curs produse si servicii bancare 2012. universitatea petru maior, facultatea de stiinte juridice,...

Universiatea “ PETRU MAIOR “ Tg. MuresFacultatea de Stiinte Economice , Juridice si AdministrativeCatedra Finante - Banci

PRODUSE SI SERVICII BANCARE

Dr. CORNELIU GROSU

2012 - 2013

CUPRINS

CAPITOLUL IMEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCAREMEDIUL BANCAR .............................................................................................................................................................................................61.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR ...............................................................................................................................71.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR.................................................................................................................................................. ................ ..9STRATEGII BANCARE...................................................................................................................................................................... .........151.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA............................................................................................................151.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE....................................................................................................................... ..........171.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE..........................................................................................................................................171.6. STRATEGIILE ECONOMICE ( BANCARE) A LUI PORTER........................................................................................................... ......191.7. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE............................................................................ .......... .................. ......221.8. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC........................................................................................................26

CAPITOLUL II BANCI SI SISTEME BANCARESISTEMUL BANCAR............................................................................................................. .........................................................................282.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR.......................................................................................................................................................292.2. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ................................................................................................................. ..................................29 2.3. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM.................................................302.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC...........................................................................................................................................................32

2.4.1.Scurta perspectiva istorica.................................................................................................................................... .....................32 2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar.................................................................... ...................................................................................35

2

2.4.3.Concluzii.............................................................................................................................................................................. ............40BANCI - clasificari, roluri, tipuri, structuri, functii ......................................................................................................................................412.5. BANCILE CENTRALE..............................................................................................................................................................................41 2.5.1..Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale................. .................. ...................................................................................41

2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale .................................................................................................................................422.5.3. Rolul si functiile bancilor centrale....................................................................................................................................................45

2.5.3.1.Politica monetara...................................................................................................................................................................462.5.3.2 COMITETUL BASEL..............................................................................................................................................................49

2.6.UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara) .........................................................522.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA..........................................................................................................................................................572.8.BANCA NATIONALA A ROMANIEI .........................................................................................................................................................642.9.BANCILE COMERCIALE (bancile de rang secundar).............................................................................................. .....................................64

2.9.1.Tipologie bancara comerciala............................................................................................................................ .....................................642.9.2.Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna................................................................................ ...................................69 2.9.3.Functiile clasice ale bancilor in economa moderna...................................................................................... ............................................71

2.10.MANAGEMENTUL ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI -Aplicatie la BRD - Groupe Societe Generale.........................................................................................................................................73

CAPITOLUL III CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE3.1. CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MUTAŢIILE ÎN CADRUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE.........................................89 PIATA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE....................................................................................................................................913.2.CONTINUTUL SI CARATERISTICILE PIEŢEI PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE………………………………………….…..913.3. DEFINIREA ŞI PARTICULARITĂŢILE OFERTEI DE PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE………………………………………………...923.4. ORIENTĂRI ACTUALE PRIVIND DEFINIREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE……………………………..……………...953.5. CARACTERISTICILE GENERALE ALE PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE…………………………………………………….97

CAPITOLUL IVPRETUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE 4.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PREŢURILE SERVICIILOR BANCARE ………………………………………………….….……1034.2. MODALITĂŢI DE EXPRIMARE A PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR…………………………………………………….1044.3. STRATEGII DE STABILIRE AL PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR ……………………………………………………..1084.4. TEHNICI (METODOLOGII)DE STABILIRE A PREŢULUI UNUI PRODUS SAU SERVICIU BANCAR ……………………….…………112

CAPITOLUL V ACTIVITATI SPECIFICE PROIECTARII, PROMOVARII SI DISTRIBUTIEI PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

3

5.1. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE……………………….……..1175.2. FLUXUL DE ELABORARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE……………………………………………………………….1185.3. DISTRIBUTIA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE……………………………………………………………………………….1235.4. COMUNICAREA - ESENTA RELATIEI BANCA-CLIENT……………………………………………………………………………………127

CAPITOLUL VI PRODUSE SI SERVICII BANCARE IN SISTEMUL BANCAR ROMANESCCONSIDERATII GENERALE6.1.PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR FIZICE – RETAIL BANCAR………………………………………………….…133 6.1.1.Produse si servicii bancare pentru mobilizarea resurselor (produse de economisire)………………………………………….……133 6.1.1.1. Contul curent nominativ ...................................................................................................................................................133 6.1.1.2. Contul Escrow ..................................................................................................................................................................134 DEPOZITE 6.1.1.3. Depozite la vedere ..........................................................................................................................................................136 6.1.1.4. Depozite la termen............................................................................................................................................................136

6.1.1.5. Certificatul de depozit………………………………………………………………………………………………………………140 6.1.1.6. Conturi de economii ........................................................................................................................................................141 6.1.1.7. Depozitele colaterale ……………………………………………………………………………………………………………….142 CREDITE

6.1.2. Produse si servicii bancare pentru finantarea persoanelor fizice - credite retail - ……………………………………………..142 6.1.2.1. Definitii ,rol, continut , caracteristici, tipologie. …………………………………………………………………………………..142 6.1.2.2. Credite pentru finantarea nevoilor populatiei…………………………………………………………………………………...149 6.1.2.2.1 Credite de consum sau credite pentru nevoi personale ( exemplu de credite pe termen scurt ) ……………...150

6.1.2.2.2.Credite ipotecare/imobiliare ( Exemplu de credite pe termen mediu si lung)…………………………………….1546.2. PRODUSE SI SERVICII ASOCIATE 6.2.1.Cardurile bancare…………………………………………………………………………………………………………………………….158 6.2.2. Platile programate …………………………………………………………………………………………………………………………..1626.3.PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE – CORPORATE BANCAR 6.3.1. Produse si servicii bancare pentru finantare (produse de tip credit)…………………………………………………………………..162 6.3.1.1.Consideratii privind analiza creditelor corporate ………………………………………………………………………………..162

A) Evaluarea clientelei………………………………………………………………………………………………………………163 B) Stabilirea grupei de credit (clasificarea creditelor) ………………………………………………………………………….165

6.3.1.2.Tipologia creditelor corporate............................................................................................................................................167 6.3.1.2.1.Credite pe termen scurt pentru persoanele juridice …………………………………………………………………169

6.3.1.2.2.Credite pe termen mediu si lung pentru persoanele juridice ……………………………………………………….171

4

6.3.2. Produse non – credit corporate…………………………………………………………………………………………………………….175 6.3.2.1.Scrisoarea de garantie bancara ………………………………………………………………………………………………….175 6.3.2.2.Scrisoarea de intentie ……………………………………………………………………………………………………………..180

6.3.2.3.Scrisoarea de confort ……………………………………………………………………………………………………………...182

6.4. INOVAŢII ÎN DOMENIUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE 6.4.1. Private banking………………………………………………………………………………………………………………………………184 6.4.2. Eurobondurile………………………………………………………………………………………………………………………………...186 6.4.3. Smart cardurile..............................................................................................................................................................................1866.5. SERVICIILE BANCARE LA DISTANŢĂ 6.5.1.Home banking………………………………………………………………………………………………………………………………....187 6.5.2. Electronic banking ……………………………………………………………………………………………………………………….…..187 6.5.3.Serviciile de tip cash management …………………………………………………………………………………………………….…..187 6.5.4. Mobile banking…………………………………………………………………………………………………………………………….….188 6.5.5. Internet banking………………………………………………………………………………………………………………………………191

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………….....193

5

CAPITOLUL I

MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE

6

MEDIUL BANCAR

Banca nu are o existenta izolata , ea isi desfasoara activitatea intr-un context social si economic mai larg si interconditioneaza cu acesta intr-o serie de modalitati complexe.

Racordarea activitatii bancii la dinamica mediului este considerata drept mijlocul ( functia) prin care se asigura infaptuirea obiectivelor stategice ale acesteia , deoarece prin cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune in fiecare moment (resurse materiale, financiatre si umane ) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele pietei , in fianl ale consumatorului de servicii si produse bancare.

Un menegement bancar performant trebuie sa fie generator de initiative eficiente , subordonat satisfacerii clientilor , angajatilor, actionarilor , realizarii obiectivelor bancii in ansamblul lor.

De aceea cunoasterea mediului in care banca isi desfasoara activitatea devine un obiectiv principal al managementului bancar

1.1.DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR Mediul bancar poate fi inteles ca un complex de factori interni si externi care influenteaza desfasurarea activitatii bancare si

implicit si managementul bancar.In teorie dar si in practica se face distinctie intre mediul intern si mediul extern al bancii .

Mediul intern al bancii format din ansamblul factorilor interni , vizeaza:- personalul bancii si profesionalismul bancar;- conducerea si organizarea bancii;- cultura organizationala;- logistica bancii , etc

Mediul extern cuprinde acele aspecte care nu pot fi controlate direct , reprezentand cele mai importante constrangeri ale activitatii bancare. Mediul extern este un complex de factori extrinseci bancii care asigura contextul desfasurarii activitatii, influenteaza activitatea si interconditioneaza cu banca

Factorii externi pot afecta obiectivele urmarite de banca , obtinerea resurselor financiare , materiale si umane , deciziile si modul de desfasurare a activitatii.

In analiza mediului extern trebuiesc luati in considerare urmatorii factori:7

- legislativi :legislatie bancara , normele Bancii centrale , legislatia muncii , legislatie fiscala, etc.- economici : rezultatele generale ale economiei in raport cu unii indicatori macroeconomici cum ar fi cresterea

economica, rata inflatiei, cursul de schimb, etc;- politici: politicile guvernamentale ,in fluente care nu se concretizeaza in acte normative:- sociali : nivelul de trai, comportamentul consumatorilor;- etici : onestitatea si confidentialitatea;- tehnologici: progresul tehnologic si informatizarea;- concurentiali: produse si servicii bancare, rata dobanzii si nivelul comisioanelor, notorietatea bancii;

BANCA

Mediile in care bancile isi pot desfasura activitatea pot fi :- medii stabile , adica relativ neschimbatoare si previzibile;- medii instabile , adica se pot schimba intr-un mod rapid si imprevizibil

Cercetarile asupra mediului unei organizatii au descoperit ca rata schimbarii mediului acesteia ( in cazul nostru si al unei banci) are un impact profund asupra multor dintre aspectele sale fundamentale spre exemplu structura bancii, alegerea produselor si serviciilor bancare , volumul si structura retelei,etc . De asemenea aceleasi cercetari au pus in evidenta si faptul ca exista o tendinta generala a mediilor de a deveni mai instabile.

8

Factoriconcurentiali

Factoritehnologici

Factori legislativi

Factorieconomici

Factori politici

Factori sociali Factori

etici

Mediile instabile sunt caracterizate de :- un numar mare de factori care afecteaza organizatia;- diferite tipuri de factori de influenta;- interactiunea complexa dintre acesti factori, precum si dintre factorii individuali si organizatie;- imprevizibilitatea;- o rata rapida de schimbare

Un mediu instabil poate produce urmatoarele efecte asupra managementului bancar :- constientizarea si intelegerea mai profunda a mediului;- incercarile sporite de a anticipa schimbarile;

- un accent mai mare asupra capacitatii managerilor de la toate nivelurile de a invata si de a se adapta;- cresterea capacitatii de a reactiona eficient la schimbare

Mediul bancar din Romania este unul instabil , iar bancile trebuie sa tina pasul cu schimbarile rapide din societate.

1.2. ANALIZA MEDIULUI BANCARIn literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe metode de analiza a mediului , iar considerate a fi cele mai utile sunt:

- analiza SWOT- modelul celor “cinci forte” a lui Porter

Modelul SWOT se impune ca unul dintre instrumentele cele mai importante in managementul bancar si permite conducerii superioare sa analizaze relatia bancii cu mediul sau in raport cu propriile sale :

- puncte tari – strenghts;- puncte slabe- weaknesses;- oportunitati – opportunities;- amenintari - threats

Analiza SWOT , utilizand tehnici de chestionare , abordand deci , investigator activitatile analizate , permite:- ordonarea informatiilor nefinanciare si financiare dupa anumite criterii si reguli;- o analiza strategica , si - impune conducerii bancii luarea in considerare si evaluarea fiecarui aspect care influenteaza sau poate

influenta activitatea bancara. Se prezinta sub forma unei matrici cu patru cadrane , astfel :

PUNCTE TARI (S) PUNCTE SLABE (W)

OPORTUNITATI (O) AMENINTARI (T)

9

Punctele tari – Strenghts reprezinta fundamentul care asigura dezvoltarea si expansiunea bancii . In aceasta categorie pot sa intre urmatoarele :

- o buna reputatie a bancii;- o cota de piata solida;- o retea bancara dezvoltata;- un portofoliu de clienti diversificat si bine segmentat;- o gama larga de produse si servicii bancare;- rate ale dobanzii competitive;- o politica de creditare sanatoasa cu putine credite neperformante;- un personal bine pregatit, - o retea mare de banci corespondente, etc-

Punctele – slabe – Weaknesses evidentiaza dificultatile si disfunctionalitatile activitatii bancare care vor trebui solutionate.Acestea pot fi :

- o gama redusa de produse si servicii bancare- o retea de unitati operative slab dezvoltata;- lipsa unei strategii de marketing;- o organizare defectuoasa;- un personal instruit necorespunzator;- o logistica precara, etc

Oportunitatile – Opportunities reprezinta elementele conjuncturale favorabile pe care banca le poate fructifica pentru a-si consolida si dezvolta activitatea. Aici putem include :

- dezvoltarea unei baze de clienti noi ca urmare a dezvoltarii sectorului IMM-urilor;- promovarea unor produse si servicii bancare care pot sa atraga clientii;

- aliante strategice si colaborari cu banci corespondente puternice, etc - interventii selective pe o pita emergenta , corect segmentata.

Amenintarile – Threats sunt , de asemenea elemente conjuncturale , cu o probabilitate mai mica sau mai mare de realizare , care nu trebuiesc ignorate deoarece sunt generatoare de riscuri si de pierderi potentiale. Acestea pot fi:

- aparitia unor noi banci;- intensificarea concurentei pentru o anumita parte din clientela;- promovarea unor dobanzi mai avantajoase din partea marilor banci sau a bancilor straine

Observam ca factorii S si W ai SWOT pun accent pe aspectele intriseci , provenite din mediul intern , in timp ce componentele matricii O si T pun accent pe aspectele extrinseci , provenite din mediul extern.

10

Importanta analizei SWOT rezida in faptul ca inlatura tendinta unor manageri de a prezenta doar partea pozitiva a activitatii bancare si care considera ca punctele slabe sau amenintarile sunt elemente ce trebuiesc evitate pentru a nu afecta situatia de ansamblu a bancii.

Modelul celor “cinci forte” a lui Porter de diagnosticare strategica a mediului bancar. (Michael Porter , profesor la Scoala de Afaceri Harvard, SUA) . Abordarea strategică a lui Michael Porter aprofundează dinamica concurenţială a mediului şi concepe manevre strategice specifice particularităţilor fiecărei firme, inclusiv societatilor bancare. În concepţia sa, alegerea unei strategii depinde, în primul rând, de natura şi intensitatea concurenţei care se manifestă în sectorul de activitate considerat. În acelaşi timp, Porter defineşte strategiile generice care constituie puncte de pornire în construcţia particulară, cu caracter original, a strategiei fiecărei societati bancare.

Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul concurenţial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecărui factor şi combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii concurenţei şi, în ultimă instanţă, determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.

Cei cinci factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific sectorului de activitate bancar sunt urmatorii : - concurenta existenta in mediu bancar si intensitatea acesteia; - noii competitori si amenintarile lor pentru banca

- substituentii posibili pentru produsele si servicii organizatiei ( ale bancii) - clientii bancii ( consumatori de produse si servicii bancare) - furnizorii bancii (banca devine consumator de produse si servicii - chiar si bancare)

Prezentam mai jos cei cinci factori in interconditionalitatea lor si analiza care se face mediului bancar , din perspectiva fortei lor , atunci cand se stabilesc strategii de dezvoltare a activitatii fiecarei societati bancare:

amenintarea noilor sositi in sectorul bancar

puterea de negociere puterea de negociere a furnizorilor bancari a clientilor bancari Furnizori Clienti

bancari bancari

11

Noi potenţiali

intraţi în sector

Concurenţii din sector

rivalitatea întreconcurenţii existenţi

amenintarea produselor de substitutie

Analiza rivalităţii între bancile existente în cadrul mediului de activitate. Concurenţa este mai intensă atunci când:

- în domeniu operează concurenţi numeroşi, care au forţe concurenţiale sensibil egale – nu există un lider – şi ocupă poziţii solide;- se înregistreză un ritm scăzut de dezvoltare a sectorului de activitate – un domeniu aflat în creştere este mai puţin stresant;- costurile fixe ocupă o pondere însemnată în structura costurilor specifică domeniului – capacităţi de producţie bancara şi logistică

bancara mari,- care impun investiţii deosebite ,ce pot fi recuperate doar prin volume mari de producţie şi cote de piaţă ridicate;- există o diferenţiere slabă a produselor oferite de concurenţi – atributele de diferenţiere nu reprezintă un criteriu important pentru

opţiunea de cumpărare a clienţilor, aceştia putând să migreze uşor de la un producător la altul;- existenţa unor bariere mari de ieşire din sector, ceea ce nu permite slăbirea presiunii concurenţiale prin părăsirea sectorului de

activitate în caz de declin;- existenţa la producători a unor capacităţi de producţie excedentare, care stimulează producţiile în creştere şi mărirea cotelor de

piaţă;- înregistrarea unor mize strategice importante, cum sunt cele de repoziţionare pe un domeniu profitabil, de cucerire a unor

segmente potenţiale de piaţă, de fuziuni şi achiziţii cu efecte estimate favorabileAceste condiţii determină declanşarea frecventă a unor “războaie” de preţuri şi de publicitate, necesitatea aplicării de strategii de

diversificare şi înnoire a produselor oferite şi creşterea costului concurenţei.

Analiza intrărilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de ameninţare pe care îl prezintă acestea.

Un domeniu( de exemplu o tara)nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde uşor în el noi concurenţi, care vor aduce capacităţi de producţie şi resurse suplimentare şi care vor lupta pentru creşterea cotei de piaţă şi împărţirea profiturilor.

Intrarea în sector va fi uşurată dacă barierele de intrare şi tendinţa spre relaţii concurenţiale între competitorii existenţi sunt mai puţin evidente sau reduse.

O aprofundare a analizei presupune studierea corelată a intrărilor şi ieşirilor potenţiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri.

Astfel:- dacă ambele bariere – de intrare şi de ieşire – sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru că firmele intră şi părăsesc

uşor, fără restricţii sectorul respectiv, există un risc ridicat sub raportul gradului de concurenţă;

12

Produse de substituţie

- dacă barierele de intrare sunt mici, iar cele de ieşire mari, firmele intră uşor atunci când conjunctura este favorabilă, dar ies greu, în aceste condiţii, oferta de produse depăşeşte capacitatea de absorbţie a pieţii, reducându-se nivelul profiturilor pentru toţi competitorii;

- cel mai bun şi atractiv sector este acela în care barierele de intrare sunt înalte, iar cele de ieşire sunt mici; astfel, se intră greu şi se părăseşte uşor domeniul în caz de recesiune;

- dacă ambele bariere sunt înalte, potenţialul de profit este ridicat, dar prezintă un risc mare deoarece este îngreunată ieşirea din sector atunci când ritmul de creştere a activităţii şi posibilităţile de obţinere de profituri devin stabile sau chiar încep să scadă.

Analiza gradului de ameninţare a unor produse de substituţie . Un domeniu nu este atractiv dacă se caracterizează prin existenţa unor înlocuitori actuali sau potenţiali ai produselor. Ei determină formarea unor “plafoane” ale preţurilor ce pot fi obţinute ca urmare a faptului că o parte din cererea existentă migrează spre produsele substituente. Firma trebuie să urmărească în permanenţă evoluţia preţurilor la produsele înlocuitoare. O scădere a acestora determină o diminuare a cererii şi, în funcţie de aceasta, a preţului şi profitului pentru produsele substituite ( de bază ).

Analiza capacităţii de negociere a clienţilor bancari( beneficiari de produse si servicii bancare ) Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienţii au o putere de negociere mare. Ei vor încerca să obţină preţuri de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioară cu servicii post-vânzare şi facilităţi comerciale deosebite. Aceasta determină o concurenţă puternică în cadrul sectorului şi scăderea profitabilităţii. Puterea de negociere a clienţilor este mai mare atunci când:

- se orientează mai bine;- cumpără cantităţi importante în raport cu vânzările producătorului;- produsele cumpărate deţin o pondere însemnată în valoarea totală a cheltuielilor clientului;- produsele oferite sunt standardizate sau slab diferenţiate;- costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici;- oferta de produse pe piaţă este mai mare decât cererea existentă;- produsul cumpărat nu este prea important pentru client, acesta putând să renunţe uşor la el;- producătorii sunt sensibili la preţ datorită marjelor unitare de profit mici.

Pentru a se apăra, producătorii pot alege pe acei clienţi care au cea mai mică putere de negociere sau de schimbare a furnizorilor. Sau, ei pot oferi produse cu caracteristici superioare, pe care clienţii nu le pot refuza prea uşor.

Analiza capacităţii de negociere a furnizorilor bancari Facem precizarea ca in aceasta categorie de „furnizori bancari „ sunt cuprinsi acei clienti ai bancii de la care acestea isi atrag

fondurile de care au nevoie desfasurarii activitatii specifice ( persoane fizice si persoane juridice)Un domeniu nu este atractiv dacă furnizorii firmei au posibilitatea de a creşte preţurile resurselor oferite şi de a reduce cantitatea

livrată.Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci când:

- nu există produse înlocuitoare;

13

- produsul oferit de furnizor este important pentru client;- costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate;- produsele oferite de furnizor au un grad mare de diferenţiere;- sunt bine organizaţi;- există un număr redus de furnizori;

Cel mai bun mod de apărare pentru cumpărători constă în stabilirea unor relaţii de durată reciproc avantajoase cu furnizorii sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare.

Supravegherea concurentei pe piata bancara bancaraIn toate tarile dezvoltate, regimul concurentei este supus unor norme legale bine definite, iar administrare aplicarii lor este

incredintata unor institutii eficiente, in masura sa asigure un climat corect si echitabil pentru fiecare agent economic, in sprijinul unei evolutii prospere a tuturor firmelor si in conditiile unei protecti sporite a consumatorilor.

O atentie deosebita se acorda luptei impotriva monopolurilor si a tuturor cailor de restrangere si anihilare a concurentei, fenomen parazit pentru economie si distructiv pentru initiativa particulara si de mocratia economica si nociv pentru toti participantii la viata economica.

In S.U.A., prin lege, sunt abilitate doua institutii specifice pentru a exercita controlul asupra loialitatii concurentei: controlul monedei O.C.C. (Office of Comptroller of the Currency) pentru bancile comerciale; oficiul de supraveghere a bancilor de economii O.T.S. (Office of Thrift Supervision).

Potrinit legilor in vigoare sunt interzise operatiunile de achizitie si fuziune care: ar crea un monopol; ar promova un grup de interese sau o conspiratie vizand sa monopolizeze sau da tinda sa monopolizeze activitatea bancara; ar avea in unele zone influente privind aplanarea concurentei, crearea unui monopol, atingerea libertatii comertului, cu exceptia cazului in care interesul public prevaleaza asupra efectelor anticoruptionale.

O situatie speciala o are constituirea holdingurilor(societate care detine participari majore intr-una sau mai multe institutii de credit si are adesea filiale cu vocatie financiara, dar nonbancara)

In Anglia, controlul conditiilor de exercitare a concurentei este detinut de un Minister al Comertului si Industriei (D.T.I.), caruia i se supune si aprobarea proiectelor de concentrare bancara.

In cazuri deosebite, acesta se poate sprijini pe rezultatele anchetelor de o autoritate administrativ indeoendenta: Monopolles and Merger Comission.

In Germania, controlul asupra conditiilor de derulare a concurentei se desfasoara pe doua planuri: pentru controlul activitatii bancare si a respectarii normelor de concurenta actioneaza Oficiul Federal de Control al Bancilor

(Bundesaufsichtamt fur das Kreditwesen); pentru controlul operatiunilor de fuziune, Oficiul Federal de Acorduri (Bundes Kartellamt).

In Franta, exista numeroase organisme nationale care sunt facute ca sa sprijine buna functionare a sistemului bancar in colaborare cu banca Frantei, unele au abilitari specifice in domeniu.

Astfel, Comitetul Institutiilor de Credit (Comite des Etablissements de Credit) are competente cu privire la regimul licentelor, iar Comisia Bancara (Commision Bancaire), prezidata de Guvernatorul Bancii Frantei, are responsabilitatea monitorizarii modului de indeplinire a reglementarilor bancare si impunerea de sanctiuni in cazul nerespectarii lor.

14

In Romania , mediul concurential bancar este supravegheat (controlat) de catre Consiliul concurentei , organism guvernamental de specialitate. Intr-un raport dat publicitatii la finele anului trecut , se arata , printre altele ca :

- se constata o evolutie favorabila a indicatorilor care caracterizeaza concurenta in mediul bancar romanesc;- indicii de concentrare arata o distributie concurentiala a cotelor de piata , cu exceptia creditului corporate , unde se constata un grad

relativ ridicat de concentrare;- in profil regional sunt semnale ca sectorul bancar romanesc este mai putin competitiv decat sectoarele similare din tarile din

regiune;- analiza scoate in relief faptul ca in timp ce in tari vecine (Austria, Polonia, Cehia si Ungaria) se observa o tendinta de convergenta

a diferentialului dintre dobanda la depozite si dobanda la creditele imobiliare , Romania ramane tara cu diferenta cea mai mare , aceasta indicand o piata mai putin consolidata , cu un nivel mai scazut decat tarile din esantionul de analiza;

- si totusi efectele crizei declansate in 2008 se pare ca nu mai au o influenta atat de mare asupra mediului bancar intrucat la finele anului 2011 se constata un trend descrescator a diferentei de dobanda , atat in raportul dobanda depozite/ credite imobiliare cat si in raportul depozite / credite de consum.. Concluzia este ca se manifesta o concurenta in crestere pe cele doua segmente de piete bancare (imobiliare si de consum) desi nu se atinge nivelul concurential de pe alte piete regionale.

TEHNICI BANCARE DE INTERACTIONARE CU MEDIUL BANCAR. Exista doua modalitati importante in care bancile pot interactiona cu mediile lor :- adaptarea la elementele mediului - presupune adaptarea strategiei, structurii , culturii, stilului managerial, tehnologiilor utilizate

de catre banca in scopul unei mai bune compatibilitati cu mediul ( exp. restructurarea activitatilor bancilor romanesti, informatizarea, etc.)- influentarea sau controlarea elementelor de mediu procese prin care bancile urmaresc sa influenteze mediul lor pentru a-l

schimba intr-o maniera care sa le ajute. Aceasta abordare proactiva poate conduce de multe ori la schimbari mici dar semnificative ale mediului extern de pe urma carora bancile pot profita ( exp. dialogul si cooperarea cu organismele de reglementare, apartenenta la organizatiile profesionale, lobby-ul politic, etc.)

Optimizarea interactiunii bancii cu mediul extern se realizeaza prin luarea deciziilor asupra modului in care doresc sa-l influenteze si prin planificarea unor strategii in acest sens.

STRATEGII BANCARE

1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA Strategia reprezinta un proces complex care uneste obiective , activitati si decizii privind directia de orientare a eforturilor ,

cailor de urmat , politicile si instrumentele folosite pentru realizarea unui obiectiv final , intr-o perioada de timp determinata.Atunci cand o banca isi determina strategia pe termen scurt , mediu si lung si , pe aceasta baza, politicile de implementare in

activitatea diverselor componente strategice si de promovare a mijloacelor de realizare in mediul extern, baza (obiectivul fundamental) de la care se porneste este nivelul maxim al profitului posibil de realizat in conditiille concrete ale mediului economic si cu conditia minimizarii riscului. (punctul de inflexiune profit risc)

15

Desi criteriul de baza , profitul nu este singurul factor de care bancile trebuie sa tina seama la stabilirea politicii lor pe diverse termene.

Ele trebuie sa asigure un echilibru activ intre profitabilitate , lichiditate , solvabilitate si risc . Sa ne reamintim : profitabilitatea bancara este un obiectiv important al strategiei bancare ( a managementului bancar in general) si vizeaza

optimizarea raportului dintre veniturile si costurile bancii, cu influenta directa asupra profitului bancar, caile de realizare a profitului , cuantumul acestuia si factorii care actioneaza asupra eficientei,\.

In esenta , atunci cand abordam problematica profitabilitatii bancare avem in vedere urmatoarele :- optimizarea resurselor si plasamentelor bancare;- optimizarea decontarilor intra si interbancare;- rationalizarea cheltuielilor de functionare;- incasarea la timp a dobanzilor calculate;- promovarea unor produse si servicii bancare noi;- atragerea de clienti noi , profitabili, etc

solvabilitatea (adecvarea capitalului la riscuri ) reflecta capacitatea bancii de a sustine cu ajutorul capitalului propriu intreaga activitate .

Mai analitic constatam ca indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii raportate la totalul activelor si elementelor din afara bilantului (nete de provizioane) ajustate in functie de risc.

Controlul solvabilitatii bancare se realizaeaza prin fondurile proprii , care , la nivelul institutiilor financiar bancare , trebuie sa acopere imobilizarile corporale si necorporale precum si o parte variabila a diverselor active financiare , diferentiate dupa gradul de risc.

Specialistii apreciaza ca raportul dintre fondurile proprii si angajamentele unei banci constituie un indicator insuficient dar sigur al prudentei bancare.

lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a face fata in mod eficient retragerii de depozite si scadentei altor datorii si de a acoperii necesarul de finantare suplimentar pentru portofoliul de ctredite si investitii.

riscul bancar poate fi definit - drept posibilitatea ca intr- o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere ,sau fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii , diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi.

Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect normala , echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : „ Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare’’ ????? sau altfel spus ‚‚Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim ’’ ?????

Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice , proceduri si tehnici foarte complexe , construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control , monitorizare si combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea.

16

Bancile actioneaza in conditii de incertitudine, atat ; - in domeniul resurselor care nu au o stabilitate cuantificabila ,

- cat mai ales in domeniul plasamentelor care contin un factor de risc prin natura lor. Cu cat un plasament este mai profitabil cu atat el este mai riscant. Si tot aici , in cazul plasamentelor pe termen lung riscul este mai mare.

Prin urmare cu cat strategia are un termen mai lung cu atat mai redusa este probabilitatea ca nivelul profitului propus sa se realizeze. (mediul stabil este mai propice realizarii strategiilor de profit tintit). In consecinta in elaborarea unei strategii realiste pe termen lung se iau ca obiective elementele de dezvoltare care sa conduca , pe de o parte , la realizarea unei cresteri rezonabile a profitului , iar pe de alta parte sa se poata cuprinde evolutii variabile , ajustabile in functie de conjunctura viitoare ( punctul de inflexiune intre nivelul maxim al profitului dorit si nivelul maxim al riscului asumat)

1.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE rezida din faptul ca acestea definesc un ansamblu de componente care precizeaza :

Locul pe piata , adica pozitia bancii in cadrul sistemului bancar local din punct de vedere al marimii , relatiei cu competitorii , derularii unor proiecte interne sau externe vizibile , si pe baza acestor evolutii efectuindu-se comparatii cu bancile concurente;

Relatii cu organismele financiar – bancare interne si internationale si relatiile de corespondenta cu bancile straine , pentru derularea unor programe guvernamentale;

Produsele si serviciile bancare sunt avute in vedere de la lansare , promovare, perfectiionare si sunt urmarite in corelatie cu principalii clienti , urmarindu-se sa se intareasca relatia bancii cu clientii si realizarea nivelului planificat al profitului.

Consolidarea celor patru piloni pe care se bazeaza activitatea bancara : - tehnologia informationala care constituie un obiectiv strategic al bancii prin urmarirea implementarii de sisteme

automate de calcul , formarii unui colectiv informatic, prin cultura informationala(exp. BO in BRD!)- investitiile , concretizate in cladiri si modernizari;- reteaua de unitati teritoriale (infrastructura) si referitor la aceasta adaptarea la conditiile economice, financiare si

sociale locale; legaturile cu clientii strategici importanti, solutionarea situatiilor atipice(carduri producatori de lapte –BRD)

- personalul bancar in legatura cu care obiectivele stategiei bancii pot urmarii motivarea si cointeresarea. Managementul – ocupa de asemenea un loc central in strategia bancara sub aspectul riscului in activitatile bancare , al riscului

financiar si de obtinere a unui nivel dorit al profitului , al managenetului total al calitatii , atragerii de afaceri si penetrarii spre noi operatii. Prevederea unor alternative strategice de dezvoltare, de penetrare pe piata si de contracarare a concurentei. Dezvoltarea componentelor de filozofie si cultura organizationala care devin din ce in ce mai importante pentru creionarea

strategiilor moderne , unele entitati bancar-financiare asezandu-le printre factorii definitorii ai strategiilor lor.. De exemplu Strategia BRD – Groupe Societe Generale de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale:

profesionalismul, inovatia spiritul de echipa.

17

1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCAREFara sa intram in amanunte precizam doar faptul ca elaborarea strategiei bancare reprezinta activitatea prin care managerii

detemina obiectivele , intervalul in care trebuiesc realizate scopurile, locurile in care planurile vor fi indeplinite , fazele si metodele de atingere a obiectivelor si resursele necesare pentru ca acestea sa poata deveni realitate.

Transpunerea in practica , in conditii de eficienta , a procesului strategic presupune parcurgerea mai multor etape : Etapa initiala care consta in fundamentarea obiectivelor si directiilor strategice ( management , retea , organizare, resurse

umane, clienti, produse si servicii bancare, tehnologia informatiei, indicatorii de eficienta , profitabilitate. ) Obiectivele strategice trebuie sa se caracterizeze prin capacitatea de redare cu exactitate a scopului urmarit la nivel departamental sau teritorial , prin coerenta , claritate si printr-o inalta rigoare profesionala;

Elaborarea planului strategic pe domenii de activitate bancara etapa unde se realizeaza o stransa colaborare intre compartimentul strategic al bancii si toate celelalte directii sau departamente din banca ;

Consolidarea logisticii planului strategic prin practicarea unor politici specifice care urmaresc gasirea de solutii potrivite pentru realizarea obiectivelor strategice, depasirea dificultatilor intervenite, pentru problemele din fazele de diagnosticare si planificare strategica;

Implementarea strategiei care consta in mobilizarea resurselor necesare si directionarea acestora spre realizarea scopului propus.

Natura implementarii strategiei este relevata sintetic de intrebarile esentiale la care trebuie sa se raspunda la inceputul acestei etape : cine ? , ce?, cum?, trebuie sa faca pentru transpunerea in practica a ceea ce s-a formulat.

Raspunsurile vor indica persoanele sau entitatile structurale ale bancii care trebuie sa execute anumite activitati si sa indeplineasca anumite servicii , vor mentiona de asemenea activitatile care sunt necesare pentru obtinerea schimbarilor dorite si cum trebuie actionat.

Implementarea strategiei presupune mai multe laturi :- problema comunicarii catre personal a ideilor noi pe care le promoveaza strategia , cu asigurarea confidentialitatii necesare;

- adaptarea strategiei tinand cont de conditiile favorabile sau de constrangerile generate de schimbarile intervenite in mediul economic si social , de momentul de timp ( este sau nu momentul sa actionam ?!) , de structurile organizationale si functionale bancare;

- elaborarea de proceduri si instrumente cu ajutorul carora se se poata face corectiile necesare ori de cate ori o situatie o impune ( proces laborios la care participa managerii impreuna cu sectoarele de cercetare , marketing, metodologie , etc)

Etapa finala a procesului o constituie analizele periodice (trimestriale, semestriale sau anuale ) a stadiului implementarii strategice care se face la nivelul boardului bancii si urmaresc cu predilectie :

- monitorizarea realizarii obiectivelor cuprinse in planurile de implementare ( capitole strategice, rezultate posibil cuantificabile, reflectarea realizarilor in normele, instructiunile , procedurile bancare , posibile a fi modificate sau nu, etc)

- evaluarea principalelor efecte asupra activitatii bancii- efectuarea unui punctaj (scor) care sa reflecte masura indeplinirii obiectivelor generale strategice ;

18

- realizarea de studii si proiectii determinate de modul in care s-au realizat (au fost atinse)obiectivele inscrise in planul de implementare.

1.6. STRATEGIILE ECONOMICE (BANCARE) A LUI PORTERIn temeiul analizei mediului economic si bancar prin prisma celor 5 forte (factori) descrise mai sus Michael Porter propune trei

tipuri generice de strategii economice care pot fi utilizate de catre firme , inclusiv de catre banci, in conducerea activitatii lor spre profit. Acestea sunt :

- Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ).- Strategia de diferenţiere .( marca versus pret n.a)- Strategia de concentrare.

Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). Activitatea este îndreptată către obţinerea celor mai scăzute costuri de producţie şi de distribuţie, astfel încât preţurile

produselor si serviciilor bancare să se situeze sub cele ale concurenţei şi să asigure câştigarea unei cote cât mai mari de piaţă. Acest tip de strategie se bazează pe curba de experienţă. ceea ce inseamna ca :- societatea bancara care o aplica trebuie să deţină un potenţial tehnologic, de producţie, de aprovizionare şi logistic ridicat:- aceasta presupune investiţii foarte mari pentru echipamente de producţie moderne; - o politică comercială şi de distribuţie agresivă, care să permită obţinerea unei părţi mari de piaţă; - presupune de asemenea acumularea de experienţă prin creşterea producţiei cumulate, în vederea reducerii costurilor de

producţie;- obliga banca la îmbunătăţirea continuă a organizării productiei de produse si servicii bancare , un sistem de distribuţie puţin

costisitor şi un control riguros al cheltuielilor indirecte(exp. externalizarea activitatilol conexe ,etc) - se aplică un marketing de masă, bazat pe producerea, distribuirea şi comercilizarea pe scară largă a unui produs în încercarea

de a atrage toate categoriile de utilizatori.(clienti ai bancii persoane fizice si persoane juridice ) Această strategie cere descoperirea şi exploatarea tuturor surselor posibile de avantaj competitiv de cost, ca de exemplu:

folosirea în exclusivitate a tehnologiei de realizare a produselor bancare, , acces preferenţial la sursele de lichiditati, , şi evitarea unor caracteristici ale produsului prea costisitoare, care nu sunt neapărat necesare clientelei.

Aceasta strategie este avantajoasă deoarece apără societatea bancara care o aplică împotriva:- agresiunii concurenţilor – deţinerea avantajului de cost îi permite obţinerea unei marje unitare de profit ridicate;- clienţilor puternici – aceştia îşi pot exercita puterea numai dacă reuşesc să găsească concurenţi ai firmei care să propună preţuri

de vânzare mai joase;

19

- furnizorilor puternici – poate face faţă unor preţuri mai ridicate ale materiilor prime,( in cazul nostru a lichiditatilor atrase fie la termen fie la vedere)

Strategia celor mai mici costuri prezinta insa si unele riscuri , intre care amintim ::- progresul tehnologic, care anihilează efectul investiţiilor trecute şi acumularea de experienţă;- concentrarea puternică asupra reducerii costurilor, ceea ce afectează capacitatea şi preocuparea de asimilare a unor produse

noi şi de sesizare a schimbărilor pe piaţă;- apariţia altor banci cu costuri ale produselor mai scăzute, ceea ce reprezintă un pericol major pentru acele banci care şi-a

orientat toate preocupările spre realizarea unor costuri reduse;- manevrele concurenţilor, care prin adoptarea unei politici de diferenţiere reuşesc să segmenteze sectorul în care operează

( bancile de locuinte , divizia de produse si servicii pentru medici, divizia de produse si servicii pentru studenti si tineret, etc)- inflaţia, care erodează capacitatea firmei de a se impune pe piaţă prin preţuri mici.

