordinul Nr.157/21.06.1993 C.S.E.A.L.)

Norme unice de protecţie a muncii pentru activităţile de gospodărie comunala, Volumul V - Spatii verzi si locuri de agrement (Ordinul C.P.C.P Nr. 1/1981)

Legi: L.9/1973 - Legea privind protecţia mediului L.50/1991 - Legea privind autorizarea executării construcţiilor L.18/1991 Legea fondului funciar

Exemple U.E

Commission europeenne - L'AUDIT URBAIN - L'ANNUAIRE, BILAN ET SECTION COMPARATIVE - 2000 VOLUME 01

Oraşe peste un milion locuitori - 1996 Oraşul Nr. locuitori oraş Parcuri,

grădini deschise publicului - mp./locuitor

BERLIN 3425759 23,6HAMBURG 1707247 31,1MUNCHEN 1321557 27,4KOLN 1014910 33,5VIENA 1616240 124,7*MADRID 2866693 11,5BARCELONA 1508805 18,0MILANO 1340451 26,1BIRMINGHAM 1020589 25,0* inclusiv păduri, zone naturale

Din indicii de mai sus lipsesc patru categorii de spaţii publice, şi anume:(1) (1) scuarurile aferente zonei rezidenţiale a căror rol funcţional, sanitar şi social a

condus la norme prin care se asigură obligatoriu suprafeţe de minim 0,4 – 0,5 hectare pentru locuinţe situate la distanţe de maxim 400 – 500 metri. Acestea sunt considerate absolut necesare pentru accesul direct în spaţiul plantat (fără utilizarea transportului în comun) a persoanelor cu dificultăţi de deplasare – persoane cu copii mici, persoane în vârstă, persoane cu handicap motor. În cazul Municipiului Bucureşti s-a luat în calcul pentru scuarurile aferente zonei rezidenţiale un necesar de minim 1,5 mp. /

6

locuitor, suprafaţă realizabilă integral în viitoarele extinderi ale zonei de locuit şi numai parţial prin amenajarea unor terenuri neconstruibile din actualul intravilan.

(2) (2) spaţiile plantate specializate care au suprafeţe stabilite prin tema corespunzătoare statutului lor funcţional; în Municipiul Bucureşti va fi necesară realizarea unui nou parc zoologic şi a unui parc tematic similar celor de mare atractivitate din alte capitale (exclusiv parcurile de distracţii care intră în altă categorie care nu aparţine domeniului public) şi pentru care se prevede o suprafaţă de peste 80 ha. la vest de Lacul Morii;

(3) (3) spaţiile plantate publice de pe malul lacurilor care sunt destinate promenadei şi articulării parcurilor şi grădinilor adiacente, în care pe adâncimi (de exemplu de 100 metri pentru oglinzile care însumează peste 1000 ha.) nu se admit circulaţii carosabile publice (cu excepţia drumului de halaj şi a acceselor se serviciu) şi nici alte clădiri în afara celor specifice funcţiunii de parc; aceste prevederi sunt justificate, pe de o parte, de cheltuielile care se fac din bani publici pentru realizarea şi întreţinerea lacurilor (din care decurge dreptul fiecărui locuitor de a avea acces la peisajul natural de pe malul acestora) iar, pe de altă parte, de considerente peisagistice, ecologice şi climatice. În cazul Bucureştilor, această zonă a fost stabilită împreună cu Agenţia de Mediu a Municipiului la 50 metri pe tot conturul lacurilor (cu excepţia P.U.Z. – urilor aprobate în care distanţa a fost de 30 metri). Aceste fâşii plantate necesare şi tehnic pentru întreţinerea oglinzilor de apă, sunt realizabile în doi timpi – (1) realizarea drumului de halaj şi a plantaţiei pe fâşia de teren de protecţie conform legii odată cu instituirea prin PUG a servituţii de 50 metri şi (2) amenajarea treptată ca spaţiu peisagistic accesibil publicului pe toată lăţimea de 50 metri , în regim fie public, fie privat;

(4) (4) spaţiile verzi de protecţie de diferite categorii.

Cimitire. Se impune cu stringenţă să fie oprite patru procese cu totul defavorabile constatate în cimitirele actuale, şi anume:(1) (1) supraîncărcarea cimitirelor şi mineralizarea lor excesivă prin utilizarea pentru

morminte a aleilor, prin distrugerea vegetaţiei înalte şi prin desfiinţarea locurilor de odihnă şi reculegere;

(2) (2) încălcarea inadmisibilă a respectului tradiţional prin:- - inserarea forţată (speculativă) între mormintele existente a unora noi,

subdimensionate, astfel încât accesul nu se mai poate face decât călcând peste alte morminte iar realizarea noilor construcţii funerare şi înhumările provoacă deteriorarea mormintelor adiacente;

- - absenţa osuarelor care transformă deshumările din vechile morminte în sacrilegiu;

- - realizarea unor construcţii funerare nepotrivite.(3) (3) agresarea şi vandalizarea cimitirelor protejate prin desfigurarea planului

originar, prin tăierea arborilor şi prin distrugerea valorilor memoriale, de artă şi arhitectură funerară aparţinând patrimoniului naţional;

7

(4) (4) deschiderea unor noi cimitire, în cea mai mare parte particulare, mici şi răspândite la întâmplare în localizări necorespunzătoare din punct de vedere funcţional, geotehnic, social şi psihologic;

(5) (5) localizarea unor noi cimitire în zone construite lipsite de echipare tehnică fără respectarea distanţei de protecţie sanitară de 50 metri.