Strategia de diferenţiere .( marca versus pret n.a) Banca vizează crearea unui avantaj deosebit, pe baza unui factor unic (!!!) care să fie resimţit la nivelul întregului domeniu şi

apreciat de o mare parte a clienţilor, astfel încât ei sunt dispuşi să ofere o primă de preţ pentru a profita de acest avantaj. În acest sens, firma se va concentra asupra obţinerii unei performanţe superioare, care îi asigură poziţia de lider în sector, în

ceea ce priveşte unul din următoarele atribute: - calitatea produselor oferite, serviciile post-vânzare şi facilităţile propuse clienţilor ;- tehnologia folosită pentru crearea si realizarea produselor si serviciilor bancare;- originalitatea produsului (produselor) si serviciilor bancare;- capacitatea de adaptare la schimbările mediului şi la exigenţele clienţilor etc. - canalele de distributie a produsului respectiv. Folosirea acestei strategii necesită intuiţie şi creativitate, capacităţi sporite în ceea ce priveşte valorificarea punctelor forte de care

dispune banca respectivă comparativ cu concurenţii săi. Ea nu este posibilă decât atunci când caracteristicile produsului, altele decât cele care răspund nevoii de bază, pentru care a

fost creat, sau atributele care îi asigură firmei poziţia de lider sunt determinante în decizia de cumpărare a clienţilor. Strategia se adaptează cel mai bine la produsele descoperite sau de reputaţie. Banca are nevoie de capacităţi de marketing

deosebite care să-i permită identificarea şi înţelegerea cerinţelor individuale ale clienţilor şi elementelor de diferenţiere faţă de concurenţi, precum şi stabilirea posibilităţilor de satisfacere a acestora. Se aplică un marketing ţintă, bazat pe diferenţierea categoriilor de cumpărători şi crearea de produse şi mixuri de marketing corespunzătoare fiecărei pieţe ţintă.

O astfel de strategie este avantajoasă deoarece protejează întreprinderea care o aplică de:- concurenţi – ca urmare a slabei sensibiltăţi a clienţilor la variabila preţ şi a fidelităţii lor faţă de marcă;- puterea furnizorilor – marjele unitare de profit ridicate îi acordă o protecţie asupra creşterii preţurilor la materii prime ( pretul

bonificat al lichiditatilor afluite – la termen sau la vedere);- riscul produselor de substituţie, care este scăzut;- pericolul unor noi intrări în sector, care este scăzut.

20

Riscurile strategiei de diferenţiere:- nu permite obţinerea unei părţi de piaţă ridicate;- pericolul de imitare este mare – în aceste condiţii banca care aplică o astfel de strategie trebuie să fie capabilă să ofere regulat

caracteristici noi produselor pentru a contracara imitarea;- banalizarea produsului ca urmare a ciclului de viaţă al acestuia, ceea ce anihilează efectul strategiei de diferenţiere.

Strategia de concentrare. Constă în concentrarea bancii asupra unui segment îngust al pieţei – nişă ( un grup de clienţi, un tip de produs comercializat, o zonă geografică etc. ) şi ocuparea pe acest segment a unei poziţii de neînlocuit.

Cunoscând foarte bine nevoile specifice ale acestui segment, banca va opta :- fie pentru o strategie de dominare prin costuri - fie pentru o strategie de dominare prin diferenţiere.

În primul caz , acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominaare prin costuri , aceasta , banca, se specializează pe o clientelă particulară căutând să obţină un avantaj concurenţial de cost. Pe o piaţă unde produsele sunt vândute în cantităţi mari, există un loc pentru o banca capabilă să-şi asigure un avantaj concurenţial prin vânzări în cantităţi mici unor clienţi marginali.

O astfel de firmă nu se va putea dezvolta prin mărirea capacităţii de producţie,ci numai prin deschiderea de noi sucursale dispersate geografic şi specializate în vânzări de cantităţi mici. (vezi experienta BRD pentru produse si servicii bancare in mediul rural sau in unitatile mici de proximitate)

În cel de-al doilea caz , acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominare prin diferentiere , banca respectiba va selecta o clientelă exigentă sub raportul atributelor de diferenţiere: calitate, servicii postvânzare, tehnologie folosită etc. Aceasta deoarece în cazul unei producţii de masă şi serie mare, există întotdeauna un segment de piaţă pe care poate opera o banca (sau o divizie specializata a unei banci) care doreşte să evite producţia standardizată şi să ofere produse mai sofisticate, care asigură o imagine particulară proprietarilor lor ( de ex. credite directe sau sindicalizate pentru industria de productie si transport a gazelor naturale Pentru aceasta banca va pretinde clienţilor săi un adaos la preţ care să depăşească costurile suplimentare pentru asigurarea caracteristicilor de diferenţiere conferite produselor.

Deci, banca va alege o strategie de dominare prin costuri pe o piaţă oreintată spre atribute de diferenţiere şi o strategie de dominare prin diferenţiere pe o piaţă orientată către costuri reduse ale produselor oferite.

Elementul esenţial al strategiei de concentrare constă în identificarea nişei pe care poate opera banca cu succes şi în cunoaşterea clienţilor ţintă. O astfel de strategie poate fi folosită cel mai bine de firma care doreşte să intre pe o piaţă.

CONCLUZIE Orice construcţie strategică trebuie să aibă la bază una din cele trei orientări. Pe baza acesteia banca va adopta un anumit tip de comportament faţă de concurenţi, adaptat condiţiilor specifice de mediu şi potenţial intern, elaborând o strategie particulară cu elemente de originalitate.

21

Abordarea lui M. Porter evită comportamentele tip, care riscă să devină disfuncţionale prin banalizare ( ca urmare a faptului că toate firmele le utilizează ). Prin aceasta ea este superioară modelelor bazate pe portofoliu de activităţi.

1.7. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE Confruntate cu profundele mutatii care s-au produs in mediul lor de activitate , bancile si-au dezvoltat noi strategii orientate spre

o serie de obiective , intre care semnificative sunt :

- ameliorarea si valorizarea capitalului uman , prin adaptarea politicilor lor de gestionare a resurselor umane;- eliminarea si diminuarea riscurilor , prin strategii de gestionare a riscurilor ;- internationalizarea activitatii si adaptarea ei la noile conditii create dupa lansarea monedei Euro.- modele alternative de dezvoltare strategica

Gestiunea resurselor umane ocupa un loc important in strategiile manageriolr de banci , fiind abordata din urmatoarele coordonate :

Numarul de angajati ( componenta cantitativa a strategiei in domeniul RU) care este dimensionat dupa reguli extrem de stricte , concordante cu gradul de automatizare si standardizare a procedurilor si tehnicilor bancare , a performantelor tehnice si de fiabilitate a sistemelor informatice , a parametrizarii de tip industrial a produselor si serviciilor oferite de banca clientilor sai , a circuitelor profesionale si tehnologice a documentelor bancare de orice natura ar fi acestea si in orice directie circula ele.

La inceputul anului 2000 personalul angajat in sectorul bancar prezenta o pondere de cca 3% din totalul populatiei ocupate din UE (exceptie Luxemburgul unde cca 9% din populatia ocupata lucreaza in sistemul bancar).

Sunt preocupari serioase de ajustari cantitative (dar si calitative ) ale personalului prin actiuni de atragere sau de eliberare a unor categorii de varsta pentru mentinerea in activitate a esaloanelor de varsta considerate performante. Grupa de varsta cea mai numeroasa din activitatea bancara este cea cuprinsa intre 38 si 49 de ani ( exista astazi exceptii foarte numeroase ncare tind sa infirme credibilitatea si reusita unei astfel de strategii !!!!!) .

Se constata insa ca “din banca nu demisionezi dar nici nu te pensionezi “ Gestiunea calitativa a capitalului uman are in vedere pe de o parte recrutarea personalului cu pregatire

superioara (cca 80% sunt absolventi universitari ) , asigurarea unui raport optim intre acesta categorie de personal si cel cu studii medii sau tehnice si in final o continua pregatire si perfectionare de specialitate (profesionala , etica , comerciala , etc) , care reclama eforturi financiare serioase (cca. 9% din volumul salariilor)

In acelasi context exista preocupari si pentru inbunatatirea raportului angajatilor pe sexe si dimensionarea normala a locului si rolului femeilor in cadrul bancii. ( 17% in 1986 , cca 51% astazi )

22

Ca urmare a acestor strategii de RU bancile au inregistrat castiguri de productivitate , unul dintre indicatorii ptoductivitatii bancare ( alaturi de raportul dintre costuririle de exploatare si activele bancare ) este productivitatea bancara la nivel de salariat..

O concluzie : astazi , prin strategii bancare eficiente resursele umane au scazut cantitativ , au crescut calitativ , o data cu cresterea retributiei muncii. Si totusi ,cheltuielile totale de personal au inregistrat un ritm de crestere inferior celui al productiei bancare .

Strategii de gestionare a riscurilor bancare Strategiile bancare referitoare la riscurile bancare sunt considerate ,in egala masura de teoria dar si de practica bancara , drept

centrul strategiilor bancare si reprezinta sursa unor avantaje concurentiale decisive. Sunt semnificative si abordate ca atare , in acivitatea bancara ) 4 strategii fundamentale :

- evitarea riscului ;- limitarea riscului ;- transferarea riscurilor;- plata riscurilor

Strategia de evitarea riscurilor consta in evitarea totala a unui tip de risc prin renuntarea la anumite operatiuni. (exp. renuntarea la creditarea in franci elvetieni);

Strategia limitarii riscului vizeaza acceptarea unui risc prin fixarea unor limite a caror depasire este interzisa :nivelul expunerii pe un client , gradul de asigurare cu garantii imobiliare , etc

Transferarea riscurilor , o posibilitate a bancii de a transfera partial sau total un risc daca nu doreste sa-l pastreze. De regula bancile cauta asemenea solutii chiar daca pentru aceste proceduri sunt nevoite sa suporte unele cheltuieli ( exp. plata de prime pentru asigurari , operatiuni de sindicalizare a creditului , cautarea de garantii corespunzatoare , etc.)

Plata riscurilor : este strategia care prevede suportarea , in mod direct a costului unui risc prin plati suportate fie pe cheltuielile exercitiului fie prin constituirea de provizioane. In schimbul unui asemenea risc al carui cost este suportat in proporte de 100% de banca , aceasta va inregistra o marja de rentabilitate suplimentara , ramanand intr-o pozitie deschisa pentru a beneficia de o evolutie favorabila a pietei.

Banca poate utiliza succesiv si simultan mai multe din aceste strategii ,dar acestea raspund , in mod particular , unui tip de risc definit printr-un cost si o frecventa ( Exp. daca nivelul costului este redus atunci banca accepta sa plateasc in cazul aparitiei riscului. Insa daca acest cost este ridicat banca nu are alta solutie decat evitarea sau transferul riscului.Daca frecventa –probabilitatea de manifestare a riscului – este redusa banca va accepta costul dar nu si in cazul frecventelor sporite.

Strategiile internationale a bancilor vizeaza , in special implantarea lor in strainatate , dezvoltarea operatiunilor in devize si operatiuni in moneda nationala cu rezidentii .

In acest context al internationalizarii activitatii lor bancile indeplinesc doua functii :- intermedierea financiara internationala - prin care contribuie activ la circulatia lichiditatilor fara insa a le crea;

23

- fuctia de banci internationale prin care bancile rezidente au oferit nerezidentilor lichiditati exprimate in moneda nationala , contrtibuind astfel la creatia monetara si alimentarea ofertei de lichiditati internationale ( angajamente pe moneda USD , Marca Germana , etc).

In contextul internationalizarii si a gradului de diversificare a activitatii bancare raman definitorii doua strategii si modele bancare , si anume :

Strategia de banca universala multinationala care este specifica marilor banci . In practica extinderea acestor banci se realizeaza in special prin preluari de participatii sau fuziuni intre marile banci internationale cu marile banci universale nationale (Grupul Societe Generale din Franta are implantari de retea in 80 de tari , de pe toate continentele . La noi in tara a preluat , in anul 1998 , Banca Romana de Investitii )

Strategia de banca specializata multinationala care se aplica mai ales de bancile de talie mica sau mijlocie , desi doar o parte din acestea au capacitatea reala de a dezvolta o astfel de strategie pe plan extern. Ele sunt specializate pe plan extern asupra unui anumit produs sau sarviciu bancar sau a unui segment particular de clientela

Din efectele antrenate de moneda Euro si ca urmare a disparitiei monedei nationale se remarca sporirea concurentei intra – europene , determinand bancile sa adopte modele alternative de dezvoltare strategica (strategii pe domenii comerciale ) , dintre care doua s-au impus in ultima perioada ;

- retail banking (activitatati bancare de retail )- wholesale banking (activitati bancare en gros)

Aceste doua modele de strategii bancare nu se exclud dar presupun abordari diferite in ceea ce priveste operatiunile bancare. bancile cu activitatea en detail ( activitate de retail), actioneaza pe piata persoanelor fizice si IMM-urilor si adopta

strategii ofensive de diversificare a gamei de produse si servicii oferite dar si in materie de produse de economisire. Specific pietei de retail este segmentarea contunua si profunda a categoriilor de clienti : persoane active, pensionari , elevi

si studenti, liber profesionisti, actori , afiliati ai unor cluburi, sau asociatii profesiionale, zone geografice rurale, urbane, sarace sau mai dezvoltate, etc.

Fiecarui segment de clienti i se adreseaza anumite tipuri de servicii sau /si produse bancare , dar existand totodata si servicii si produse ce se adreseaza in egala masura tuturor.

In acelasi context in zilele noastre se practica pe scara faoarte larga strategia “echiparii” clientilor cu “pachete si servicii bancare” care se concretizeaza in ofertarea si contractarea cu clientul persoana fizica sau persoana juridica a unuia sau doua produse “de baza” carora li se ataseaza unul sau mai multe produse “de pachet.” (exp. acordarea unui credit pentru nevoi personale care va fi gestionat printr-un card . Acelasi card va fi alimentat lunar cu veniturile din salariul titularului , va putea contine o facilitate de genul “descoperirii de cont” intre unul si trei salarii , si va putea fi utilizat si la plata facturilor privind costurile utilitatilor casnice livrate de catre furnizorii de servicii de profil , detinatorului de card )

activitatile de gros a bancilor au in vedere marile companii , institutii financiare si guvernele. Aceste activitati se refera preponderent la operatiuni de intermediere si vizeaza un numar mic de tranzactii , dar cu valoare financiara mare.

De asemenea , spre deosebire de activitatea de retail nu sunt dependente de existenta unei retele de sucursale.

24

In esenta , activitatea bancara en gros se refera la finantarea pe scara larga si isi are originea in expansiunea industriala si comerciala din tarile occidentale. Dezvoltarea modelului sistemului bancar en gros a aparut initial ca urmare a cerintelor din SUA , Marea Britanie , Germania si Franta pentru furnizarea de fonduri importante , la rate de dobanda competitive.

In lume , specific traditiilor, culturilor si specificitatii economiilor macroregiunilor au fost construite modele de strategii din cele mai diverse, care urmaresc obiective complexe ,cu implicatii majore in viata sistemului bancar .

Dintre acestea prezentam mai jos , trei alternative , specifice Europei , care formeaza asa numitele “modele intriseci” si in cadrul carora se remarca un model strategic pur (A) si doua modele strategige impure (B si C) care conduc la solutii mixte.

25

1.8. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC

Un studiu dat publicitatii de catre oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei , constata ca astazi in tara noastra creşterile mult prea rapide pe care băncile locale le-au înregistrat în „anii de glorie" se întorc acum împotriva lor, forţându-le să adopte un model bazat pe prudenţă. STAREA DE FAPT

Pentru a putea relua creditarea şi, implicit, pentru a susţine creşterea economică, băncile trebuie să îşi schimbe din temelii strategiile de business sustin acesti cercetatori.

De ce ?Se stie ca principalul risc pe care şi-l asumă o bancă comercială este cel de nerambursare a creditului de către debitori Din

aceasta perspectiva se constata in bancile noastre, in perioada 2007 – 2010, creşterea semnificativă a creditelor restante şi îndoielnice . fapt ce arată că băncile nu au calculat bine acest risc.

Comportamentul băncilor, aşa cum îl relevă analiza evoluţiei creditelor neperformante, pare să fi fost condus de ideea economiilor de scală, în sensul în care creşterea expansivă a volumului activităţii de creditare ar fi permis acceptarea unor pierderi din credite neperformante spun cercetatorii

In perioada analizata se constata ca bancile comerciale au abordat acest model de business riscant care nu a fost adecvat conditiilor din Romania , „cu strategii mergând în principal pe volum (creşterea volumului creditelor, a numărului clienţilor, a activelor, a cardurilor-credit cu buletinul) şi mai puţin (aproape deloc) pe aspectele calitative (bonitatea clientului, analiza proiecţiei de cash flow, afacerea, mediul economic intern si extern, mix-ul de politici)".

Ce trebuie facut? SCHIMBAREA DE PARADIGMA sugereaza oficialii bancii centrale !„În acest caz, este clar că, în vederea reluării ciclului de creştere economică şi de creditare, modelul de business al băncilor va

trebui să se schimbe. Cel mai probabil, se va trece de la modelul economiilor de scală la unul care asigură o creştere solidă, însă graduală bazată pe o

relaţie strânsă şi de lungă durată cu clienţii", arata autorii studiuluii.

CRIZA ŞI BĂNCILEStudiul subliniaza si explica faptul că apariţia crizei este legată şi de lărgirea activităţii de investment banking, care are la

bază o relaţie pe termen scurt cu clientul şi obţinerea unui profit imediat, cu pasarea riscurilor în piaţă, cât mai departe de emitent şi de intermediari

Ce trebuie facut?

27

Studiul spune că activitatea tradiţională a unei bănci, cea care trebuie să prevaleze imediat în România, este aceea a unei relaţii pe termen lung cu clientul, cunoaşterea acestuia, a necesităţilor lui şi a provocărilor care stau în faţa clientului, precum şi găsirea căilor de a dezvolta şi adânci parteneriatul cu clientul.

De ce ?Oficialii BNR a arătat că un alt risc în activitatea bancară provine din diferenţa între maturităţile activelor şi pasivelor. „Concordanţa între maturităţi pe partea de active şi pasive permite unei bănci să nu fie supusă salturilor din piaţa monetară,

care pot apărea ca urmare a modificării factorilor de pe piaţa internă şi externă. În România, în anul 2010, băncile comerciale îşi procurau resursele din depozite care erau 95% pe termen scurt, iar creditele

acordate erau în proporţie de peste 75% pe termen mediu şi lung, situaţie care se menţine şi în acest moment.Scăderea acestui risc în vederea reluării creditării presupune schimbarea structurii de instrumente de economisire la nivelul

băncilor, astfel încât să atragă mai multe resurse pe termen lung,

28

CAPITOLUL II

BANCI SI SISTEME BANCARE

SISTEMUL BANCAR

29

Din multitudinea de sisteme ce definesc existenta unei natiuni la un moment dat si care se intrepatrund si se interconditioneaza in procesul evolutiei acesteia , sistemul economic are un rol determinant , iar in cadrul acestuia sistemul bancar reprezinta o componenta principala fara de care , practic, economia moderna nu-si poate exercita rolul si functiile

2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR. Sistemul bancar desemneaza ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital strain sau autohton , de stat

sau privat , precum si combinatiile mixte ale acestora, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari si raspunde necesitatilor unei etape a dezvoltarii social- economice.

Astfel el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea reala , care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare.

In acelasi timp sistemul bancar este depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si intermediarul principal intre creditori si debitori in nstingerea datoriilor.

In contextul economiei de piata , sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitate mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile in economie si orientarea lor temporarara , pe perioade mai lungi sau mai scurte , catre activitatile economice , in mod prioritar spre cele productive.

In aceasta viziune sistemul bancar trebuie sa se afle permanent in relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii in sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire.

Rolul si importanta bancilor in economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale , ca o consecinta a dezvoltatrii generale a societatiiumane.

Avantul tehnoliogiei si mijloacelor de comunicatie au amplificat rolul bancilor in circulatia resurselor monetare, pe de o parte si pe de alta parte , pe principalii finantatori ai investitiilor in economie.

2.2.STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR aferent unei tari vizeaza : Cadrul institutional format din banca centrala (Banca Nationala) cu rol de cordonare si supraveghere si bancile comerciale

si alte institutii financiare asimilate acestora , indeplinind rolul de intermediator principal in relatia economii – investitii; Cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara ;Soliditatea sistemului bancar si credibilitatea acesuia depind astfel de o serie de variabile din mediul economic , din economia

reala , care sunt sub influenta performantelor structurilor de management statale si care sunt date de factori orientati in doi poli ai vietii economice si sociale:

- zona (polul) politicului cu influente asupra calitatii legislatiei si asupra performantelor economiei reale , stabilitatii si competitivitati acesteia;

- in zona interna a sistemului bancar , adica in managementul bancar; (observati paralela cu mediuil intern si extern bancar!!)

2.3. CARACTERISTICILE MODERNE (PARTICULARITATILE) ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM

30

În ultimele decenii băncile şi activitatea bancară au suferit ample şi importante transformări, determinate de acţiunea unor factori cum sunt :

- evoluţiile economiei contemporane;- mutaţiile în comportamentul celor ce beneficiază de serviciile băncilor;- politicile curente şi de perspectivă pe care guvernele le exercită asupra sectorului bancar, prin măsuri legislative şi

prin pârghii obişnuite ale politicilor monetare şi comerciale;- tehnologiile moderne (din domeniul informatic şi telecomunicaţii) care transformă în interior aparatul bancar.

Toţi aceşti factori, acţionând prin interacţiune, fac ca sistemele bancare contemporane să capete anumite particularităţi care le caracterizează activitatea curentă.

Una dintre caracteristicile sistemelor bancare din tarile dezvoltate este aceea ca ele sunt eterogene adica cuprind o diversa tipologie de banci , dar manifesta tendinta de uniformizare in contextul procesului de globalizare financiara.

Sistemul bancar este format dintr-un numar relativ mic de banci sau grupuri de banci regional asociate , care dezvolta activitati specifice bancilor universale. Acest tip de banca ofera o gama variata si complexa de produse si servicii , acoperind, de regula, cerintele persoanelor fizice si IMM-urilor, dar si pe cele ale organizatiilor mari ,desi acestea utilizeaza propriilr mijloace tehnice pentru serviciile de transmitere a banilor, depozite si retrageri de numerar.

O caracteristica de mare noutate o reprezinta comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si liberalizarii , comportament definit intermeni de concurenta strategica. Concurenta stategica reprezinta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenirea intrarii efective a unor concurenti potentiali , prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati inca din momentul intrarii lor pe piata

O trasatura importata a sistemelor bancare moderne o constituie modificarea semnificativă a structurii activelor tuturor băncilor în ultimii ani, constând în:

reducerea ponderii numerarului in relaţiile interbancare până la procente de 7-10% ; sporirea angajamentelor în credite acordate economiei cu ponderi de până la 65% din total active; reducerea angajării bancare în deţinerea de titluri de plasament.Totusi acum se manifestă o creştere a operaţiunilor active de plasamente în credite, pe seama restrângerii lichidităţii, prin deţinerea

de numerar şi depozite, vizând creşterea profitului.În cadrul structurii pasivelor bancare se constată o majorare a depozitelor la termen şi de economii în defavoarea depozitelor la

vedere, ca urmare a reorientării clienţilor băncii spre depozite care asigură o remunerare mai mare. Totodată băncile se orientează spre creşterea angajamentelor interbancare care asigură circa 60% din resurse, şi scăderea

resurselor din depozite. : O altltă particularitate o constituie amplificarea forţei marilor bănci, corelată cu intensificarea internaţionalizării şi

dezvoltării inegale a băncilor pe naţiuni. Urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor băneşti, se manifestă o intensificare a puterii marilor bănci, atât pe

plan intern cât şi internaţional.

31

Fenomenul este determinat şi de faptul că în lupta de concurenţă, care este din ce în ce mai ascuţită, marile bănci, care dispun de reţele întinse de sucursale şi agenţii, au, faţă de băncile mici şi mijlocii, avantaje considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi realizare a plasamentelor, în condiţiile unei profitabilităţi ridicate.

Cererile tot mai mari de credite ale unor societăţi din ce în ce mai mari nu pot fi satisfăcute decât de bănci tot mai mari, sau prin sindicalizare bancară. În aceste circumstanţe, la nivelul fiecărei ţări, expresie a concentrării bancare, un număr restrâns de bănci desfăşoară marea majoritate a operaţiilor.

Tendinţa de concentrare este foarte evidentă în ţările dezvoltate, cu mare tradiţie în domeniul bancar, cum sunt Anglia, SUA, Franţa, Germania, dar ea se manifestă din ce în ce mai puternic şi în ţările din spaţiul central şi est-european.

Concentrarea băncilor are loc prin fuziuni şi preluări dar şi prin falimente şi lichidări ale băncilor mai mici . În Anglia, 5 mari bănci deţin împreună peste 90% din depozitele băncilor comerciale, iar în SUA, 10 mari bănci deţin 30,8% din totalul activelor celor circa 12000 de bănci.

Concentrarea bancară se manifestă puternic şi pe plan internaţional. În acest domeniu băncile japoneze şi franceze înregistrează mari creşteri, acestea, dar în special cele japoneze, înregistrând ritmuri de creştere deosebite. Cele mai puternice bănci pe plan internaţional au devenit în anii '80 băncile japoneze. Faptul este ilustrat prin aceea ca, dacă în 1964, din primele 20 de bănci mondiale, 9 erau americane şi numai una era japoneză, în 2001 japonezii aveau în primele 20 de bănci 12 mari bănci, dintre care 6 ocupau primele poziţii, iar americanii nu mai aveau nici una în top.

O trasatura a sistemelor bancare contemporane o constituie universalizarea băncilor comerciale, prin substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare.

Dacă la începutul evoluţiei activităţii bancare, în special în cursul secolului XIX, a predominat specializarea bancară, treptat, şi mai accentuat în ultimii ani, tendinţa s-a schimbat şi dominantă a devenit cea de universalizare a operaţiunilor bancare. Deşi specializarea nu dispare şi apar încă bănci specializate, tot mai multe bănci trec de la operaţiuni specializate la operaţiuni multiple, de creditare pe termen mediu şi lung a investiţiilor, a industriei, emit şi cumpără acţiuni, concurează casele de economii în atragerea disponibilităţilor populaţiei, se implică în creditul de consum. Motivaţia universalizării operaţiunilor bancare este aceea a utilizării mai eficiente a personalului şi echipamentelor moderne, o creştere a resurselor atrase şi a plasamentelor, o reducere a cheltuielilor şi o sporire pe această bază a veniturilor şi prin consecinţă a profiturilor.

O particularitate o constituie dezetatizarea şi liberalizarea băncilor. Dacă după primul război mondial şi până acum 10-15 ani statul a intervenit puternic în sistemul bancar prin naţionalizări de bănci şi exercitarea unui control statal în sfera operaţiunilor bancare, în ultimii ani tendinţa s-a inversat. Marile bănci au început să fie reprivatizate, iar în activitatea bancară precumpăneşte liberalizarea activităţii, iar dereglementarea acesteia îşi face din ce în ce mai mult loc.

Fara a fi epuizat subiectul incheiem prin a va prazenta o particularitate deosebita care consta in accentuarea modernizării tehnicilor şi informaţiilor bancare, care vizează două direcţii:

asimilarea şi introducerea în tehnica bancară propriu-zisă a celor mai moderne produse şi instrumente bancare, cum sunt: tipuri de depozite, categorii de credite, modalităţi şi instrumente de plată şi evidenţiere în conturi;

32

achiziţionarea celor mai perfomante echipamente de informatică şi telecomunicaţii, pentru a susţine ansamblul operaţiunilor bancare (evidenţieri în conturi, viramente, acordări-rambursari de credite, schimburi valutare, electronic banking, internet banking, telebanking etc.).

Băncile sunt sectoarele cele mai informatizate din ţările dezvoltate, alocând o parte însemnată a resurselor în achiziţionarea de sisteme informatice tot mai performante. Sistemele informatice bancare au făcut să crească într-un ritm nemaiîntâlnit productivitatea, siguranţa şi eficienţa serviciilor bancare. Prelucrarea automată a informaţiilor bancare, sistemul electronic de transfer al fondurilor, telecomunicaţiile bancare, produc mari schimbări structurale în activitatea băncilor. Se estimează că banca viitorului este cea fără ghişeu, banca la domiciliu, în care operaţiile vor putea fi efectuate prin telex, fax, telefon, direct de la domiciliul utilizatorului.

O asemenea dezvoltare simplifică operaţiunile, reduce costurile, creşte operativitatea şi profitul, dar în acelaşi timp, creşte riscul fraudelor şi al înstrăinării clientului de bancă.

2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESCIn orice tara , precizam mai sus, sistemul financiar cat si sistemul bancar in special evolueaza constatnt pe acelesi directii si

coordonate de dezvoltare ale activitatii generale economico – sociale ale statutului respectiv . Intre activitatea economico – sociala vazuta ca sistem si activitatea bancara exista un raport de dependenta – ca de la parte la intreg - ele influentandu-se reciproc . Din aceste considerente sistemul bancar trebuie inteles si asimilat ca un element al strategiei generale de dezvoltare a unei tari.

2.4.1.Din perspectiva istorica inceputurile activitatiilor cu caracter bancar, in sensul modern al termenului au fost precedate in tarile romanesti de prezenta , zarafilor , a caror principala ocupatie era, intr-o prima etapa , aceea de cumparari si vanzari de monede in scopul obtinerii unor castiguri. Sa retinem ca activitatea acestora era favorizata de faptul ca in aceea perioada pe teritoriul Romaniei circulau numeroase insemne monetare provenite din Turcia , Austria, Prusia , Rusia , Franta etc (monede de aur : florini , mahmudele, ducati sau galbeni – olandezi , imperiali , venetieni ; monede de argint : taleri de diverse proveniente , monede turcesti grosi, piastri ; monede marunte de arama , etc.)

Dezvoltarea relatiilor de tip capitalist in economia romaneasca conduce implicit la evolutia relatiilor financiar – bancare si la aparitia noii forme de finantare creditul. ( in principal : creditul de consum si creditul politic !!-de cumparare de functii in ierarhia administrativa , inclusiv cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta )

Fara a fi reglementata restrictiv prin lege, activitatea de creditare era practicata de zarafi care devin camatari (care desfasoara in paralel si speculatii monetare ) dar si de catre boieri ( a caror surse de capital se constituiau din dijme , claca in bani , arenzi, etc ) si de negustori ( care isi finanteaza activitatea in principal din vanzarea de marfuri pe credite).

Consolidarea relatiilor economice si financiare in teritoriile romanesti de la inceputul anilor 1800 si dezvoltarea capitalului romanesc autohton determina evolutii semnificative ale sistemului bancar care se concretizeaza prin doua elemente importante :

- specializarea in domeniul bancar si camataresc a unor case comerciale straine care se implanteaza in centrele comerciale romanesti . In perioada 1830 -1836 functionau 10 astfel de case de comert specializate in Braila , 21 la Galati , 20 la Bucuresti ( Halfon , Jacob Marmorosch parintele BRD etc) , cate una la Buzau , Craiova si Iasi . Aceste case au devenit in timp sau au favorizat deschiderea unor succursale ale bancilor straine pe teritoriul tarilor roamnesti

- infiintarea unor institutii bancare autohtone care sa reprezinte interesele tinerei economii industriale nationale .

33

Dupa multe si intense initiative , propuneri , chiar acte legislative , demersurile clasei economice capitaliste romanesti , congruente cu interesele nationale de obtinere a independentei fata de marile puteri ( in special Imperiul Otoman) se concretizeaza prin infiintarea , in anul 1864 a Casei de Depuneri si Consemnatiuni , prima institutie romaneasca de credit .

Ulterior aveau sa se deschida si alte institutii bancare cu capital autohton : - Banca Romania in 1865 ;- Creditul Funciar Rural si Urban in 1873 – 75- Banca Marmorosch – Blank in 1874.- Banca Albina , la Sibiu in 1872 Banca Furnica in Fagaras , Economul din Cluj si altele . De mentionat ca in Transilvania in anul

1900 functionau 75 de banci romanesti ca la finele anului 1914 numarul acestora sa creasca la 152 de entitati.Un moment extrem de important in contextul istoric al acelor vremuri este infiintarea in Principate , prin Legea din 17 aprilie

1880 , a Bancii Nationale a Romaniei , a carei norme de organizare si functionare prevedeau atributii extrem de importante , cum sunt ;- privilegiul de a emite bilete de banca la purtator , convertibile in aur sau moneda nationala din argint ;- capitalul bancii era format din 1 treime participatia statului si 2 treimi capital privat , prin subscriptie publica.- operatiunile efectuate de banca se limitau la :

- scontarea si cumpararea efectelor de comert precum si a bonurilor de tezaur ;- sa faca comert cu aur si argint

- constituirea de depozite din metale , aur si argint , precum si sume de bani in cont curent ; - acordarea de imprumuturi de cont curent sau pe termene scurte ; - sa faca serviciul de caserie a statului .

Perioada interbelica se caracterizeaza printr-un avant fara precedent al economiei romanesti , dezvoltarea relatiilor de tip capitalist impunand dezvoltarea , diversificarea si cristalizarea structurala a sistemului bancar romanesc. In anul 1928 , an premergator primei crize economice mondiale de amploare functionau in Romania 1.122 banci comerciale la care se adauga cele 4.743 banci populare ( banci de credit specializate in operatiuni cu amanuntul pentru populatie.) . Recesiunea economica din anii 30 -33 a dus la nenumarate falimente si in industria bancara , in 1933 functionand numai 893 banci comerciale (puternic decapitalizate ca efect devastator al inflatiei) si 4.577 banci populare .

Aceasta perioada (perioada interbelica ) , asa cum am afirmat ,va consemna ,un reviriment in sistemul bancar romanesc, care capata coerenta si functionalitate , mai ales prin noua legislatie care acordau atributii noi de reglementare si control in domeniu, Bancii Nationale si nou infiintatului Consiliu Superior al Bancilor .

Prin concentrarea capitalului , reglementarea plafoanelor de depozite , restrictiile de creditare , elaborarea bilantului bancar si a contului de profit cum si alte masuri cu efecte benefice asupra sistemului de creditare si implicit asupra nivelului de dezvoltare a economiei in ansamblu s-au creat conditii propice de aparitie a noi banci , care detineau cea mai mare parte a resurselor financiare ale tarii. ( de exemplu : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana detineau in anul 1941 peste 70% din totalul acestor resurse.) dar in acelasi timp aceste masuri au facut sa dispara din peisajul bancar romanesc foarte multe entitati bancare mici care nu mai puteau concura eficient pe aceste piete.

Activitatea bancara in perioada 1945 – 1990 a cunoscut un puternic recul , concentrarea in acest domeniu atingand niveluri nebanuite astfel ca la 31 decembrie 1989 existau in Romania numai 4 banci :

34

- Banca Nationala a Romaniei – o banca de emisie care avea in atributii si operatiunile comerciale interne din economie , cu predilectie decontari si creditari ;

- Banca Agricola devenita BAIA– care se ocupa exclusiv de finantarea activitatilor din agricultura si industriile conexe ;- Banca de Investitii – care se ocupa de finantarea programelor de investitii ale intreprinderilor de stat ;- Banca Romana de Comert Exterior – detinea monopolul operatiunilor de comert exterior al Romaniei.

Pentru atragerea de resurse de la populatie s-a mentinut in continuare institutia Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC -, cu functii bancare atrofiate.

O profunda reforma dimensionala, structurala si mai ales calitativa sistemului bancar romanesc , cuprinsa in procesul de transformare radicala a societatii si economiei din tara noastra a demarat in anul 1990 , cu un pas important prin organizarea acestuia pe doua niveluri :

infiintarea bancilor comerciale in economia romaneasca , incepand cu Banca Comerciala Romana , care preia toate activitatile si operatiunile comerciale de la BNR . In acest pol al bancilor comerciale mai sunt cuprinse ( intr-un proces rapid si fundamental de transformare in banci comerciale veritabile !!! ) Banca Agricola , Banca de Investitii redenumita Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si Banca Romana de Comert Exterior (BANCOREX) si CEC-ul .

nivelul ocupat de Banca Nationala a Romaniei care este supusa , la randu-i , unor profunde transformari care vizeaza statutul, misiunea , obiectul activitatii , strategiile si tacticile de actiune ale acesteia in economia romanesca.

Prin legile activitatii bancare ( Legea nr. 33 / 1991 modificata in 1998 si devenind Legea 58 / 1998 , completata de OU nr.137 / 2001) , Legea nr. 83 / 1998 privind falimentul bancar , completata de Ounr. 138 / 2001 , precum si prin legile privind statutul BNR ( legea 34 / 1991 si Legea 101 / 1998, completata de OU nr. 136 / 2001) s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc .

Trebuie subliniat dinamismul modificarilor si completarilor legislatiei in materie bancara si in perioadele urmatoare determinat de mobilitatea remarcabila a intregilui sistem bancar din Romania, gratie evolutiei societatii si economiei interne dar si sub impulsul benefic al economiei mondiale si in special a celei din UE.

Ca raspuns la evolutiile de pe piata creditului si din domeniul utilizarii monedei electronice se remarca armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea din Uniunea Europeana , concretizata in : - implementarea IBAN – ului ca element esential al Sistemului Electronic de Plati ( SEP )

- implementarea sistemului RTGS ( Real Time Gross Settlement ) denumit generic ReGIS- infiintarea Biroului de Credit , etcSistemul bancar romanesc actual este format aproape in exclusivitate din banci comerciale cu vocatie de banci universale , chiar

daca in titulatura lor unele banci par a-si limita activitatea la anumite domenii economice sau la o anumita specializare exp. BANC POST , ProCredit Bank, EXIMBANK , etc.

Aceasta lipsa a specializarii bancilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal in conditiile progresului tehnic in informatica , precum si dezvoltarii unor instrumente, servicii si produse bancare moderne , insa pe de alta parte , in cazul Romaniei , este si o consecinta a nivelului extrem de redus al concurentei pe piata bancara comparativ cu alte state cu traditie in economia concurentiala.

35

2.4.2 Indicatori ai sistemului banacarPrezentam un continuare cativa indicatori care caracterizeaza , sub aspect cantitativ dar mai mult calitatile sistemului bancar

din Romania, Reteaua de unitati a bancilor ( reteaua de distributie) joaca un rol din ce in ce mai mare deoarece ea reprezinta

principalul canal de distributie a produselor si serviciilor bancare. Desi bancile fac eforturi mari pentru dezvoltarea canalelor de distributie alternative, acestea nu sunt inca in masura sa

concureze deocamdata cu canalul de baza – unitatea bancara. Reteaua de unitati este considerata un avantaj competitiv pentru cresterea volumului de vanzari si largirea bazei de clienti.Dintre toate bancile BRD a pus in practica planul de expansiune teritoriala cel mai activ din Romania , mai cu seama dupa

privatizarea ei prin cumpararea intregului pachet de actiuni de catre grupul financiar francez Societe Generale .In intervalul 2006 - 2007 reteaua institutiei a crescut cu aproape 500 de unitati , strategia fiind axata pe deschiderea de agentii de

dimensiuni reduse , dedicate populatiei. Amplasarea acestor unitati s-a realizat pe principiul proximitatii , atat in mediul urban cat si in mediul rural. Este un merit a acestui prestigios grup financiar – bancar cu capital integral francez ca a amplasat , pentru prima data in Romania agentii bancare in mediul rural, facilitatnd populatiei accesul , din ce in ce mai mare la produse si servicii bancare de prima calitate.

Nici in planul concurentei banca nu a fost mai retinuta. Daca in 2004 banca avea cu 100 de unitati mai putin decat principalul sau rival BCR , la finele anului 2007 depasise reteaua

acesteia din urma cu peste 300 de unitati (agentii ) . In tabelul de mai jos sunt evidentiate entitatile bancare si numarul lor de unitati care functionau la finele anului 2007 in tara noastra:

Nr.ctr

Banci

Nr.de unitati la nivel national.

1 BRD - Groupe Société Générale 7042 Banca Comerciala Romana 4913 Banca Transilvania 4124 Raiffeisen Bank 3405 Banca Comerciala CARPATICA 2486 BANC POST 2367 UniCredit Tiriac 1848 Volksbank Romania 1589 ING Bank N.V. 14710 Banca Romaneasca 8811 Alpha Bank Romania 84

36

12 Credit Europe Bank 8113 OTP Bank 7414 Piraeus Bank Romania 6615 ROMEXTERRA Bank 6416 Saupaolo Imi Bank Romania 4317 Leumi Bank 3518 ProCredit Bank 3019 Romanian International Bank 2720 Citibank Romania 2421 Libra Bank 2022 C.R. Firenze Romania 2023 ABN AMRO Romania 1824 Emporiki Bank - Romania 1625 MINDBANK 1326 EGNATIA Bank 1227 ATE BANK 1228 Banca Italo Romena 11

29BancadeExport-ImportaRomaniei EXIMBANK

7

30 BLOM Bank Egypt 531 Romanian Bank Limited Anglia Londra 432 GarantiBank International NV 233 Banca di Roma 134 Porche Banc 135 Anglo Romanian 136 HVB Locuinte 20

37- 40Alte 5 mici sucursale ale bancilor straine

5

41 Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. 1406

Tinand cont de planurile de investitii ale bancilor se apreciaza ca expansiunea retelei teritoriale va mai continua ani buni de acum , perioada de criza prin care trece economia romaneasca fiind o conditie de temperare vremelnica a dorintei de cucerire a noi piete si noi clienti persoane fizice si persoane juridice.( consumatori de servicii si produse bancare).

Aceasta strategie este justificata si de concluziile care se pot evidentia din analiza urmatorilor indicatori de sistem bancar de la noi.

37

Gradul de bancarizare a economiei si societatii Din tabelul de mai sus constatam ca avem deci un sistem bancar care este compus din 41 de banci din care 31 de banci de sine statatoare si 10 sucursale ale bancilor straine cu un numar de 5110 de unitati , din care 27,6% apartin CEC –ului , care inca nu are un statut de banca veritabila.

Daca raportam numarul populatiei de cca 22 mil locuitori la numarul de unitati bancare constatam un grad de bancarizare a societatii romanesti de cca 4328 de locuitori pe o unitate bancara .

Pentru comparatie, nivelul acestui indicator la inceputul anilor 2000 ,in unele tari vestice era :- Belgia - 1.985 locuitori pe o agentie bancara ;

- Franta - 1.314 // //- Germania - 735 // //- Olanda - 1.780 // //- Anglia - 1.331 // //- Cipru - 800 // //O prezentare mai elocventa a indicatorului grad de bancarizare caracteristica anului 2007 o putem face daca raportam

numarul de unitati bancare la mia de locuitori.Media la nivelul UE este de 30 – 40 de unitati la 100.000 de locuitori cele mai dense retele bancare fiind intalnite in sudul si vestul

continentului. :Franta, Italia , Spania, si Portugalia, Germania , etc. Merita remarcat faptul ca Bulgaria ocupa locul 3 in UE cu peste 70 de unitati la 100.000 de locuitori.Nivelul gradului de bancarizare din Romania calculat in acest mod a fost de 25 de unitati bancare la 100.000 de locuitori , in

crestere fata de anii precedenti , 20 in 2006 si 16 in 2005. Si totusi aceasta valoare ne plaseaza la sfarsitul clasamentului UE alaturi de Polonia , Estonia si Republica Ceha..

Iata cum a evoluat cantitativ si in structura sistemul bancar roamnesc in intervalul 1995 - 2007;

Nr.ctr.

INDICATOR 1995 1997 1998 1999 2000 2002 2003 2005 2006 2007

1 BANCI

d.c.: 24 33 36 34 33 31 30 33 31 31

1.1.

Banci cu capit.integral de stat sau majoritar de stat, d.c.

7 7 7 4 4 3 3 2 2 2

1.1.1.- capital integral de stat

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1.1.2.-capital majoritar

de stat6 6 6 3 3 2 2 1 1 1

38

1.2.

Banci cu capit. majoritar privat,d.c.:

17 26 29 30 29 28 7 31 29 29

1.2.1.-banci cu capital majoritar autohton

9 13 13 11 8 4 6 7 3 3

1.2.2.-banci cu capital majoritar strain

8 13 16 19 21 24 21 24 26 26

2.Sucursale ale bancilor straine

7 10 9 7 8 8 8 6 7 10

3.TOTAL BANCI in Sistemul Bancar

31 43 45 41 41 39 30 39 38 41

Se recunoaste faptul ca aparitia bancilor private sau mixte cu capital autohton sau strain au dat alte valente sistemului bancar din Romania , peisajul bancar din ultima perioada fiind total diferit de cel initial atat din punct de vedere global al sistemului bancar in ansamblu , cat si individual, al fiecarei banci.

Sectorul bancar romanesc se caracterizeaza printr-un grad relativ ridicat de concentrare. La finele anului 2006 piata bancara era dominata de cinci mari banci : BRD Groupe Societe Generale, Banca Comerciala Romana (devenita mai apoi ERSTE BANK) Raiffesen Bank, Banca Transilvania si Bancpost , care detineau impreuna 60,3% din totalul activelor sectorului bancar. Spre sfarsitul anului 2007 in ceea ce priveste gradul de concentrare in sectorul bancar se observa o usoara scadere ca urmare a intrarii pe piataa autohtona a unor institutii de credit reputate si a unei acerbe concurente.

Evolutia acestui indicator al sistemului bancar romanesc ( gradul de concentrare in primele 5 banci din sistem ) o prezentam mai jos :

Nr.ctr.

PERIOADA

INDICATOR

2002

( %)

2003

( % )

2004

( % )

2005

( % )

2006

( % )

2007

( % )

1 ACTIVE 62,8 63,9 59,2 58,8 60,3 58,0 2 CREDITE 56,2 57,1 55,7 61,2 63,3 59,1 3 DEPOZITE 63,0 64,9 59,5 57,0 58,3 61,9

Analizand situatia indicatorului cota de piata , evidentiat in tabelul care urmeaza , putem constata ca la mijlocul anului 2007 un numar de 15 banci detineau aproape 90% din activele sistemului bancar , in vreme ce restul de 22 imparteau 10% .

Tot o data se mai remarca tendinta manifestarii unui climat competitional in crestere , in ceea ce priveste bancile care detin o cota de piata cuprinsa intre 4% si 6%

39

Evolutia cotei de piata a celor mai importante banci din Romania la nivelul anilor 2006 – 2007

Nr.ctr. INSTITUTIE BANCARA

Pondere in totalActive in SB iunie

2006

Pondere in total Active in SB

dec.2006

Pondere in totalActive in SB iunie

20071 Banca Comerciala Romana 25,6 26,2 26,42 BRD-Groupe Société

Générale15,5 16,3 16,2

3 Raiffeisen Bank 7,9 8,3 6,54 UniCredit Tiriac Na 6,8 6,05 Banca Transilvania 4,3 4,7 5,26 BANC POST 4,2 4,5 4,97 Alpha Bank Romania 4,2 4,3 4,98 C.E.C. 4,2 4,1 4,29 ING Bank N.V. 4,15 4,2 3,210 Volksbank Romania 1,8 2,7 2,911 Piraeus Bank Romania Na 1,1 2,912 Banca Romaneasca 2,0 2,1 1,913 OTP Bank 1,0 1,5 1,414 Credit Europe Bank 1,2 1,4 1,315 EXIMBANK 1,5 1,4 1,0

Alaturi de concentrare , o alta realitate a sistemului bancar romanesc este segmentarea , atat in privinta depozitelor cat si a creditelor , avand ca si criteriu cota de piata pe active , in acceptiunea BNR fiind considerate: - banci mari , bancile care au o cota de piata pe active de cel putin 5%;

- banci medii cu cote de piata pe active cuprinse intre 1% si 5%;- banci mici cu cota de piata pe active de pana la 1 %

Intre septembrie 2006 si septembrie 2007 , asa cum se vede cele 5 banci mari (vezi tabelul anterior) si-au intarit dominatia pe piata , ajungand sa concentreza 63,2%din active fata de 56,3%, aceasta evolutie fiind in defavoarea bancilor mici.

Bancile medii , 12 la numar si-au diminuat cota de piata cu mai bine de 6 puncte procentuale , de la 35,9% in septembrie 2006 la 29,7% in septembrie 2007 , .

Cota cea mai ica de piata a fost impartita de 22 de banci din totalul de 41 cate operau in 2007, si acestea inregistrand o diminuare a indicatorului , in intervalul analizat de 0,7

PERIOADA Banci mari Banci medii Banci miciSeptembrie 2006 56,3 35,9 7,8

40

Septembrie 2007 63,2 29,7 7,1

2.4.3. Concluzii Putem sa analizam in final cateva dintre concluziile care se desprind din analiza sistemului bancar din Romania;

Romania este deja una dintre tarile cu cea mai mare dominatie a bancilor straine in sistemul bancar .Un procent de peste 88% din activele bancare din Romania ( dupa privatizarea BCR) sunt controlate de catre bancile straine , iar daca privatizarea CEC s-ar fi finalizat atunci activele bancare din tara noastra detinute sau controlate de straini ar fi depasit 92%.

Aceasta situatie nu legitimizeaza intr-u totul apreciere ca bancile straine trebuiesc considerate neaparat mai bune data fiind eterogenitatea lor si spun eu a unor impardonabile greseli de mamagement atat la nivel superior cat si in reteaua teritoriala.

Implicarea activa pe piata autohtona a institutiilor de credit straine s-a concretizat in cresterea gradului de specializare in sistem si a extinderii retelei bancare . Se observa in acest context o mai buna consolidare a sistemului bancar generata de efectele pozitive ale capitalului strain asupra nivelului tehnologic, a transferului de know – how si extinderea portofoliului de produse.

Indiferent de natura capitalului bancar , autohton sau strain, in activitatea institutiilor financiar-bancare ce activeaza in Romania criteriile de selectie trebuie sa fie si vor fi cele strict de performanta . Se fac eforturi sustinute de asanare si curatirea proceselor eligibile , cele selective de resurse, umane, de plasamente sau acordarea de credite, de practicile nocive care s-au inradacinat in societatea noastra si inca mai dainuie in diferite sectoare (mai ales in politica si in asa numitul “loby” de tip neaos romanesc - trafic de influenta , pile, relatii , etc)

Sistemul bancar romanesc este pus in fata unei interesante provocari ( eu spun benefica pentru noi) din partea institutiilor de credit inregistrate in UE care pot oferi in mod direct servicii financiare pe piata romanesca. Multe dintre aceste institutii ofera servicii specializate de investement banking sau private banking.

Printre cele 41 de asemenea institutii care la inceputul anului 2007 au notificat Banca Nationala a Romaniei, in vederea furnizarii de servicii in mod direct gasim mari banci europene si americane cu activitate in toata lumea , cum ar fi : Citibank International (membra a Citigroup - cea mai mare companie din lume dupa valoarea cumulata a veniturilor , a profitului, si a valorii de piata – clasament Forbes 2006) , J.P. Morgan International Bank Limited , The Royal Bank of Scotland , Merril Lynch International Bank Limited, etc.

Ne oprim aici cu scurta noastra incursiune istorica in evolutia sistemului bancar romanesc , remarcand faptul ca dezvoltarea moderna a acestuia are loc intr-un mediu economic competitiv , convergent procesului de liberalizare financiara in contextul integrarii europene.

Europa financiara este conceputa pornind de la un grup de trei libertati respectiv :- libertatea circulatiei capitalurilor , - libertatea institutiilor si - libertatea prestarilor de servicii ,

cadru in care dezvoltarea performanta a sistemului bancar din Romania trebuie sa cunoasca reale rezultate.

BANCI

41

clasificari, roluri ,tipuri , structuri , functii

Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si evolutie a elementelor sistemului bancar international si implicit cel romanesc.

Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne.si aceasta nu numai din punctul de vedere al cifrei de afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) , ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor ,( institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acestei economii, pentru transportul oxigenului economiei ,banii ).

Studiul sistemelor bancare contemporane evidentiaza faptul ca acestea sunt structurate pe doua nivele : - banca centrala- banci de rang secundar

2.5. BANCILE CENTRALE 2.5.1. Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale

Bancile centrale ,sunt organizate , aproape peste tot in lume , potrivit principiului unicitatii bancii cetrale (o singura Banca a Angliei, o singura Banca a Frantei , O singura Banca a Germaniei , o singura Banca a Romaniei.)

De la o tara la alta denumirea bancii centrale si a conducatorilor ei difera , existand , astfel :- banci care includ in denumirea lor numai numele tarii respective ( Banca Angliei, Banca Frantei, banca Italiei, etc,- banci care poarta denumirea de Banca Nationala ( in special tarile Europei Centrale si de Est : Banca Nationala a

Poloniei, Banca Nationala a Ungariei, Banca Nationala a Romaniei,etc)- banci care poarta denumirea de Banci de Rezerva (Federal Rezerves – in Statele Unite.) - persoana care conduce aceasta institutie poarta denumiri diferite : de presedinte (Germania, Olanda,) sau de

guvernator (Anglia, Belgia, Romania, etc O excepte , aparenta , de la principiul unicitatii o reprezinta Sistemul Rezervelor Federale - FED din Statele Unite care este

organizat in forma descentralizata, fiecare din cele 12 districte in care este divizat teritoriul american avand fiecarea o Banca Federala de Rezerve al carei capital este detinut de bancile comerciale membre ale sistemului din districtul respectiv.

Si totusi , potrivit legislatiei americane din domeniu, aceste Banci Federale de Rezerva au in aparenta toate caracteristicile bancilor centrale ,atat in ce priveste emisiunea cat si refinantarea celorlalte banci.

Spun ca este o aparenta exceptie , intrucat cele 12 banci existente ,asa zise Banci de Rezerva , sunt subordonate unui singur organ central – Sistemul Rezervelor Federale – care se comporta ca o institutie unica dupa urmatoarele mecanisme :

Pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaza la Tezaur; Pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului Guvernatorilor compus din 7 membrii numiti de

presedintele tarii pentru o perioada de 14 ani.

42

Politica de piata (open market) ca instrument esential al politicii monetare a Bancilor federale de rezerve din cele 12 districte , este coordonata , se afla sub tutela unui Comitet Federal de Piata , compus din 5 presedinti ai bancilor de rezerva si din 7 membrii al Consiliului Guvernatorilor.

Aceste aspecte evidentiaza ca , in statele federale, gradul de descentralizare este tot mai limitat.

2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale Problema independentei bancii centrale fata de anumiti factori externi si in special fata de cei politici, gradul de independenta

precum si pozitia ei fata de alte puteri care se manifesta legiferat intr-un stat , a fost si este subiect de profunde analize, discutii si opinii diferite , adeseori contradictorii.

De asemenea exista opinii diferite privind cadrul si limitele de desfasurare a relatiilor bancii centrale cu Ministerul Finantelor Publice si prerogativele pe care trebuie sa le aiba guvernul si parlamentul in domeniul politicii monetare si al controlului activitatii bancare.

Pentru a ne clarifica aceste aspecte vom preciza faptul ca in teorie dar si in practica s-a demonstrat ca , independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilktate a preturilor , si din acest motiv multe banci centrale nationale sunt independente .

Principalele aspecte in functie de care se defineste gradul de independenta al unei banci centrale sunt :- independenta in formularea si implementarea politicilor monetare (inclusiv libertatea de alegerea instrumentelor);- daca prevederea statutara este ca banca centrala sa urmareasca cu strictete asigurarea stabilitatii monetare;- independenta financiara si independenta bugetara si interdictia finantarii de orice natura a guvernului;- gradul de transparenta si responsabilitate;- statutul guvernatorului si a celorlalti membrii ai consiliului de administratie.

Sa analizam succint problema independentei bancii centrale in cateva tari bine dezvoltate economic si social : In Germania este legiferat conceptul de independenta larga a bancii centrale. In acest context BUNDESBANK nu sufere

nici o influenta politica directa si asigura in mod real stabilitatea monedei nationale. Durata mandatului guvernatorului este de 8 ani ceea ce demonstraza un grad sporit de independenta in raport cu succesiunea la

putere a mai multor formatii politice.

In SUA Sistemul Rezervelor Federale dispune de o larga autonomie atat : din punct de vedere legislativ – poate avea initiative legislative si primeste iar anual, Guvernatorul , prezinta In numele FED

un raport privind politica monetara; din punct de vedere managerial – Consiliul de Administratie al FED este ales pe 14 ani la propunerea presedintelui SUA ,

cu aprobarea Congresului american.Se poate vorbi astfel de o anumita emancipare a a politicii monetare a SUA fata de orientarile politicii fiscale ale administratiei ,

aceasta din urma trebuind sa tina seama de tendintele impuse de FED.Cu tot acest grad inalt inalt al independentei FED nu este deloc exclusa cooperarea reala care trebuie sa existe in permanenta

intre acesta si executiv.

43

In Franta si Marea Britanie o mare perioada de timp s-a putut vorbi de o reala politizare a autoritatilor monetare deci de o independenta redusa a banci centrale in peisajul economic si financiar.

In Franta , conform statutului si Legii de functionare a Bancii Frantei in afara guvernatorului si a doi vice guvernatori, Consiliul General al Bancii Frantei cuprinde 10 consilieri din care 9 sunt numititi la propunerea ministrului finantelor

De asemenea deciziile Consiliului General cu referire la statutul personalului, repartizarea beneficiului si fixarea dividendelor necesita si aprobarea ministrului finantelor.

In ceea ce priveste Banca Angliei ,acesteia , doar dupa 1997 s-a decis acordarea unei mai mari autonomii in domeniul instrumentelor de politica monetara , dar obiectivele in materie de inflatie au ramas in competenta guvernului.

Statutar ( real) bancile centrale din cele doua tari au devenit independente prin alinierea la spiritul Tratatului de la Maastrich , in Franta abia in anul 1994 si in Marea Britanie in 1997.

Si in Japonia Banca Centrala prezinta anumite particularitati , in sensul ca numirea guvernatorului si a viceguvernatorului este facuta pe o perioada de 5 ani de catre executiv, iar Consiliul de Administratie , care defineste politica monetara este format din 2 viceguvernatori , 6 membrii din care un reprezentant al Ministerului Finantelor, si un altul al Agentiei de Planificare.

Astfel se manifesta o subordonare institutionala a bancii fata de guvern , desi cei doi reprezentanti nu au drept de vot.Prezentam in casetele de mai jos cateva aspecte referitoare la perioada pe care sunt numiti guvernatorii si membrii consiliului de

administratie din banca centrala din diferite tari.

Marea Britanie Franta Germania

44

Guvernatorul este propus de Guvernatorul este numit de guvern Guvernatorul este numit de guvernguvern ,numit de seful statului , pentru pentru un mandat de 6 ani pe un mandat de 8 ani.un mandat de 5 ani, reinnoibil Consiliul General este format din Consiliul de administratie este

Consiliul de Administratie este din guvernator ,2 viceguvernatori si 10 format din 11 presedinti de banci centraleformat din 16 membrii , numiti de seful consilieri din care 9 numiti la propu- ale landurilor si 10 directori numiti de seful statului . Mandat de 4 ani nerea ministrului finantelor. statului , pe un mandat de 8 ani

Mandat de 3 ani.

Italia SpaniaGuvernatorul este numit de Guvernatorul este ales pe o perioada

Consiliul Superior al Bancii si validat de BANCA de 6 ani.guvern si seful statului CENTRALA Consiliul de Administratie, este format

Consiliul Superior este format din din 6 consilieri , directorul general al tre- 16 membrii alesi de actionari pe un zoreriei, si vicepresedintele comisiei natio-

mandat de 3 ani onale a valorilor mobiliare

Romania SUA Japonia Guvernatorul este ales pe un Guvernatorul este numit de seful Guvernatorul este numit de guvernmandat de 5 ani de catre Parlamentul statului pentru un mandat de 4 ani pentru un mandat de 5 ani.

Consiliul de Administratie este Consiliul de Administratie al FED Consiliul de Administratie cuprindeeste compus din 9 membrii alesi de are 7 membrii propusi de seful statului 2 viceguvernatori si 6 membrii din care

Parlamentul Romaniei pe o perioada si aprobati de Senatul SUA , pe un unul este reprezentantul Ministerului de 5 ani. mandat de 14 ani Finante si unul al Agentiei de Planificare

2.5.3 Rolul si functiile bancilor centrale Vom trata destul de concentrat acest subiect dar in conotatia sa moderna din cel putin doua considerente : a mai fost abordat

la disciplinele din anu II , insa transformarile de substanta ale sistemelor bancare,T determinate de evolutiile extrem de rapide si complexe

45

ale globalizarii economiei mondiale , in general si ale celei europene in special , fac din functiile bancilor centrale o chestiune de management modern , chiar daca unii autori considera ca astazi traditionalele functii au fost doar cosmetizate , ele ramanand , in esenta aceleasi.

In practica internationala , bancile centrale exercita , in principal cinci functii generale , ocazional , putand indeplini pe anumite perioade si o functie economica specifica.

Aceste functii sunt reprezentate de : - functia de emisiune monetara;- functia de banca a bancilor;- functia de supraveghere ;- functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare;- functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice.

Functia de emisiune consfinteste monopolul bancii centrale asupra emisiunii monetare . Emisiunea monetara provine din vechiul drept de batere a monedei , care a fost atribuit , de-a lungul timpului, suveranilor , in detrimentul celorlalti demnitari. Obtinerea acestui monopol de catre banca centrala a reprezentat unul dintre momentele esentiale ale constructiei statelor moderne.

TEHNIC Banca Centrala emite bancnote al caror curs este legal si care au o putere liberatorie nelimitata. In acest sens , astazi mai mult

ca oricand , bancnotele trebuie sa fie rezistente si dificil de imitat , iar volumul emisiunii sa fie foarte bine proportionat nevoilor economice : o insuficienta de emisiune provocand un risc deflationist iar un exces de emisiune determinand un risc inflantionist , banca centrala contribuind deci la creatia monetara.

In acesta ordine de idei , intr-o economie deschisa cum sunt economiile statelor moderne , banca centrala are de facut plati atat in moneda pe care si-o creaza , moneda nationala , dar si in unele forme de monede pe care ea insasi nu le poate crea :aur si valuta (devize).

Ca urmare , in acest din urma caz, se pune si pentru banca centrala o problema de lichiditate si anume lichiditatea internationala.

De aici , necesitatea mentinerii de catre banca centrala a unui anumit stoc de aur si valute (devize) stoc a carui marime depinde ,insa, printre altele de stabilitatea preturilor. Rezulta ca insertia economica in contextul international limiteaza drastic monetizarea operata de banca centrala , care nu poate permite o inflatie superioara celei din tarile care constituie principalii parteneri comerciali ai tarii in cauza.

Functia de banca a bancilor , care , va reamintesc, reuneste trei activitati independente pe care Banca Centrala a unui stat le poate desfasura :

- fiecare banca de rang secundar are un cont deschis la Banca Centrala , pe baza caruia pot fi realizate viramentele si compensarile interbancare;

46

- banca centrala alimenteaza piata monetara cu lichiditati daca in procesul compensarii anumite banci au nevoie de refinantare ,furnizorul acestor resurse fiind deci banca centrala. Daca insa se considera ca exista un surplus de lichiditati pe aceasta piata banca centrala poate absorbi aceste lichiditati;

- banca centrala , in scopul mentinerii masei monetare si a ratei dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara , trebuie sa utilizeze instrumentele de interventie pe piata monetara.

2.5.3.1. Politica monetaraIn contextul celor de mai sus constatam ca banca centrala este in centrul creeri si aplicarii in economia unei tari a politicii

monetare , o componenta esentiala a politicii economice a statului respectiv.Sun doua perspective de a privii politica monetara a unei tari (a bancii centrale):

- in unele tari politica monetara este considerata , in mod exclusiv, un mijloc de mentinere a stabilitatii preturilor si in particular , de lupta inpotriva inflatiei;

- in alte tari se apreciaza ca aceasta trebuie sa completeze politica bugetara in reglementarea cresterii economice

TEHNICI In teoria si practica internationala se cunosc si se utiliazeaza o multitudine de categorii de instrumente ale politicii monetare ,

dintre care banca centrala alege acea combinatie care conduce la promovarea unei politici monetare eficiente . Retinem cateva dintre cele mai utilizate instrumente ale politicii monetare internationale :

- politica de open market - politica rezervelor obligatorii- politica de rescont - selectivitatea creditelor - controlul creditelor - pesiunea morala

Politica de open market si tehnicile bancare de aplicare practica Eate politica operatiunilor bancare la piata libera deci este de natura contractuala si nu reglementara si se realizeaza pe o

anumita piata unde se formeaza un anumit pret si anume pe piata monetara .TEHNIC : pe aceasta piata banca centrala initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri de valoare generand astfel o cerere sau

o oferta de moneda legala. Operatiunile de open-market sunt foarte des utilizate de catre bancile centrale si pot imbraca mai multe forme , astfel:

- operatiuni de refinantare care constau in vanzarea sau cumpararea de active eligibile ( titluri de stat, certificate de depozit , etc) operatiuni care pot fi definitive cand dreptul de proprietate asupra titlurilor tranzactionate se schimba in urma efectuarii operatiunilor sau repo cand titlurile sunt insotite de acordul de rascumparare, adica proprietarul initial al titlurilor de valoae tranzactionate revine in posesia acestora , dupa derularea tranzactiei.

- swap-uri care se folosesc in operatiunile de vanzare si cumparare de valuta.

47

TEHNIC : banca centrala a unei tari vinde la vedere valuta convertibila contra moneda nationala si cumpara la o data ulterioara aceiasi suma de valuta cu moneda nationala , toate acestea in scopul retragerii si respectiv injectarii de lichiditati in moneda nationala pe piata. - atragerea de depozite la banca centrala

Se cunosc doua modalitati (TEHNICI ) de punere in practica a acestui instrument (open-market) al politicii monetare :- in prima varianta banca centrala solicita (pentru a injecta lichiditati pe piata monetara) sau ofera (pentru a retrage lichiditati)

titluri la preturi fixate anterior ;- in a doua varianta banca centrala isi anunta intentia de a cumpara anumite titluri , pretul de cumparare si cantitatea fiind

fixate la momentul tranzactiei, in functie de pozitia bancilor ofertante.De remarcat :- politica de open-market si tehnicile utilizate in punerea ei in practica exercita un efect cantitativ direct asupra lichiditatii

bancare. Practic , rezultatul acestor tranzactii este , dupa caz, cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (prin cumpararea de titluri) sau scaderea acestei cantitati (prin vanzare de titluri) . Ca urmare a variatiilor cantitatii de moneda legala , prin jocul multiplicatorului creditelor, se realizeaza variatii ale intregii mase monetare.

- este preferata fiind de natura contractuala ( relatii de vanzare si cumparare de titluri , certificate de depozit , swap-uri , etc) si datorita acestui fapt are suplete in timp si spatiu

- este instantanee , aceasta politica fiind utilizata pentru a corecta variatii foarte scurte de lichiditati bancare.- avantajul supletii in aplicare ii permite bancii centrale sa tina seama de situatia lichiditatii fiecarei banci in parte.- In plan international aceste tehnici (operatiunile de vanzare si cumparare ferme sau de luare si punere in gaj a titlurilor de stat

si de efecte comerciale , pe termen scurt sau mediu, admisibile la rescont) , la ora actuala , constituie principalul instrument de politica monetara utilizat in tarile dezvoltate

Politica rezervelor obligatorii si tehnicile bancare de aplicare practica Spre deosebire de politica de open-marchet aceasta este de natura reglementata , bazata pe dispozitii legale (regulamente

emise de banca centrala) dar exista si cazul unor acorduri intre banca cantrala si bancile comerciale.In acest context , politica rezervelor obligatorii consta in obligatia bancilor comerciale de a pastra(depune) la banca centrala o

parte din activele lor sub forma de moneda de cont , parte dimensionata in cote procentuale.TEHNIC cresterea sau descresterea acestei cote procentuale numita coeficientul rezervelor obligatorii sau rata rezervelor

obligatorii influenteaza direct masa monetara existenta la un moment dat in economie.Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina reducerea ritmului de crestere a masei monetare in timp ce reducerea ratei

rezervelor obligatorii conduce la accelerarea cresterii masei monetare. Desi aceasta politica este foarte eficace in controlul lichiditatii bancilor si a costului finantarii lor , banca centrala nu poate

modifica foarte des si brutal coeficientul rezervelor minime deoarece risca sa produca o extrema instabilitate a echilibrului monetar si financiar al economiei .

48

Dezechilibrul monetar si financiar al economiei aparut in conditiile interventiei rapide si dese a bancii centrale asupra coeficientului rezervelor obligatorii se manifesta prin faze rapide de inflatie monetara(cand se reduce cro sau simpla previziune a acestei reduceri) sau de deflatie monetara ( cresterea cro sau simpla anticipare a acestei cresteri.

De aceea politica rezervelor obligatorii (care fiind reglementata este lipsita de suplete in timp si spatiu) este mai adecvata pentru corectarea miscarilor masei monetare pe termen madiu si lung , decat pentru eliminarea imediata a tensiunilor conjuncturale.

In perioada actuala utilizarea acestor tehnici si instrumente presupune stabilirea unui intreg sistem de coeficienti de rezerve obligatorii diferentiati in functie de tipurile de depozite la care se aplica , de exemplu :

- in SUA se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere , respectiv agregatele monetare in sens restrans;- in Franta , Germania , Spania sunt luate in considerare agregatele monetare in sens larg

Exista diferentieri intre state si in ce priveste modul de calcul , in unele tari depozitele fiind considerate in suma efectiva , pentru ca in altele , sa se aiba in vedere doar variatiile de la un nivel la altul.

Reglementarea si supravegherea prudentiala se manifesta de fapt ca o necesitate obiectiva determinata , in principal, de asigurarea unei bune functionari a sistemului bancar dar si de protectie a clientilor (care isi incredinteaza veniturile institutiilor financiare pentru economisire si valorificare)

In majoritatea tarilor masurile de reglementare si supraveghere prudentiala au fost introduse in valuri provocate de manifestarea unor crize profunde si prelungite. De aceea , de la tara la tara au fost concepute si aplicate sisteme normative de reglementare financiar – bancara care vizeaza urmatoarele aspecte :

- asigurarea stabilitatii si eficientei sistemului bancar unde se urmareste ca bancile sa dea dovada de soliditate in exercitarea fuctiilor lor , sa fie capabile sa evite riscurile inerente domeniului si in special riscurile in angajarea resurselor, bancile sa ramana solvabile si cu un grad suficient de lichiditate.

- protejarea clientilor persoane fizice si juridice ; - asigurarea stabilitatii monetare si implementarea politicii macroeconomice. Fara a intra in amanunte , subliniem doar faptul ca pe plan international , autoritatile monetare din tarile dezvoltate ( si nu numai

din aceste tari) au fost preocupate timp de aproape 20 de ani de elaborarea unui cadru juridic , care sa impuna un set de reguli minime de comportament prudential bancar .

In acest sens , in anul 1930 la Basel in Elvetia , cinci tari : Belgia, Marea Britanie , Elvetia , Germania si Italia , infiinteaza Banca Reglementelor Internationale , care in prezent are urmatoarele atributii :

- poate acorda asistenta unor banci centrale aflate in dificultate; - sustine procesul de cooperare monetara internationala , organizand reuniuni periodice ale guvernatorilor bancilor

centrale , apartinand primelor 10 tari industrializate (G10) - participa in calitate de observator , in cadrul Comitetului interimar al Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar

International; - banca dispune de o serie de comitete insarcinate cu supravegherea sau coordonarea activitatilor internationale

49

Evenimentele din vara anului 1973 cand se consemneaza falimentele unor banci de renume puternic implicate pe piata Londrei , determina pe guvernatorii bancilor centrale apatinand “ Grupului celor 10” , reuniti la Basel in cadrul Bancii Reglementelor Internationale, sa publice un comunicat in baza caruia se declarau in favoarea interventiilor pentru a veni in sprijinul bancilor nationale , in caz de necesitate.

2.5.3.2 COMITETUL BASELAstfel a luat nastere la 10 septembrie 1974 Comitetul pentru Supraveghere Bancara ( sau Comitetul de control bancar)

care reunea tarile Grupului celor 10 plus Luxemburg , cunoscut mai ales sub denumirea Comitetul de la Basel. De la naşterea sa în 1974, rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBC- Basel Committee on Banking

Supervision) a fost să promoveze stabilitatea sistemului bancar global. Când, în ultimii ani ai deceniului ’80, a devenit mai mult decât evident că diferitele practici de reglementare favorizau instituţii

bancare din anumite zone geografice, Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I, menit să reglementeze cerinţele de capital minim (1988).

Totuşi, datorită maturizării metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activităţii bancare, precum şi a ignorării riscului operaţional , s-a impus revizuirea Acordului Basel I şi, aşa a apărut, la sfârşitul anului 2003, forma finală a Acordului Basel II (care a fost supus unui proces consultativ cu instituţiile vizate – comerciale şi reglementatoare încă din 2001). Din acest moment, practic băncile au la dispoziţie trei ani pentru implementarea cerinţelor Acordului Basel II.

Basel II a fost implementat si se aplica fara nici o abatere in toate bancile si in toate sistemele bancare din Europa dovedindu-si eficienta si justificand masurile transfrontaliere de control si supraqveghere prudentiala , alaturi de controlul si supravegherea autoritatilor monetare exercitat de tara de origine .

Modalitatile specifice de control monetar asupra activitatii bancare variaza de la o tara la alta .

Acordul conţine trei direcţii strategice structurate astfel:

50

ACORDUL BASEL II

51

AXA I

Acoperirea cerintelor de capital minim cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational

Abordare indicator de baza Abordare standardizata Abordare masuri complexe (AMA).

AXA II

Proces de supraveghere prudentialaPosibilitatea autoritatilor de a cere bancilor constituirea de fonduri proprii care sa depaseasca cerintele Axei I

AXA III

Disciplina de piata

Publicarea informatiilor pentru piete Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă, prin promovarea

transparenţei

http://www.free-graphics.com/clipart/Architecture_And_Landmarks/thumbnails1.shtml%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5



Pilonul I ( Axa I): Stabileste : - Acoperirea cerinţelor de capital minim, cu metodologie şi regulamente specifice pentru risc de credit şi risc

operaţional. - Metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigenţe de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit, risc operaţional, risc de piaţă.

În ceea ce priveşte riscul de credit, faţă de Acordul Basel I, Acordul Basel II prezintă o rafinare alternativă, cu o detaliere semnificativă a normelor metodologice.

Riscul de piaţă nu face neapărat obiectul unei schimbări, el fiind tratat exhaustiv încă din 1988, la apariţia Acordului Basel I. Conform Comitetului Basel II, riscul operaţional este riscul de pierderi directe şi indirecte rezultate din erori procedurale,

sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocările aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toată atenţia: impactul unui astfel de risc se propagă în întreaga bancă şi poate afecta relaţia cu clienţii şi satisfacţia lor, fără ca implicaţiile cantitative, valorice să poată fi măsurate cu exactitate. ( NOTA : vom relua problematica riscului operational in capitolul care trateaza problema creditarii)

Pilonul II (Axa II ): reglementeaza asigurarea supravegherii prudenţiale: Asigurarea supravegherii prudentiale reprezintă crearea şi validarea unui set de proceduri interne fiecărei instituţii financiare, prin

care se evaluează adecvat şi consistent fondurile proprii corespunzătoare profilului de risc de catre organismele tutelare

Pilonul III (Axa III) : reglementeaza asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă, prin promovarea transparenţei;

Comitetul Basel impune transparenţa comunicării informaţiilor exacte şi detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. Informaţiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice, strategice şi metodologice în domeniul riscurilor, financiare (structura şi valoarea totală a fondurilor proprii şi metodologii contabile de gestiune a activelor, pasivelor, provizioanelor), informaţii referitoare la riscurile de credit (total, repartizare), informaţii despre riscul operaţional (evenimente posibil generatoare de pierderi).

2.6. UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara.) 52

Pentru a intelege rostul ( strategii, rol , functii, obiective) si tehnicile utiizate in activitatea Bancii Centrale Europene recurgem la memoria istoriei procesului de infiintare a Uniunii Europene (UE) din care face parte si Romania , incepand cu anul 2007

Istoria, structura și tratatele Uniunii Europene

1952 1958 1967 1993 1999 2003 2010

Comunitățile

Europene: CECO, CEE, Euratom

Uniunea Europeană (UE)

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom)

Comunitatea Economică Europeană (CEE)

Comunitatea Europeană (CE)

Justiție și afaceri interne (JAI)

Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (CPJMP)

Politica externă și de securitate comună (PESC)

Tratatul de laParis

Tratatele de laRoma

Tratatul defuziune

Tratatul de laMaastricht

Tratatul de laAmsterdam

Tratatul de laNisa

Tratatul de laLisabona

"TREI PILONI" - Comunitățile Europene (CE, Euratom), Politica Externă și de Securitate Comună (PESC), Justiție și Afaceri Interne (JAI)

Sa retinem deci urmatoarele :

53

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cei_trei_piloni_ai_Uniunii_Europene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona



http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Nisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Nisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Amsterdam

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Amsterdam

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_fuziune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_fuziune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_extern%C4%83_%C8%99i_de_securitate_comun%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cooperarea_poli%C8%9Bieneasc%C4%83_%C8%99i_judiciar%C4%83_%C3%AEn_materie_penal%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Justi%C8%9Bie_%C8%99i_afaceri_interne

http://ro.wikipedia.org/wiki/Justi%C8%9Bie_%C8%99i_afaceri_interne

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Economic%C4%83_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Euratom

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Belului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunit%C4%83%C8%9Bile_Europene


http://ro.wikipedia.org/wiki/2003






Istoric tentative de unificare a națiunilor europene au existat încă dinaintea apariției statelor naționale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominată de cel ț i , iar mai târziu a fost cucerită și condusă de Imperiul Roman, centrat în Mediterană.

Aceste uniuni timpurii au fost create cu forța. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare și Sfântul Imperiu Roman au unit zone întinse sub o singură administrație pentru sute de

ani. Uniunea vamală a lui Napoleon și mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existență

tranzitorie.Dată fiind diversitatea lingvistică și culturală a Europei, aceste încercări au implicat, de obicei, ocupația militară a națiunilor,

conducând la instabilitate. Unele încercări, însă, au durat mii de ani și au fost însoțite de progrese economice și tehnologice, așa cum s-a întâmplat cu Imperiul Roman în timpul așa-numitei Pax Romana.

Una dintre primele propuneri pentru o unificare pașnică prin cooperare și egalitatea statutului de membru a fost făcută de Victor Hugo în 1851.

În urma catastrofelor provocate de Primul și Al Doilea Război Mondial, necesitatea formării unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza voinței de a reconstrui Europa și de a elimina posibilitatea unui nou război.

Acest sentiment a dus, în cele din urmă, la formarea urmatoarelor organisme europene:- Comunitatea Europeana a Cărbunelui ș i O ț elului (CECO ) de către Germania (de vest), Franța, Italia și țările din

Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea, în aprilie 1951, a Tratatului de la Paris, care a intrat în vigoare în iulie 1952.- Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) si

- Comunitatea Economica Europeana (CEE) (informal chiar Piata Comuna) care este in fapt prima uniune vamală totală, creată prin Tratatul de la Roma, în 1957, și implementată la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană , care este, în prezent, "primul pilon" al Uniunii Europene. (Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda)

In anul 1967 cele trei entitati se reunesc sub denumirea de Comunitatile Europene care preced o serie de evenimente economice , financiare , bancare si sociale spectaculoase in Europa.

Comunitatile Europene reunite in acest mod au evoluat dintr-un organ comercial într-un parteneriat economic ș i politic. Retinem pentru interesul cursului nostru doua momente importante :

- Actului unic european - Milano 1985 , si - Tratatul de la Maastrich – 1992

Actul unic european a revizuit Tratatul de la Roma și a introdus Piața Unică Europeană și Cooperarea Politică Europeană.