Normele actuale prevăd ca fiind necesară o suprafaţă de 1,0 - 1,2 mp. / locuitor. Această normă, considerată sub necesităţi, este atinsă în prezent ca indice global dar, ca cimitire publice cărora de fapt li se adresează norma menţionată, aceasta este acoperită numai în proporţie de 70%. Deşi pe ansamblu este satisfăcută în prezent norma de 1,2 mp. / locuitor, se manifestă în continuare o intensă presiune speculativă pentru deschiderea unor noi cimitire cu toate că acestea sunt investiţii care se recuperează pe termen lung. Din aceste motive se propune o creştere de 1,6 ori a suprafeţei cimitirelor publice actuale, atingându-se în perspectivă norma de 1,6 mp./locuitor şi rămânând încă unele rezerve în inelul plantat propus pe circumferinţa liniei de centură. Împreună cu cimitirele private se ajunge astfel la 2,3 mp./locuitor, indice situat totuşi sub valorile luate în considerare şi efectiv aplicate în prezent în ţările Uniunii Europene (2,5 mp./locuitor).

CategoriaExistent Prevederi 2025 Diferenţe %

creştereHa. Mp./locuitor Ha. Mp./locuitor Ha.cimitire publice municipale

135,0

0,7 354,9

1,6219,9 163

cimitire nepublice 98,4 0,5 146,1

0,747,7 48,5

TOTAL 233,4

1,2 501,0

2,3267,6 114,7

Pentru noile cimitire se stabileşte prin Regulamentul Local de Urbanism, în mod provizoriu, până la reactualizarea normelor existente, ca suprafaţa totală a unui cimitir, rezultată din luarea în calcul a unei suprafeţe de 7,5 – 10,0 mp. pentru un loc de veci, să fie compusă din 15 % circulaţii carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii, 1 % construcţii şi 79% locuri de înhumare.

8

A) Palierele de organizare a obiectivelor de utilitate publică sunt următoarele:

Localizare

Palier de organizare a obiectivelor de utilitate

publică – clădiri -

Obse

rvaţi

i

Supra

mu

nic

ipal

şi m

unic

ipal

Local

Sect

or

Cart

ier

Rezi

denţi

al

9

1.Zona centrală

X

Xpentr

u p

opula

ţia r

ezi

dentă

Xpentr

u p

opula

ţia r

ezi

dentă

X p

entr

u p

opula

ţia

rezi

dentă

- se anticipează creşterea numărului de sectoare- se propune diferenţierea axului cultural al Căii Victoriei

2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie

X X

3.Poli urbani principali situaţi pe inelul 2 de circulaţie

X X X

4.Alţi poli urbani principali X X 5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie

X - se pot insera funcţii publice de primă importanţă

6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale

X X X - dezvoltările areale pot avea funcţia de centre de cartier

7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare

X X X - se pot insera funcţii publice, exclusiv învăţământ primar şi gimnazial

8,Unităţi mari dispersate X - învăţământ superior, mari institute de cercetare, spitale – clinici etc.- unităţi legate de transporturi şi de infrastructura tehnică majoră

9.Echipamente dispersate în rezidenţial X X - echipamente publice esenţiale: şcoli, grădiniţe, asistenţă sanitară şi socială

10

Această organizare este reprezentată grafic în mod sintetic în Schema nr. 1.LOCALIZAREA INSTITUŢIILOR, SERVICIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PUBLICE LEGENDĂ:

1.Zona centrală.2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie.3.Poli urbani principali situaţi pe inelul al doilea de circulaţie.4.Alţi poli urbani principali.5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie.6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale.7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare.8.Unităţi mari dispersate.9.Echipamente dispersate în rezidenţial.

11

1

1

2

2

3

3

4

4

5

5

6

6

8

8

7

7

9

9

Indici şi norme europene

Există o diversitate de modalităţi de stabilire a cuantumului de teren urban pe locuitor pentru servicii şi echipamente publice iar aducerea lor la un numitor comun pentru a deveni comparative, aşa cum s-a procedat în cazul studiului DATAR care analizat 20 oraşe mari europene -1988 – a necesitat o lungă perioadă şi o bază de date completă.

In limitele informaţiilor care au fost accesibile, se constată următoarele diferenţe că:a) normele naţionale în domeniu privesc numai funcţiunile curente (de exemplu,

Germania nu include în normele pentru învăţământ şi pe cel superior);b) normele se leagă direct de activităţile terţiare incluzând şi terenul pentru circulaţii şi

transporturi (exclusiv aeroport), servicii comunale, comerţul normabil (pieţe comerciale), turism, spaţii plantate şi sport;

c)

d) Factori de influenţă.Principalii factori care conduc la diferenţierea între diferite state şi între diferite categorii de localităţi din aceeaşi ţară a ponderii terenului urban utilizat utilizat pentru servicii şi echipamente publice sunt următorii:

e) Categorii de servicii şi echipamente publice

Pentru servicii şi echipamente publice se utilizează două categorii de informaţii care privesc:

1. dimensionarea în raport cu aspiraţiile şi necesităţile populaţiei, obiect al unor norme sau a unor teme specifice stabilite in funcţie de caracteristicile factorilor social – economici, aspect care reprezintă asumarea de către societate / comunitate a nivelului de asigurare a serviciilor şi echipamentelor publice urmărindu-se eficacitatea socială a acestora;

2. dimensionarea în funcţie de caracteristicile funcţionale şi posibilităţile de finanţare urmărindu–se eficienţa economică, inclusiv din perspectiva economisirii resursei reprezentate de teren.