54

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cooperarea_Politic%C4%83_European%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cooperarea_Politic%C4%83_European%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuarie






http://ro.wikipedia.org/wiki/Benelux

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Belului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial

http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial


http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Hugo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Hugo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pax_Romana

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ocupa%C8%9Bie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_europene&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_nazist%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C8%9Bei

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniune_vamal%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Franci

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mediteran%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cel%C8%9Bi

După 1975 când a fost reprezentat raportul Tindemans, a răzbucnit o avalanșă de proiecte de reformă a Comunitatii Europene, dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele instituțiilor au fost întocmite in 1984-1985.

Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985 conferința interguvernamentală care a durat 6 luni și a adoptat în unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Acesta reprezintă prima mare modificare a tratatelor originale, prin care s-a extins competența instituțiilor comunitare.

Prin el s-a extins votul cu majoritate calificată , s-a recunoscut oficial Comunitatea Europeană, etc. el a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992, prevazand libera circulatie a bunurilor, serviciilor,capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii.

Practic , acest document marcheaza inceputurile construirii acestei mari piete unificate a Comunitatii fara frontiere in special in materie bancara si financiara.

Acest act constituie un exemplu edificator pentru modul in care poate beneficia o banca in cadrul normativ dintr-o tara straina.. O banca rezidenta a oricarui stat membru a Comunitatii europene , are dreptul sa infiinteze , o sucursala in ori care alt stat stat membru in virtutea licentei unice.

Mai explicit , principiul licentei unice numita si pasaportul european pentru afaceri reprezinta cel mai important element si pentru activitatea bancara .

O institutie bancara autorizata in una din tarile participante poate actiona in toate celelalte state membre fie prin oferta de servicii si produse bancare fie prin deschiderea unor reprezentante , filiale sau sucursale in diferite tari,

Reglementarea activitatii sucursalelor revine tarii de origine ( tara in care a fost acordata licenta unica) Aceasta prevedere a contribuit substantial la liberalizarea activitatii bancare favorizand concurenta.. In consecinta activitatea bancara in cadrul comunitatii Europene a devenit parte a Pietei Unice avand o puternica dimensiune multinationala.

Tratatul de la Maastrich Definitivarea si punerea bazei Uniunii Europene (UE) s-a făcut prin ratificarea de către ansamblul țărilor membre ale

Comunității Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1992. Ca președinte al Conven ț iei pentru Viitorul Europei , fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus

schimbarea numelui Uniunii Europene în Europa Unită, dar această moțiune nu a fost aprobată.

După negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului)

Tratatul UE a intrat în vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”.

Din punct de vedere economic principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice ș i Monetare în trei etape. Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie1999

55

http://ro.wikipedia.org/wiki/Val%C3%A9ry_Giscard_d'Estaing

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conven%C8%9Bia_pentru_Viitorul_Europei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/7_februarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Majoritate_calificat%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vot&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratat


http://ro.wikipedia.org/wiki/1_iulie


http://ro.wikipedia.org/wiki/17_februarie

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unanimitate&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interguvernamental&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Conferin%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/wiki/9_septembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Milano

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European


http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reform%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proiect&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Raportul_Tindemans&action=edit&redlink=1

Pe lângă o serie de modificări aduse Tratatului CE și a Tratatului EURATOM acest document este , ne repetam , actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptării unei Constituții definitive a UE, care ulterior va înlocui toate tratatele europene.

Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile Comunități Europene, ci le reunește sub un numitor comun, acela al unei noi “politici și forme de colaborare”.

Împreună cu celelalte elemente Comunitățile Europene alcătuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitățile Europene Colaborarea în politica externă și de securitate (PESC), Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (CPJMP). provenit din organismul Justitie si Afaceri interne JAI

(Maastricht 1992) si fundamentat in anul 1999 prin Tratatul de la Amsterdam

Uniunea Europeană

56

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_EURATOM

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_CE

Primul pilon (supranațional-federație)

Al doilea pilon (interguvernamental-

confederație)

Al treilea pilon (interguvernamental-

confederație)

Comunitățile Europene (CE)Politica externă și de securitate

comună (PESC)Cooperarea polițienească și

judiciară în materie penală (JAI) Politica agricolă comună Uniune vamală și Piața internă Politica în domeniul

conncurenței , Subvenții de stat Politică structurală Politică comercială Uniunea Economică și Monetară Cetățenia europeană Educație și Cultură Cercetare și Mediul înconjurător Rețele transeuropene Sănătate Protecția consumatorului Politică socială Politica comună de imigrație Politica în domeniul azilului

Protecția frontierelor

Politica externă:

Cooperare Menținerea păcii Observatorii electorali și Trupele

comune de intervenție Drepturile omului Democrație Asistența acordată statelor terțe

Politica de securitate:

Politica europeană de securitate și apărare

Dezarmarea Aspectele economice ale

dezarmării

Sistemul european de securitate

Trafic de droguri și Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infracțiuni împotriva minorilor Crimă organizată

Corupție, coruptibilitate și înșelăciune

Uniunea Europeană (UE,) este deci o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 state. Este considerată a fi o construcție sui generis, situându-se între federație și confederație

Începând cu 1 decembrie 2009 Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională. Sub prevederile Tratatului de la Lisabona, principalele instituții comunitare sunt:

Parlamentul European , care este ales direct de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele.

57

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European


http://ro.wikipedia.org/wiki/Federa%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8En%C8%99el%C4%83ciune&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coruptibilitate&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Corup%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Crim%C4%83_organizat%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trafic_de_carne_vie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trafic_de_arme&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trafic_de_droguri&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezarmare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_european%C4%83_de_securitate_%C8%99i_ap%C4%83rare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_european%C4%83_de_securitate_%C8%99i_ap%C4%83rare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asisten%C8%9Ba_acordat%C4%83_statelor_ter%C8%9Be&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omului

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trupele_comune_de_interven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trupele_comune_de_interven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Observatorii_electorali&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Men%C8%9Binerea_p%C4%83cii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cooperare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protec%C8%9Bia_frontierelor&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_%C3%AEn_domeniul_azilului&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_comun%C4%83_de_imigra%C8%9Bie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_social%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protec%C8%9Bia_consumatorului&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tate

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Re%C8%9Bele_transeuropene&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mediul_%C3%AEnconjur%C4%83tor&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cercetare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Benia_european%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_Economic%C4%83_%C8%99i_Monetar%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politic%C4%83_comercial%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politic%C4%83_structural%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Subven%C8%9Bii_de_stat&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_%C3%AEn_domeniul_conncuren%C8%9Bei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_%C3%AEn_domeniul_conncuren%C8%9Bei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pia%C8%9Ba_intern%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniune_vamal%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_agricol%C4%83_comun%C4%83&action=edit&redlink=1






http://ro.wikipedia.org/wiki/Confedera%C8%9Bie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Confedera%C8%9Bie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Federa%C8%9Bie

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Suprana%C8%9Bional&action=edit&redlink=1

Consiliul European , care reprezintă guvernele statelor membre. Stabilește politicile principale ale UE. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștrii), este alcătuit din 27 de miniștrii ai guvernelor reprezentând fiecare stat

membru. Are atribuții legislative și bugetare împreună cu Parlamentul European. Comisia Europeană , care reprezintă în mod independent interesele Uniunii în ansamblu. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă ș i securitate al Uniunii Europene , care coordonează

politica externă și de securitate comună. Curtea de Justi ț ie a Uniunii Europene , care se îngrijește de respectarea legilor europene. Banca Centrală Europeană , coordonează politica monetară europeană. Curtea Europeană de Conturi , care verifică finanțarea activităților UE.

2.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA Organizare Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al

Bancilor Centrale Intrucat , pana in prezent ,nu toate statele membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale au trecut la stadiul al treilea al

Uniunii Economice si Monetare (1ianuarie 1999 data maxim prevazuta de trecere la moneda Euro) a fost nevoit sa se creeze termenul de Eurosistem pentru a descrie Banca Centrala Europeana + bancile centrale nationale a tarilor care au adoptat Euro ca moneda unica. (Belgia , Germania , Italia, Irlanda , Grecia , Spania, Franta, Cipru, Luxemburg, Malta,,Olanda ,Austria, Portugalia, Finlanda , Slovenia si Slovacia)

Bancile centrale nationale din tarile UE care nu fac parte din zona Euro sunt membre cu statut special al Sistemului European al Bancilor Centrale (membre cu derogare) nu au anumite drepturi si obligatii in cadrul acestui organism , isi pot conduce propriile lor politici monetare si nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona Euro si nici la implementarea acestora .(Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Estonia, Letonia, Lituania)

Intr-o prezentare grafica sistemul celor trei institutii financiare internationale europene se prezinta astfel:

SISTEMUL BANCII CENTRALE EUROPENE

58

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_European%C4%83_de_Conturi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Justi%C8%9Bie_a_Uniunii_Europene

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Enaltul_reprezentant_al_Uniunii_Europene_pentru_politic%C4%83_extern%C4%83_%C8%99i_securitate_al_Uniunii_Europene&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European

EUROPEAN

EUROSISTEM

SISTEMUL BANCA CENTRALA EUROPEANA AL BANCILOR

EUROSISTEM

CENTRALE

Sa sintetizam :

59

- Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale

- Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE care au adoptat moneda EURO constituie organizatia bancara denumita EUROSISTEM

Conducere si independenta Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Eurosistemul nu au personalitate juridica . In schimb Banca Centrala Europeana

( conform dreptului public international) cum si Bancile centrale nationale ( conform legislatiei nationale din fiecare tara de origine) au personalitate juridica.

Cu toate acestea Bancile centrale din Eurosistem , care au adoptat deci ca moneda unica , moneda EURO , executa sarcinile ce le sunt incredintate de catre Banca Centrala Europeana. In acest sens numeroase banci centrale nationale executa operatiuni financiare pe cont propriu si exercita supravegherea prudentiala asupra institutiilor de credit nationale.

Eurosistemul si Sistemul European al Bancilor Centrale sunt conduse de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si anume :

- Consiliul guvernatorilor- Consiliul director si - Consiliul general care cuprinde reprezentanti ai tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene si care va exista atata timp cat

anumite state membre ale UE nu vor adopta Euro ca moneda comuna.In teorie si practica ca independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si

deci la o mai mare stabilitate a preturilor din acest motiv multe banci centrale , asa cum am mai aratat, sunt independente.Acest model s-a reflectat in acelasi sens si in construirea institutionala a eurosistemului.Prezentam in continuare o reprezentare grafica a structurii de conducere a Sistemului European al Bancilor centrale cu o sinteza

a principalelor atributii pe care le exercita fiecare dintre organele de decizie.

Sistemul European al Bancilor Centrale

60

Banca Centrala Europeana Bancile centrale nationale

Consiliul General Consiliul Guvernatorilor Consiliul Director

Are drept scop de a Stabileste orientarile si ia deciziile Aplica politica Actioneaza conform orientarilor si permite asocierea necesare realizarii obiectivelor monetara instructiunilor Bancii Centrale stransa a statelor Sistemului European al Bancilor conform orien- Europene. membre care nu Centrale (definirea politicii monetare, tarilor definite Exercita activitati proprii : participa inca pe de- dirijarea operatiunilor de schimb va- de acordare de credite ; colectarea plin la Uniunea lutar, gestionarea rezervei valutare) Consiliul resurselor; gestionarea mijloace - Monetara Europeana, Ia masuri necesare pentru asigura- Guvernatorilor lor de plata. la deciziile luate in rea respectarii orientarilor si instruc- Compus din 1 cadrul acesteia. tiunilor Bancii Centrale Europene pres., un vice- Codus de presedintele Cuprinde membrii Cons.Director cat pres. si 4 mem- si vicepres. BCE si si guv. Bancilor centrale din tarile brii numiti de 15 guvern. din zona Euro. Guvernele din Euro sau din afara ei zona Euro.

Obiective si atributii ale BCE Obiectivul fundamental al Sistemului European al Bancilor Centrale este mentinerea stabilitatii preturilor in zona Euro , conditie

necesara cresterii durabile si sanatoase a economiei tarilor comunitare.

61

Atributiile fundamentale ale BCE care reies din indeplinirea obiectivului mai sus precizat si in conformitatea cu tratatul de la Maastricht , sunt

- defineste si implementeaza politica monetara a UE- coordoneaza operatiunile de schimb valutar- detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre ale Uniunii Monetare- asigura buna functioanre a sistemelor de plati (transfer)- contribuie la procesul de supraveghere prudentiala si de stabilitate a sistemului financiar- emite moneda unica- functii consultative si de reprezentatie

Cateva precizari in legatura cu atributiile fundamentale ale Bancii Centrale Europene: Stabilirea si implementarea unei politici monetare corelate a statelor membre a UE se realizeaza in doua planuri : - o politica monetara unica care se stabileste de catre Consiliul Guvernatorilor , care se aplica tarilor din Eurosistem , si se

conduce de catre fiecare banca centrala nationala din Eurozona , in mod descentralizat si corelat. – o politica monetara armonizata pentru statele membre ale UE dar care nu au adoptat moneda europeana unica Euro ( cum

de exp Romania) .Aceasta politica monetara deci nu este o politica monetara unica ea se stabileste si se conduce suveran de catre autoritatea monetara nationala ( bancile centrale nationale) care isi pastreaza independenta fata de Banca Centrala Europeana , autoritate care insa , prin Tratat , are obligatia sa adopte cat mai curand posibil acelasi cadru operational standardizat al politicii monetare impus de Banca Centrala Europeana si Practicat in Eurosistem adica cadrul operational al politicii monetare unice.

In acest mod Sistemul European al bancilor Centrale are o politica monetara corelata (unica sau armonizata , dupa caz) BCU se comporta in procesul de conducere a operatiunilor valutare si de pastrare si administrare a rezervei valutare

oficiale a tarilor membre ca orice banca nationala , cu exceptia faptului ca executa doar politica valutara stabilita de UE. BCE emite o moneda proprie – Euro- care se afla in raport valutar atat cu monedele tarilor membre ale UE dar neaderate inca la Eurozona (Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Estonia, Letonia, Lituania) cat si fata de monedele emise de bancile centrale ale tarilor din afara UE.

In ce priveste promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati se apreciaza ca functionarea Sistemului European al Bancilor Centrale a fost posibila datorita reglementarii sistemului integrat european propriu de plati si compensare integrat , pentru toate operatiunile interbancare denumit TARGET.

Acest sistem asigura trasferul expres, automatizat , in timp real si functioneaza sub supravegherea BCE. Sistemul TARGET implica existenta la nivelul fiecarei tari a unor sisteme de compensari brute in timp real.

Acesta reprezinta o implicare directa a bancilor centrale in serviciile de transfer si decontare a activelor financiare (fonduri si valori mobiliare) si este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic conducerea unei politici monetare unice

Supravegherea bancara nu cade deocamdata in directa conducere a BCE ( nu cade sub incidenta principiului subsidiaritatii) .

Aceasta extrem de importanta functie ramane deocamdata in competenta nationala datorita imposibilitatii delegarii omogene a competentelor tehnice de supraveghere catre bancile centrale nationale , dat fiind faptul ca cadrul institutional actual de supraveghere este deosebit de diferit de la o tar la alta.

62

Insa supravegherea prudentiala bancara devine un obiect de cooperare obligatorie intre bancile centrale nationale din cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. Acest lucru este posibil datorita faptului ca practica pietei concurentiale cat si recomandarile Comitetului de la Bassel pentru supraveghere bancara (care abordeaza problemele capitalului ) au indus un comportament prudential de investitii (investitii in active bancare si financiare) omogen la toate bancile.

BCE este singura entitate abilitata se emita bancnote denominate in Euro in timp ce bancile centrale nationale ale tarilor din Eurozona sunt imputernicite sa bata moneda metalica in Euro., in limitele aprobate de BCE

BCE indeplineste o serie de functii consultative si de reprezentare cum ar fi :- cu prioritate este consultata in probleme monetare, sisteme de plati si de decontari de interes national stabilitatea institutiilor de

credit si a pietelor financiare;- este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul bancar si si stabilitatea sistemului financiar ,

etcBCE reprezinta Sistemul European al Bancilor Centrale in domeniul cooperarii internationale si colecteaza cu sprijinul bancilor

centrale nationale informatii statistice de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici din tarile Uniunii Europene.

Independenta si principii BCE si Sistemul European al Bancilor Centrale isi mentin independenta actiunilor desfasurate in raport cu factorul politic iar in

aplicarea politicii monetare urmaresc respectarea urmatoarelor principii : Descentralizarea care semnifica rolul fiecarei banci centrale nationale in infaptuirea politicii monetare unice; Accesul egal al solicitantilor la moneda bancii centrale ceea ce semnifica eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare

bilaterala , in conditii avantajoase ale ratei dobanzii si realizarea operatriunilor de open market prin actiunea unui umar mare de parteneri Continuitatea in aplicarea instrumentelor politicii monetare si alegerea celor mai eficiente astfel de instrumente pentru tarile

membre, in vederea armonizarii si utilizarii generalizate; Utilizarea unor rate ale dobanzii pe termen scurt unice si unificarea pietei monetare prin conducerea unica a operatiunilor

Strategii si tehnici in domeniul politicii monetare Cadrul operational al politicii monetare a Eurosistemului cuprinde o gama larga de instrumente care corespund principiilor : de

orientare pe piata;de eficienta operationala, de simplitate , transparenta si de eficacitate in ceea ce priveste costurile . Deciziile luate de organele directoare ale BCE sunt puse in aplicare de catre bancile centrale nationale ale tarilor care fac parte

din Eurosistem.BCE nu poate controla nivelul preturilor in mod direct prin utilizarea instrumentelor de politica monetara de care dispune ci se

afla in fata unui mecanism complex prin care propriile actiuni de politica monetara determina schimbari in nivelul general al preturilor.

Strategia BCE in domeniul politicii monetare este flexibila, avand trei piloni de sustinere :- controlul ofertei de moneda Euro- monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona Euro- examinarea altor indicatori legati de preturi

63

Folosind aceste tehnici Consiliul director stabileste ratele cheie ale inflatiei care conditioneaza ritmul cresterii economiei europene.

In mod corespunzator ratele pe termen scurt ale dobanzilor sunt identice pe intreg teritoriul zonei Euro.

Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene se impart in trei categorii : - operatiunile pe piata open-market care se desfasoara la initiativa BCE- facilitatile permanente la initiativa institutiilor de credit – adica a bancilor comerciale - rezervele minime obligatorii

Cateva scurte precizari privind mecanismele in care sunt activate aceste instrumente : Operatiile de piata (open-market) care sunt la initiativa BCE sunt grupate , la randul lor astfel :

- operatiuni principale de refinantare avand scadenta de doua saptamani , iar procedura de efectuare a lor este prin licitatie (procedura standard)

- operatiuni de refinantare pe termen lung a caror scadenta este de trei luni , iar frecventa este lunara . - operatiuni de reglaj fin care utilizeaza trei tipuri de instrumente : - operatiuni de cesiune temporara - swap-uri valutare - cumparari sau /si vanzari de titluri - operatiuni structurale ( operatiuni de cesiune temporara si cumparari sau /si vanzari de titluri) Facilitati permanente care sunt acordate in conditii identice in intreaga zona si sunt la randul lor grupate in :

- facilitati de refinantare - facilitati de depozitFacilitatile permenente urmaresc sa asigure sau sa absoarba lichiditatea pentru 24 de ore. Ele transmit semnale privind

orientarea generala a politicii monetare si delimiteaza coridorul in care se incadreaza ratele dobanzilor din sistem. Rezervele minime obligatorii sub a caror incidenta intra toate institutiile de credit care activeaza in zona Euro ( rezidente

sau nerezidente) Acestea sunt obligate sa detina rezerve minime in conturi curente deschise la bancile centrale nationale. Rata rezervelor minime obligatorii se determina de catre BCE conform reglementarilor Consiliului European. Baza de calcul

include toate pasivele exigibile pe termen mai mic de doi ani , in valuta sau moneda nationala Nerespectarea cerintei de indeplinire a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii atrage sanctiuni din partea BCE.

2.8. BANCA NATIONALA A ROMANIEI

64

BNR fost intemeitata in anul 1880 si conceputa din punct de vedere organizatoric dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei ,aceasta la randul ei folosind ca model Banca Angliei.,

Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 “ pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei” instituia privilegiul exclusiv al acestei institutii (aflate pe atunci in proportie de 2/3 in proprietatea actionarilor privati) de a emite moneda statului roman

Este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi din lume functionand fara intrerupere de atunci si pana in zilele noastre , Activitatea Bancii Nationale a Romaniei a fost perfectionata permanent ca urmare a schimburilor petrecute in economie si

societate . Astfel a fost necesara inlocuirea Statutului BNR adoptat initial prin Legea nr. 34/1991 si ulterior prin Legea 101/1998 cu noul Statut adoptat prin Legea nr.312/2004 Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii noastre , are ca obiect fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale BNR sunt ; - elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb; - autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit , promovarea si monitorizarea bunei

functioanari a sistemului de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare; - emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romanieie; - stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;In calitate de banca centrala BNR sprijina politica economica generala a statului fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau

fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , Banca Nationala a Romaniei utilizeaza proceduri , tehnici si instrumente

specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.Intr-un cuvant BNR aplica,utilizeaza si indeplineste in Romania functiile si obiectivele ,specifice oricarei banci centrale din

Europa. Astazi capitalul bancii Nationale a Romaniei apartine in intregime statului.

2.9. BANCILE COMERCIALE ( bancile de rang secundar)2.9.1. Tipologie bancara comerciala

Este dificil sa definim intr-un concept unitar diversitate tipologiei bancilor din asa numitul rang secundar si de aceea vom prezenta in continuare principalele coordonate definitorii a acestor institutii de credit grupate dupa criterii de ordin practic , marcand legatura fireasca intre banci si mediul economiei reale .

Vom particulariza cu exemple geografice diferitele categorii de banci care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii de origine dar si a celor care au dezvoltat retele transfrontaliere.

Din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem :

65

Sisteme bancare si banci din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot ) .

Bancile universale s-au impus in a doua jumatate a secolului XIX perioada in care bancherii au angajat bancile in activitati diverse si in special in operatiuni internationale. Banca universala este forma de organizare care ofera un ansamblu de produse si servicii bancare pentru o gama larga de clienti si presupune existenta unei retele bancare de dimensiuni variabile ( de regula o retea mare) care este singura metoda ce permite distribuirea intregii game de produse si servicii bancare.

De asemenea reteaua nu este numai o sursa de oportunitati ci si o sursa de creare a costurilor legate de functionarea acestora. Printre oportunitatile existentei unei retele bancare mai amintim : capacitatea de retragere a resurselor financiare la costuri

avantajoase; o capacitate mai buna de a raspunde cu promptitudine la nevoile clientilor; o metoda ce permite distribuireaansamblului de produse si servicii bancare.

Modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , - ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa) - a caror activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor (institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole – Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National – Franta , Industriekreditbank ,AG-Deutsche industriebank – Germania , Banca Industriala a Japoniei – Japonia ; banci de comert exterior : Banca de Export – Import a Romaniei , etc…)

Dupa specificul activitatii distingem : Banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt cum sunt : atragerea de depozite ,

gestionarea mijloacelor de plata , acordarea de credite pe termen scurt si in general toate operatiile , serviciile si produsele bancare care au ca tinta piata persoanelor fizice si IMM-uri. Astfel bancile comerciale sunt exemplul cel mai elocvent al existentei si functionarii bancilor cu caracter universal.

In contextul actual activitatea bancilor comerciale (de depozit) universale a suferit o serie de modificari , dintre care amintim ;- modificari accentuate in ceea ce priveste functiile bancii comerciale , care acum este denumita “ banca globala “ deoarece

realizeaza o extindere in spatiu fara precedent si acumuleaza o putere financiara remarcabila care ii permit o internationalizare a activitatii si tranzactii cu banci din toata lumea.

- tendinta bancilor comerciale de a se transforma in “ banci financiare” care sa fie parteneri reali care asigura intr-o masura tot mai mare gestiunea firmelor , care devine din ce in ce mai complexa si necesita intermediere bancara pentru a face fata situatiilor dificile care intervin pe piata.

In conditiile in care bancile comerciale universale se indreapta spre domeniul bancilor financiare ele se angajeaza intr-o concurenta acerba cu acele companii nefinanciare , institutii financiare, companii de asigurari fonduri de pensii si investitii care in cautarea unor noi debusee favorizeaza procesul de dezintermediere bancara , respectiv cauta a-si largi aria de servicii spre activitatile financiare.

Institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , intr-un cuvant : bancile de afaceri ( bancile de investitii) definite a fi acele institutii financiare care se ocupa in principal cu investirea depunerilor pe termen lung , primite de la clienti , in participatii la intreprinderi existente sau in formare , contribuind astfel la creerea si reorganizarea de mari intreprinderi.

66

Ele desfasoara o serie de activitati specifice intre care amintim : activitati cu titluri , activitati specifice bancilor comerciale (in unele tari) ,inginerie financiara (finantarea activelor “ asset financing” ,de regula proiecte plurianuale , deseori internationale , operatiuni bilatiere respectiv de restructurare a intreprinderilor etc)

Bancile de afaceri (de investitii) indeplinesc in cadrul sistemului financiar al unei tari , functii esentiale pentru finantarea si restructurarea economiei , precum si pentru echilibrul pietelor financiare.

Astfel functiile economice ale bancilor de afaceri se pot sintetiza dupa cum urmeaza :- furnizeaza capital pentru firme si administratia centrala si locala- asigura lichiditate pe pietele de capital , prin rolul lor in tranzactionarea si executarea ordinelor pe piata secundara;- ofera consultanta cu privire la emisiunea , cumpararea si vanzarea valorilor mobiliare.Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din diferite tari si dupa operatiunile pe care acestea le

efectueaza .Astfel principalele banci de investitii din Europa sunt organizate ca unitati in cadrul bancilor universale iar in Japonia sub forma

“caselor de titluri financiare”In mod traditional , in practica internationala , sectorul bancilor de investitii este format din : - banci de investitii complete (bulge bracket/full service) care opereaza pe mai multe piete, in mai multe sectoare si in mai

multe zone geografice cum sunt : Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley Dean Witter&Co. , din Statele Unite ale Americii , Barclays Capital , UBS Warburg din Marea Britanie , Nikko Securities si Nomura Securities , etc.

- operatori specializati (niche players) activeaza numai pe anumite produse sau sectoare sau in anumite zone geografice. Ele au o pozitie dominanta pe piata , au o reputatie excelenta si sunt foarte profitabile , cum de exemplu Lazard Freres , Thomas Weisel Partners , etc.

Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre « bancile comerciale « si « bancile de afaceri » este Germania unde dominante sunt « bancile universale ». Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala care faciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat « filiale de afaceri »

Bancile cooperatiste ( denumite si cooperative de credit , banci populare, banci mutuale ) definite in literatura de specialitate ca fiind acele institutii de credit formate prin asocierea unor persoane in scopul organizarii sprijinului financiar reciproc . In general , reteaua bancilor cooperatiste este compusa din urmatoarele segmente :

- credit agricol mutual (pentru agricultura)- bancile populare (specializate in artizanat)- credit mutual (orientat catre persoanele fizice , membrii ai cooperativei respective)- credit cooperatist- credit maritim mutualIn unele tari bancile cooperatiste au fost in anumite perioade in situatie de monopol ,pozitie care insa, in prezent s-a pierdut

datorita procesului de dereglementare (liberalizarea capitalurilor, initiativei , intoarcerea spre piata si concurenta)Astazi devenind banci obisnuite , atat prin clientela cat si prin gama de produse si servicii oferite , bancile mutuale si

cooperativele de credit trebuie sa faca fata concurentei puternice de pe piata bancara prin specializarea intr-o anumita activitate.

67

Un exemplu al acestui puternic proces de evolutie a bancilor cooperatiste spre institutii financiare si de credit specializate si mai apoi spre modelul de banca universala il reprezinta cazul Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a « Caisses Raiffesen » ( unde principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea , cu denumirea de banca populara , functiona in mediul urban.

Bancile de economii sau casele de economii , care aveau la inceput statutul de institutii de interes local , fara scop lucrativ , pentru colectarea micilor economii, care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general ( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale , imprumuturi pentru locuinte.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit , acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii , si mai apoi au primit statut de banci de economii.

In literatura de specialitate Bancile de economii se pot defini ca fiind acele institutii de credit specializate in colectarea prin diferite instrumente de economisire , pastrarea si valorificarea disponibilitatilor banesti temporare ale populatiei.

Valorificarea acestor disponibilitati se poate face fie prin imprumuturi catre bancile centrale si de stat (achizitionarea de bonuri de tezaur si a obligatiilor de stat) fie prin finantarea constructiilor de locuinte sau acordarea de credite propriei clientelei, etc.

In sens general aceste institutii se deosebesc de bancile propriu-zise prin natura fondurilor proprii , care nu sunt constituite dintr-un capital in sens real ci din rezerve acumulate de-a lungul timpului.. O alta deosebire este data de limitarile marginale ale utilizarii resurselor si de modul de constituire al organelor de conducere (acestea incluzand reprezentanti ai clientilor si ai colectivitatilor locale)

Casele de economii sunt structurate , in general , intr-una sau mai multe asociatii nationale in anumite tari cum ar fi Franta si Germania , intalnindu-se o structura piramidala care prezinta la baza casele de economii locale , apoi casele de economii regionale,care centralizeaza trezoreria sau anumite servicii.

In general , in fiecare tara , casele de economii detin o parte importanta din totalul depozitelor la termen atrase. Ca exemplificare in urma cu un deceniu aceste ponderi se situau astfel : Germania 42,8% , Statele Unite 11,6% , Austria 31,6% , Suedia 35,8% , Norvegia 46,5% etc.

Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia – Cariplo) , in SUA (cca 5000 de asemenea institutii denumite « saving and loand banks « coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ), in Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) , in Germania ( (Landesbanken) , etc.

Alte tipuri de institutii de credit specializate : Societăţile de asigurări sunt instituţii nebancare, care atrag imense capitaluri băneşti, prin încasarea şi gestionarea primelor

de asigurare prin intermediul poliţelor de asigurare. Fondurile acumulare astfel sunt plasate apoi prin acordare de împrumuturi şi alte aranjamente. Numărul şi activităţile acestor instituţii este în continuă creştere şi diversificare. Ele oferă o gamă largă de servicii financiare, de la monitorizare până la consultanţă finaciară specializată. Societăţile de asigurări au un rol activ pe pieţele de capital, plasând banii colectaţi prin poliţe în diferite titluri ale acestei pieţe, în vederea obţinerii unui randament superior.

Companiile financiare sunt instituţii de credit care desfăşoară activităţi specifice stabilite prin lege sau convenţie. Principalele operaţiuni pe care le efectuează societăţile financiare sunt: leasing-ul, factoringul, acordarea şi garantarea de credite pe termen mijlociu şi lung, creditarea mărfurilor cu plata în rate, garantarea locuinţelor pe bază de ipotecă, gestiunea mijloacelor de plată. Comapniile financiare au apărut ca filiale ale marilor companii comerciale (General Electric Capital, General Motors Acceptance Company, etc.) sau ca instituţii independente ( compania Heller, Fuji Bank) şi sunt specializate în susţinerea financiară a dezvoltării unei afaceri (inclusiv în

68

finanţarea exporturilor sau investiţiilor directe în străinătate) dar şi în finanţarea cumpărării de locuinţe, autoturisme sau alte bunuri de consum.

În practica financiară internaţională s-au constituit trei mari tipuri de astfel de companii de finanţare: - companii de finanţare a vânzărilor - specializate în finanţarea utilizatorilor de produse (domeniul auto, utilaje ); - companii de finanţare a persoanelor fizice - specializate în finanţarea acestora pentru achiziţionarea de bunuri de larg

consum sau de cumpărare de locuinţe; - companii de finanţare a afacerilor - implicate în finanţarea companiilor prin acordarea de credite comerciale sau

operaţiuni de leasing / factoring. Aceste companii de finanţare se refinanţează cu precădere prin emisiuni de hârtii comerciale (comercial papers) pe termen

scurt

Fondurile de pensii sunt fonduri mutuale ce acumulează pasive petermen lung şi foarte lung. Sumele atrase din primele plătite de participanţii la aceste fonduri sunt reinvestite pe pieţele financiare, urmărindu-se o acumulare reală de capital pe termen lung. Aceste forme de intermediere s-au dezvoltat ca o alternativă la instituţiile depozitare (băncile comerciale) care evită creditarea pe termen lung şi foarte lung şi constituie una din cele mai importante surse de fonduri pe piaţă.

Fondurile mutuale sunt organizate sub forma unei asocieri mutuale de fonduri, gestionate de o companie specializată. După modalitatea de accesare a lor, se întâlnesc două tipuri de fonduri; fonduri deschise accesibile oricărui investitor şi fonduri închise accesibile numai membrilor fondatori. Aceste fonduri reprezintă de asemenea o importantă sursă de resurse financiare pe care le mobilizează şi le redistribuie.

Fondurile cu capital de risc - Venture Capital mobilizează resurse şi finanţează companii sau proiecte din domenii cu cu risc ridicat dar cu mare potenţial de creştere, oferind o gamă diversificată de tehnici de finanţare ( acţiuni, obigaţiuni, credite) de multe ori această tehnică de finanţare este preferată creditării bancare din cauza riscului mare, care este evitat de bănci.

Modele moderne de organizare bancara Pentru perioada viitoare ,raspunzand intrebarii “procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de

uniformizare a sistemelor bancare , pe baza unui model dominant de banca “? literatura de specialitate avanseaza doua conceptii si contureaza doua modele de banca noi si anume :

- banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy)- banca fragmentata ( 1989 autor L.Bryan)

Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii, prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si personalizata a clientelei. Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a industriei bancare.

Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% , care in momentul de fata este atins doar de bancile internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin realista , desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit.

69

Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a imbina avantajele diversificarii , proprie bancilor universale , cu cele ale unei bune specializari , ca factor ce exprima o eficienta sporita a activiatatii.

Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica , prin separarea completa a activitatii de depozite de cea de creditare. Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte care alcatuiesc de sine statator o banca. Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor.

Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei , intermedierea creditelor, administrarea numerarului propriu , etc)

Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia “banca – clienti” , ceea ce s-a produs deja in anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta.

In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente , constituindu-se o filiala independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica. Importanta dobandita de aceasta banca in Europa si succesul obtinut are la baza trei factori

- informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica ; - strategii bazate pe calitatea serviciilor - selectia atenta, riguroasa , a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate)

Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client –banca; este un instrument de vanzare bun, permite o marire a frecventei contactelor client – banca.

2.9.2. Rolul si functiile bancilor comerciale in economia modernaVom analiza rolul bancilor in cadrul unei economii apeland la doua considerente de fond :

- prin utilizarea conceptului de intermediere intre agentii debitori si creditori din economie - prin functiile traditionale de finantare , de colectare a depozitelor si de gestiune a mijloacelor de plata.

Intermedierea financiara Pe plan financiar exista , la nivelul unei economii, doua categorii de participanti , a caror preocupari sunt complementare ,

respectiv cei care au necesitati de finantare si care doresc procurarea de resurse si cei care au capacitati de finantare si doresc plasarea acestora cat mai eficient.

Rolul, menirea sistemului financiar bancar este de a asigura « interfata » dintre agentii excedentari si cei deficitari.Agentii debitori si creditori se intalnesc prin intermediul a doua circuite de finantare : Finantarea directa sub forma tranzactiilor bilaterale intre agentii excedentari , pe piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la

actiunile si obligatiunile emise )

70

Finantarea indirecta sau intermediara situatie in care un intermediar ( exp. O banca) se intercaleaza intre debitori si creditori. Banca (IF) are rolul de a conferii compatibilitate intre cererea si oferta de resurse , transformand caracteristicile datoriilor si creantelor agentilor nefinanciari.

Daca se iau in considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creantelor ( termenul , rata dobanzii si riscul ) atunci un intermediar financiar ( deci o banca) poate fi definit ca un organism care asigura transformarea a cel putin unaia dintre caracteristicile respective , astfel :

- transformarea scadentelor ( sub forma finantarii pe termen lung , pe baza unor resurse lichide) ;- transformarea ratelor de dobanda fixa ( exp. Imprumuturi cu rata variabila finantate pe baza resurselor cu rata fixa a

dobanzii )- transformarea riscurilor (finantarea creditelor pentru investitii la nivelul intreprinderilor cu resurse imediat exigibile si

fara risc.Analiza economica moderna explica existenta intermedierii financiare prin motive care sunt specifice si bancilor , respectiv : - reducerea costurilor tranzactiilor ( exp. pe masura ce cantitatea de produse financiare sporeste , costul unitar

al productiei se diminueaza ; sau : specializarea IF permite o oferta de servicii mai ieftina si adaptata la nevoile clientelei: sau : diversificarea de produse si servicii a bancilor si capacitatea mare de substituire optimizeaza costul acestora - se explica acum mai bine nevoia de banci universale - )

- reducerea asimetriei informatiilor : se stie ca pe piata financiara creditorii detin mult mai multe informatii decat debitorii si Bacile sunt acelea care reduc aceasta asimetrie – sistemul si bazele de informatii ale bancilor depasesc substantiual volumul de date detinute de D sau de C - ; De exemplu « daca o intreprindere solicita o cerere de finantare , banca are posibilitatea evaluarii clientului deoarece ii gestioneaza conturile si stie cifra de afaceri, rentabilitate , grad de indatorare , etc.Printr-o astfel de cunoastere banca impiedica disimularea informatiilor inaintea semnarii contractului de creditare si reduce astfel asimetria de informatii ceea ce conduce la selectia adversa , situatie independenta de actiunea contractantilor. Banca garanteaza confidentialitatea informatiilor si nu pune pe debitor intr-o situatie de disconfort informational fata de creditor , deci banca are un avantaj enorm fata de finantarile directe de pe piata. «

- asigurarea lichiditatii economiei : se cunoaste ca agentii economici au nevoie de detinerea un unor active lichide care intrunesc doua caracteristici : valoare lor sa fie stabila si necontestata si a doua sa fie imediat disponibile pentru a putre fi transformate in bunuri , servicii sau titluri.

Singurul activ care poseda aceste doua proprietati este MONEDA iar prin creatia monetara bancile produc moneda de cont , sau moneda scripturala deci furnizeaza lichiditatile necesare bunei functionari a economiei.

Noile forme de intermediere Evolutia extraordinara a relatiilor economice intra si interstatale , contextul complexitatii aspectelor noi care caracterizeaza pietele

financiare au determinat o transformare a functiilor de intermediere bancara si o partajare a rolurilor dintre diferiti intermediari . Aceasta evolutie a intermedierii bancare imbraca urmatoarele forme principale :

Sporirea rolului operatiunilor cu valori mobiliare care se concretizeaza in : nivelul sporit al operatiunilor cu titluri ( care se poate analiza ca un proces de mobilizare a intermedierii) , ceeace semnifica faptul ca bancile finanteaza economia prin cumpararea de titluri emise de agentii economici deficitari si pe de alta parte , tot ele colecteaza o parte din resursele create prin emiterea de titluri. Titlurile

71

se regasesc in bilantul bancilor : in activ , sub forma de portofolii de titluri care pot fi portofolii de tranzactionare (cu durata de detinere pana la scadenta ) si portofolii de plasament iar in pasivul bilantului bancilor sub forma de obligatiuni si certificate de depozit. Intre 1990 si 1998 volumul acestor titluri a sporit de la 9.5% la 21,8% din total pasiv al bilantului agregat al institutiilor de credit din tarile UE .

Concurenta puternica manifestata intre banci. ( schimbarea raportului de forte in favoarea intreprinderilor : acordarea de credite in conditii mai favorabile ; dobanzi mai mici ; orientarea spre surse alternative creditelor ; forme si metode noi privind colectarea de resurse din economie de catre banci, etc.)

Dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere care se realizeaza printr-un ansamblu de conturi anexate bilantului si care exprima angajamentele viitoare ale unei banci , fara a genera fluxuri de trezorerie

Extrabilantul cuprinde operatiuni la termen asupra devizelor si instrumentel financiare la termen in special operatiunile cu derivate financiare .

2.9.3. Functiile clasice ale bancilor in economa moderna Literatura de specialitate arată 4 funcţii de bază ale activităţii bancare. Ele nu se identifică cu enumerarea operaţiunilor

făcute de bănci. Gestiunea sistemului de plăţi . Astfel prin creditele care le deschid băncile creează moneda .Moneda fiind asa numită “ban

public”, statul are misiunea să exercite un control sever asupra activităţii băncii. Prin politică monetară, statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea monedă de către bănci. De aceea, statul intervine pentru a se asigura că băncile nu vor deveni foarte slabe sau în stare să falimenteze şi de aceea statul desfăşoară această activitate de control sau supervizare a băncii. Dacă totuşi această slăbire se produce, pentru a pune la punct unele mecanisme de apărare cel puţin parţială a intereselor deponenţilor

Activitate de transfer . Aşa cum orice întreprindere transferă, combină, factori de producţie obţinând bunuri şi servicii, băncile realizează şi ele operaţii de transfer. Aceasta cu deosebirea că aşa zisa materie primă pe care ele o pun în operă o reprezintă banii devenind o marfă fungibilă prin excelenţă. Astfel, împrumutând şi plasând fondurile pe care le colectează, băncile schimbă durata de funcţionare a acestor fonduri schimbând lichidarea şi eficienţa lor, transformând moneda în care sunt exprimaţi, etc.

Mutualizarea (divizarea) riscurilor . Care se sprijină pe evaluarea riscurilor de către bănci (Consiliul de administrare a băncilor). Bancherul trebuie să fie prevăzător când împrumută sumele unor debitori să nu pună aceste sume în pericol. Întrucât banca dă cu împrumut pe cont propriu, ea este cea care suportă costul. Acest cost se repercutează asupra debitorilor prin intermediul preţului creditului. Bancherul, consiliul de administraţie este liber să acopere sau să nu cererea de credite a clienţilor săi.

Banca intervine pe diviziunea pieţei monetare exercitând o funcţie de arbitraj. Această funcţie vizează realizarea echilibrului pieţelor internaţionale, vizează ajustarea diferitelor rate ale dobânzilor, ale altor instrumente negociabile. În concluzie aceste genuri de activităţi se exercită atât în cadrul economiei naţionale cât şi pe scară internaţională.

In general , rolul si functiile bancilor se abordeaza din trei perspective , dupa cum urmeaza : Din perspectiva manageriala bancile au , ca orice societate comerciala , obiectivul maximizarii profitului , in conditii specifice

ale activitatii de minimizare a riscurilor. Din aceasta perspectiva , rolul unei banci in sistemul bancar este acela de competitor pe o piata reglementata in care concurenta este extrem de puternica insa usor cuantificabila datorita sistemului general de raportari informationale .

Functiile unei banci comerciale constau , in esenta , in :

72

- functia de atragere si protejare a resurselor (colectare a depozitelor) financiare din mediul nebancar(fructificare resurselor prin depozite , plasamente in titluri , pe piata monetara , etc)

- functia de intermediere financiara - in esenta obiectul clasic de activitate a bancilor . Piata bancara ofera facilitatea orientarii resurselor temporar disponibile atrase din economie spre zonele economice aflate in deficit temporar de resurse. Intermedierea financiara are ca finalitate creditul (distribuirea de credite)

- functia de transfer (operatiunile interbancare si gestionarea mijloacelor de plata), prin care bancile asigura platile intre entitatile economice din interiorul tarii sau pe plan international. Pentru realizarea acestor functii , bancile isi asigura materia prima a activitatii , banii, asumandu-si costurile atragerii de resurse si , pe de alta parte , isi realizeaza veniturile prin efectuarea de plasamente.

Din perspectiva politicii monetare a statului bancile au urmatoarele functii : - functia de implementare a masurilor de politica monetara elaborate si controlate de BNR ;- functia de asigurare a procesului investitional . Prin sistemul de creditare bancile asigura finantarea proceselor

economice dintr-o tara.- functia de asigurare a fluxurilor financiare in economie . La nivel macro economic bancile reprezinta sistemul circulator al

acestuia si de viteza cu care se desfasoara platile in economie depinde in mare masura ritmul de dezvoltare al unei tari . Sa remarcam faptul ca functionarea corecta si coerenta a sistemului bancar este determinanta pentru realizarea macroechilibrelor bugetare .

- functia statistica - bancile asigura cea mai coerenta si mai detaliata sursa informationala pentru autoritatile statistice nationale.

- functia de dezvoltarea zonei in care isi desfasoara activitatea – “bancile se duc acolo unde sunt banii “ , isi deschid unitati , fac investitii , genereaza fluxuri financiare , acorda credite , etc , conduc la dezvoltarea zonei .

Din perspectiva relatiilor financiare mondiale , bancile realizeaza urmatoarele functii :- asigura conectarea pe linie financiara a economiilor nationale la circuitul economic mondial ;- participarea la fluxurile financiare mondiale asigura realizarea unei integrari informationale a tarii precum si posibilitati

pentru atragerea de resurse de pe piata internationala .

2.10. MANAGEMENTU LORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI - aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare - Societe Generale -

73

2.10.1 Structura BRD – SOCIETE GENERALEBRD-Groupe Societe Generale S.A. face parte din Grupul SOCIETE GENERALE şi, în calitate de persoană juridică română, se

supune reglementărilor emise pe teritoriul României.SOCIETE GENERALE a fost înfiintatã în 1864 ca societate bancarã înregistratã în Franta. Sediul sãu social se aflã în 29

Boulevard Haussmann, 75009, Paris, Franta, iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. Société Générale este unul dintre principalele grupuri financiare din ilume si a saptea companie francezã, ca mãrime, dupã capitalizarea bursierã (59,3 mliarde EUR la 31 decembrie 2006). Société

Générale are aproximativ 120.000 de angajati si este prezentã în peste 80 de tãri. Activitatea se concentreazã pe trei directii complementare, care îi asigurã un important avantaj competitiv:

- Banca de retail si servicii financiare;- Gestionarea activelor si servicii cãtre investitori;

- Banca de finantare si de invstitiie.Société Générale are peste 22,5 milioane de clienti în întreaga lume. Si este una din cele mai mari banci din Franta, ca mãrime,

având douã retele de distributie, Société Générale si Crédit du Nord, cu mai mult de 2.800 sucursale si agentii la 31 decembrie 2006.Reteaua Société Générale de retail banking din afara Frantei acoperã trei regiuni geografice cheie: - Europa Centralã si de Est - Zona mediteraneanã - Africa si fostele teritorii franceze.Société Générale este al patrulea gestionar de active din zona euro, cu un portofoliu de aproximativ 422 miliarde EUR în gestiune

la 31 decembrie 2006, si al treilea custode european, cu active în custodie care la 31 decembrie 2006 totalizau 2,262 miliarde EUR. Société Générale este a treia bancã de finantare si investitii, ca mãrime, din zona euro, dupã venitul net bancar. Este prezentã în

peste 45 de tãri din Europa, Asia si de pe continental american. Se situeazã printer primele companii din Europa si din lume, oferind expertizã recunoscutã pe pietele de capital, de produse derivate si finantãri structurate.

La 31 decembrie 2006, Sociéte Générale raporta un venit net bancar de 22,4 miliarde EURO si un profit net de 5,2 miliarde EUR.În prezent, rating-urile date Société Générale de principalele agentii de rating sunt:

- Standard and Poor's: AA - Moody's: Aa1 - Fitch IBCA: AA

Société Générale este prezentã în România din 1980, fiind singura bancã semnificativã din Europa de Vest care a fost prezentã în România în perioada comunistã. Banca face parte din reteaua internationalã a Société Générale, gestionatã de Divizia de Retail Banking din afara Frantei Metropolitane (BHFM) - o structurã create în martie 1998 pentru a coordona activitãtile de retail banking ale Société Générale în trei regiuni geografice din afara Frantei. Procedurile operationale si practicile comerciale ale Bãncii derivã din cele ale Société Générale.

74

BRD - SOCIETE GENERALE S.A. este societate pe acţiuni, admisa la tranzactionare pe o piata reglementata şi îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislatia privind societăţile comerciale, cu reglementarile privind piata de capital, cu legislatia bancara (si reglementarile Bancii Nationale a Romaniei), precum si cu prevederile Actului Constitutiv si ale documentelor normative interne.

Istoria BRD incepe in 1923, odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit Industrial. Obiectivul acestei institutii publice este finantarea industriei romanesti. Conform legii nationalizarii din iunie 1947, Societatea Nationala pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investitii. Activitatea cea mai importanta a bancii este obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite.

La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar.

In 1957, Banca de Credit pentru Investitii devine Banca de Investitii. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen mediu si lung din sectorul industrial. In aceasta perioada activitatile principale se reinnoiesc profund, avand ca particularitate specializarea creditelor in functie de obiectul lor.

Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. Preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii constituie baza activitatii, dar autorizarea generala pentru activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele de agentii pe intreg teritoriul tarii. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala pentru a transmite din experienta in domeniul creditului de investitii. Astfel, unitatile sale se indreapta in special, in afara atragerii depozitelor societatilor comerciale si persoanelor fizice, catre creditele pentru investitii destinate societatilor comerciale. Apar si operatiunile de schimb la vedere. BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca comerciala privatizata. Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a gestiunii BRD.

Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Société Générale a fost finalizata in martie 1999; ea intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente bancare rasunatoare.

Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice. BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si de calitatea relatiilor sale cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piata noilor produse, cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum.

In prezent, BRD – Groupe Société Générale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania, avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1,8 miliarde € la februarie 2005).

Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt canalizate in banca persoanelor fizice, banca intreprinderilor si banca de investitii.

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai.

Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale: - profesionalismul, - inovatia - spiritul de echipa.

Calitatea servicilor este garantată de cei peste 7500 de profesionişti care formează echipa BRD. Ratinguri 2006: - Fitch A si - Moody's Baa3

75

BRD – GSG este o banca comerciala cu vocatie universala care are in componenta ei urmatoarele filiale :

76

http://www.brd.ro/banca/%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


( Banca propriuzisa)

Structura capitaluluiSociete Generale : 58,32%SIF – uri : 25,26%BERD : 4,99%Alti actionari : 11,43%Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt

utilizate de 22,5 milioane clienţi din întreaga lume.Activitate Banca Universala Banca persoanelor fizice Banca întreprinderilor Banca de investiţii BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele bancare.Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2007, BRD - Groupe Société Générale deţine prima poziţie, conform

acestui indicator, între societăţile din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu.

BRD - Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de peste 700 de agenţii şi peste 900 ATM-uri. În luna iunie 2007, BRD număra 2,2 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2 millioane de carduri.

Strategia implementatã de BRD din 1999 a combinat cresterea sustinutã cu un nivel ridicat de rentabilitate. Sinergia între activitãti îi optimizeazã raportul risc/randament, având drept rezultat o pozitie de top pe pietele românesti de Retail si Corporate Banking. Astãzi, Banca mãreste ponderea diferitelor sale activitãti si continuã dezvoltarea lor pe termen lung. Activitatea va continua sã se dezvolte într-un ritm rapid, prin crestere organicã. Tendintele fundamentale care modeleazã industria serviciilor economice si financiare din România determinã si strategia Bãncii, astfel încât aceasta sã fie perfect plasatã pentru a profita de oportunitãtile de crestere pe termen lung

BRD - Societe Generale detinâne urmãtoarele cote de piatã :

77

http://www.brd.ro/banca/axe-de-activitate/banca-de-investitii/

http://www.brd.ro/banca/axe-de-activitate/banca-clientilor-corporativi/

http://www.brd.ro/banca/axe-de-activitate/banca-de-retail/#banca-de-retail

http://www.socgen.com/


Rezultate 2006 : Produs Net Bancar (PNB) 520 mil euroRezultat Brut din Exploatare (RBE) 259 mil euroProfit Net (PN) 159 mil euroTOTAL BILANT 8 538mil euroFonduri proprii 707 mil euroNr. angajati 7 500

Structura capitalului BRD - Groupe Société Générale : 49% Franfinance : 51 %

Activitate :Credite de consum la locul de vânzareRezultate :Creată în 2004 împreună cu Franfinance, filiala a devenit rapid liderul pieţei creditelor la locul de vânzare. Bazându-

se pe platforma Franfinance adaptată pieţeiromâneşti,BRD Finance IFN S.A. şi-a consolidat parteneriatele existente cu firme importante din domeniul retail-ului, precum Carrefour, Cora, Praktiker sau Real.

78

Structura capitalului :BRD - Groupe Société Générale 100% Activitate : Finanţare în leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicându-se principiul de "full-liner", drept urmare, BRD

Sogelease IFN SA are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcţii şi echipamente industriale, autovehicule comerciale uşoare şi grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale.

Rezultate : Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 174,5 mil euro in 2006 , fata de 122 milioane euro în 2005 (+43%), si de 98 milioane euro în 2004 (+ 79%). La sfârşitul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro, faţă de 112 milioane euro în 2004 (+45%).

BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanţate, printre primele cinci societăţi de leasing din România, filiale ale unor bănci sau instituţii bancare. Cota sa de piaţă este estimată la 6,1%.

Structura capitalului BRD-Groupe Société Générale : 20%ALD International Gmbh : 80% Activitate : Leasing operaţional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanţă, asigurare, asistenţă

tehnică pentru autovehicul şi pentru şofer, autovehicul de înlocuire, managementul anvelopelor, reporting şi consultanţă pentru managementul flotei.

Leasing-ul operaţional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule, care nu se află în proprietatea companiei, pentru o periodă cuprinsă între 12 şi 45 de luni şi un kilometraj prestabilit, în schimbul unei rate lunare fixe pe toată durata contractului.

Pentru toate companiile ce urmăresc externalizarea managementului flotei de autovehicule, ALD Automotive propune soluţii adaptate nevoilor acestora.

Rezultate : ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piaţa românească, fiind înfiinţată la începutul anului

2005. Ea beneficiază de experienţa de peste 40 de ani, în 30 de ţări, a filialei Société Générale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieţei de închiriere de flote pe termen lung din Europa.

79

Structura capitalului : BRD -Groupe Société Générale : 99,82% Activitate :Societate de servicii de investiţii financiare autorizată să desfăşoare întreaga gamă de operaţiuni prevăzute de legea română, de

la tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti - până la emiterea şi plasarea de acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa locală sau internaţională.Rezultate : A 4-a societate de brokeraj de pe piaţa românească cu o cotă de piaţă estimată la 5,21% din totalul tranzacţiilor derulate prin

Bursa de Valori Bucureşti.

Structura capitalului : BRD-Groupe Société Générale : 51,25%

Société Générale : 48,75%Activitate : Societate specializată în servicii de consultanţă financiară în domeniul operaţiunilor de fuziuni-achiziţii, privatizări, evaluări şi

consultanţă strategică.Rezultate : Cu o experienţă de 8 ani în domeniul consultanţei financiare, având o bună cunoaştere a mediului economic şi de afaceri

românesc şi beneficiind de expertiza şi resursele Grupului Societe Generale, BRD/SG Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizari, fuziuni/achiziţii de pe piaţa românească.

Structura capitalului: Societe Generale Asset Management: 94.5%BRD Securities:5% Activitate:

80

SGAM BRD administrează prin reţeaua BRD 2 fonduri de investiţii: Simfonia1-fond de investiţii monetar şi Concerto-fond de investiţii diversificat.

Rezultate:Bazându-se pe experienţa SG ASSET MANAGEMENT, care, cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro în

administrare, este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor, BRD-Groupe Société Générale dispune de produse de plasament flexibil, care asigură clienţilor o disponibilitate permanentă a fondurilor plasate.În România, SGAM-BRD S.A.I. este cea mai importantă societate de administrare de investiţii, ocupând la 31.12.2005 un segment de 25,8% din piaţa organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare din punct de vedere al activelor aflate în administrare.

Structura capitalului: BRD – Societe Generale :49% SOGECAP : 51 %

Activitate: infiintata in iulie – august 2007 filiala are ca obiect de activitate administrarea fondului de pensii private pbligatorii.

2.10.2 Structura organizatorica A BRD – SOCIETE GENERALEBRD-Groupe Societe Generale S.A. îşi desfăşoară activitatea în baza propriilor sale documente normative interne, structurate

după cum urmează:

- Actul Constitutiv, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor Bancii;

- Norme – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie, care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecărui domeniu de activitate al Băncii;

- Directive – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie, care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect stipulat sau nu într-o normă ;

- Instrucţiuni – documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie care cuprind precizări suplimentare concrete, practice, referitoare la toate produsele şi serviciile oferite clienţilor sau la activitatea internă a Băncii;

Organe de conducere statutare ale bancii sunt ;

– Adunarea Generală a Acţionarilor – Consiliul de Administraţie – Comitetul de Direcţie

81

Adunarea Generală a Acţionarilor este organ deliberativ şi reprezintă totalitatea acţionarilor Băncii , avand atributii de decizie in problemele fundamentale ale bancii .

Consiliul de Administraţie al Băncii este format din 11 membri, persoane fizice, aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit Consiliul de Administraţie alege, din rândul membrilor săi, Preşedintele Consiliului de Administraţie şi unul sau mai mulţi Vicepreşedinţi, şi le stabileşte competenţele

Comitetul de Direcţie al Băncii asigură conducerea colectiva a Băncii, cu excepţia atribuţiilor date în competenţa expresă a Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţi,

Comitetul de Direcţie este format din persoane fizice, salariaţi ai băncii, alese de către Consiliul de Administraţie, şi anume: Presedintele-Director General si Directori Generali Adjuncţi. Comitetul de Direcţie este condus de Presedintele-Directorul General.

Alaturi de aceste trei organisme de conducere si prin mandatarea unor atributii specifice lor , conducerea bancii este asigurata si de catre :

- Comitetului de Audit - Comitetul de Risc - Comitetul de Credit

Principalele responsabilitãti ale Comitetului de Audit sunt: analizarea, independent de conducerea generalã a Bãncii, a relevantei metodelor de contabilitate si procedurilor interne de colectare a informatiilor; evaluarea calitãtii auditului si controalelor interne si, dacã este necesar, propunerea de politici si proceduri pentru implementare si efectuarea unor analize specifice solicitate de Consiliul de Administratie.

Comitetul de Risc este condus de Directorul General , se întruneste trimestrial dar si mai des dacã circumstantele o impun. Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Bãncii, cum ar fi riscul de creditare, riscul de piatã, riscul operational si riscul de imagine.

Comitetul de Credit : intâlnirile sãptãmânale ale acestui Comitet sunt conduse de Directorul General Adjunct care coordoneazã aceasta activitate si se referã la credite (atât pentru persoanele fizice, cât si pentru persoanele juridice) care depãsesc, ca suma, competentele directorilor executivi. Creditele propuse, neaprobate la aceste întâlniri, sunt supuse aprobãrii Comitetului de Directie si Comitetului de Gestiune a Activelor si Pasivelor.

Structura organizatorica a bancii asigura desfasurarea activitatii bancii si a filialelor aceteia pe doua nivele : - Centrala bancii

- Reteaua teritoriala Centrala Bancii Este structurata in departamente, directii si asimilate acestora, servicii si compartimente. Pe langa structurile din centrala pot

functiona diverse comitete si comisii, impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitato specifice, care functioneaza dupa regulamente si instructiuni proprii.

82

Organizarea B.R.D. are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale. Conducatorii structurilor bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct subordonat. Ei pot de asemenea sa aiba, in masura in care li se atribuie, si o autoritate functionala asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a B.R.D.

Reteaua teritoriala a B.R.D. Este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri de sedii secundare fara personalitate juridica:

-Sucursale MariClienti Corporativi- in Bucuresti- Grupuri organizate pe principil teritorial geografic si care cuprind unitati bancare din 2 sau 3 judete-Sucursala Judeteana;-Sucursale;- Agentii de diferite tipuri ( BRD Express , BRD Blitz , BRD in marile magazine , etc).

Prezentam in continuare : - Organigrama consolidata a Centralei BRD – Societe Generale

- Structura organizatorica (diagrama ) retelei BRD – Societe Generale - Structura organizatorica ( diagrama ) unui grup BRD - Organigrama tip a unui Grup BRD - Organigrama tip a unei Agentii BRD Express

83

84

GRUP1

GRUP...

GRUP3

SUCURSALA

JUDETEANA

SUCURSALA

AGENTIAAGENTIA EXPRESS

AE1

AGENTII

BLITZ

GRUP2

CENTRALA

85

SUCURSALA GRUP

SUCURSALA JUDETEANA

SJ 1

SUCURSALA JUDETEANA

SJ 2

SUCURSALA S 1

SUCURSALA S 2

AGENTIA

AG1

AGENTIA

AGENTII EXPRESS

AE3

AGENTII EXPRESS

AE2

AGENTIA EXPRESS

AE1

AGENTII BLITZAB 1

AGENTII BLITZAB2

86

CONTROL RISCCONTROLOR DE RISC

RECUPERARE CREDITE NEPERFORMANTE

ADJUNCT DIRECTOR

CONSILIERI CLIENTELA COMConsilier clientela

(Corporate,IMM,Business

DIRECTOR EXECUTIV GRUP

Organigrama tip a unui GRUP BRD

DIRECTOR ADMINISTRATIV

CONTROL GENERAL CONTROLOR

RESURSE UMANEAdministrator

salarizare/Consilier resurse

GESTIUNE INTERNAAnalist Contabil/Responsabil

gestiune numerar

LOGISTICAAdministrator aplicatii

informatice/Administrator patrimoniu/Adm.Logistica

ECHIPA TRANSVERSALA SUPORTConsilier Tehnico-Comercial

CLIPRI

DIRECTOR CLIENTELA

DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT GRUP

SECRETARIAT SECRETARA

MARKETINGResponsabil marketing/ Asistent Piata Tinerilor

GHISEU UNIVERSAL PRIOperator ghiseu

SERVICIUL CLIENTI PRIOperator BO PRI

CONTROLOR DE GESTIUNE PRIMIRE CLIENTIOperator primire clienti RESPONSABIL ANIMARE PIATA PRO

BO MIJLOACE DE PLATAAdministrator mijloace de CONSILIERI CLIENTELA PRI

Consilier Clientela (BG, GP…)RESPONSABIL ACTIUNI COMERCIALE

Responsabil Actiuni Comerciale

GHISEU UNIVERSAL COMOperator ghiseu

CASIERIEOperator casierie

SERVICIUL BANCAAnalist credite/ Operator BO COM/

Consilier Juridic

DIRECTOR COMERCIAL

Organizarea tip a unei agenţii bancare BRD EXPRESS

87

Director/Responsabil Agenţie

Operator ghişeu universal

Operaţiuni curenteConsilier clientelă

persoane fizice

CAPITOLUL III

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE

88

CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MUTAŢIILE ÎN CADRU PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

CONTINUTUL SI CARATERISTICILE PIEŢEI PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

DEFINIREA ŞI PARTICULARITĂŢILE OFERTEI DE PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE

ORIENTĂRI ACTUALE PRIVIND DEFINIREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE CARACTERISTICILE GENERALE ALE PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

89

3.1. CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MUTAŢIILE ÎN CADRUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc de-a lungul tranziţiei la economia de piaţă au fost binevenite, băncile îmbrăţişând strategii bancare menite să le îmbunătăţească performanţele şi adaptându-se treptat la creşterea concurenţei.

Cu toate acestea, sistemul bancar românesc mai are mult de parcurs pentru a ajunge din urmă băncile din Uniunea Europeană, din punct de vedere al gradului de dezvoltare şi al performanţei, dovada fiind indicatorii dezvoltării sistemului bancar românesc, în comparaţie cu cei similari ai economiilor europene.

În cadrul strategiilor bancare, preocupările pentru introducerea de noi produse sau servicii bancare urmăresc:- satisfacerea unor cerinţe ale clienţilor, în condiţii de operativitate, cost şi calitate superioare faţă de cele ale

concurenţei; - asigurarea unei game de produse şi servicii, comparabil cu cele prestate de alte unităţi bancare din ţară sau din

străinătate;- promovarea de către bancă a unor soluţii sau servicii specializate, demne de încredere în blazonul băncii şi care se

adresează unor anumite categorii de clienţi; - combinarea, completarea sau adaptarea unor elemente ale produselor sau serviciilor de bază, care să facă posibilă o

îmbunătăţire a perioadei de timp oferite, a preţului de contractare sau a complexităţii acestuia. Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează, astfel, în tendinţa de globalizare care a dominat economia mondială în

ultimele decenii, cu atât mai mult cu cât serviciile financiare reprezintă, alături de informatică, unul din domeniile cu cea mai intensă manifestare a acestui fenomen.

De altfel, în cazul României mai corect ar fi termenul de regionalizare, în condiţiile în care capitalul străin prezent pe piaţa bancară românească provine cu precădere din ţările Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a întregii economii româneşti în acest bloc comercial. Din această perspectivă suntem mai integraţi decât ţări precum Irlanda sau Suedia, unde mai mult de 50 % din sistemul bancar se află încă în proprietate naţională.

Aceasta nu înseamnă însă că, în viitor, când capitalul privat românesc va căpăta suficientă forţă, noi bănci româneşti nu vor putea apărea ca actori importanţi în sistem. În unele domenii (de exemplu, leasing-ul), băncile comerciale au profitat de mai slaba reglementare şi supraveghere pentru a-şi maximiza profiturile într-o piaţă insuficient de matură.

În privinţa produselor noi, după ce ani de zile băncile s-au orientat numai spre clienţii instituţionali (corporate), în ultimii 10 ani (1999-2009) a avut loc un boom al creditului de consum, urmat la scurt timp de creditul imobiliar şi ipotecar, segmentul de retail începând să se apropie de poziţia pe care o ocupă în ţări cu sisteme bancare dezvoltate.

Dat fiind acest proces de regionalizare, tendinţele care se manifestă în sistemul financiar european îşi pun amprenta şi asupra evoluţiei pieţei bancare interne. Astfel, aşa cum pe plan european băncile mari vor să devină şi mai mari şi în România este în plină desfăşurare un proces de concentrare, prin achiziţii şi fuziuni. De asemenea, conexiunea cu practicile bancare moderne, asigurată de

90

băncile cu capital străin, la care se adaugă creşterea exigenţei clienţilor au condus la asimilarea rapidă şi la dezvoltarea unor servicii care implică tehnologie avansată.

Sistemul bancar al unei ţări reprezintă coloana vertebrală financiară a economiei de piaţă. Prin intermediul băncilor sunt redirecţionate fluxurile monetare în economie, de la entităţile economice ce au acces la resurse la un moment dat şi care le plasează la bănci sub formă de depozite bancare la entităţile economice aflate în deficit de resurse şi care apelează la credite bancare pentru finanţarea acestui deficit.

Viteza, volumul şi preţul intermedierilor financiare depind de strategiile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi de calitatea şi performanţele sistemului bancar românesc.

Dezvoltarea sectorului bancar, dinamizarea activităţii băncilor vor determina intensificarea concurenţei bancare, atitudinea băncilor schimbându-se radical. Astfel, se renunţă treptat la aşteptarea pasivă a solicitării clienţilor şi se promovează din ce în ce mai mult strategia de apropriere faţă de client.

Produsele şi serviciile bancare care deţin ponderea cea mai mare din activitatea proprie băncilor comerciale sunt: creditele, depozitele bancare, încasările şi plăţile în conturi, scrisorile de garanţie, efectuarea de operaţiuni valutare, acreditive, carduri, certificate de depozit sau carnete de economisire; în schimb, dintre produsele cu o pondere redusă fac parte operaţiunile de consultanţă economico-financiară de specialitate, păstrarea de valori în bănci, transport de numerar la sediul titularilor de cont, verificarea-confirmarea eliberării de duplicate.

Fiecare bancă comercială are propria strategie în vederea extinderii paletei de produse şi servicii bancare oferite, ceea ce înseamnă fidelizarea clienţilor deja existenţi în baza lor de date, atragerea de noi clienţi, creşterea rentabilităţii bancare şi diversificarea resurselor din venituri, prin creşterea comisioanelor, taxelor şi spezelor bancare.

Interferenţa sistemului bancar cu celelalte segmente ale pieţei financiare şi chiar cu spaţiul economiei reale a condus la apariţia unor produse şi servicii „de graniţă”, cum ar fi:

- servicii privind piaţa de capital sau în legătură cu aceasta;- produse de tip bancassurance şi legate de fondurile de pensii;- consultanţă şi suport în afaceri.

Evident că nu toate instituţiile de credit practică întreaga paletă de servicii permise, după cum nu oferă nici întreg pachetul de produse bancare. Principalul motiv îl reprezintă, desigur, specializarea bancară, potrivit strategiilor şi politicilor proprii de dezvoltare. Tehnologia şi modificările tot mai dese din timpul anilor ’90 au pus la încercare imaginea tradiţională a băncilor. Cel mai dorit lucru în domeniul bancar a fost posibilitatea de a urmări cât mai bine cursul banilor şi posibilitatea de a preveni unele situaţii de lipsă a lichidităţilor sau de risc bancar.

În condiţiile economiilor moderne, în activitatea băncilor s-au produs câteva mutaţii semnificative: - amplificarea forţei marilor bănci corelată cu intensificarea internaţionalizării şi dezvoltării inegale a băncilor pe naţiuni;

- substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare cu universalizarea lor;- înregistrarea unor transformări sensibile în relaţia dintre stat şi băncile private;- accentuarea modernizării tehnicilor şi tehnologiilor de informatică bancară.

Apariţia internetului a revoluţionat aproape toate domeniile de activitate, aducând un avantaj major: obţinerea de informaţii în timp foarte scurt, atât pentru utilizatorii individuali cât şi pentru companii.

91

Dezvoltarea puternică a internetului şi telecomunicaţiilor mobile nu a ocolit, din fericire, România, astfel că o serie de industrii pot beneficia de avantajele majore ale noilor tehnologii.

Astfel, industria bancară a venit în ultimii ani cu o noutate pe piaţă, lansarea serviciilor bancare electronice, o alternativă viabilă la serviciile bancare clasice, care presupun prezenţa clientului la ghişeul băncii.

Serviciile bancare electronice sunt împărţite în trei categorii: Internet Banking, Home Banking şi Mobile Banking. Aceste servicii permit derularea unor tranzacţii bancare cu ajutorul calculatorului conectat la internet (Internet Banking şi Home Banking) sau al telefonului mobil (Mobile Banking).

Totuşi consumatorii sunt reticenţi în privinţa metodelor alternative de plată oferite de bănci, alegând varianta clasică a plăţii cu cec sau cash. Din acest motiv este foarte important modul în care băncile îşi dezvoltă produsele şi serviciile, dar în mod special modul în care sunt făcute cunoscute avantajele folosirii acestora: posibilitatea unei erori este tot mai scazută, un foarte bun control asupra plăţilor şi un timp de realizare al acestora cât mai redus. PIATA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

3.2.CONTINUTUL SI CARATERISTICILE PIEŢEI PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

Sa ne reamintim ca o bancă este o instituţie căreia i se acordă permisiunea de a efectua tranzacţii cu bani. Societăţile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la

persoane juridice şi fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite.

În general, băncile reprezintă locul în care se realizează numeroase relaţii, dintre care se detaşează cele de vânzare-cumpărare. Derularea acestora implică existenţa concomitentă a două părţi: clientul, persoana fizica sau juridica, şi banca. Privite în toată complexitatea lor, relaţiile de vânzare-cumpărare se reflectă în conceptul de piaţă bancară.

Piaţa produselor şi serviciilor bancare reprezintă totalitatea actelor de vânzare-cumpărare desfăşurate de bănci cu clienţii lor, atât în postura de furnizori, cât şi de beneficiari de disponibilităţi băneşti.

În cadrul schimbului, disponibilităţile băneşti apar pe piaţă sub forma unor produse şi servicii. Privite de pe poziţia vânzătorului, acestea exprimă oferta de produse şi servicii bancare. Nevoia de disponibilităţi băneşti apare pe piaţă sub forma de cerere de produse şi servicii bancare şi se satisface prin cumpărarea acestora. În acest context, piaţa bancară poate fi definită şi ca sfera de confruntare a ofertei de produse şi servicii bancare cu cererea pentru acestea.

In acest context, elementele structurale ale pieţei produselor şi serviciilor bancare sunt: Oferta de produse şi servicii bancare - reprezintă produsele şi serviciile destinate să satisfacă aşteptările şi cerinţele

clienţilor. Decalajele dintre diversele faze ale produselor şi serviciilor bancare sunt reprezentate în figura de mai jos:

Raportul produs-ofertă în cadrul pieţei bancare

92

Oferta trebuie să reflecte cu fidelitate produsele şi serviciile potenţiale şi să se regăsească perfect în produsele create şi serviciile prestate.

Cererea de produse şi servicii bancare - exprimă nevoia de utilizare a unor disponibilităţi băneşti. Ea se manifestă la întâlnirea cu oferta şi se reflectă în cerere de disponibilităţi sau cerere de plasament a unor disponibilităţi.

Piaţa de produse şi servicii bancare se caracterizează prin: aria pieţei - reprezintă spaţiul geografic unde apare nevoia şi din care se naşte cererea pentru produse

şi servicii bancare; piaţa bancară apare ca fiind alcătuită din puncte fixe de ofertă în jurul cărora gravitează cererea până la o anumită distanţă denumită „aria de atracţie a cererii”;

structura pieţei - reprezintă dimensiunea care ia în considerare o anumită diferenţiere a relaţiilor de piaţă. Astfel, se disting următoarele categorii:

- piaţa monetară;- piaţa valutară;- piaţa propriu-zisă a produselor şi serviciilor bancare în cadrul căreia au loc relaţiile cu clienţii.

De fapt structura pieţei se obţine prin segmentarea acesteia, adică divizarea pieţei utilizând anumite criterii de segmentare;( exp. piata tinerilor ; )

capacitatea pieţei - reprezintă mărimea acesteia exprimată prin indicatori specifici, de exemplu: volumul creditelor ipotecare, volumul depozitelor pe termen mediu, etc.

3.3.. DEFINIREA ŞI PARTICULARITĂŢILE OFERTEI DE PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE

Oferta unei bănci către clienţii săi derivă din cele trei funcţii principale ale unei bănci:- să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice;- să acorde credite clienţilor care au nevoie de fonduri băneşti, folosind depozitele atrase;- să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi.

Băncile fac parte din sectorul terţiar, fiind considerate prestatori de servicii. Ele se plasează pe o poziţie de intermediari între posesorii şi solicitanţii de disponibilităţi băneşti. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor săi. Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera serviciilor, în practică ” produsul bancar” este o realitate incontestabilă.

Structura ofertei bancare Unii specialişti structurează oferta bancară în functie de modul de solicitare a acesteia în:

93

Produse şi servicii potenţiale

Oferta de produse şi servicii

Produse livrate şi servicii prestate

- Produse bancare - oferite de bancă clientelei sale şi în cadrul lor se include: acordarea de credite, plasamente de obligaţiuni emise de stat sau societăţi particulare pentru procurarea de fonduri, atragerea de economii în depozite pe diferite termene, consultanţă, gestionarea portofoliului de hârtii de valoare, schimb valutar, etc.

- Servicii bancare - solicitate de clienţi, cum ar fi: evidenţa operaţiunilor în conturi curente, operaţiunile de casă, operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit, emiterea de scrisori de garanţie bancară, etc.

Creditele şi depozitele sunt produse care pun în joc capitaluri şi aceste capitaluri sunt cauza însăşi a operaţiunilor care le dă naştere. Banca efectuează aceste operaţiuni atât ca intermediar financiar, cât şi în nume propriu cand situaţia sa patrimonială este imediat afectată prin oferirea acestor produse Pentru produsele bancare se percep sau se bonifică dobânzi.

Serviciile sunt născute din operaţiunile pe care banca le efectuează în contul clienţilor săi. Situaţia patrimonială a băncii nu este în mod obligatoriu afectată imediat prin oferirea acestor servicii. Executarea unui ordin de virament, remiterea unui cec spre încasare, introducerea unui titlu de bursă sunt servicii ale căror costuri afectează costurile de prelucrare şi nu costurile capitalurilor (costul unui virament este independent de suma viramentului). Pentru serviciile bancare se percep comisioane.

Vom retine deci, ca o specificitate a pietei bancare , relatia : Produse – Operatiuni - Servicii

Deşi oferite global, serviciile bancare sunt consumate individual. Esenţială rămâne gruparea ofertei prin luarea în considerare a celor trei categorii de servicii:

- de bază – nascute in urma creerii , dezvoltarii si retragerii de pe piata a produselor bancare de baza (credite, depozite , etc) cum sunt analiza cererii de creditare , deschiderea , admionistrarea si inchiderea contului curent , etc Aceste servicii au un caracter omogen- complementare – efectuate de catre banca in completarea serviciilor de baza si care de regula urmeaza comercializarea de catre banca a produselor sale cu caracter complementar , cum sunt eliberarea unui card atasat unui credit , serviciile debit direct , etc.- suplimentare – nu sunt legate neaparat de produsele bancare ci se efectueaza in scopul facilitarii vanzarii produselor bancare , cum de exemplu : servicii de asigurari, servicii de consultanta , etc

In opinia unor specialisti serviciile bancare , dupa natura lor se impart in mai multe categorii : - servicii pure – obtinute exclusiv prin munca personalului- (consultanta , asistenta de specialitate , inginerie financiar bancara;

- servicii mixte –imbina munca personalului si utilizarea bunurilor de echipament ( plati , transferuri , comunicatii , etc.) - servicii care au ca suport capitalul ( constituirea de depozite, acordarea de credite , etc.)

Este evidentă interdependenţa dintre serviciile şi produsele bancare, unele fiind aproape simbolice: astfel, contul de depozit pe trei luni pentru persoanele fizice este un produs bancar, dar deschiderea contului şi administrarea lui sunt servicii bancare; creditul pe termen scurt pe obiect pentru societăţi private este un produs bancar în timp ce expertizarea bunurilor aduse în garanţia acestui credit constituie un serviciu bancar.

Particularitatile ofertei bancare

94

Oferta bancara prezintă o serie de particularităţi care vizează următoarele aspecte: Oferta bancară, înaintea apariţiei pe piaţă, este o ofertă potenţială. În momentul întâlnirii cu cererea, elementele potenţiale

sunt activate corespunzător şi în urma unor procese specifice se transformă în ofertă reală. Această transformare este strâns legată şi de munca prestatorului, motiv pentru care numeroşi specialişti consideră personalul parte componentă a ofertei de servicii în general. Băncile oferă servicii bazate pe echipamente şi servicii bazate pe personalul de servire.

În principiu, oferta bancară are un caracter omogen, prestaţiile sale fiind constituite dintr-o serie de servicii, în special cele de bază, care se află în relaţii de interdependenţă. În general băncile oferă acelaşi pachet de servicii.

Irepetabilitatea serviciilor imprimă ofertei bancare un grad ridicat de unicitate. Din acest motiv, între oferta potenţială şi oferta reală există un anumit grad de diferenţiere sesizat adesea de client.

Deşi oferite global, serviciile bancare sunt consumate individual. Esenţială rămâne gruparea ofertei prin luarea în considerare a celor trei categorii de servicii: de bază, complementare şi suplimentare.

Oferta bancară este propusă direct clientelei, nici un intermediar nu se intercalează circuitului de distribuţie. Reţeaua de unităţi (sucursale, filiale, agenţii) este administrată de către bancă şi acest fapt determină o concordanţă totală – pentru client – între imaginea băncii şi imaginea unităţii bancare unde are contul.

Produsele şi serviciile bancare au o viaţă mai lungă, “îmbătrânirea lor este mai lentă”. Există anumite produse la fel de vechi ca banca însăşi.

Oferta bancară nu este protejată şi fiecare produs nou poate fi copiat imediat de alte bănci. Băncile care aduc cu regularitate înnoiri serviciilor proprii obţin o serie de avantaje competitive temporare, dar renumele câştigat de pe urma inovaţiilor contribuie la atragerea acelor consumatori interesaţi în achiziţionarea serviciilor de cea mai buna calitate.

Oferta de produsele şi serviciile bancare poate face obiectul unei diferenţieri . Diferenţierea cea mai pronunţată se obţine printr-o calitate înaltă a serviciilor. Calitatea serviciilor exprimă măsura în care acestea satisfac cerinţele consumatorilor.