Sintetic aceasta se exprimă prin (1) numărul de metri pătraţi care revin pe un locuitor din totalul suprafeţei cuprinse în intravilan în corelare cu (2) ponderea ocupată în intravilan de către serviciile şi echipamentele publice în bilanţul teritorial al localităţii.

In mod special, în cazul ţării noastre trebuie să se acorde o atenţie sporită acestei corelaţii deoarece, dacă în oraşele mari Bucureşti, Cluj, Iaşi ponderea suprefeţei ocupate de echipamentele publice pare a fi în limitele normale comparativ cu oraşele

12

mari europene, sub aspectul suprafeţei care revine pe un locuitor, situaţia este cu totul nefavorabilă.

De exemplu, un studiu DATAR privind modul de utilitare a terenului urban din 20 oraşe mari evidenţează pentru anul 1988 următoarea situaţie:

Zona Mp / locuitor % din intravilanechipamente publice 20 - 40

29 - 54 8,4 - 10,3

12,2 -13,9comerţ - servicii 9 - 14 3,8 - 3,6locuinţe 100 - 150 41,8 - 38,6spatii plantate 40 - 55 16,7 - 14,1circulaţii 30 - 50 12,6 - 12,9activităţi productive 20 - 40 8,4 - 10,3alte 20 - 40 8,4 - 10,3TOTAL 239 - 389 100,0 - 100,0

Comparativ, indicii similari şi datele de bilanţ din oraşele noastre se situează cu mult sub aceste valori – 3 – 5 mp. / locuitor pentru servicii şi publice faţă de 20 – 40 mp. / locuitor (sau 11 – 12 faţă de 29 – 54 dacă se include şi comerţul) şi respectiv 3,3 - 4,3% din intravilan faţă de 8,4 – 10,3% (sau 10% faţă de 2,2 – 13,9% dacă se include şi comerţul). Deci se atinge cel mult 12,5 - 15 % din suprafaţa de teren pe locuitor din oraşele mari europene şi respectiv 39 - 41 % din ponderea ocupată de aceste funcţiuni din terenul intravilan.

Zona Mp / locuitor % din intravilanlocalitatea echipamente

publice total intravilan

echipamente publice

total intravilan

Bucureşti 1999 3,00 99,00 3,30 100,00Iaşi 1995 (inclusiv comerţ, servicii)

11,42 113,81 10,03 100,00

Cluj 1995 5,14 120,40 4,27 100,00

Principalele cauze ale cestor disproporţii provin atât constrângerile şi erorile sistemului economiei planificate transpuse, printre multe altele, şi în forţarea limitării terenului intravilan, ajungându – se la indici globali de teren pe locuitor situaţi între 41 – 50% din valorile curente din oraşele europene.

Este de menţionat faptul că datele de mai sus nu ating nici măcar normele care erau în vigoare anterior anului 1989 prin care se prevedeau pentru servicii şi echipamente publice 7,6 mp. / locuitor pentru administraţie, învăţământ, cultură şi sănătate, oricum sub 50% din minimum rezultatul pragmatic al aplicării normelor europene.

NORME ROMANIA - 1989Folosinţa terenului Teren Teren

13

mp/loc % mp/loc %1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 31,02. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,63. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 18,0

Educaţie, învăţământ 4,5 9,0Cultură 0,6 1,2Sănătate 1,7 3,4Comerţ, alimentaţie 1,0 2,0Prestări servicii 0,4 0,8Cultură fizică, sport 0,2 0,4Turism 0,6 1,2

4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 26,0Grădini publice 12,0 24,0Terenuri sportive 1,0 2,0

5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 19,26. Zona gospodăriei comunale 2,6 5,2Total perimetru construit* 50,0 100,0* excusiv: uniăţti economice existente, zone de depozite, unităţi de transporturi, obiective energetice etc.

Intrepretând datele de mai sus în raport cu întreg intravilanul – considerat a avea în medie un indice global de minim 100 mp. / locuitor, rezultă următoarea reaşezare a indicilor şi procentelor:

NORME ROMANIA ( 1989 ) EXTRAPOLATE LA INTREG TERITORIUL INTRAVILAN

Folosinţa terenuluiTeren Teren

mp/loc % mp/loc %1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 15,52. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,33. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 9,0

Educaţie, învăţământ 4,5 4,5Cultură 0,6 0,6Sănătate 1,7 1,7Comerţ, alimentaţie 1,0 1,0Prestări servicii 0,4 0,4Cultură fizică, sport 0,2 0,2Turism 0,6 0,6

4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 13,0Grădini publice 12,0 12,0Terenuri sportive 1,0 1,0

5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 9,66. Zona gospodăriei comunale 2,6 2,67. Zona industrială, de depozitare, transporturi şi reţele majore 50,0 50,0

14

Total intravilan 100,0 100,0

Sub rezerva insuficienţei datelor pentru o corelare comparativă, sunt prezentate în continuare exemple din perioada 1990 – 1995 din diferite state (în general norme) şi din câteva oraşe mari europene (date din bilanţurile existente).