În literatura de specialitate s-au identificat caracteristici prin care poate fi definită calitatea serviciilor:- prestarea cât mai corectă a serviciului prin executarea lui în cele mai bune condiţii;- responsabilitate maximă din partea prestatorilor; receptivitate;- competenţă asigurată prin cunoştinţe de specialitate şi personal calificat;- accesibilitatea serviciului, exprimată prin uşurinţa contactării firmei, orarul de funcţionare, timpul de aşteptare pentru

prestarea serviciului;- amabilitatea personalului, politeţe, respect, consideraţie; informarea consumatorului prin folosirea unui limbaj adecvat,

adaptat diferiţilor clienţi;- credibilitatea asigurată de regulă de numele şi reputaţia firmei;- siguranţa, adică lipsa oricărui pericol, risc, îndoieli în privinţa prestării serviciului;- înţelegerea nevoilor specifice consumatorului;- elementele tangibile, care trebuie să fie cât mai atractive etc.

Oferta bancară este condiţionată de către un cadru juridic şi de anumite reglementări. Acestea sunt stabilite cu scopul de a asigura concurenţa în sectorul bancar şi pentru a limita poziţiile de monopol. Băncile nu trebuie să se angajeze într-o concurenţă neloială. Un alt set de limitări au în vedere asigurarea eficienţei activităţii de supraveghere realizată de

95

B.N.R. Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi activitate, ea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, datorită nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.

3.4. ORIENT Ă RI ACTUALE PRIVIND DEFINIREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

Serviciile bancare reprezintă o categorie aparte de servicii, prin însăşi natura şi caracteristicile lor. Deşi în literatura de specialitate se face o diferenţiere clară între produse şi servicii, în practica bancară românească, produsele şi serviciile bancare nu sunt riguros separate întrucât se consideră că orice serviciu bancar este însoţit şi de cel puţin un anumit produs bancar şi, invers, orice produs bancar este conexat cu unul sau mai multe servicii bancare.

În general, orice serviciu poate fi abordat din trei perspective:- potenţialul prestatorului serviciului - exprimat prin capacitatea, reputaţia şi performanţele băncii;- procesul de prestare a serviciului - activităţile angajaţilor băncii, capacitatea de a satisface toate cerinţele clienţilor

referitoare la calitate;- rezultatul prestării serviciului - numărul de conturi deschise, valoarea depozitelor, numărul de carduri emise etc.

Instituţiile bancare oferă în prezent o multitudine de produse şi servicii şi că acestea cunosc, pe plan mondial, o permanentă dezvoltare, diversificare şi îmbunătăţire, piaţa acestora fiind din ce în ce mai dificil de cunoscut, evaluat şi anticipat. De fapt, în condiţiile economiei de piaţă, un anumit produs sau serviciu bancar este oferit clienţilor, simultan, de mai multe instituţii de credit ce se află astfel, practic, în concurenţă unele cu altele dar, deşi, de regulă acest produs sau serviciu este, în esenţă, acelaşi, în practică apar anumite deosebiri de la o bancă la alta, datorită unor „diferenţiatori” specifici care tind să devină tot mai importanţi şi mai numeroşi.

De exemplu, informarea clientului cu privire la soldul contului personal prin intermediul extrasului de cont (varianta clasică) sau prin e-banking (varianta modernă) reprezintă un serviciu de bază, extrem de simplu, dar foarte important, pe care orice bancă îl furnizează - gratuit sau contra cost - eventual zilnic, după fiecare tranzacţie, lunar sau la termene stabilite de comun acord, prin poşta obişnuită sau electronică sau la prezentare la ghişeul băncii

Produsele şi serviciile bancare se pot clasifica în funcţie de diferite criterii: (vezi figura de la fnele capitolului) In funcţie de statutul clienţilor :

- servicii bancare pentru clienţi persoane juridice;- servicii bancare pentru clienţi persoane fizice;

In funcţie de caracterul de continuitate al serviciului:- tranzacţii singulare, în cadrul cărora clientul apelează punctual şi ocazional la un singur serviciu;

- servicii cu caracter de continuitate, în cadrul cărora clientul apelează la mai multe servicii, concomitent sau succesiv, servicii ce pot fi independente sau interdependente.

Dar şi clienţii băncilor pot fi clasificaţi în funcţie de anumite criterii. Din punct de vedere al dimensiunii şi frecventei relaţiei pe care clienţii o au cu banca, aceştia pot fi clasificaţi

astfel:

96

- clienţii activi - care sunt susţinători ai băncii, satisfăcuţi în mod constant de serviciile şi prestaţia acesteia;- clienţii obişnuiţi - care apreciază oferta şi prestaţia băncii în mod pozitiv;- clienţii ocazionali - care sunt indiferenţi la oferta şi prestaţia băncii;- clienţii potenţiali - care ar trebui să fie foarte importanţi, ca obiectiv al strategiei băncii.

Majoritatea bancilor din România îsi împart clientela în concordanta cu strategia bancii care stabileste segmentele de clientela prioritare în care banca actioneaza. Astfel pot fi identificate urmatoarele categorii principale de clientela si segmentele aferente fiecarei categorii: - Clienti persoane juridice care se structureaz in : - Clienti persoane juridice corporate (agenti economici de stat sau privati de marime medie sau mare care pot fi organizati sub diverse forme); - Clienti IMM (clientii sunt selectati în functie de legislatie care stabileste 2 criterii de selectie – nr. salariati mai mic sau egal cu 250 si cifra de afaceri anuala mai mica sau egala cu echivalentul a 8 milioane EURO) - Microîntreprinderi – criteriul stabilit de lege este de maxim 9 salariati per agent economic - Clienti persoane fizice -fiecare banca îsi segmenteaza categoriile principale de clientela în functie de strategie,forma de organizare, gradul de evolutie a managementului clientelei, însa în literatura de specialitate distingem:

- Persoane fizice autorizate (cabinete medicale, case de avocatura, notariate, e.t.c.)- Clienti private banking (clienti persoane fizice cu depozite semnificative)- Clienti persoane fizic

Segmentarea clientelei (segmentarea pietii) este o practica cotidiana a bancilor si de mare importanta pentru conceperea ofertei de produse si servicii bancare.

Putem întâlni segmentari ce utilizeaza, în principal, urmatoarele criterii : - Criteriul „Cifra de afaceri” – criteriul utilizat în subsegmentarea persoanelor juridice datorita volumelor mari de activitate derulate cu acesti clienti (generatoare de venituri semnificative din dobânzi si comisioane). În general clientii cu cifre de afaceri semnificative (peste 50 milioane EURO anual) sunt tratati cu prioritate si în anumite cazuri au personal bancar dedicat si o gestiune separata a relatiei banca client, diferita de cea a clientilor obisnuiti Clientii corporate mari beneficiaza în general de tarife mai reduse fata de clientii IMM sau microîntreprind - Criteriul „Profit pe client” – criteriu utilizat foarte des de bancile internationale în segmentarea clientilor atât persoane juridice cât si fizice. Din analizele efectuate de bancile internationale reiese ca aproximativ o treime din clientii bancii sunt profitabili iar identificarea segmentelor de clienti ce pot deveni profitabili este un factor major de influenta pozitiva a profitabilitatii bancii. - Criteriul „Volum de depozite atrase” – criteriu utilizat în segmentarea îndeosebi a persoanelor fizice. Depozitele persoanelor fizice reprezinta o resursa importanta pentru acordarea de credite atât pentru activitatea de corporate cât si pentru activitatea de retail, iar stabilitatea acestei resurse este foarte importanta pentru nivelul corespunzator al indicatorilor de lichiditate si solvabilitate a bancilor. Clientii cu volum de resurse foarte ridicat sunt inclusi în categoria clientilor VIP (private banking) si beneficiaza de un tratament diferentiat atât din punct de vedere al produselor si serviciilor bancare oferite cât si al tarifelor aplicate acestora (reduse semnificativ fata de cele ale clientilor obisnuiti).

97

Fiecare categorie de clienţi are cerinţe, nevoi, aşteptări şi percepţii subiective specifice, astfel încât, practic, clienţii se orientează doar spre anumite tipuri de produse şi servicii bancare, ce îi satisfac prin natură, caracteristici, tarife şi modalităţi de realizare, respectiv de prestare

3.5. CARACTERISTICILE GENERALE ALE PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE Fiecare produs bancar are parametrii referitori la volumul angajarii, cost si randament, conditii de securitate si probleme de fiscalitate

si disponibilitati. Potrivit majorităţii opiniilor exprimate în literatura de specialitate, caracteristicile generale ale produselor si ale serviciilor

bancare, , au în vedere: Imaterialitatea, (intangibilitatea ) - se referă la faptul că orice serviciu este un produs imaterial, deşi anumite

servicii pot fi însoţite de o componentă materială, ca de exemplu contractul de depozit, contractul de credit etc. O persoana nu poate vedea , auzi , atinge sau mirosii un serviciu . Asa cum aerul pe care il respiram - nu-l putem vedea ,

auzi , atinge , dar este vital pentru supravietuirea noastra , acelasi lucru se aplica unui serviciu - nu-l putem vedea sau poseda , dar este important pentru facilitatile bancare pe care le cerem .

Deoarece serviciile sunt intangibile, poate fi dificil pentru un client să înţeleagă sau să evalueze valoarea lor înainte de cumpărare. Valoarea lor adevărată poate fi evaluată numai după cumpărare, atunci când clientul foloseşte serviciul şi îi sesizează beneficiile; Pentru achizitionarea serviciilor , clientul are nevoie de incredere si siguranta in cel care asigura serviciul sau in persoana care furnizeaza consultanta financiara si trebuie sa inteleaga , in mod clar , obligatiile pe care le are.

Inseparabilitatea ,(indivizibilitatea) - se referă la faptul că procesul de prestare şi cel de achiziţionare a serviciului nu pot fi separate. Clientul fiind şi el prezent în momentul serviciului, relaţia dintre prestator şi consumator se constituie ca o particularitate a serviciului şi atât prestatorul cât şi cumpărătorul influenţează rezultatele prestării serviciului. Serviciile bancare se produc şi se consumă cu participarea clientului, uneori fiind necesară şi integrarea unor produse aflate în proprietatea clientului. Datorită intangibilităţii şi indivizibilităţii serviciului, este imposibil de evaluat calitatea acestuia înainte de a-l achiziţiona, întrucât producerea şi consumul serviciului bancar au loc, de regulă, simultan.

Perisabilitatea, ( nestocabilitatea) - se referă la faptul că depozitarea sau producţia pe stoc a serviciilor este imposibilă. Produsele (bunuri fizice) pot fi ambalate , depozitate pentru a fi vandute . Serviciile nu pot fi create si stocate in vederea unui viitor consum , ele sunt produse si consumate pe loc .

Bancile nu au rafturi pline de produse pe care consumatorul poate pur si simplu sa le cumpere si sa le ia cu el . Pentru a obtine unul dintre servicii , clientul trebuie sa viziteze banca . Personalul trebuie sa fie prezent pentru asigurarea formalitatilor necesare , clientul trebuie sa fie disponibil pentru preluarea informatiilor solicitate si sa semneze documentatia relevanta . Deci serviciile sunt produse şi vândute în acelaşi timp, ele nu pot fi depozitate pentru viitor.

Serviciile au nevoie de un canal cât mai scurt de distribuţie, astfel încât ele să poată fi furnizate la cerere, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru bancă. Dacă cererea pentru un serviciu este constantă, banca îşi poate planifica şi asigura personalul pentru ca acesta să fie instruit şi disponibil pentru prestarea serviciului (de exemplu se poate angaja personal cu normă parţială pentru perioadele aglomerate, se poate instala un bancomat suplimentar etc.);

Varietatea - calitatea serviciilor depinde de cine le asigura, când, unde şi de timpul necesar pentru asigurarea

98

serviciului. De exemplu, un client poate prefera să folosească o bancă în locul alteia, datorită rapidităţii serviciului. Mulţi oameni sunt conştienţi de faptul că serviciul poate fi foarte diferit de la o bancă la alta, şi chiar de la o sucursală la alta; ei ar putea ţine cont de opiniile celorlalţi înainte de alegerea serviciului.

Caracteristicile specifice privesc calitatea serviciilor bancare si provin din caracteristicile deosebite ale acestora, din modul de organizare şi funcţionare a prestatorului şi din modul de prestare a acestor servicii. Calitatea reprezintă măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor serviciilor propriu-zise şi a prestării, sunt satisfăcute aşteptările şi cerinţele clienţilor. Altfel spus, calitatea reprezintă gradul de adecvare a acestor caracteristici la cerinţele clienţilor. Aceste caracteristici pot fi obiective şi subiective.

Caracteristicile obiective ale unui serviciu pot fi evaluate în mod riguros şi cu obiectivitate întrucât au asociate anumite unităţi de măsură. Caracteristicile obiective ale serviciilor bancare se pot grupa în patru categorii:

- caracteristici fizice: mărimea sălii ghişeelor; aspectul agreabil, primitor al sălii;- caracteristici funcţionale: existenţa unei unităţi bancare în zonă; programul de lucru; disponibilitatea serviciului bancar şi

accesul la acesta în cadrul unităţii bancare;- caracteristici economice: speze, tarife şi comisioane; termene/scadenţe; rata dobânzii;- caracteristici ergonomice: accesul în unitatea bancară; securitatea zonei de amplasare a băncii sau bancomatului;

interfaţa cu programul de operare (internet banking, e-banking etc.); accesul la informaţia necesară. Caracteristicile subiective ale unui serviciu sunt cele care se evaluează mai puţin riguros şi cu un anumit grad de

subiectivitate, cu ajutorul unor calificative (ca de exemplu: foarte bine/ mult, bine/ mult, mediu, rău/ puţin, foarte rău/ puţin etc.). Caracteristicile subiective ale serviciilor bancare se pot grupa în patru categorii:

- caracteristici senzoriale : vizibilitatea documentelor; nivelul zgomotului;- caracteristici relaţionale: veridicitatea informaţiilor; politeţe; personalizarea unui contact comercial;- caracteristici temporale: experienţa prestatorului; punctualitatea; durata unui contract; timpul de aşteptare la ghişeu;

timpul de răspuns la o reclamaţie;- caracteristici socio-culturale: imaginea de marcă; stilul şi vocabularul folosit de către personalul băncii.

O serie de autori au analizat factorii care determină calitatea serviciului, semnificaţia nevoilor, aşteptărilor şi percepţiilor clientului, precum şi măsura în care acestea pot fi satisfăcute.

Există o serie de criterii utilizate de către clienţi în evaluarea serviciilor bancare:- acces - uşurinţa abordării personalului prestator şi a menţinerii relaţiei cu acesta;- tangibilitate - existenţa fizică a condiţiilor şi resurselor de prestare a serviciului;- competenţă - existenţa aptitudinilor, deprinderilor şi cunoştinţelor necesare la personalul cu care clientul intra în contact;- comunicare - abilitatea personalului de a informa clienţii în mod accesibil, clar şi inteligibil;- empatie - capacitatea personalului de a cunoaşte şi de a respecta fiecare client şi punctul de vedere al acestuia;- înţelegere - cunoaşterea corespunzătoare a clientului şi a necesităţilor, aşteptărilor şi cerinţelor sale;- credibilitate - existenţa atitudinilor şi comportamentelor previzibile ale personalului;

99

- curtoazie - atitudinea personalului caracterizată prin solicitudine, respect, politeţe;- capacitate de răspuns - dorinţa şi capacitatea personalului de a servi clientul cu promptitudine;- siguranţă - abilitatea personalului de a inspira încredere clienţilor, precum şi de a asigura confidenţialitatea datelor

încredinţate.

În plus, pot fi avute în vedere şi următoarele criterii de evaluare:- calitatea informaţiilor furnizate clientului - se referă la claritatea, precizia şi pertinenţa acestora, la calitatea

documentelor prezentate clientului;- calitatea sugestiilor făcute clientului - se poate evalua prin pertinenţa răspunsurilor date clientului, sfaturi privind

apelarea la anumite produse şi servicii, adaptarea acestora la situaţia concretă a unui anumit client;- calitatea susţinerii satisfacţiei clientului - se referă la găsirea de soluţii pentru a creşte numărul “clienţilor fideli”, deci a acelor clienţi care apelează cu regularitate la produsele şi serviciile băncii.

In activitatea institutiilor bancare devine din ce in ce mai accentuata si importanta cunoasterea si chiar anticiparea nevoilor clientilor , depasindu-se etapa ofertei propriu-zise de produse si servicii . Cheia succesului dezvoltarii viitoare a activitatilor bancare o constituie aceasta anticipare a cerintelor potentiale ale clientilor cat si promovarea vanzarilor consultative care li se adreseaza. Produsele si serviciile bancii vor fi prezentate convingator prin metode si forme eficiente de reclama si publicitate , optiunea clientilor pentru serviciile unei anumite banci fiind dovada capacitatii de convingere prin aceste masuri

Pentru aceasta , banca va concepe un program de reclama si publicitate care va oferi informatii sistematizate asupra capacitatii de lucru a bancii , produselor si serviciilor oferite , cele mai interesante modalitati de legatura cu clientii avantajele clientilor in urma colaborarii lor cu banca.

Banca va actiona pentru promovarea unei imagini distincte atat pe piata bancara interna , cat si pe cea externa . Prin politica sa de imagine,banca isi va asigura o identitate care sa o diferentieze de concurentii sai . De exemplu B.C.R considera ca .se va mentine pe piata pe baza urmatoarelor criterii :

- increderea clientilor in stabilitatea bancii si a capacitatii sale financiare; - calitatea produselor si serviciilor oferite; - calitatea personalului;

- o buna receptionare a solicitarilor clientilor si ale pietei si implicarea in problemele partenerilor de afaceri; - satisfacerea cerintelor clientilor cu costuri rezonabile;

Banca urmareste , pentru promovarea imaginii , o serie de obiective generale :- informarea clientilor ;- convingerea acestora sa achizitioneze servicii ;- reamintirea ofertei ;- repozitionarea serviciului fata de concurenti ;- promovarea imaginii de marca;

100

O imagine grafica a structurii produselor si serviciilor bancare oferite clientelei de catre sistemul bancar din Romania se poate prezenta astfel:

101

CAPITOLUL IV

PRETUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

102

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PREŢURILE SERVICIILOR BANCARE

MODALITĂŢI DE EXPRIMARE A PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR

METODE GENERALE DE CALCUL AL PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR

STRATEGII DE STABILIRE A PREŢULUI UNUI PRODuS SAU SERVICIU BANCAR

103

4.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PREŢURILE SERVICIILOR BANCARE

În toate domeniile se stabilesc preţuri pentru serviciile oferite, preţul perceput fiind cea mai importantă sursă de venit pentru organizaţia respectivă. Preţul este suma de bani pe care un consumator o oferă în schimbul avantajului de a obţine sau utiliza un produs sau serviciu.

Strategiile de preţ sunt determinate în mod special de concurenţa din mediul înconjurător. La fel ca în cazul marketingului clasic, preţul stabilit pentru produsele financiare si bancare a devenit o problemă strategică şi cu o importanţă tot mai mare în cadrul strategiilor de marketing.

De aceea decizia de stabilire a unui pret trebuie sa ia in considerare un intreg complex de factori , interni si externi entitatii bancare , sintetizati astfel :

Preţul este singurul element din cadrul mix-ului de marketing bancar care aduce venituri, toate celelalte implicând cheltuieli. Dacă unui produs nu i se stabileşte corect preţul pot apărea două situaţii:

- un preţ prea mic, sub costuri, atrage după sine pierderi financiare şi diminuarea profitului; -un preţ supraestimat, mult peste costuri, dă naştere unor venituri suplimentare care vor atrage concurenţa.

104

În momentul în care o altă bancă oferă acelaşi produs la un preţ mai mic, se impune reducerea preţului şi la prima bancă. Pe de altă parte, un preţ prea mare atrage atenţia în mod negativ asupra celui mai important activ al băncii: imaginea şi reputaţia sa printre alte instituţii financiare.

Preţul pentru produsele şi serviciile financiar bancare nu trebuie stabilit în urma luării în consideraţie doar a costurilor şi adăugarea marjei de profit, adfica pret nu inseamna numai : pret = costuri + ( dobanda activa – dobanda pasiva) ci în strânsă corelaţie cu ceilalţi 3 “P” din cadrul mix-ului de marketing bancar si anume

- produs, - promovare, - plasare.

Preţul pe care un client este dispus să îl plătească pentru un produs bancar nu este doar în funcţie de caracteristicile produsului respectiv, ci şi în funcţie de „valoarea percepută” a acelui produs şi de celelalte posibilităţi de investire a banilor.

În mod ideal, venitul obţinut din valorificarea unui produs bancar :- acoperă costuri directe (dobânda pasivă bonificată la depozite, rata dobânzii pentru depozite atrase de bănci de

pe piaţa interbancară, etc.) şi - costurile indirecte (salariile angajaţilor, curent, energie, promovare, etc.),- dar asigură şi realizarea unui profit.

De cele mai multe ori acest deziderat se realizează, dar există şi situaţii mai puţin fericite în care structura costurilor poate juca un rol predominant.

În final, piaţa este cea care determină nivelul preţului. Din punctul de vedere al clientului costurile nu sunt importante deoarece el nu va plăti mai mult pentru un produs bancar doar pentru că banca respectivă a eşuat în încercarea ei de a oferi produse competitive la un preţ competitiv sau a avut un management defectuos.

Bancherii trebuie să fie conştienţi de reacţiile diferitelor segmente de piaţă la preţ şi calitate. Apoi trebuie să ajusteze preţul şi calitatea produsului pe care îl oferă la nevoile segmentului vizat.

Relaţia preţ-calitate (îmbunătăţită) trebuie adusă la cunoştinţa segmentului vizat prin publicitate, punându-se accentul pe beneficiile suplimentare pe care produsul îmbunătăţit le aduce clientului, nu neapărat pe reducerea preţului.

În domeniul financiar bancar, relaţia între cererea pentru un anumit produs bancar (ex. depozitul) şi preţul acestuia (dobânda bonificată) nu este atât de strânsă ca în cazul produselor obişnuite. O creştere a ratei dobânzii bonificate poate să nu fie percepută ca o promisiune de venit suplimentar viitor, ci ca un semnal de alarmă că banca respectivă se confruntă cu o criză de lichidităţi.

4.2. MODALITĂŢI DE EXPRIMARE A PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR

Preţul unui produs sau serviciu bancar este reprezentat în primul rând, cel puţin în România, de dobândă. O altă sursă importantă de venit, care în ţările occidentale dar in ultimii ani si in tara noastra tinde să devină sursa principală, o reprezintă comisioanele, taxele şi spezele bancare.

105

Dobânda este suma de bani plătită sau încasată de către bancă Dobânda reprezintă preţul pe care cei care împrumută resurse trebuie să-l plătească, iar cei care oferă resursele îl

încasează. Ca orice preţ şi rata dobânzii se stabileşte în funcţie de cerere şi ofertă, doar că se mai iau în considerare şi alţi factori. Odată ce a fost stabilit un preţ de echilibru între cerere şi ofertă, acesta nu rămâne neschimbat deoarece cererea şi oferta

sunt foarte dinamice. În domeniul bancar, se acordă o atenţie deosebită factorilor care influenţează cererea pentru un anumit produs/serviciu bancar,

factori care pot să nu aibă nici o legătură cu preţul. De exemplu: dacă scade rata dobânzii pentru credite ipotecare un număr tot mai mare de persoane vor dori să locuiască în

propria casă. O rată a dobânzii mai redusă le oferă şansa de a plăti ratele lunare. Această reducere a ratei dobânzii percepute poate duce la o creştere a cererii pentru produsul respectiv (credit ipotecar).

Pe de altă parte, putem presupune că o seamă de chiriaşii constată că le-au crescut veniturile şi îşi pot permite să locuiască în propria casă, motiv pentru care apelează la un credit ipotecar indiferent dacă rata dobânzii a fost redusă sau nu. Această creştere a cererii pentru creditul ipotecar nu este influenţată de decizia de reducere sau creştere a ratei dobânzii.

Sursa principală de venit pentru o bancă în România este în mod clar diferenţa între dobânda percepută la acordarea de credite (dobânda activă) şi dobânda bonificată la depozite (dobânda pasivă).

Dobânda activa percepută la credite este, de fapt, preţul plătit de un client care se confruntă cu lipsă de fonduri şi care apelează pentru completarea acestora la o bancă.

Dobânda bonificată la depozite este preţul plătit de bancă pentru atragerea de surse băneşti de la cei ale căror surse exced nevoile lor curente.

Diferenţa dintre dobânda activă şi cea pasivă poartă numele de „ecart”. Ecart-ul se calculează zilnic atât pentru active şi pasive, cât şi pentru surse atrase şi plasamente. Aceste calcule se fac pentru scoaterea în evidenţa a venitului obţinut zilnic şi au rol important în stabilirea politicii de preţ viitoare.

Formula de calcul pentru dobânda simplă este:

Suma x % dobandaDobanda =-------------------------- Perioada

De exemplu : pentru un depozit de 1.000.000 lei pe termen de 1 an şi o dobândă bonificată de bancă de 12%/an, dobânda încasată este egală cu 1.000.000 x 12% = 120.000 lei. Această formulă este din ce în ce mai rar folosită, în locul dobânzii simple calculându-se dobânda complexă (capitalizată). Aceasta presupune ca la scadenţă dobânda să se calculeze nu doar asupra sumei depusă iniţial ci şi asupra dobânzii bonificate pe parcurs (se calculează dobândă pe dobândă). Această modalitate de calcul a dobânzii a atras atenţia deponenţilor care optează acum pentru depozite cu dobândă capitalizată.

Formula de calcul a dobânzii capitalizate este:

106

Dobânda capitalizată= [(d% x nr/12+1)^(12/nr)-100] x100, Unde ;d% = dobânda anualănr – numărul de luni pe care este constituit depozitul

Exemplu: presupunem că o persoană fizică îşi constituie un depozit cu prelungire automată de 1.000.000 lei pe perioadă de 1 lună cu dobândă capitalizată de 12% pe an. Dacă ar lasă depozitul 12 luni şi s-ar calcula o dobândă simplă, după un an venitul lui suplimentar ar fi de 12% x 1.000.000, adica 120.000 lei. Dacă însă se calculează dobanda complexă, la sfârşitul anului va avea un câştig de 12,7% x 1.000.000, adică de 126.825 lei.

Comisioanele şi taxele bancare. În ţările occidentale dobânda percepută a încetat de mult să fie sursa principală de câştig pentru bancă. Trebuie sa remarcam insa ca si in Romania ,in ultimii ani, inregistram aceasta evolutie a indicatorilor de venit al bancilor . Astazi, putem afirma ca aceasta sursa de venituri bancare – comisioanele si taxele bancare – tind sa devanseze , ca importanta si aport , dobanda , mai precis ecartul dobanzilor si sa se constituie ca principal izvor de profit pentru sistemul bancar modern.

Politica de preţ este în aşa fel stabilită încât comisioanele şi taxele bancare percepute pe fiecare tip de operaţiune în parte sau global sunt cele care aduc cele mai mari venituri. În practica bancară de astazi se întâlnesc trei categorii de preţuri: - comisioanele explicite - sunt cele care sunt prezentate în mod clar clienţilor şi sunt stipulate în tarifele de comisioane; - comisioanele implicite - sunt comisioanele “ascunse” (de exemplu, deschiderea unui cont curent este gratuită, dar costurile generate de această operaţiune sunt acoperite de lipsa dobânzii pentru contul curent); - preţul “spread” - apare ca diferenţă între preţul de vânzare şi cel de cumpărare la schimbul de valută (această diferenţă este de fapt venitul băncii).

Se poate trage concluzia că multe din comisioanele percepute nu sunt transparente clientului în momentul achiziţionării unui produs / serviciu bancar. Trebuie sa facem precizarea ca aceasta concluzie este din ce in ce mai putin probabila .Legislatia comunitara in domeniul protectiei consumatorului obliga bancile sa informeze corect , complet si la timp clientii asupra tuturor costurilor pe care le comporta vanzarea unui produs sau prestarea unui serviciu bancar.

De exemplu Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale , informeaza extrem de amanuntit clientii sai , inca de la primul contact , cu privire la relatiile client – banca , inclusiv in ceea ce privesc dobanzile , taxele si comisionele ( intr-un cuvant pretul produselor si serviciilor pe care le comercializeaza) punanu-le la dispozitie urmatoarele documente :

- Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu : - Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare - Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii. - Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB

Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse si servicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la data semnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor.

107

Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specifice incheiate cu acesta.

Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului.

Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul de cont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare.

Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul caz putand sa denunte si Contractul incheiat cu banca.

Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita a modificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau.

Costurile bancare.(cheltuielile bancare) Banca este văzută atât ca un intermediar financiar (atrage surse de la depunători şi le angajează în credite pentru cei care vor să-

şi completeze fondurile), cât şi ca ofertant de servicii speciale.Din aceasta perspectiva banca inregistreaza o seama de cheltuieli , evidentiate ca si costuri .

Costurile pe care le suportă o bancă sunt de mai multe feluri: - costuri financiare de intermediere (costul atragerii depozitelor reflectat de dobânda bonificată); - costuri curente: costuri cu staff-ul şi managementul băncii; - costuri de exploatare a sucursalelor; infrastructura; - costuri variabile (costuri asociate volumului de bani tranzacţionat).

Sau , intr-o alta claificare , venitul obtinut din valorificarea unui produs bancar , trebuie sa acopere atat : costurile directe cat si costurile indirecte , si sa asigure realizarea unui profit , astfel :

108

În practica de specialitate se pot identifica trei strategii alternative de stabilire a preţului explicit pentru un produs bancar: - perceperea unui comision „flat” la intervale de timp (de exemplu, trimestrial) indiferent dacă contul a fost folosit sau nu,

fără a se percepe alte taxe de tranzacţionare; - taxă pe fiecare tranzacţie în parte; - taxă fixă + taxă pe fiecare tranzacţie în parte.

Indiferent de strategia folosită, impactul asupra consumatorului de produse financiare este diferit în funcţie de frecvenţa de folosire a produsului respectiv. Astfel, dacă un client foloseşte foarte des contul curent şi beneficiază de serviciile oferite de acesta, este foarte convenabil pentru el să se aleagă varianta 1 (perceperea unui comision flat indiferent dacă contul a fost folosit sau nu, fără a se percepe alte taxe de tranzacţionare). Dacă în schimb avem de-a face cu un client care nu foloseşte atât de des contul curent pentru perfectarea afacerilor sale, varianta care l-ar avantaja ar fi desigur 2 (taxă pe fiecare tranzacţie în parte).

Pentru o mai bună înţelegere a acestor fenomene vom detalia în continuare fiecare strategie în parte:

4.3. STRATEGII DE STABILIRE AL PREŢULUI UNUI PRODUS / SERVICIU BANCAR

Baza de pornire în stabilirea unui preţ trebuie să fie reprezentată de costul acelui produs, urmând ca piaţa şi preţurile concurenţei să stabilească limita superioară.

În figura următoare sunt prezentate unele din situaţiile care pot să apară în cazul în care preţul unui produs sau serviciu bancar nu este stabilit corect.

109

PRETUL PERCEPUT - Dobanda credite , comisioane, taxe

PRET PREA MIC PRET PREA MARE - nu se obtine profit: - se pot pierde clienti- cere prea mare de credite si banca poate avea - nu se pot plasa sursele deoarece scad cererile de creditare probleme cu lichiditatea

Costurile de productie Preturile concurentilor Modul in care consumatorul percepe valoarea

PRET PREA MIC PRET PREA MARE - nu se atrag resurse - se pot atrage prea multe surse fara a se putea plasa in modul cel mai eficient - apar semne de intrebare fata de lichiditatea bancii

PRETUL BONIFICAT - Dobanda depozite

110

În general, băncile folosesc trei metode de stabilire a preţurilor pentru produsele şi serviciile bancare: Stabilirea preţului în funcţie de cost . Este metoda cea mai simplă şi constă în aplicarea unei cote de profit la costul

total al produsului. In cazul produselor clasice , această metodă este des uzitată deoarece calculul efectuat este foarte simplu şi

obţinerea profitului este sigură. Pe de altă parte este mult mai uşor de comensurat costul unui produs decât modificările care apar în structura pieţei. Si atunci

avem : PREŢ = COST + MARJĂ DE PROFIT

In cazul produselor bancare insa folosirea acestei metode nu se justifica din cauza concurentei foarte puternice si a atentiei indreptate catre consumator ( cumparator).

Acesta nu va plati in plus pentru un produs bancar doar pentru ca banca respectiva nu a gasit o modalitate mai ieftina si mai eficienta de creare si implementare a produsului/serviciului repectiv.

Banca scoate pe piaţă un produs sau serviciu pe care ea îl consideră bun, îi evaluează costul de fabricaţie şi îi stabileşte un preţ care să-i asigure şi o marjă rezonabilă de profit. Cei care se ocupă de marketing în bancă trebuie apoi să convingă consumatorii că produsul are o valoare care îi justifică preţul. Această metodă s-ar putea să funcţioneze o perioadă de timp, dar în cazul în care cererea scade sau consumatorii nu îşi mai manifestă interesul pentru acest produs, preţul va trebui redus, ceea ce va conduce la diminuarea profitului.

In figura de mai jos prezentam modul de stabilire a costurilor produselor si serviciilor bancare in functie de costurile (cheltuielile ) pe care banca le inregistreaza in creerea si valorificarea produselor sale :

111

Stabilirea preţului în funcţie de valoarea percepută de client a serviciului. (cat face??- merita??)(raportul pret – calitate)Cu timpul, tot mai multe instituţii financiar bancare au pus la baza deciziei de stabilire a preţului valoarea percepută de

consumator.(valoarea de intrebuintare spun eu) Acest lucru nu este uşor de aflat, dar se poate recurge la chestionare prin care clientul este întrebat cât ar plăti pentru un produs

de bază şi cât ar plăti pentru fiecare îmbunătăţire adusă acestuia. De asemenea, preţurile practicate de băncile concurente sunt un barometru demn de luat în seamă.

După ce valoarea pe care clienţii o atribuie unui produs sau serviciu este identificată, banca trece la conceperea produsului respectiv (în funcţie de dorinţele clienţilor) şi hotărăşte costurile care vor putea fi suportate.

Preţul care va fi stabilit trebuie să corespundă valorii atribuite produsului sau serviciului respectiv de către consumatori. Dacă o bancă stabileşte un preţ prea mare pentru produsul respectiv, peste valoarea atribuită acestuia de către consumatori,

veniturile obţinute din valorificarea lui vor fi mai mici. De asemenea, dacă produsul este subevaluat şi preţul său este mai mic decât ar fi dispuşi clienţii să plătească, banca pierde din

diferenţa de preţ pe care ar putea să o încaseze. De aceea, cei ce se ocupă de stabilirea preţului trebuie să ia în calcul toate aceste variabile pentru a asigura prezenţa pe piaţă a unor produse de calitatea dorită de client şi cu un preţ acceptat de acesta, un preţ care să asigure şi obţinerea unui profit pentru bancă. Este dificil de identificat preferinţele consumatorilor şi nivelurile de preţ pe care aceştia sunt dispuşi să le plătească, dar rezultatul final obţinut după identificarea corectă a acestora face ca munca prestată să fie recompensată.

In figura de mai jos prezentam modul de stabilire a pretului unui produs sau serviciu bancar in functie de valoarea perceputa de catre clienti :

112

Stabilirea preţului în funcţie de concurenţă . Această metodă constă în stabilirea preţului unui produs sau serviciu bancar nu în funcţie de cerere sau costuri, ci în funcţie de

preţurile practicate de băncile concurente. Preţurile şi reacţiile concurenţei la modificările care au loc pe piaţă pot fi un barometru foarte bun pentru stabilirea nivelul preţului.

Compararea costului propriu cu cel al concurenţei are o importanţă deosebită deoarece numai aşa banca îşi poate da seama dacă are sau nu un avantaj competitiv.

Pentru a afla calitatea şi preţurile oferite de către băncile concurente, cei ce se ocupă de marketing pot aduna informaţii din mass media (băncile îşi publică în general nivelul dobânzilor bonificate), de la sediul băncii (cursul de schimb valutar) sau se pot “deghiza” în posibili clienţi interesaţi de preţurile oferite de banca respectivă.

În băncile mari care au înţeles importanţa cunoaşterii ofertei concurenţilor, există chiar departament specializat pe analiza concurenţei precum şi un buget alocat pentru deschiderea de conturi curente, constituirea de depozite, achiziţionarea de carduri de către angajaţii băncii respective la alte bănci.

În stabilirea preţului trebuie să se ţină cont neapărat de preţurile stabilite de băncile care au o ofertă similară de produse şi servicii şi care se adresează relativ aceluiaşi segment de piaţă. Metoda se foloseşte foarte des deoarece în industria bancară concurenţa este acerbă, iar preţurile pot fi modificate zilnic (chiar de mai multe ori în cursul aceleiaşi zile: cursul valutar).

Neexistând legea copywrite-ului, orice decizie legată de preţ (reducerea sau creşterea ratei dobânzii la depozite, reducerea sau creşterea ratei dobânzii la credite; reducerea sau creşterea comisioanelor; eliminarea comisioanelor la retragerile de numerar din contul de depozit în cazul retragerii în termen) poate fi copiată imediat de o altă bancă. Această metodă este relativ sigură. Uneori se porneşte de la ideea, greşită de altfel, potrivit căreia “dacă banca A poate suporta această decizie de preţ înseamnă că şi banca noastră poate”.

Decizia pe care o bancă o ia vis-á-vis de preţul practicat este conformă cu politica generală a băncii respective. De exemplu, o dată cu introducerea card-urilor, Banca Transilvania nu a perceput nici un comision la retragerile de numerar de la

ATM-uri instalate de ea, în condiţiile în care retragerile de la alte bănci se comisionează cu aproximativ 0,2%. Această decizie de practicare a unui preţ promoţional a fost luată în condiţiile în care, în urma unor calcule, s-a demonstrat că banca poate suporta pierderile generate de această ofertă pe termen scurt din veniturile obţinute din exploatarea altor produse şi servicii bancare. De aceea, această hotărâre luată de către Banca Transilvania nu trebuia neapărat copiată (chiar dacă a avut impact la consumatori) decât în urma unor calcule clare care ar fi

113

demonstrat că banca ce intenţionează eliminarea comisioanelor îşi “permite” o asemenea decizie şi strategia generală pe care are o îndreptăţeşte să ia asemenea hotărâre.

4.4. TEHNICI (METODOLOGII)DE STABILIRE A PREŢULUI UNUI PRODUS SAU SERVICIU BANCAR O companie nu fixează un sigur preţ, ci mai degrabă o structură a preţurilor. Pe măsură ce serviciile / produsele respective parcurg

diferite etape din cadrul ciclului de viaţă, această structură se modifică. Vom parcurge , pe scurt, metodologia stabilirii pretului produselor bancare pentru trei situatii distincte : - stabilirea pretului pentru un produs bancar nou; - stabilirea pretului pentru un produs bancar oferit deja pe piata de catre o alta banca ; - stabilirea preturilor pachetului de produse si servicii bancare. Metodologii de stabilire a preţului pentru un produs nou . Un produs “nou” poate fi atât un produs care nu are nimic în comun cu produsele şi serviciile existente pe piaţă, cât şi un

produs care este deja folosit de către băncile concurente, dar reprezintă un element de noutate pentru banca noastră. În cazul în care produsul are caracteristici şi atribute care îl diferenţiază de produsele existente , apare problema

stabilirii preţului lui deoarece nu există nici un calcul prealabil al costului lui. Iata pasii pe care-i parcurge o banca pentru stabilirea pretulu corect:

- În primul rând, se vor studia produsele concurente care oferă clienţilor aproximativ aceleaşi beneficii, atât în ceea ce priveşte calitatea lor, cât şi în ceea ce priveşte preţul.

- Apoi se va stabili locul pe care produsul îl va ocupa pe piaţă şi se va stabili un preţ care să reflecte caracteristicile lui deosebite, dar care să fie acceptat şi de către clienţii potenţiali. Acest lucru se realizează fie prin folosirea unor chestionare în care potenţialii clienţi exprimă suma maximă pe care ar fi dispuşi să o plătească pentru avantajul adiţional, fie printr-un test de marketing, care este mai costisitor, dar care oferă rezultate mai viabile. Motivul este foarte simplu: atâta timp cât nu trebuie efectiv să achiziţioneze produsul respectiv, clienţii pot să nu exprime exact preţul pe care sunt dispuşi să îl plătească.