(1) O analiză a indicilor de teren urban pe un locuitor, pentru activităţile terţiare care sunt luaţi în considerare ca norme orientative în Elveţia, fără diferenţiere între activităţile publice şi cele private, indică:

utilizare mp. / loc minim mp. / locuitor maximcirculaţii şi transporturi (exclusiv aeroport) 5,3 10,15din care: căi de comunicaţie 2,0 5,0

gări, garaje 1,0 1,5depouri, reparaţii 0,2 0,5spaţii călători 2,0 3,anexe autotransport 0,1 0,15

alimentare cu apă 0,2 0,5canalizare 0,7 2,0învăţământ 6,4 12,35cultură 0,4 0,8sport 14,2 28,8sănătate, asistenţă socială 5,2 7,1administraţie, justiţie, armată, poliţie, organisme internaţionale,

0,4 0,8

comerţ şi alte 0,1 0,2TOTAL 50, 0 60,0

Se poate deduce un indice cumulat pentru servicii şi echipamente publice de minim 12,4

şi de maxim 21,04 pentru învăţământ, cultură, sănătate, asistenţă socială, administraţie,

justiţie, armată, poliţie, organisme internaţionale. Aceasta confirmă analiza DATAR şi

subliniază deficitul de teren pentru servicii şi echipamente publice din Bucureşti.

(2) Standardele actuale din Germania luate în considerare pentru Planul General al Berlinului au fost utilizaţi următorii indici de utilizare a terenului urban:

15

Funcţiunea publică Metri pătraţi teren urban pe un locuitorTotal funcţiuni publice 8,75 - 13,8din care: învăţământ - educaţie din care: 4,00 – 6,00

şcoli primare 1,60 - 2,80gimnazii 0,75 - 1.25şcoli profesionale 0,20 - 0,45licee 0.65 - 1,00

copii si tineret din care: 0,85 - 1,70creşe 0,10 - 0,15grădiniţe 0,40 - 0,80centre pentru tineret 0,10 - 0,15

sănătate şi asistenţă socială din care: 2,40 - 3,60cămine bătrâni 0.45 - 0,55spitale 1,00 - 1,70

alte funcţiuni publice din care: 1,50 - 2,50poştă, poliţie, pompieri 0,20 - 0,30funcţiuni culturale 0,60 - 1,00

Este de reamarcat prezenţa unor tipuri de echipamente care lipsesc din normele noastre: centre pentru tineret, cămine pentru bătrâni dar şi absenţa învăţământului superior şi a administraţiei.

(3) Datele recente privind serviciile din Amsterdam (727 095 locuitori în anul 1999) prezintă o grupare diferită pe categorii a serviciilor, ceea ce apare sub denumirea de industrie se referă la seviciile pentru industie dar nu este clară structura serviciilor comerciale (interpretată ca echivalentul regiilor comunale) şi motivul grupării acestora cu administraţia publică:

Funcţiunea hectare mp. / loc % Total servicii din care: 2928,74 40,3 13,4

culturale, sociale, medicale şi învăţământ de bază

420,18 5,8 1,9

apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0industrie şi comerţ 1876,81 25,8 8,6administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

Excluzând serviciile pentru industrie şi comerţul rămân pentru funcţiunile publice următoarele date:

Funcţiunea hectare mp. / loc % Total servicii din care: 1051,93 14,5 4,8

culturale, sociale, medicale şi învăţământ de bază

420,18 5,8 1,9

16

apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0

administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

În limitele datelor interpretate mai sus pentru a fi făcute relativ comparabile şi sub rezerva că până la data finalizării studiului situaţia cadastrală a Municipiului Bucureşti nu era definitivată, valorile fiind bazate pe studiile de fundamentare ale PUG, se poate evidenţia o discrepanţă foarte mare între indicii Capitalei şi normele sau situaţiile concrete din ţările dezvoltate.

Cu toate corecţiile probabile, indicele global pentru Bucureşti se situează sub 50% din norma minimă a palierului în care se înscriu alte norme europene.

Pe categorii de servicii şi echipamente publice situaţia se prezintă astfel:

17

SERVICII - ECHIPAMENTE PUBLICE

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

45,0

mp

. /

locu

ito

r

0

5

10

15

20

25

% d

in i

ntr

avil

an

mp. / locuitor 3,0 8,75 9,3 12 13,8 14,5 20 40

% din intravilan 3,3 9,3 20,25 4,8 8,4 10,3

Bucu reşti 1999

Germania

minim

Româ nia

norme Elveţia

Germania

maxim

Amsterdam

20 oraşe mari

20 oraşe mari

Dacă în privinţa indicilor pentru învăţământ situaţia normelor anterioare anului 1989 pare a se situa în parametri normali, în realitate aplicarea acesteia s-a făcut defectuos, multe dintre şcoli având teren insuficient pentru sport în aer liber şi pentru sport în spaţii acoperite, cu efecte defavorabile asupra sănătăţii fiecărui contingent al tinerei generaţii şi implicit asupra stării de sănătate a populaţiei în general.