- În urma acestor etape se stabileşte preţul şi se lansează produsul pe o piaţă test sau la scară generală. Dacă banca ezită între două preţuri este indicat să se stabilească preţul mai mare deoarece este mult mai uşor să reduci preţul (dacă este cazul) decât să-l creşti. Un preţ mai mare permite discount-uri cu diferite ocazii sau reduceri pentru clienţii importanţi.

114

- Se impune în final monitorizarea rezultatului efectiv comparativ cu estimările făcute şi reducerea după caz a preţului sau înteţirea campaniei promoţionale.

În cazul în care produsul este oferit deja de către băncile concurente, strategia de stabilire a preţului diferă în funcţie de poziţia pe piaţă a băncii respective şi în funcţie de politica internă.

Iata cateva exemple in care o banca poate sa stabileasca un pret corect utilizand diferite metode :- Astfel, banca poate stabili un preţ ridicat care să le asigure un venit mare înainte ca băncile concurente să descopere

avantajele noului produs şi să îl introducă în oferta lor. De exemplu, B.C.R. percepe comisioane mari pentru decontările externe, în calitate de bancă intermediară, profitând de faptul că

are cele mai multe bănci corespondente. Această strategie poate fi implementată numai în anumite condiţii:

- calitatea produsului / serviciului şi valoare lui (percepută de client) trebuie să fie suficient de mare pentru a justifica preţul ridicat;

- clienţii sunt mulţumiţi de preţ şi achiziţionează produsul; - este imposibil/foarte greu pentru alte bănci să ofere aceleaşi condiţii la un preţ mai mic.

- Se poate stabili de asemenea un preţ de penetrare , un preţ redus care să asigure intrarea rapidă pe piaţă şi câştigarea unui nou segment de piaţă. Volumul tot mai mare de clienţi va duce la scăderea costurilor şi va permite în continuare menţinerea produsului la acelaşi preţ scăzut, poate chiar la unul mai redus.

De exemplu, Banca Transilvania, care a lansat card-ul fără a percepe pentru o anumită perioadă nici un comision de retragere de numerar.

- Cu ocazia deschiderii unui nou sediu banca poate stabili preţuri promoţionale pentru produsele sale în scopul atragerii clienţilor şi în scopul atragerii atenţiei tuturor segmentelor vizate asupra apariţiei pe piaţa financiar-bancară a unei noi bănci.

De exemplu, cu ocazia deschiderii unei noi sucursale Volksbank în Cluj, s-au oferit rate ale dobânzii promoţionale pentru depozitele constituite în prima luna de la deschiderea sediului.

- În anumite perioade ale anului (de exemplu: Sărbători de iarnă, Paşte) se pot practica preţuri speciale pentru atragerea clienţilor şi pentru a le demonstra interesul băncii vis a vis de modul în care aceştia îşi vor petrece Sărbătorile.

De exemplu, Volksbank bonifică dobânzi mai mari pentru depozite constituite înainte de Crăciun, BRD oferă credite mai avantajoase pentru achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată sau autoturisme achiziţionate în scopul oferirii de cadouri celor dragi.

- Se pot de asemenea acorda bonusuri sub diferite forme pentru clienţii fideli şi pentru cei care au rulaje foarte mari. De exemplu, Eurom Bank oferă clienţilor noi un bonus de 0,5% la rata dobânzii la depozite dacă acestea sunt retrase la scadenţă.

Clienţii cu rulaje mari pe parcursul unei luni pot beneficia de reduceri la comisioanele plătite, iar cei care constituie depozite peste o anumită sumă pot negocia dobânda cu persoana responsabilă de această problemă din centrala băncii.

Metodologii de stabilire a preţului pentru un pachet de produse. Uneori băncile oferă pachete de produse care se

115

adresează unei categorii aparte de clienţi şi pentru care va trebui să stabilească de asemenea un preţ. Dacă un client foloseşte întregul mix de produse el va fi sensibil la preţul total.

De exemplu, serviciul homebanking (banca la domiciliu) este un serviciu prin care un client al băncii poate avea acces, folosind telefonul (phone banking) sau terminalul ca mijloc de comunicaţie cu centrul de calcul al băncii. Pentru acest pachet de servicii se plăteşte iniţial taxă de instalare şi apoi un abonament lunar, urmând ca fiecare operaţiune în parte să fie comisionată.

Contractarea unui credit este tot un serviciu complex, deoarece cu această ocazie se stabileşte atât rata dobânzii percepute, cât şi comisionul de neutilizare (în cazul liniei de credit) şi comisionul de facilitare.

Stabilirea unui preţ scăzut al unui produs sau serviciu complex în ideea că acest preţ scăzut va atrage un număr mai mare de clienţi nu este justificată decât în cazul în care clienţii existenţi şi cei noi profită din plin de majoritatea serviciilor disponibile prin produsul respectiv (de exemplu: contul curent). Utilizatorul unui cont curent nu cunoaşte de cele mai multe ori multiplele întrebuinţări posibile ale contului curent, limitându-se la retragerile şi depunerile de numerar. Dintre serviciile aferente contului curent putem aminti: extrasele de cont, card de debit şi/sau credit, facilităţi de încasare a cecurilor, ordine de plată, debitări directe şi ordine de plată programate (standing order), credite overdraft, consultanţă financiară, etc.

CAPITOLUL V

116

ACTIVITATI SPECIFICE PROIECTARII, PROMOVARII SI DISTRIBUTIEI PRODUSELOR SI

SERVICIILOR BANCARE

CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

FLUXUL DE ELABORARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

DISTRIBUTIA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

117

COMUNICAREA - ESENTA RELATIEI BANCA-CLIENT

5.1. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCAREPrin strategiile adoptate, institutiile de credit isi propun atingerea unor obiective generale care includ si imbunatatirea ofertei

bancii, pe de-o parte, prin crearea de produse noi, care sa raspunda standardelor tot mai inalte ale clientelei, iar pe de alta parte, imbunatatirea parametrilor produselor si serviciilor existente, in vederea mentinerii lor in oferta.

Realizarea noilor produse trebuie sa vina in intampinarea necesitatilor viitoare ale pietei. Produsele de inlocuire a celor existente la un moment dat in oferta unei institutii de credit au rolul de a mentine vanzarile la

nivelul dorit, in conditii avantajoase. Activitatea de proiectare considerata drept dezvoltare de produse si servicii bancare , se desfasoara in concordanta cu tintele

strategice ale institutiei de credit, tinand cont atat de reglementarile legale aplicabile, cat si de cadrul intern de reglementare al institutiei respective.

TerminologieIn activitatea de creare/promovare a produselor si serviciilor bancare, termenii prezentati mai jos au urmatoarele semnificatii:

- Ciclu de viata defineste etapele intermediare prin care trece un produs sau serviciu bancar, din momentul lansarii pe piata si momentul ajungerii la maturitate si /sau retragerii retragerii de pe piata; - Produs nou este rezultatul unui intreg proces, prin care o institutie de credit vizeaza una dintre situatiile:

- crearea unei piete complet noua; - patrunderea (pentru prima data) pe o piata consacrata;

118

- suplimentarea liniei de produse consacrate ale unei companii; - obtinerea unor performante asemanatoare cu costuri mai scazute; - imbunatatirea performantelor sau obtinerea unei valori mai mari si implicit, inlocuirea produselor existente; - directionarea produselor existente spre noi piete/ segmente de piata; - imbunatatirea parametrilor, care sa permita distributia produselor existente prin noi canale de distributie;

- Produs major reprezinta produsul bancar, care are un impact deosebit de puternic asupra pietei, banca obtinand cote semnificative de piata, sau are un impact semnificativ in activele sau profitul bancii; - Linia de produse reprezinta grupul omogen de produse strans inrudite, servind aceeasi clasa de nevoi, care sunt destinate, de regula, aceluiasi grup de clienti si care intra in aceeasi categorie de pret; - Produs fezabil este produsul pentru care ar putea exista cerere pe piata si care ar putea fi realizat de catre banca in conditiile infrastructurii deja existente; - Produs viabil este produsul ce ar putea fi realizat de catre banca in viitor, in masura in care posibilitatile tehnico-operationale si cadrul de reglementare vor permite acest lucru;

- Comisia de analiza a propunerilor de produse/servicii noi este comisia alcatuita din specialistii diferitelor departamente ale institutiei de credit a caror activitate are legatura cu procesul de creare, testate, implementare, promovare, monitorizare a produselor si serviciilor bancare. Gestionarea si monitorizarea bunei functionari a produselor si serviciilor bancare sunt asigurate de directiile/departamentele responsabile (directii/departamente de produs).

- In institutiile de credit, activitatea de reglementare interna in domeniul produselor si serviciilor bancare presupune elaborarea unor proceduri de lucru, in baza carora fortele de vanzare, directiile/departamentele de produs si suport antreneaza, gestioneaza si monitorizeaza produsele si serviciile bancare respective. - Elaborarea unor proceduri de lucru - Documentarea in scris, conform cerintelor etapelor de desfasurare a unui proces, revizuibil in functie de eventualele reglementari legale sau interne ale institutiei de credit in cauza, precum si in functie de practicile in domeniu si cerintele pietei.

5.2.FLUXUL DE ELABORARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE: este un proces extrem de responsabil si exact care inregistreaza cel putin urmatoarele etape si proceduri :

1. Stabilirea elementelor de intrare (imput de informatii) ale proiectarii. Este etapa care are la baza : - surse interne (informaţii/sugestii din partea salariatilor, concursuri de idei, date referitoare la produsele existente, politici si obiective, elemente de iesire de la alte procese din institutia de credit etc.), - surse externe (necesitati si asteptari din partea clientilor existenti si potentiali, necesitati ale pietei, analiza ciclului de viata a produselor, modificari in cerintele reglenmentarilor legale si interne ale institutiei de credit, concurenta etc.) In aceasta etapa departamentul de marketing al institutiei de credit are rolul de coordonator, gestionand, totodata si baza de date referitoare la propunerile de produse si servicii noi. 2. Selectia produselor si serviciilor fezabile si/sau viabile In aceasta etapa se sorteaza conceptele definite in etapa anterioara si se aleg (se filtreaza ideile )care corespund cel mai bine situaţiei existente, situaţie generata de : politica institutiei de credit, dorinţele clienţilor, tendintele pietei (concurenta) etc.

119

In etapa elaborarii propunerilor, directiile/departamentele de produs si cele support, implicate in procesul de creare de produse si servicii noi, efectueaza filtrarea (votul) ideilor viabile.

Criteriile dupa care se va realiza filtrarea ideilor fezabile includ: - avantajul relativ – produsul/serviciul trebuie sa incorporeze caracteristici care sa evidentieze beneficii unice sau superioritatea acestuia; - compatibilitatea cu valorile si nevoile pietei tinta, astfel incat riscul de respingere de catre piata sa fie eliminat sau sa fie minim; - complexitatea – institutia de credit trebuie sa manifeste prudenta in dezvoltarea fiecarui produs/ serviciu; - divizibilitatea – sa permita departajarea clara intre partea de vanzare propriu-zisa (front-office) si partea de gestionare, monitorizare (back-office); - comunicabilitatea – gradul in care noul produs/ serviciu poate fi promovat pe piata;

Se va intocmi o lista a tuturor ideilor ce vor fi centralizate de catre departamentul de marketing al institutiei de credit. Aceasta va fi supusa trimestrial sau ori de cate ori va fi cazul Comisiei de analiza a propunerilor de produse/servicii noi spre avizare. 3. Definirea caracteristicilor principale ale produsului/ serviciului

Directia/departamentul de produs precizeaza necesitatea implementarii produsului/servicului in institutia de credit si defineste caracteristicile principale ale acestuia, impreuna cu directiile/departamentele suport

Acum se vor mentiona , se vor preciza, avantajele pe care acest produs le poate oferi atat institutiei de credit, cat si clientilor sai, comparativ cu produsele/serviciile deja existente in portofoliul institutiei de credit sau pe piata bancara. 4. Efectuarea cercetarii de piata si imbunatatirea proiectului de produs / serviciu

Departamentul de marketing al institutiei de credit va efectua o cercetare de piata pentru identificarea unor aspecte relevante legate de:

- nevoile clientilor, care trebuie satisfacute de noul produs/serviciul; -capacitatea produsului/serviciului de a satisface cerintele si asteptarile clientilor, potentialii concurenti din piata;

- inlocuirea unor produse/servicii deja existente prin noul produs; - identificarea profilului segmentului tinta caruia i se adreseaza noul produs/serviciu; - identificarea nivelului optim de pret la care poate fi oferit produsul/serviciul;

In functie de rezultatele cercetarii de piata, directia/ departamentul de produs va ajusta caracteristicile noului produs/serviciu, astfel incat acesta sa raspunda cat mai bine cerintelor clientilor existenti si potentiali.

5. Analiza de profitabilitate pe produs In cadrul acestei etape trebuie estimat profitul net pe produs/serviciu, precum si pragul de rentabilitate al produsului, pe baza

unui model care va avea ca date de intrare diferite estimari privind pretul si costurile presupuse de respectivul produs/serviciu. Directiile de produs si cele suport vor actiona ca furnizori de informatii si li se va solicita formularea de sugestii. Se vor elabora

diferite scenarii pentru determinarea profitului net (scenariu optimist, pesimist, neutru). Suportul pentru aceasta etapa o constituie o aplicatie informatica dedicata analizei de profitabilitate si planificare financiara gestionata de catre departamentul de specialitate al institutiei de credit.

120

6. Analiza impactului intern pentru noul produs/ serviciu Se vor analiza consecintele pe care implementarea si lansarea unui nou produs /serviciu le va avea asupra sistemului informatic

(eventualitatea elaborarii unor noi aplicatii informatice pentru gestionarea produsului/ serviciului), resurselor umane (noi cerinte privind resursele umane, aptitudini, cursuri de pregatire etc.), organizatiei, trezoreriei etc. De asemenea, se vor identifica consecintele juridice precum si cele legate de inregistrarile contabile aferente noului produs/serviciu. 7. Analiza riscului asociat noului produs/serviciu

In aceasta etapa vor trebui identificate riscurile majore asociate noului produs/serviciu, precum si modalitatile de diminuare a acestora. De asemenea, este necesara si monitorizarea riscurilor urmata de identificarea masurilor necesare pentru reducerea acestora.

Departamentul specializat in managementul riscurilor in institutia de credit furnizeaza directiei/departamentului de produs o nota de analiza a riscului aferent produsului/ serviciului nou. 8. Avizarea/aprobarea produsului/serviciului bancar

In urma parcurgerii etapelor anterioare, se va intocmi o nota de fundamentare care va contine, fara a se limita la, prevederi referitoare la caracteristicile principale ale produsului/serviciului, avantajele produsului pentru banca si client, precum si modificarile necesare a fi realizate pentru implementarea acestuia. Aceasta nota de fundamentare va fi supusa avizarii Comisiei de analiza a propunerilor de produse/servicii noi.

In urma obtinerii avizului si realizarii eventualelor modificari se va elabora o noua nota ce va fi supusa aprobarii conducerii institutiei de credit. Elementele suplimentare ce vor fi continute in aceasta nota se refera, fara a se limita, la: constituirea unei echipe interdepartamentale care sa realizeze produsul/ serviciul, elaborarea unui grafic cu termenele de realizare, lansare si comercializare ale acestuia. 9. Constituirea unei echipei interdepartamentala

In cazul aprobarii realizarii produsului/serviciului, directia/ deprtamentul de produs va colabora cu directiile/departamentele suport implicate si, eventual, cu specialisti din cadrul unitatilor teritoriale, in cadrul unei echipe de lucru interdepartamentala.

Echipa interdepartamentala va fi responsabila pentru elaborarea mecanismului de functionare a produsului/ serviciului, definitivarea conditiilor de cost, elaborarea fisei de produs/serviciu, a formularelor si documentelor contractuale aferente produsului/serviciului respectiv.

10.Realizarea documentului care reglementeaza caracterisiticile produsului/serviciului (fisa de produs/serviciu) Fisa de produs/serviciu va fi realizata de catre echipa interdepartamentala. Beneficiarii fisei de produs/serviciu vor fi clientii interni (salariatii institutiei de credit), dar aceasta va contine toate informatiile necesare pentru ca produsul/serviciul sa poata fi vandut clientilor externi.

11. Avizarea documentului care reglementeaza caracterisiticile produsului/serviciului (fisa de produs/serviciu) Fisa de produs/serviciu, insotita de o nota de fundamentare pentru avizarea/aprobarea conditiilor finale de pret, dupa caz, va fi

supusa avizarii Comisiei de analiza a propunerilor de produse/servicii noi. 12. Elaborarea strategie de marketing

121

Pentru produsele/serviciile care se află în perioada de lansare pe piaţa, se recomandă întreprinderea de acţiuni care să dezvolte brandul, prin prisma asocierii acestuia cu brandul corporativ al institutiei de credit. Clienţii din segmentul ţintă trebuie să ajunga să asocieze automat produsul cu valorile brandului corporativ.

Obiectivul strategic îl reprezintă stabilirea poziţiei de piaţă (asigurarea cotei de piaţă dorite). Pentru atingerea acestui obiectiv este necesara asigurarea unei calităţi ireproşabile a produsului/serviciului, pentru ca percepţia clienţilor asupra beneficiilor oferite să nu fie influenţată de disfunctionalităţi intervenite în procesul de vânzare sau funcţionare a produsului/serviciului.

În vederea vânzării produselor/serviciilor nou introduse pe piaţă, trebuie stabilite acele canale de distribuţie care să asigure maximă eficienţă în interfaţarea cu clienţii. Exista următoarele tipuri de strategii de marketing care pot fi utilizate în etapa de lansare pe piaţă:

strategia de fructificare rapidă a avantajului de piaţă : presupune lansarea noului produs/serviciu la un preţ ridicat şi cu un efort susţinut de promovare; Se recomandă în cazul produselor/serviciilor total noi, pentru care nu există competitori.

strategia de fructificare lentă a avantajului de piaţă : presupune lansarea noului produs/serviciu la un preţ ridicat şi cu un efort redus de promovare; Se recomandă în cazul în care piaţa produsului/ serviciului are o mărime limitată, concurenţa potenţială nu este iminentă şi cei mai mulţi clienţi potenţiali ştiu de existenţa produsului şi sunt dispuşi să plătească un preţ mare.

strategia de pătrundere rapidă pe piaţă : presupune lansarea noului produs/serviciu la un preţ scăzut, poziţionat sub cel al competiţiei şi cu un efort susţinut de promovare; Se recomandă când există o concurenţă potenţială puternică, clienţii potenţiali sunt sensibili la preţ şi nu ştiu de existenţa produsului/serviciului. Prin această politică se are în vedere atragerea acelor clienţi care deja folosesc produsele similare ale concurentei.

strategia de pătrundere lentă pe piaţă : presupune lansarea noului produs/serviciu la un preţ scăzut, poziţionat sub cel al competiţiei şi cu un efort scăzut de promovare; Se recomandă când există o concurenţă potenţială redusă, clienţii potenţiali sunt sensibili la preţ şi ştiu de existenţa produsului/ serviciului. 13. Aprobarea,

Strategia de marketing, fisa de produs/serviciu si conditiile de pret aferente produsului/serviciului vor fi cuprinse intr-o nota de fundamentare ce va fi supusa aprobarii conducerii institutiei de credit. 14. Testare aplicatie informatica necesara produsului/ serviciului bancar. Departamentul specializat IT va realiza testarea, si implicit validarea, aplicatiei informatice necesara gestionarii noului produs/serviciu, inaintea luarii deciziei de lansare a produsului. 15. Lansarea produsului/serviciului bancar

În această etapă se stabileste când şi unde se va implementa produsul/serviciul. Astfel, se poate opta pentru:

- strategia de lansare gradată – lansarea se poate face: într-o singură unitate teritoriala a institutiei de credit, in unitatile teritoriale aferente unei regiuni; in unitatile teritoriale aferente mai multor regiuni. (bank-cafee) - strategie de lansare de masă – lansarea se realizează la nivelul tuturor unitatilor teritoriale ale institutiei de credit.

Alegerea uneia dintre strategiile de lansare se va realiza în funcţie anumite criterii cum ar fi:

122

- obiectivele institutiei de credit; - potenţialul pieţei ţintă; - segmentul de clienţi ţintă; - concurenţa; - costurile lansării (implementare, distribuţie, promovare).

16. Implementarea/testarea pe o zona pilot. Aceasta etapa se aplica in urma aprobarii conducerii institutiei de credit si se refera la utilizarea produsului/ serviciului de catre clientii externi ai unitatilor teritoriale din zona pilot de testare. Perioada de implementare/testare pe zona pilot nu va depasi 12 luni.

Implementarea/testarea pe zona pilot nu se va aplica atunci cand produsul/serviciul nu a necesitat modificari substantiale din punct de vedere metodologic, informatic, risc, contabil etc.

Zona pilot va fi aleasa de catre directia/departamentul de produs. 17. Monitorizarea vanzarilor si imbunatatirea produsului/ serviciului

Departamentul de marketing al institutiei de credit va efectua cercetari de piata/produs pentru a determina viabilitatea, din punct de vedere tehnic si commercial, a produsului/serviciului. Se va urmari modul de percepere a produsului/serviciului de catre clientii externi, in ceea ce priveste beneficiile aduse, conditiile de pret, mecanismul de functionare, performantele produsului/serviciului comparativ cu produsele similare pe care acestia deja le utilizeaza etc.

Departamentul de marketing al institutiei de credit va cuantifica si vanzarile inregistrate de produsul/serviciul respectiv pe perioada de testare, date care vor fi transmise si catre directia/departamentul de produs.

In urma informatiilor primite de la departamentul de marketing al institutiei de credit si unitatile teritoriale din zona pilot, directia/departamentul de produs va lua decizia oportunitatii modificarii/imbunatatirii produsului/ servicului. 18. Implementare produs/serviciu la nivelul intregii retele de unitati teritoriale

Noul produs/serviciu va fi implementat la nivelul intregii retele de unitati teritoriale ale institutiei de credit, fiind necesara promovarea lui in special catre segmentul tinta de clienti.

In cazul in care un produs prezinta un grad mai mare de complexitate, personalul directiei/departamentului de produs impreuna cu cel al directiei/departamentului specializat in pregatirea profesionala a salariatilor vor efectua instructaje specifice cu fortele de vanzare. 19. Monitorizarea vanzarilor produsului / servicului

Periodic, de obicei la fiecare 6 luni de la momentul lansarii produsului/serviciului, departamentul de marketing al institutiei de credit va analiza nivelul vanzarilor inregistrate. Datele vor fi transmise si catre directia/departamentul de produs, pentru a se lua decizia referitoare la oportunitatea modificarii/imbunatatirii produsului/serviciului de catre echipa interdepartamentala. Aceste informatii vor fi corelate si cu cele legate de profitabilitatea pe produs furnizate de aplicatia informatica. 20. Mentinerea/imbunatatirea/inlocuirea/eliminarea produsului

In functie de datele obtinute in urma etapei de monitorizare, directia/departamentul de produs va analiza posibilitatea mentinerii, imbunatatirii, inlocuirii sau eliminarii produsului.

123

Decizia imbunatatirii, inlocuirii sau eliminarii produsului va fi luata de catre conducerea institutiei de credit, in baza unei note de fundamentare, care va contine rezultatele analizei comportamentului produsului in piata si propunerile directiei/departamentului de produs si ale directiilor/ departamentelor suport. 21. Monitorizarea si imbunatatirea procesului de proiectare - dezvoltare

In cadrul institutiei de credit se pot aproba şi aplica masuri de imbunatatire procesului de proiectare/ implementare a propuselor/serviciilor bancare. 22. Indicatori de performanţă a procesului de proiectare a produselor si serviciior bancare

- Indicatorul privind gradul de realizare a obiectivelor referitoare la lansarea de produse/servicii noi. Acest indicator se determina, de regula, anual, dupa urmatoarea formula:

Numar produse lansate Grob = --------------------------------------- x 100 Numar produse definite

- Indicatorul privind evolutia vanzarilor produselor/ serviciilor noi . Acest indicator se determina semestrial, dupa urmatoarea formula:

nr/volum produse/servicii vandute in perioada t2 Ev = ----------------------------------------------------- x 100 nr/volum produse/servicii vandute in perioada t1

Unde: t1 si t2 reprezinta perioadele de masurare. Acest indicator se calculeaza pe baza datelor furnizate de departamentul de marketing al institutiei de credit.

- Indicatorul privind profitul inregistrat pe produsul/ serviciul nou. Acest indicator se determina periodic, pe baza aplicatiei informatice de determinare a profitabilitatii de catre directia/departamentul de produs.

- avantajul relativ – produsul/serviciul trebuie sa incorporeze caracteristici care sa evidentieze beneficii unice sau superioritatea acestuia;

124

- acoperirea cerintei pietei tinta , - astfel incat riscul de respingere de catre piata sa fie eliminat sau sa fie minim; - universalitatea aplicabilitatii – institutia de credit trebuie sa manifeste prudenta in dezvoltarea fiecarui produs/ serviciu.

5.3. DISTRIBUTIA PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE

In lamurirea continutului distributiei (dupa V.Olteanu - Marketing Financiar Bancar , Bucuresti 2007), trebuie pornit de la acceptiunea clasica potrivit careia aceasta este constituita din totalitatea activitatilor care au loc in spatiul si timpul care separa productia de consum.

Inseparabilitatea si intangibilitatea serviciilor financiar bancare creeaza la prima vedere impresia ca distributia ca si inexistenta. In realitate insa si in servicii , prestatorul si consumatorul , sunt separati in spatiu si timp intalnirea lor presupunand , in multe situatii anumte activitati care preced de regula “ productia “ si consumul si care fac posibila realizarea acestora.

In consecinta , deci, distributia cuprinde totalitatea activitatilor care au loc in spatiul si timpul care separa prestatorul de consumator.

In aceasta acceptiune conceptul de distributie se refera mai intai la reteaua de unitati in care urmeaza a se intalni prestatorul si consumatorul si unde , in cele mai multe cazuri se vor realiza “productia” si “consumul” serviciilor . Aceasta componenta

Canalele de distribuţie sunt grupuri de organizaţii interdependente angrenate în procesul de punere la dispoziţie, spre utilizare sau consum, a unui produs sau serviciu.

Există o strânsă interdependenţă între canalele de distribuţie şi celelalte elemente ale mixului de marketing. Astfel, în sistemul bancar, pe anumite canale de distribuţie (agenţii speciale sau puncte de lucru) nu se pot contracta credite sau

nu se pot achiziţiona unele produse de investiţii; forţele de vânzare (inclusiv personală) şipublicitatea diferă foarte mult de la un tip de canal la altul; relaţiile cu clientul pot fi directe (în cazul sucursalelor şi agenţiilor) sau indirecte (în cazul unităţilor selfbanking sau prin ATM, ASV, Internet banking şi mobile banking).

Specificitatea canalelor de distribuţie în sistemul bancar rezidă din faptul că dispare, oarecum, nivelul de angrosist sau de depozit. În principal, există următoarele tipuri de canale de distribuţie bancară: Centrala . Deşi majoritatea cercetătorilor de marketing nu o iau în considerare, Centrala este unul dintre cele mai importante

canale de distribuţie. Practic, de aici pornesc toate produsele şi serviciile către subunităţi, inclusiv softurile de instalare a noilor programe informatice ce facilitează desfăşurarea unor tranzacţii (valutare, spre exemplu); tot aici sunt primiţi şi serviţi marii clienţi, în speţă reprezentanţii marilor corporaţii precum şi partenerii de afaceri, pe baza colaborării lor realizânduse noi servicii sau produse bancare (cărţi de credit personalizate, produse mixte şi pachete de servicii). La nivelul Centralei se aprobă creditele de valori foarte mari şi se desfăşoară unele activităţi valutare speciale (operaţiuni derivative, cele de acoperire a riscului valutar, cumpărări-vânzări de valută în volum mare de pe pieţele financiare internaţionale, etc.).

Centrele regionale sau grupurile de sucursale reprezintă un nivel oarecum nou de canale de distribuţie bancare în România; ele au apărut în urmă cu cinci ani (2005)i (la Raiffeisen Bank) şi sau dezvoltat sub diverse forme la BRD – GSG, Bancpost ş.a. De obicei, sunt înfiinţate pentru cele 8 regiuni statistice din România, cu doua exceptii : - Raiffeisen Bank a infiintat birourilor regionale pentru Banca de Locuinţe, în mari centre urbane: Bucureşti,

125

Timişoara, Cluj şi Constanţa. - BRD – GSG are organizate in tara 20 de astfel tipuri de unitati numite Grupuri regionale , un Grup find format din 2 sau 3 Sucursale Judetene si Sucursale din Municipiul Bucuresti

Sucursalele judeţene sau ale Municipiului Bucureşti deţin o pondere însemnată a afacerilor bancare dintre care retinem:- aici se aprobă creditele de valori mari şi se practică operaţiuni în lei şi în valută pentru clienţi;- aici se primesc cererile de carduri, de deschidere de depozite şi tot aici se fac plăţile facturilor pentru

anumiţi furnizori de servicii care sunt în parteneriat de afaceri cu banca;- aici se centralizează toate vânzările de produse şi servicii la nivelul tuturor unităţilor din judeţ sau din Bucureşti, - aici se distribuie materiale promoţionale pentru toate unităţile din subordine; - aici se implementează activităţile de merchandising – mobilier deosebit, totemuri cu broşuri şi pliante, ambianţa prietenească

prin etalarea unor tablouri/sculpturi sugestive,biroul ,masa la care clientul poate discuta direct cu angajatul băncii din frontoffice.

Sucursalele de sector sau municipale/orăşeneşti sau de sector (în cazul Capitalei) desfăşoară aproximativ acelaşi tip de operaţiuni, cu menţiunea că, anumite credite sunt trimise spre aprobare la un nivel superior, iar anumite operaţiuni valutare se efectuează pâna la un anumit plafon; La nivelul acestor sucursale se efectuează cercetarile de marketing prin metoda interviurilor directe; elemente de merchandising.

Unităţile corporate sunt o creaţie relativ recentă în sistemul bancar românesc Ele au apărut ca urmare a faptului că, este mai rentabil, câteodată, de a se lucra doar cu clienţii corporativi; personalul este mai eficient folosit; BRD – GSG şi ING au fost primele bănci care au deschis astfel de unităţi.

Agenţiile sunt amplasate, de obicei, în cartierele periferice şi pot trimite clienţii la sucursalele din centru sau chiar la sucursala judeţeană dacă este vorba de credite mai mari sau operaţiuni speciale, dar se evită acest lucru, prin faptul că agenţia trimite lucrarea mai departe, la un canal de distribuţie superior, urmând ca, dupa o zi două,clientul să revină la unităţile băncii.

Agenţiile specializate au în vedere acele unităţi de dimensiuni mai mici, care au fost deschise în interiorul unor clădiri guvernamentale sau parlamentare, în incinta universităţilor şi facultăţilor ori în interiorul marilorsupermarketuri sau hypermarketuri cu care fac afaceri. Astfel de unităţi au fost deschise de BRD GSG în toamna anului 2004 şi efectuează operaţiuni de interes pentru acest grup de clienţi: deschideri de depozite şi de carduri, efectuarea de plăţi sau primirea de sume din străinătate prin intermediul serviciului Western Union, operaţiuni valutare, completarea cererilor de credite (care se transmit mai departe la sucursalele mari, de sector, de municipiu sau judeţene) ş.a. În cazul unităţilor din centrele comerciale (Carrefour, Bricostore, Kaufland, etc.) creditele de consum pentru achiziţii de aparate electronice şi electrocasnice sunt aprobate în mod rapid, în circa 30 de minute, datorită unor comunicaţii rapide cu Centrala. Este interesant de semnalat că, astfel de unităţi care îşi desfăşoară activitatea în mari unităţi comerciale, inclusiv malluri au un progam special, identic cu cel al marii unităţi comerciale unde îşi desfăşoară activitatea: de obicei între orele 10 - 22,iar în timpul sărbătorilor, până la ora 23 sau chiar până la orele 24.

Unităţile selfbanking aparţin Grupului ING Bank şi constau în unităţi care prezintă doua încăperi: una clasică, în care clienţii sunt serviţi de personal de specialiate (de obicei doar 34 persoane) şi o încăpere în care clientul poate intra atât în timpul orelor de program când funcţionează cu angajaţi, cât şi peste orele de program sau în weekend când, pe baza unei cartele obţinute ca urmare a

126

deschiderii unui cont (inclusiv de card) – poate pătrunde în acea încăpere pentru a efectua operaţiuni specifice: retrageri de sume, efectuarea unor plăţi către o serie de furnizori de utilităţi publice care sunt în parteneriat cu banca sau pot chiar achita unele rate de credit sau asigurări către grupul financiar ING. Astfel de unităţi au fost implementate şi de ABN Amro Bank şi urmează a fi lansate şi de către Bancpost.

Centrele ipotecare sunt de dată mai recentă; s-a constatat ca valoarea mai mare a creditului şi complexitatea problemei impun deschiderea unor unităţi speciale care să discute numai problemele creditelor ipotecare. Prima bancă care a deschis o astfel de unitate este Raiffeisen Bank.

Unităţile mobile au fost iniţiate pentru prima oară în România de către Banca Raiffeisen pentru Locuinţe. Întrucât distribuitorii produselor acestei bănci (programe de creditare imobiliară pe bază de depozite efectuate la aceeaşi bancă

cu dobânzi reduse) sunt consilierii individuali, s-a luat hotărârea de a iniţia un fel de caravană bancară motorizată care sa oprit în zece mari oraşe ale ţării şi a iniţiat popularizarea şi vânzarea acestor servicii specifice către populaţie.

Cafenelele bancare au fost iniţiate acum doi ani de către Banca Transilvania. Cafeneaua bancară este rezultatul parteneriatului dintre o cafenea (sau un lanţ de cafenele) şi o bancă, în sensul că, în incinta cafenelei respective îşi desfăşoară activitatea un mini punct de informare bancară care oferă infomaţii, pliante şi broşuri cu produsele şi serviciile băncii respective şi care pune la dispoziţia clienţilor potenţiali şi reviste sau ziare de profil financiar – bancar (inclusiv asigurări). O formă mai dezvoltată şi mai eficientă a cafenelei bancare a adus-o Banca Comercială Română care a unit,practic, printr-un coridor, cafeneaua bancară de unitatea băncii propriuzise. Această idee a fost preluată ulterior şi de ING Bank şi Volksbank. Astfel de cafenele bancare se găsesc în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Sibiu.

Poşta reprezintă o altă modalitate de distribuţie a produselor bancare şi a instrumentelor de publicitate/promovare. În ultimii ani, una dintre băncile mari din România, Bancpost, a încheiat un acord de parteneriat prin care desfăşoară unele activităţi bancare (de atragere de disponibilităţi, de plată a pensiilor şi a alocaţiilor şi chiar de microcreditare) prin unităţile Poştei Române, reuşind, în acest fel, să-şi dubleze reţeaua naţională de unităţi.

ATM- urile (Automatic Teller Machine) sunt binecunoscutele bancomate. Ele au apărut în România anului 1995 şi sau dezvoltat constant, ajungând să depăşească reţeaua de unităţi ale băncilor. La sfârşitul anului 2006, numărul bancomatelor din România depăşea cu peste 1000 de unităţi numărul unităţilor teritoriale, ajungând la aproape 5.500 de unităţi. Acest lucru se explică prin faptul că, în afara unei chirii lunare de 50 -100 EUR/USD, costurile de întreţinere sunt mult mai mici decât costurile de funcţionare ale unităţilor, al căror personal fluctuează de la douatrei persoane, până la câteva sute în cazul marilor sucursale judeţene sau ale sucursalei municipiului Bucureşti. Desigur că şi serviciile oferite sunt mult mai restrânse, dar şi acest inconvenient a început, în ultimii doi treiani să pălească când băncile au introdus posibilitatea plăţii facturilor către furnizorii de utilităţi publice direct la bancomat (deci la orice oră din zi sau din noapte, 24 de ore din 24) sau achitarea ratelor de credit şi a primelor de asigurare prin ATM. Alte tranzacţii oferite de bancomat sunt: posibilitatea reîncărcării cartelelor telefonice mobile (BCR) sau chiar depunerea numerarului la bancomate speciale (Citibank).

ASV- urile (automatele de schimb valutar) au fost introduse în România de către Banca Comercială Română şi Raiffeisen Bank. Prin ele, clientul poate schimba direct, la aparat, dolari americani, euro, lire sterline şi franci elveţieni, în lei.

127

Ele au fost amplasate, la început, în punctele nodale din Bucureşti de către cele două bănci, dar cea care a dezvoltat o adevărată reţea naţională este BCR, care la sfârşitul anului trecut înregistra funcţionarea a 146 de aparate (circa 85% din reţeaua naţională de ASVuri).

Internet banking a fost introdus de circa patru ani în România. La început, băncile ofereau numai simple informaţii despre produsele şi serviciile lor, precum şi unele date mai importante despre bancă. Ulterior, aceste informaţii s-au diversificat (inclusiv în domeniul carierei sau a resurselor umane) şi au apărut unele tipuri de plăţi care se pot efectua prin Internet, inclusiv plata unor impozite către stat. Alte tipuri de plăţi se referă la transferarea unorsume de bani (inclusiv valuta) dintr-un cont bancar în altul, plata unor rate la credite, plata unor prime de asigurare sau plata integrală a unor produse cumpărate pe Internet cu ajutorul cardurilor virtuale.

Mobile banking a apărut în România tot acum patru ani. El oferea iniţial informaţii despre soldul unor conturi de depozite ale clientului. Ulterior, activitatea de mobile banking sa amplificat, acest canal oferind în prezent infomaţii şi despre: ultimele 5 tranzacţii efectuate, cele mai apropiate sucursale şi ATM -uri,cursurile valutare la zi, soldul la conturile de card sau chiar soldul unor credite personale. În prezent, serviciul oferă posibilitatea efectuării unor transferuri intra şi interbancare în lei, plata unor facturi de utilităţi şi a primelor de asigurare, reîncărcarea unor cartele telefonice şi altele. În prezent peste zece bănci din România oferă un astfel de serviciu bancar.

Call center- ul a fost introdus în România de către Raiffeisen Bank în 2003. Până atunci existase posibilitatea contactării telefonice directe a băncilor, dar contra cost, iar infomaţiile centralizate către un singur număr de telefon se refereau doar la problemele cu carduri. În rest, băncile ofereau numere de telefon ale sucursalelor unde se transfera problema către specialistul din unitatea bancară, clientul pierzând de mlte ori timp preţios şi achitând costul conversaţiei la finele lunii prin clasica factură Romtelecom. Odată cu introducerea callcenterelor, aceste informaţii se obţin gratis (prinTelVerde), iar la începutul convorbirii, clientul este direcţionat către gama de servicii care îl interesează (credite, carduri, plăţi de facturi, produse noi, campanii promoţionale, etc.). În plus, angajaţii callcentreului pot iniţia scurte cercetări de marketing sau pot prezenta clientului, telefonic, elemente noi ale unui produs relansat sau ale unui produs nou. În prezent, şaisprezecebănci oferă acest serviciu prin numere gratuite iar patru oferă acelaşi serviciu şi prin numere de telefon mobil.

Consultanţii financiari sunt acei distribuitori specifici care operează în băncile care nu au o reţea de unităţi dezvoltată. Acest lucru se observă mai ales la acele bănci care oferă programe de credite imobiliare pe bază de depuneri preliminare.

Ei activează atât în cadrul unităţilor bancare cât şi în cadrul unor reţele comerciale ale unor firme partenere sau în cadrul unor târguri sau expoziţii cu caracter financiarbancar.