18

EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂMT

0

2

4

6

8

10

12

14m

p./

loc

uit

or

Series1 4,5 6,4 12,35 4,4 6,8

România norme 1989

Elveţia minim Elveţia miaximGermania

minimGermania

maxim

Şi în acest caz, normele anterioare deşi par corecte, nu numai că nu au fost aplicate dar s-a acordat o atenţie foarte redusă centrelor şi amenajărilor pentru tineret. In condiţiile în care marile ansambluri rezidenţiale încep şi în Bucureşti să se confrunte cu manifestarea în rândul tinerilor a unor fenomene sociale negative şi a unei infracţionalităţi semnificative, este de menţionat că, până în prezent, singurele intervenţii care au dat rezultate evidente în alte oraşe europene care s-au confruntate chiar cu violenţa bandelor de cartier, au fost obţinute prin realizarea din fonduri publice a unor centre pentru tineret (oferind formare, informare şi recreare sub îndrumare specializată) şi a unor spaţii atractive pentru sport (tot cu personal permanent). Absorbţia interesului şi energiilor tinerilor, confruntaţi cu reale dificultăţi de adaptare pe plan individual şi social, nu poate fi lăsată numai în seama discotecilor sau a manifestărilor sporadice în grupuri mari (spectacole, manifestări sportive etc.). In schimb, Bucureşti spre deosebire de alte capitale (Berlin, Budapesta), se confruntă deocamdată în măsură mult mai mică cu fenomene de vandalizare care alterează cadrul de viaţă al întregii populaţii şi este foarte greu şi costisitor de remediat şi de stăvilit (Anexa…….)

19

CULTURĂ

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4m

p./

loc

uit

or

Series1 0,6 0,4 0,8 0,7 1,15

România norme 1989

Elveţia minim Elveţia miaximGermania

minimGermania

maxim

Şi în acest caz situaţia era anterior anului 1989 na nivel normativ sub standardele europene, lipsind cu totul terenul pentru serviciile de asistenţă pentru vârstnici. In condiţiile prelungirii duratei medii de viaţă, este necesară reconsiderarea acestui aspect.

20

SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ

0

1

2

3

4

5

6

7

8m

p.

/ lo

cuit

or

Series1 1,7 5,2 7,1 2,5 2,75

România norme 1989

Elveţia minim Elveţia miaximGermania

minimGermania

maxim

2. DOTARILE URBANE. TIPOLOGIE. CARACTERISTICI

- sunt cea mai complicata componenta a orasului ;- cumuleaza o mare diversitate de activitati si se relationeaza complex cu zonele de

locuit, productie, depozitare, circulatii, transporturi, comunicatii si gospodarie comunala;

- deriva din necesitatile ce depind de marimea, profilul si rolul in teritoriu al orasului;- pot fi determinante pentru evolutia profilului social –economic la localitatii – de ex.

in orasle mari sau f. mari dezvoltarea este dinamizata in mare masura deatractia pe care o reprezinta calitatea si diversitatea dotarilor.

Se diferentiaza dupa :1. caracterul functiei : administrativ – politice, de educatie si invatamant, culturale,

de sanatate, comerciale si de alimentatie publica, prestari servicii, odihna si agrement, cultura fizica si sport, dotari pt. gospodarie comunala, pt. comunicatii, turistice, speciale, birouri, etc.

2. categoria de locuitori carora li se adreseaza : copii, prescolari, scolari, rezidenti, turisti, etc.

3. frecventa de utilizare : - zilnica- periodica- ocazionala

4. timpul de functionare :- acces permanent- limitat- sezonier

Dotarile se mai diferentiaza si prin nivelul la care raspund solicitarilor: national, regional, judetean, orasenesc.

Iar la nivel de oras sunt dotari:ale ansamblurilor de locuit, de cartier, de sector, de interes orasenesc.

(in carte sunt prezentate scheme care ilustreaza ultimele doua paragrafe – de scanat?)

Relatii de distributie si grupare

O dotare este simultan loc:- de satisfacere a unor necesitati de servire a populatiei- de munca- ce genereaza circulatii, transporturi si comunicatii- ce necesita amenajari tehnico-edilitare- cu o anumita expresie arhitectural – volumetrica- cu o incarcatura simbolica (in unele cazuri)

Astfel la nivel interior vorbim despre relatii:

21

de aici decurge densitatea de interrelatii stabilite in interiorul zonei de dotari cat si intre aceasta si celelalte zone functionale ale orasului

- de cooperare (comerti – alim. pb. – servicii, gresa-gradinita, etc)- indiferente (liceu – posta, etc)- de respingere (spital – circ, etc)

Amplasarea dotarilor in teritoriul orasului prezinta o importanta deosebita si se analizeaza dupa doua aspecte:1. distributia fiecarei categorii de functiuni (adm.-politica, social-culurala,

comerciala, spatii plantate si sport, etc) – din care rezulta eficienta de servire a fiecarei retele de dotari in parte si relatiile existente intre aceste retele

2. gruparea dotarilor care evidentiaza structura functionala a localitatii si ierarhizarea centrelor de interes – se poate intalni urmatoarea dispozitie a dotarilor:

- zona centrala – concentrare maxima de unul sau mai multe nuclee centrale- grupari de dotari orasenesti in relatie cu o zona de aglomerare (platf. Ind. Principalele artere ce circulatie, gari / autogari, etc) sau in relatie cu elem de cadru natural (faleze, cornise, lacuri, ect)- dotari izolate (datorita unor restrictii)- centru de sector- centru de cartier- dotari ale complexelor de locuit

Intre acestea exista suprapuneri

Principalele retele de dotari

Tabel ce prezinta baza de dimensionare si de calcul al capacitatilor si suprafetelor utile – extras

RETELE PRINCIPALE DE DOTARI

TREPTE DE SERVIRE MOD DE CALCUL

Educatie – invatamant

Prescolar - gradinita Ansamblu de locuit 4,8% x nr. locuitoriScoli generale cartier 20% x nr. locuitoriLicee oras 2% x nr. locuitoriInvatamant superior Oras / regiune Cerinte specificeDotari culturale

Cluburi Ansamblu / cartier 24-28 locuri / 1000 locuitori

Biblioteci Oras / regiune 1600 – 2000 volume / 1000 locuitori

Teatre Oras / regiune 10-12 locuri / 1000 locuitori

Muzee si colectii Oras / regiune Cerinte specificeGalerii de arta Oras / regiune Cerinte specificeSanatate

22

crese Ansamblu / oras 1,8% x nr de locuitoridispensare Cartier / oras 1 unitate / 3000 locuitoripoliclinici Cartier / oras / regiune 1 unit – 15 – 25000 loc

2 unit – 25 -60000 loc3 unit – 60 locuitori

spitale Cartier / oras / regiune Informativ, 10-12 paturi / 1000 locuitori din intreg terit. deservit

Comert si alimentatie publica

ansamblu cartier oras Mp utili / 1000 locuitoriComert alimentar 65 – 60% 20 -15% 15 -25% 180 - 185Comert nealimentar 20 -15% 30 -25% 50-60% 250 - 265Alimentatie publica 20-10% 30-15% 50-75% 170 - 175Total 600 - 615

Nr. de locuitori se considera inclisiv populatia flotanta, turisti si 20% din populatia din zona polarizata

Prestari servicii Cartier / oras 100 mp utili / 1000 locuitori

Dotari sportive

Terenuri de sport Ansamblu / cartier 5 – 7 mp / locuitorStadioane orasComplexe sportive orasGospodarie comunala

cimitir oras 1 mp / locuitorWC public oras cerinte specifice

a. In principiu dotarile social-culturale, administrativ-politice, comerciale, de sanatate si altele se dispun cat mai grupat – se respecta unele amplificari de spatii pentru circulatia pietonilor, spatii necesare curtilor de serviciu si stationarilor, etc.

b. Spatiile plantate – in cazul zonei de locuit este recomandata pt. evitarea risipei de teren si a dificultatilor de intretinere la o organizare cat mai grupata– la nivel de cartier si oras (scaruri, gradini, parcuri, gradini si parcuri specializate) se recomanda dispunerea intr-o anume continuitate, grupate eventual cu spatiile pt. sport si intr-o repartizare cat mai echilibrata pe teritoriul orasului pt. ca efectele igienice, climatice si atractivitatea pt. loisir sa fie cat mai accentuate

Probleme specifice

Categorii de probleme:

23

- analiza situatiei existente dpdv al gradului de acoperire a necesitatilor cu diverse categorii de dotari, al capacitatii si calitatii dotarilor existente si a modului lor de distributie si grupare

- stabilirea necesitatilor de dotare in perspectiva, functie de :a. marimea si profilul socio- economic al orasuluib. unele cerinte specifice rezultate din profilul economic, social, din traditii

locale, etc.c. cerinte la nivel teritorial sau national, independent de marimea si profilul

localitatiid. gradul de satisfacere a diverselor necesitati cu dotari existente apte a

functiona in continuare

Indicatori si bilant teritorial

Modul de dotare al unei localitati se poate aprecia prin indicatorul:teren urban afectat dotarilor - exprimat in mp / locuitor – indicator cu valoare orientativa nu normativa, deoarce este influentat de marimea si profilul localitatii, de densitatea locuitorilor, de particularitatile de asezare si dezvoltare in timp

Modul de utilizare a terenului afectat dotarilor (in ZC, in centrele de cartier si sector, in gruparile de dotari) se verifica princoeficientul de utilizare a terenului:

= aria construita desfasurata a dotarilor (mp) / suprafata de teren aferenta ( mp) sau= volumul constructiilor (mc) / terenul aferent (mp) – in cazul gruparii unor dotatri cu mari volume libere in interior (sali de spectacole, sport, etc)

Ponderea suprafetelor de teren ocupate de dotari in perimetrul localitatii este evidentiata prin bilantul teritorial.

Pondarea terenului ocupat de dotari variaza intre urmatoarele limite rezultate din experienta altor tari:

- Anglia – 30 -33% (inclusiv dotarile zonei de locuit) din care 19 -21% spatii plantate si sport

- Suedia – 29% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 13% spatii plantate si sport

- SUA – 20 – 22% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 5-8% spatii plantate si sport

- Italia – 31 – 32% (mdeia din 1968 din toate orasele)

24

Razele de servire si la zonele de influenta

a. Zonele de influenta ca distanta a unitatilor care fac parte din acceasi categorie de deservire in cadrul unei din retelele de dotari ale orasului (reteau de scoli, comerciala, etc) – trebuie sa acopere suprafata intregii zone de locuit.

Raza de deservire corespunde, ca distanta, cu timpul necesar pentru a parcurge drumul de la cel mai indepartat punct pana la dotarea considerata. Distanta maxima depinde de:

- capacitatea dotarii- grupa de varsta careia ii apartine populatia care frecventeaza acea dotare

Dotarile frecventate zilnic vor fi dispuse cat mai aproape de locuinte, iar pentru dotarile unicate, frecventate ocazional este posibil ca distanta sa fie acoperita intr-un timp mai mare.

Timpul parcurs pentru: copii mici – nu va fi mai mare de 5-7min ⇒ o raza de deservire de 400 -500mcopiii mari – de 12-15 min ⇒ o raza de deservire de 800 -1000madulti – de 15-20 min ⇒ o raza de deservire de 1000 -1200m

b. Zona de influenta ca deservire – corespunde cu suprafata in interiorul careia locuieste populatia deservita de o anume dotare si care depinde de capacitatea ceesteia.In general supraf celor doua zone de influenta trebuie sa fie egale.

Dar se constata uneori ca dotarile au o zona de influenta de deservire mai mica decat zona de influenta ca distanta, deoarece capacitatea lor este sub nivelul necesarului populatiei aflate in limitele de influenta ca distanta.

25

Calculul dotarilor si amenajarilor anexe - extras

Nr.crt. SpecificatieCapacitati uzuale sau

de deservireNorma de

terenSuprafata terenului

Suprafata construita

desfasurata

Mp teren la 1000

mpsupraf locuibila

Raza de servire

Capacitate necesara in functie de nr. Populatiei

= N

1 Cresa60 – 80 – 100 locuri 20-25 mp

pt.un loc- - cca 34 500 Nr de locuri

1,35 – 1,50 X N/100

2 Gradinita80 – 100 – 120 locuri 20-30 mp pt.

un loc- - cca 90 500 Nr de locuri

3 X N/100

3

Scoala medie de cultura

generala

Cu 8, 12, 16 si 20 de clase

20-25 mp pt. un loc

1,20 – 1,50 ha

- - 1000 Nr de claseN x 1,5% x 4 ai x 65 -70% / 40 elevi x (1

-1,5) serii

4Complex

comercial 1

pt. peste 30 000 locuitori

- - 36mp la 1000mp suprafata locuibila

800-1000

-

5Complex

comercial 2pt. 3000 -12 000

locuitori- - 45% sector

alimentarcca 90 300

-400-

6 Dispensar

La 50 000 – 60 000mp suprafata

locuibila sau la 4 000 – 6 000 locuitori

- 0,20 -0,25 ha

- - - -

7 Policlinica

180 000 consultatii/an (600

consultatii/zi/2) ture 500 000

- 0,50 - 0,75 ha

- - - 8-9 consultatii de locuitor pe an

26

8Casa de

cultura si bibiloteca

400 – 600 -800 locuri - 0,50 - 0,70 ha

- - - Nr de locuri = 15 x N /1000

9

Teren de joaca pt.

copii prescolari

- cca 300mp serveste simultan

cca 60 -70 copii

12 - - -

10Spatiu

plantat de cartier

- - - 400 -600

11Platforme de gunoi

- 0,5 mp la 2-4

apartamente

- -

27

Dispozitia dotarilor de deservire zilnica, periodica si ocazionala:- grupare in trei trepte deservind respectiv grupa de locuinte, microraionul si cartierul;- in doua trepte – numai centre pe microraioane care preiau deservirea grupelor de

locuinte si un centru de cartier sau numai centre pe grupe si pe cartier care preia din dotarile de microraion

Esentialul nu este gruparea in raport cu structura de locuit, ci asigurarea unor conditii de deservire si de accesibilitate cat mai complete, comode si confortabile.

Parcajele si garajele se dispun in legatura cu aleile carosabile si cat mai aproape de strazile locale sau de cele de importanta oraseneasca. Raza de servire a parcajelor si a garajelor este de 200 -250m.Capacitatea lor depinde de indicele de motorizare stabilit pt. etapa de perspectiva si se considera o suprafat medie de 25mp teren pt. vehicul.

Platformele de gunoi se aseaza in pozitie convenabila fata de aleile de serviciu, la o distanta de maximum 70m de locuinte si de minimum 15m de fatadele cu ferestre.Pozitia parcajelor, a garajelor si a platformelor de gunoi va fi astfel aleasa incat sa nu oblige ca circulatia vehiculelor sa se faca prin fata locuintelor.

Dotarile comerciale pot :- fi amplasate intr-un nucleu formand centre sau complexe comerciale- fi dispunse ca elemente izolate, uniform raspandite in suprafata zonei considerate- formaaliniamente de-a lungul strazilor- intra in componenta pietelor principale sau secundare ale orasului care au in principal

alta functiune

Unele dotari de interes general, ale caror zone de influenta ca deservire depasesc limitele orasului, acoperind total sau partial necesitatile populatiei din regiune si uneori chiar dincolo de limitele acesteia, cum sunt spitalele, institutiile de invatamant superior si cercetari stiintifice, pot constitui unicate in cadrul orasului sau pot forma centre specializate, asezate in oras sau la limita lui.

Spitalele se amplaseaza, in general, in locuri inalte, inconjurate de spatii plantate si care reprezinta conditii cerute de salubritate, ferite de directia vanturilor dominante si in val ep canalul colector, pt. ca eventualele ape infectate sa nu traverseze oarsul.La dimensionarea spitalelor se considera 10 paturi la 1000 locuitori si 80-120mp teren de pat.

Institutiile de invatamant superior ca si institutele de cercetari se amplaseaza de preferinta pe terenurile bogat plantate, in care se admite un procent construibiul de maximum 5-10%. Ele se pot grupa cu parcurile zoologice, botanice, sau cu spatiile plantate in care se afla muzee / activitati al caror specific este legat de procesul de invatamant si de cercetarea stiintifica.Pentru institutiile de invatamant superior se considera 40-50mpteren pentru student, in care se includ suprafete aferente pt. zonele de invatamant si de deservire auxiliara (cluburi, cantine, terenuri de sport), la acestea se adauga terenul necesar pt. camine si pt. locuintele personalului didactic si administrativ.

28

29

Categorii şi tipuri de dotări pe categorii de localităţi conform Anexelor II şi IV/ Secţiunea IV PATN

Categorii/ tipuri de dotări

Categorii de localităţi

U de rang 0 şi

I

U de rang II U de rang III

R de rang IV

R de rang Vmunicipii

reşedinţă de judeţalte

municipii

0 1 2 3 4 5 6Educaţie, cercetare, ştiinţifică

- universităţi x- institute de invăţământ superior diversificate x- institute naţionale de cercetare sau filiale ale acestora

x x

- institute de invăţământ superior sau filiale ale acestora

x

- colegii x x- gimnazii x- licee generale şi de specialitate x- şcoli de maiştri x- filiale ale unor institute de cercetare x- învăţământ preşcolar x x- învăţământ primar x x x- învăţământ gimnazial x x- învăţământ liceal x

Sănătate, asistenţă socială- clinici universitar şi spitale x- spital clinic universitar x

30

- spital general x x x- spitale de specialitate x- staţie de salvare x x X

Notă: U = localităţi urbane R = localităţi rurale

Categorii/ tipuri de dotări

Categorii de localităţi

U de rang 0 şi I

U de rang IIU de

rang III

R de rang IV

R de rang V

municipii reşedinţă de

judeţ

alte municipii

0 1 2 3 4 5 6- asistenţă de specialitate (boli cronice, persoane cu handicap, recuperări funcţionale, centre psihiatrice)

x

- cămine de bătrâni x x- centre de recuperare x- orfelinate x- dispensar x x- leagăn de copii x- creşe x x- cămine de copii x- secţie-spital x- maternitate x- dispensar policlinic x- farmacie x- dispensar medical x- dispensar veterinar x- punct sanitar x

Cultură- muzee x x X X- teatre dramatice x (x)1)

1) eventual

31

- teatre de comedie x (x)1)

- teatre de revistă x (x)1)

- teatre de păpuşi x (x)1)

- operă x- operetă x

Categorii/ tipuri de dotări

Categorii de localităţi

U de rang 0 şi I

U de rang IIU de

rang IIIR de rang

IVR de rang V

municipii reşedinţă de

judeţ

alte municipii

0 1 2 3 4 5 6- filarmonică x- săli de concerte x x- săli polivalente x x- mari biblioteci x x x- edituri x x- tipografii x x- case de cultură x x x- săli de spectacole x- săli de conferinţe x- săli de expoziţie x x x- cluburi x x x- biblioteci x- cinematograf x x- cămin cultura cu bibliotecă x

Sport, agrement- complexe sportive x- stadioane x x x x- săli de competiţii sportive de nivel international/ x

32

european, naţional sau regional- piscine x (x)- patinoare artificiale x (x)- bază turistică şi agrement diversificată x- parcuri x- grădini botanice x- grădini zoologice x x- cazino x- cluburi pentru sport şi agrement x

Categorii/ tipuri de dotări

Categorii de localităţi

U de rang 0 şi I

U de rang IIU de

rang IIIR de

rang IVR de

rang Vmunicipii reşedinţă de judeţ

alte municip

ii0 1 2 3 4 5 6

- zone de recreare si agrement x- săli de competiţii de nivel naţional, regional şi judeţean

x

- terenuri şi săli de sport (competiţii de nivel judeţean sau local)

x x

- grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate x x- săli de sport (competiţii locale) x- teren de sport amenajat x

Sursa: *** Definirea zonelor urbane purtătoare de dezvoltare în teritoriu ca factor de anticipare şi stimulare a ridicării calităţii vieţii urbane prin restructurare economică sectorială MEC - Program AMTRANS (Sef de proiect Prof. Dr. arh. Doina Cristea

33

3. EXEMPLU REGULAMENT DE CONSTRUIRE

34