După cum am prezentat anterior, există şi posibilitatea utilizării acestor consultanţi financiari în cadrul unor caravane bancare. În România anului 2004, în sistemul bancar se lansase ideea unui supermarket bancar legat de faptul că, în cadrul grupului

BCR, se puteau face depozite, contracta credite şi lua carduri, se puteau cumpăra şi vinde acţiuni(BCR Securities), se putea cumpăra în leasing (BCR Leasing), se putea crea şi gestiona un portofoliu de investiţii care cuprindea: acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat, participare la fonduri mutuale de investiţii, la alte fonduri participative şi la societăţi imobiliare (BCR Asset Management) şi se puteau încheia asigurări (BCR Asigurări).

Realitatea a dovedit că este extrem de greu să realizezi toate aceste activităţi sub un singur acoperiş, deci la o singură sucursală.

128

In incheiere remarcam faptul ca unii specialişti consideră, la ora actuală, că principale canale de distribuţie sunt următoarele:- Sucursala (adică primele 8 categorii mentionate mai sus)

- ATM - urile - Call centerele - Poşta - Minisucursalele - Internetul - Robotul telefonic - Telefonul mobil - Televiziunea digitală

5.4. COMUNICAREA - ESENTA RELATIEI BANCA-CLIENT

Comunicarea reprezinta transferul unui mesaj de la o parte la cealalta in asa fel ca mesajul sa fie receptionat , inteles si sa se si achizitioneze in consecinta " (Peter Drucker ) .

Comunicarea in marketing reprezinta ansamblul semnalelor emise de o intreprindere in directia clientelei sale , a potentialilor cumparatori , a partenerilor intreprinderii (furnizori , distribuitori ) , concurentilor , dar si a personalului sau , in scopul facilitarii relatiilor comerciale ale intreprinderilor respective

.Comunicarea , in cadrul bancii , poate fi definita ca reprezentand procesul prin care are loc schimbul de mesaje , informatii , idei , in vederea realizarii obiectivelor individuale si comune ale membrilor bancii

.Comunicarea urmareste : - sa fim receptati (auziti sau cititi ) ; - sa fim intelesi ; - sa fim acceptati ; - sa provocam o reactie .Prin politica sa de imagine o banca incearca sa-si faureasca o identitate care sa o diferentieze de concurentii sai . Imaginea bancii rezulta , de obicei , din urmatoarea combinatie : - imaginea interna (cultura bancii ) ; - imaginea de marca ( se refera la notorietate , la perceptia pozitiva sau negativa de catre mediu , pozitia fata de

concurenta ) ; - imaginea sociala ( rolul bancii in societate ) .In masura in care grupurile cu care se afla in relatie banca sunt variate , crearea unei imagini unice , cand schimbarile mediului

sunt frecvente , reprezinta un factor de reusita .Deoarece asteptarile clientilor cresc si ei devin mai exigenti cu fiecare serviciu primit , banca trebuie sa fie gata sa reactioneze .

Clientii vor alege banca in care li se vor asigura toate serviciile la un standard ridicat Departamentului de marketing ii revine un rol important in promovarea imaginii bancii si trebuie sa se asigure ca aceasta este

potrivita , si anume " calda si prietenoasa " .129

Pentru a beneficia de fidelitatea clientilor , banca se va orienta in analiza corelata a factorilor de influenta a comportamentului acestora , dar nu va omite monitorizarea comportamentului concurentei ( respectiv, serviciile oferite de alte institutii bancare ) .

Astfel , se vor identifica: - strategiile bancilor concurente obtinandu-se informatii referitoare la caracteristicile si calitatea serviciilor oferite ,

- mixul de marketing , - standardul de servicii asigurat clientului , - pretul , - modalitatile de sponsorizare - orice campanie de reclama si promovare pe care le desfasoara .

Toate aceste elemente determină, pentru fiecare client în parte, o anumită „imagine de marcă”, mai mult sau mai puţin subiectivă, a instituţiei bancare respective, ca prestator de servicii

În final, această imagine a băncii contează cel mai mult pentru client atunci când acesta se decide să revină pentru achiziţionarea unui anumit serviciu de la banca respectivă. Astfel, această imagine, prin factorii săi determinanţi, poate constitui un mijloc utilizabil în scopul fidelizării clienţilor.

CAPITOLUL VI

PRODUSE SI SERVICII BANCARE130

IN SISTEMUL BANCAR ROMANESC

CONSIDERATII GENERALE

PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR FIZICE – RETAIL BANCAR

- PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU MOBILIZAREA RESURSELOR - PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU FINANTAREA PERSOANELOR FIZICE

(PRODUSE DE TIP CREDIT)

CARDURILE BANCARE

131

PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE– CORPORATE BANCAR

- PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU FINANTARE (PRODUSE DE TIP CREDIT) - PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU MOBILIZAREA RESURSELOR

CONSIDERATII GENERALE

Vom incepe prezentarea principalelor servicii si produse bancare existente astazi pe piata bancara din tara noastra pornind de la functiile traditionale ale unei banci comerciale, cu vocatie universala si anume:

- să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice;- să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi;- să acorde împrumuturi clienţilor care solicită credite, folosind depozitele atrase.

In context reamintim ca insasi oferta unei bănci către clienţii săi derivă din aceste trei funcţii principale aleBăncilor. Pornind de aici vom constata ca bancile pun la dispozitiia clientilor lor o multitudine de produse si servicii bancare pe care le diferentiaza si dupa calitatea pe care acestia o au :

- persoane fizice – piata de retail (Retail bancar)- persoane juridice – piata corporate (Corporate bancar)

Readuc in memeoria dvs . plansa de prezentare a structurii produselor si serviciilor bancare pe care o banca cu vocatie universala ( o banca comerciala) le pune la dispozitia sau le presteaza in folosul clientilor sai , aflata la finele Cap. III

132

6.1.PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR FIZICE – RETAIL BANCAR Fara a fi limitativa prezentarea produslor si serviciilor bancare pentru persoanele fizice – piata de retail- se refera la : 6.1.1.PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU MOBILIZAREA RESURSELOR (PRODUSE DE ECONOMISIRE)

Un rol important in mobilizarea resurselor bancare il joaca procesul de economisire, in baza caruia o fractiune din venitul individual sau national este retinuta de la consumul imediat, fiind pastrata pentru un consum viitor sau pentru constituirea unui plasament.

Putem individualiza mai multe tipuri de economisire in functie de destinatie si de suportul economisirii, astfel:- economisire bancara clasica, care isi gaseste o corespondenta directa in bilantul bancar prin conturile clientelei;- economisire financiara ce are la baza tranzactii cu tituri:- economisire in produse de asigurari si sunt avute in vedere in primul rand produsele de asigurari de viata- economisirea pentru pensii se realizeaza sub forma unor produse specifice, precum cele gestionate de fondurile de pensii.In constituirea resurselor bancare, un rol important si direct este jucat de primele doua tipuri de economisire. De remarcat faptul ca pe piata exista produse adaptate celor patru tipuri de procese de economisire (depozite la termen, certificate

de depozit), dar exista si produse complexe ce raspund mai multor nevoi (conturi curente, produse de asigurari cu capitalizare). Intr-o succinta prezentare cele mai importante produse de economisire destinate pietei de retail sunt :

6.1.1.1.Contul curent nominativ La baza economisirii bancare clasice se afla contul bancar, cu ajutorul caruia banca mobilizeaza resurse, iar titularul contului

isi satisface anumite nevoi legate de securizarea sumelor economisite, valorificarea acestora si utilizarea lor in operatiuni de plati. Putem privi contul bancar ca pe un instrument contabil care evidentiaza operatiunile efectuate de banca pentru clientul sau si

anume :- incasarile si platile in numerar ale clientului bancii;- transferul de sume la si de la alte conturi bancare catre acesta.Contul este un cont bifunctionel ,soldul contului determina pozitia clientului in raport cu banca, debitoare sau creditoare.Soldul creditor evidentiaza disponibilitatile din cont iar soldul debitor reflecta platile efectuate de catre client pe credit sau

descoperit de cont. Contul curent este , deci, instrumentul ( produsul bancar) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau imputernicitul pe cont (de exp. plati , incasari, depuneri si retrageri de numerar, viramante intra si interbancare , inclusiv inregistrarea operatiunilor cu carduri , etc) . Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client, cu varsta minima de 18 ani , cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti. Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire. Contul curent este destinat inclusiv inregistrarii operatiunilor cu carduri efectuate conform prezentului contract ( CGB) Vizualizarea soldului curent se poate realiza utilizand diverse servicii bancare, cum sunt :

- serbiciul Internet Banking ( cu diverse denumiri de la banca la banca de exemplu Clik 24 Banking BCR)-serviciul Mobile banking (Mobillis la BRD, SmartTel la Bancpost, etc)

135

-prin extras de cont de la banca. Elementul principal de identificare a unui cont curent bancar este Codul IBAN ; ( International Bank Account Number)

El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent, exprimate in lei sau valute. Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe ( de la 0 la 9)

Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice , care, considerate de la stanga la dreapta , au urmatoarea semnificatie:

ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700- 2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania)- 2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN;- 4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii sau a

trezoreriei – BIC inseamna Bank Identifier Code);- 16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis la

respectiva unitate teritorial a bancii.

6.1.1.2. Contul Escrow Contul Escrow este deschis la cererea clientilor titulari platitori, (pf sau pj) in conditiile in care aceste persoane doresc sa puna la

dispozitia unui tert beneficiar o anumita suma de bani (lei sau valuta) in anumite conditii. Aceste conditii se refera la transferul banilor de catre banca catre tertul beneficiar si sunt mentionate intr-o conventie incheiata intre banca si cei doi parteneri de afaceri ; platitorul si beneficiarul .

Contul Escrow are urmatoarele caracteristici :- titularului platitor ii este garantata de catre banca pastrarea depozitului pana la momentul depunerii de catre beneficiar a

documentatiei prevazute in conventie , pe care banca o analizeaza si daca este corespunzatoare dispune efectuarea platii catre beneficiar;

- titularul platitor are dreptul recuperarii sumei totale din soldul contului Escrow , daca termenul de depunere a documentatiei de catre baneficiar a expirat sau daca beneficiarul se afla in stare de faliment dovedit legal;

- beneficiarului , ii este garantata incasarea drepturilor sale , in limita disponibililui existent in contul Escrow cu indeplinirea conditiilor stipulate in conventia incheiata;

- dobanda aferenta contului Escrow este bonificata titularului sau beneficiarului, in functie de clauzele contractuale;- in general rata dobanzii aferenta contului de depozit Escrow este mai mica decat dobanda bonificata de banca la depozitele la

termen obisnuite. Exemplu de utilizare a unui cont Escrow: Firma X , furnizoare de apa potabila intr-un oras , achizitioneaza de la firma Y o instalatie

complexa de tratare a apei. Ambele au contul curent deschis la banca B. Cei doi parteneri (vanzator si cumparator) convin cu banca B ca firma cumparatoare sa deschida un cont Escrow unde sa se colecteze ( de la consumatorii de apa), in timp de 30 de zile suma necesara

136

pentru plata instalatiei. Banca va imobiliza aceste disponibilitati in timp de 30 de zile si la finele perioadei , daca tranzactia are loc, atunci , pe baza documentatiei convenite in conventie va dispune plata instalatiei.

Daca tranzactia de vanzare cumparare a instalatiei nu se realizeaza in perioada de valabilitate a contractului Escrow suma de bani din contul Escrow + dobanda raman la dispozitia firmei care a vrut sa o cumpere.

DEPOZITE : Depozitele bancare, sunt produse bancare destinate persoanelor fizice şi juridice, şi constituie mijloace băneşti încredinţate unei băncii spre păstrare, fără specificarea unui termen sau pe un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă conform termenului stabilit mijloacele băneşti cu o dobândă stabilită.

Dobânda reprezintă (la depozite) preţul pe care-l primeşte deponentul, persoana fizică sau juridică, pentru depozitele constituite.- poarta denumirea de dobanda pasiva – si constituie , pentru banca un element de cheltuiala.

Pentru deschiderea unu cont de depozit este necesar deschiderea unui cont de disponibilităţi băneşti – cont curent – care se deschide conform normelor bancare care prevăd acest lucru.

Clientul depune la ghişeu ordinul de plată prin care alimentează depozitul împreună cu cererea pentru constituirea depozitului completată cu toate elementele privitoare la sumă, termen şi dobânda acordată.

O data încheiată negocierea, se întocmeşte, în funcţie de convenţia, contractul care prevede: părţile contractante cât şi obligaţiile dintre aceştia cum ar fi:

- valoarea depozitului; - perioada şi data la care începe depozitul; - contul în care este înregistrat depozitul, - dobânda anuală; - contul în care este înregistrată dobânda la scadenţă; - dreptul băncii de a modifica dobânda; - dobânda la vedere plătită de bancă în situaţia în care se retrage suma înainte de termen; - prelungirea automată a depozitului la expirarea termenului în situaţia în care titularul nu se prezintă la bancă; - ziua în care se înregistrează dobânda; - comisioanele pe care le aplică banca la depozit

Documentatie : Pentru deschiderea acestor conturi de depozite, clientul trebuie să prezinte anumite acte cum sunt: - cererea de deschidere de cont;

- fişa specimenelor de semnătură; - hotărârea AGA prin care se desemnează persoana pentru deschiderea şi ridicarea sumelor din cont; - în cazul în care un asociat este persoană fizică străină, în mod obligatoriu, se solicită suplimentar o împuternicire care

trebuie tradusă şi legalizată la notarul public; - certificatul firmei de înmatriculare şi în funcţie de tipul de depozit folosite există documente specifice, tipizate pentru fiecare

depozit în parte;- convenţia de certificat de depozit se întocmeşte în 2 exemplare şi conţine toate elementele necesare.

137

6.1.1.3 Depozite la vedere se constituie si se evidentiaza in contul curent. In practica bancara depozitele la vedere sunt denumite ,( sunt insasi ) disponibilitatile banesti. Acestea pot fi utilizate in orice moment de titularul contului pentru plati , transferuri sau retargeri de numerar.

Normele bancare le definesc ca depozite pana la o zi dar de fapt depozitele la vedere sunt cele care nu au termene si sunt permanent la dispozitia titularului.

Datorita volatilitatii lor , adica pot fi cheltuite in orice moment, acestea au un nivel de retribuire foarte scazut , de genul 0,1% sau nu sunt remunerate deloc asa cum se procedeaza in tarile cu un nivel de dobanda scazuta.

Volumul depozitelor la vedere este important pentru o banca , practica demonstrand ca daca excludem oscilatiile zilnice , cca 30% din depozitele la vedere raman in conturi pe perioade mai indelungate. (Atentie aici sun incluse si sumele aflate in contul curent si al persoanelor juridice!!!) .

Acest sold permanent reprezinta o sursa stabila pentru banci care sunt interesante de a avea o valoare cat mai mare a acestui sold permanent..De aceea sunt vizate ca si clienti cu prioritate companiile mari, supermarketuri, companii de gaz si curent electric, mari angajatori , care vor avea in conturile proprii solduri mari ale conturilor curente deci ale depozitelor la vedere dar pot sa determine angajatii sa-si tina in conturi curente de retail propriile rezerve de lichiditati. Pentru o mai mare atractivitate bancile ofera ca un produs mixt depozite la vedere cu transfer automat in depozite la termen a sumelor ramase in contul curent la finale zilei si care depasesc o anumita limita valorica.

6.1.1.4. Depozite la termen evidentiate in Contul de depozit la termen care este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client avand o functie de economisire.

O scurta structurare a diferitelor tipuri de depozite la termen poate fi facuta dupa urmatoarele criterii : In functie de modul de plata a dobanzii : - Depozite la termen cu capitalizarea dobnzii . In acest caz , periodic (lunar , la tei luni , etc functie de termenii din contract)

dobanda se adauga la suma de bani depusa initial in contul de depozit , iar la noul sold al contului de depozit se aplica din nou rata de dobanda. Depozitele cu capitalizare a dobanzii au in mod obligatoriu clauza de prelungire automata.

- Depozite la termen fara capitalizarea dobanzii . In acest caz , la sfarsitul maturitatii initiale a depozitului dobanda se transfera in contul curet , unde deponentul are acces la aceast dobanda.

In functie de reinnoire sau prelungire ( pe acelasi termen initial ) a contractului de depozit la termen.- Depozit la termen cu prelungirea automata a depozitului . La sfarsitul maturitatii depozitului , depozitul se prelungeste

automat pe un termen egal cu maturitatea initiala a depozitului. Depozitul se va prelungi cu rata dobanzii practicata de banca la data prelungirii indiferent daca rata dobanzii este fixa. . Astfel ,

rata dobanzii fixe se modifica la expirarea maturitatii initiale a depozitului , pe urmatorul termen , aceasta avand acum alta valoare.. De asemenea , daca depozitul are optiunea de capitalizare a dobanzii , dobanda se adauga la suma depusa initial. . Pentru

maturitatea urmatoare , egala cu maturitatea initiala , , rata dobanzii se va aplica la suma initial plasata + dobanda obtinuta pe maturitatea precedenta.

138

- Depozite la termen fara prelungire automata. In acest caz depozitul la termen va avea maturitatea sau scadenta initiala unica si nu va exista capitalizare.

De asemenea , la sfarsitul maturitatii initiale a depozitului la termen suma acestui depozit se va transfera in contul curent devenind depozit la vedere (cu dobanda la vedere). Iar depozitul la termen se desfiinteaza.

In functie de variabilitatea ratei dobanzii avem :- Depozite la termen cu rata de dobanda variabila . In acest caz banca modifica rata dobanzii pe parcursul maturitatii depozitului

in functie de evolutia ratelor dobanzilor pietei interbancare.(cotatiile interbancare)Ratele dobanzilor pietei interbancare (cotatiile interbancare) sunt reprezentate de : - ROBOR – pentru depozitele bancare in lei; - EURIBOR – pentru depozitele interbancare in EURO

- LIBOR – pentru depozitele interbancare in USD.- Depozite la termen cu rata de dobanda fixa. La aceste depozite banca asigura o rata de dobanda fixa pe maturitatea din contract

a depozitului , indiferent de evolutia ratelor dobanzilor pe piata. Este recomandabil achizitionarea acestor depozite mai ales in cazul in care se anticipeaza scaderea ratei dobanzii pe piata interbancara.

In functie de optiunile si scopul de marketing al bancii , exista :- Depozite la termen cu plata periodica a dobanzii . La aceste depozite , la anumite perioade de timp , ( de exemplu lunar ) banca

plateste clientului dobanda acumulata pana la intervalul respectiv, astfel ca se primeste dobanda inainte de termenul final ( inainte de data maturitatii) al depozitului la termen.

- Depozite la termen cu dobanda platita in avans. In acest caz clientul primeste dobanda calculata pentru perioada aleasa pentru depozitare chiar in momoentul in care deschide depozitul la termen.

- Depozite la termen cu optiunea de a retrage o parte din numerar inainte de termenul de maturitate. Pentru acest tip de depozit , indiferent de perioada depozitului, se poate retrage o parte din suma depusa , inainte de scadenta depozitului. De obicei pentru aceste tipuri de depozite , banca bonifica dobanzi mai mici decat ratele dobanzilor oferite la depozitele standard.

- Depozite la termen cu dobanda care creste o data cu prelungirea perioadei initiale de constituire. De exemplu : rata obanzii pentru primul trimestru este de 7% , pentru al doilea trimestru este de 7,5% pentru al treilea trimestru este de 8,5% iar pentru ultimul trimestri este de 10%

Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD- GSG de exemplu sunt : . Depozite la termen:

- dobânda variabilă- plata dobânzii se face lunar sau la expirarea termenului;

Depozitul 1000:- dobânda fixă;- plata dobânzii se face la expirarea termenului;

Progresso:- dobânda progresivă;- plata dobânzii se face la 180 de zile calendaristice.

139

Exemplu : calculul dobanzii si a soldului depozitelor bancare Facem precizarea ca in toate contractele produselor de economisire , rata dobanzii este anuala (exprimate in % pe an. Exp.

dobanda de 7% este dobada de 7 procente (puncte procentuale) la un depozit cu maturitatea de un an) Fie urmatoarele notatii :- S = suma initiala depusa in contul de depozit la termen.

- Sf = soldul contului depozitului la termen ( suma finala a depozitului) dupa mai mult multipli de maturitati (perioade) ale depozitului;

- R = rata nominala anuala de dobanda din contractul de depozit bancar;- ri = rata de dobanda , ca fractie zecimala , (puncte procentuale) pe perioada (maturitatea initiala) a depozitului;- T = sfarsitul scadentei depozitului , adica intervalul de timp in care se economisesc banii prin banca. T include unul sau mai multi

multiplii de maturitati initiale ale depozitului , daca exista prelungirea automata a depozitului la termen.- Df = dobanda corespunzatoare soldului contului de depozit Sf. Tot timpul , pentru determinarea dobanzii se inmulteste soldul

contului de depozit cu rata de dobanda corespunzatoare termenului pe care sunt depusi banii..

Exista urmatoarele situatii practice :

a) - r1 = rata anuala de dobanda din contractul de depozit / 12 (impartit la 12 luni) daca maturitatea initiala este de 1 luna . 16:12

Exp. R = 16% , atunci rata la maturitatea de o luna este de r1 = ---------- = 1,33% 100

b) - rt = rata anuala de dobanda din contractul de depozit /4 (impartit la 4 trimestre) daca maturitatea initiala este de 1 trimestru. 16 : 4

Exp. R = 16% , atunci rata la maturitatea de un trimestru este rt = ------------ = 4% 100 c) - rs = rata anuala de dobanda din contractul de depozit / 2 (impartit la 2 semestre) daca maturitatea initiala este de 1 semestru.

16 : 2 Exp. R = 16% , atunci rata la maturitatea de un semestru este rs = ------------ = 8% 100d) - ra = rata anuala de dobanda din contractul de depozit /1 (impartit la 1 an) daca maturitatea initiala este de 1 an. 16 ; 1 Exp. R = 16% , atunci rata la maturitate de un an este ra = ---------- = 16% 100

140

f) De asemenea , este posibil ca banca sa calculeze pe zi dobanda, utilizand in aces scop rata dobanzii pe zi care se obtine impartind rata anuala a dobanzii din contractul de depozit la 360 zile sau 365 zile dupa caz.

16 : 360Astfel dz = ------------- = 0,044% 100

Sa vedem cum se calculeaza dobanda in doua cazuri intalnite in practica bancara :a) Sa se calculeze soldul si dobanda aferenta unui depozit la termen , in care suma depusa este de 450 lei , iar scadenta

depozitului este unica la o luna.Din enunt constatam ca suntem in cazul unui depozit la termen fara capitalizare a dobanzii. In acest caz , avem R : 12 16 : 12 Df = S x r1 S = 450 lei ; r1 = ---------- = ----------- = 1,33 % ; Df = 450 x 1,33% = 5,98 lei Sf = S + Df 100 100

Sf = 450 + 5,98 = 455,98 lei

b) Sa se calculeze soldul si dobanda aferenta unui depozit la termen ,in care s-a depus initial suma de 450 lei , sfarsitul scadentei depozitului este de un trimestru ,cu capitalizare a dobanzii . cu prelungirea automata a maturitatii initiale de o luna ..

In acest caz avem :

Sf = S x (1 + r1 ) x ( 1 + r2 ) x ………(1 + rn)Df = Sf – S , si atunci :

S = 450 lei ; R = 16% ; T = un trimestru (trei luni) ; n = 3 luni , si calculam :

R :12 16 : 12 16 : 6 16 : 4r1 = ----------- = ---------- = 1,33% ; r2 = ----------- = 2,66% ; r3 = ---------- = 4% 100 100 100 100

Sf = 450( 1 + 1,33% )x(1 + 2,66%)x(1 + 4%) = 486,98 lei Df = 486,98 – 450 = 36,98 lei

141

6.1.1.5 Certificatul de depozitCertificatul de depozit este un produs bancar de economisire sub forma unui titlu de valoare emis de banca , care atesta

depunerea unei sume de bani.Certificatele de depozit sunt o varianta a depozitelor al termen, cu deosebirea ca acestea au numai dobanda fixa , constituie

titluri de credit, se pot rascumpara(vandut bancii de catre client ) si se pot negocia (se pot vinde si se pot cumpara) pe piata secundara. Certificatele de depozit sunt instrumente de risc minim si de lichiditate ridicata , putand fi utilizate de catre detinatorii lor in diferite

scopuri : scontare, gaj , garantii pentru diferite credite si pentru scrisorile de garantie bancara.Certificatul de depozit ca titlu de valoare are scadente si valori nominale prestabilite de catre banca . Scadentele ( maturitatile )

certificatelor de depozit sunt de 1 luna,3 luni, 6 luni, 9 luni, si se poate ajunge si pana la 2 ani sau 3 ani in functie de banca.

Exista doua tipuri de certificate de depozit : - certificate de depozit cu dobanda (sau cupoane)

- certificate de depozit cu discount. Certificatul de depozit cu dobanda (cupoanele) da dreptul titularului, la scadenta , sa i se returneze suma avansata

bancii impreuna cu dobanda cuvenita , iar restituirea inainte de scadenta determina remunerarea cu dobanda aferenta depozitelor la vedere. In general pentru achizitionarea acest tip de certificat de depozit nu este necesara deschiderea sau detinerea unui cont curent bancar.

Certificatul de depozit cu discount . La achizitionarea unui certificat de depozit cu discount , clientul constituie in banca un depozit mai mic ( pretul de achizitie PA) decat valoarea nominala (VN) a certificatului de depozit cu discount. Discountul este dobanda (D) . La scadenta posesorul acestui tip de certificat va primii valoarea nominala adica valoarea de achizitie + dobanda aferenta acesteia

Acest tip de certificat nu poate fi desfiintat inainte de 3 luni de la constituire, dupa care se poate retrage inainte de scadenta cu mentinerea nivelului dobanzii ( dabanda sa calculeaza la valoarea efectiv depusa de titular pe perioada de functionare a depozitului)’.

In general , pentru achizitionarea unui certificat de depozit cu discount ,este necesara detinerea si a unui cont curent si a unui cont pentru certificatele de depozit cu discount.

In acest context sunt valabile urmatoarele relatii la certificatul de depozit cu discount :

VN = PA + D adica Valoarea Nominala este = cu Pretul de Achizitie + Dobanda

VN – PA 365rd = ------------- x--------x.100 PA nzunde : - rd = rata anuala de dobanda aferenta certificatului;- nz = numarul de zile de la momentul achizitionarii certificatului de depozit cu discount , pana la scadenta certificatului.

142

Certificatele de depozit cu discount se pot vinde pe pietele secundare prin cesiune de creanta la o valoare negociata ( in principiu la o valoare mai mica cu dabanda pana la scadenta), dar si in functie de cerere si oferta.

In Romania nu s-a format inca o piata secundara pentru titluri de valoare si ca atare acestea se tranzactioaneza numai pe pietele externe.

Depozitele la termen si Certificatele de depozit , inclusiv cele cu discount, se evidentiaza in conturi distincte de depozite in care se reflecta creanta bancii fata de deponenti.

Pentru dobanzi functioneaza conturi separate in care se evidentiaza zi de zi sumele cuvenite deponentilor iar la perioada de dobanda ( lunar sau la sacdenta depozitului) suma se transfera in contul curent al deponentului .

Daca dobanda se capitalizeaza aceasta se transfera in contul de depozit si se formeaza o noua suma pentru reinnoirea depozitului.

Datorita faptului ca rata dobanzii la un certificat de depozit este fixa pe perioada de maturitate a acestuia este avantajos a se achizitiona un certificat de depozit in cazul in care ratele dobanzii la moneda in care este denominat certificatul de depozit sunt pe o tendinta descrescatoare

6.1.1.6 Conturi de economii sunt produse de economisire în LEI, EUR sau USD, care îmbină avantajele unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen. Conturile de economii imbraca diferite denumiri la banci ..

In BRD – GSG unele conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART, ATSPRINT, ATUCONT) si prezinta urmatoarele caracteristici esentiale :

Atustart: Destinat Clienţilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (neîmpliniţi). Atusprint: Destinat Clienţilor cu vârsta între 14 ani (împliniţi) şi 18 ani (neîmpliniţi) Atucont: - Cont de economii principal, destinat Clienţilor Băncii cu vârsta de 14 ani sau mai mare.In functie de tip, conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont. În calculul plafonului maxim (existent la

conturile Atustart şi Atusprint) nu sunt incluse dobânzile.Caracteristicile conturilor de economii sunt urmatoarele :- contul de economii se caracterizeaza prin flexibilitatea sumelor incasate si platite prin cont , permitand la orice moment de timp

depunerea de sume suplimentare de bani sau retragerea de bani (asemenatoare cu contul curent) fiind necesara de regula , existenta permanenta a unui sold minim. Daca nu este mentinut permanent acest sold minim , atunci contul de economii se desfiinteaza si sumele din el se transfera in contul curent.

- contul de economii se constituie pe o perioada (maturitate) nedeterminata sau , cu alte cuvinte nu are scadenta.- rata dobanzii bonificata la acest tip de cont este mai mare decat in cazul contului curent si mai mica (comparabila) cu rata

dobanzii la depozitul la termen.- contul de economii ae capitalizare de dobanda. In general in conturile de economii in lei plata dobanzii si capitalizarea dobanzii

se fac la sfarsitul fiecarei luni calendaristice. La conturile de economii in valuta plata si capitalizarea dobanzii se fac la sfarsitul fiecarui trimestru.

143

Concluzionand , contul de economii , prin caracterul sau de economisire flexibila , permite unei persoane economisirea lunara pentru o anumita perioada de timp , prin depunerea si gestionarea banilor cu usurinta , beneficiaza de dobanzi neimpozabile mai mari decat la disponibilul din contul curent.

6.1.1.7. Depozitele colaterale – reprezintă sume depuse într-un cont în vederea garantării unor obligaţii contractuale ale clientului, ce de exemplu:

- deschiderea de acreditive; - emiterea de scrisori de garanţie;- ordine de plată cu scadenţă; - cecuri certificate; - garanţii gestionari

6.1.2 PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU FINANTAREA PERSOANELOR FIZICE - CREDITE RETAIL -

6.1.2.1. Definitii ,rol, continut , caracteristici, tipologie. Potrivit legii bancare creditul este definit ca :- orice angajament de punere la dispozitie sau acordare a unei sume de bani ori,- prelungirea scadentei unei datorii in schimbul obligatiei sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau- orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporaeza o creanta ori a altui drept la incasare a unei sume de bani.

Rezulta ca in relatiile de credit apar doi parteneri , creditor si debitor, care de regula sunt bancile in pozitie de creditor si agentii economici , populatia sau statul in pozitie de debitori.

De aici si constatarea ca creditele reprezinta creante detiute de banca asupra clientelei , creante care au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si ale intreprinderilor.

Rolul creditului In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important ( Atentie !!!) concretizat in urmatoarele elemente de relevanta:

Creditul faciliteaza schiburile acesta reprezentand primul rol jucat de credit care a stat si la baza aparitiei bancilor. Recurgerea la credit , materializata intr-o anticipare de venituri , permite obtinerea unui surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor achizitionate. (credite ptr. Finantarea consumului , credite ptr. Cumpararea de bunuri de larg consum, credite pentru locuinte, credite pentru finantarea investitiilor, etc)

Creditul stimuleaza productia si sustine cresterea economica Dezvoltarea activitatii de productie depinde in foarte mare masura de posibilitatea in care capacitatile de productie pot fi inlocuite (investitii noi) , modernizate sau extinse.

Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat.

144

Pe de alta parte el ofera cumparatorilor resurse financiare , stimulnd astfel consumul ( consum care satisface atat nevoile persoanelor fizice cat si a intreprinderilor investitoare exp. materiale de constructii , , etc) In acest mod creditul creeaza cererea pentru productia oferita.

Efectele cerditului asupra productiei nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar , ci se extind in direct si la alte intreprinderi ( cum si asupra populatiei )

Creditul joaca un rol important in creatia monetara. Deoarece , in conditiile in care o banca acorda un credit , ea creeaza fluxuri monetare. Sunt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite , fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor.. Prin creditare , bancile comerciale creaza moneda in economie.(de reamintit expunerea intitulata „Banii bancii” din prima zi de curs)

Trasaturi caracteristice ale creditului Pentru a evita unele probleme extrem de delicate in utilizarea acestor produse bancare , clientii trebuie sa cunoasca

caracteristici ale creditelor , proces care se realizeaza in stransa interactiune cu personalul bancar care isi desfasoara activitatea in front office (consilieri de clientela , ofiteri de credite , consilieri de marketing , etc)

Retinem, deci , doar cateva din principalele trasaturi caracteristice ale creditului si in context a activitatii de creditare bancara : In activitatea de creditare exista principii generale de creditare care dacă sunt aplicate consecvent permit reducerea

gradului de incertitudine şi a riscului implicat în creditare: (ATENTIE : aceste principii sunt valabile si creditelor care se acorda si mediului de afaceri corporate !!)

Operaţiunile de aprobare şi acordare a creditelor se bazează pe prudenţa bancară ca principiu fundamental, precum şi pe analiza viabilităţii şi realismului afacerilor în vederea evaluării capacităţii debitorului de a rambursa creditul contractat şi de a plăti dobânda aferentă.

De asemenea, cu ocazia acordării unui credit, banca trebuie să ţină seama de influenţa factorilor externi asupra proiectelor propuse de solicitanţii de credite, adică aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra desfăşurării afacerilor şi rambursării creditelor.

Solicitantul creditului Acceptul unei bănci de a acorda un credit solicitat de catre o persoana fizica sau o persoana juridica reflectă punctul ei de vedere

privind capacitatea de rambursare prezentă şi viitoare a clientului sau. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cât mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client

şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această analiză banca trebuie să ia în considerare măsura în care îl cunoaşte pe client.

Analiza se face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional. Dacă solicitantul este deja un client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale referitoare la acesta (de exemplu, referitor la creditele anterioare: a fost respectat graficul de rambursare a ratelor şi dobânzilor). Orice solicitant de reînnoire a unui credit se bazează pe relaţiile anterioare cu clientul.

Solicitările noilor clienţi trebuie tratate diferit. Dacă cel care solicită creditul nu este un client al băncii, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre integritatea şi situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea.

145

Banca va analiza toate actele şi documentele solicitantului de credit pe toata perioada in care exista aceasta relatie financiara conform contractului de creditare semnat de cei doi parteneri ( inainte de acordarea creditului , pe parcursul perioadei de creditare si pana la stingerea ultimei datorii a clientului fat de banca) .

Acease analize si verificari se fac cu scopul de a evita înregistrarea unor pierderi însemnate ca urmare a nerambursării creditului de către debitor. Aceasta deoarece operaţiunile de creditare se derulează pe seama resurselor proprii şi a celor atrase, iar obţinerea unor pierderi ca urmare a derulării activităţii de creditare afectează în mod negativ profitul bancar şi întreaga activitate a băncii.

Problemele cheie asupra cărora banca trebuie să se concentreze când analizează situaţia unui client care a solicitat un credit se referă la:

- natura activităţii desfăşurate, - situaţia patrimonială, - rezultatele economico-financiare, - capacitatea managerială, - credibilitatea, - potenţialul economic, organizatoric şi financiar ,

În practică, analiza creditului din punct de vedere al solicitantului creditului este cunoscută şi sub denumirea de caracterul şi capacitatea de rambursare al clientului.

Pentru ca o persoana fizica sa poata accesa un produs de natura creditului este nevoie sa indeplineasca o suma de conditii , intre care precizam : - să fie angajat cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată şi să realizeze venituri certe, cu caracter de permanenţă care să asigure plata lunară a ratelor de credite şi a dobânzilor aferente. - pensionar;

- salariat cu contract de muncă pe perioadă determinată, cu condiţia rambursării creditului şi achitării dobânzii pe perioada valabilităţii contractului de muncă;

- persoană fizică care realizează venituri, conform declaraţiei de venituri, confirmate de administraţia financiară. - să deschidă la bancă un cont curent în care se vor depune iniţial, dupa caz, avansul minim solicitat ca sursă proprie, iar ulterior ratele lunare totale de rambursat; - să garanteze rambursarea creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente atât cu veniturile ce le realizează, cât şi cu garanţii reale şi personale; - să accepte ca plăţile din contul de credit să fie efectuate prin virament, eliberarea sumelor în numerar din credite fiind acceptata doar pentru anumite categorii de credite; - să nu înregistreze debite sau alte obligaţii neachitate la scadenţă către bancă şi terţi, potrivit declaraţiei pe propria răspundere din cererea de credit; - să participe la realizarea afacerii (proiectului) cu surse proprii al căror cuantum minim este stabilit de bancă pentru categoriile respective de credite.

Cererea de creditare - aspectele care vor fi luate în considerare atunci când se analizează cererea de creditare se referă la: - competenţa legală a solicitantului,

146

- destinaţia creditului (obiectul creditului), - estimarea sumei ce ar fi necesară clientului (valoarea creditului),- durata creditării, - eşalonarea ratelor scadente, - garantarea creditului solicitat, - marja de profit pe care o va încasa banca din credit (dobânda percepută pentru creditul acordat).

De asemenea, banca trebuie să ia în considerare dacă împrumutul solicitat se înscrie în politica de ansamblu de creditare al băncii.

Destinaţia creditului trebuie clar definită şi înţeleasă atât de către client, cât şi de bancă. Este esenţial ca banca şi clientul să cunoască valoarea creditului pentru că riscul de nerambursare a unui credit există atât în situaţia în care se solicită un credit prea mic, cât şi atunci când un client împrumută prea mulţi bani.

Durata de creditare , cuprinde: - Perioada de creditare reprezinta intervalul de timp de la incheierea acorului de imprumut pana la rambursarea totala a

acestuia. Exista o mare diversitate in ceeace priveste perioada creditarii, scadentele variind de la cateva zile ( credite de trezorerie sau operatiuni de creditare a creantelor comerciale ) la zeci de ani (credite ipotecare sau de dezvoltare)

- Perioada de gratie reprezinta o facilitate , acordata de catre banca pentru anumite situatii ( construirea de locuinte , investitii) pe o perioada bine determinara si presupune plata in aceaste perioada numai a sumelor reprezentand dobanda datorata bancii pentru creditul acordat. Aceasta petriaoda nu prelungeste termenul de rambursare stabilit in contractt . Pentru banca aceasta perioada reprezinta niste venituri amanate si este interesata sa reduca acest interval de timp pentru a nu imobiliza fondurile o perioada indelungata.

- Perioda de tragere reprezinta intervalul de timp in care imprumutatul poate sa efectueze trageri din credit . Aceasta incepe de la intrarea in vigoare a acordului de credit pana la un anumit moment cand sa prevede realizarea obiectivului propus pentru creditare.

Rambursarea creditului – are la baza prognoza fluxului de fonduri disponibile care va indica durata realistă a acestuia.Pentru ca o afacere să aibă succes, ea trebuie să aibă suficiente lichidităţi. Dacă clientul încearcă să ramburseze creditul

prea repede, s-ar putea să rămână fără lichidităţi şi să nu-şi poată desfăşura corespunzător activitatea în continuare sau chiar să dea faliment.

Perioada de rambursare este legată şi de durata de viaţă a obiectului creditului. Dacă de exemplu un echipament cu o durată de funcţionare de cinci ani este achiziţionat pe bază de credit, durata rambursării creditului nu trebuie să depăşească cinci ani. Tipul de finanţare trebuie să fie adecvat destinaţiei creditului.

Rambursarea creditului se poate face prin trei modalitati : - rambursarea in rate egale – presupune ca marimea ratei sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe

masura rambursarii dobanda platita (in suma absoluta) va fi din ce in ce mai mica .- rambursarea totala la scadenta sau „in fine” – cand creditul se ramburseaza la final , iar dobanda se plateste periodic.- rambursarea prin anuitati constante face ca suma platita bancii ( rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de

rambursare.Anuitatea de poate stabilii cu ajutorul urmatoarei relatii:

147

d Anuitate = K x ------------------- ; unde : 1 – ( 1 + d )ˉ ⁿ

K = creditul ;d = rata anuala a dobanzii ( in puncte procentuale);n = numarul de ani (perioada de creditare)

In practica , creditele pe termen scurt se ramburseaza o singura data , la scadenta , iar creditele pe termen mijlociu si lung se ramburseaza in rate egale sau anuitati , in functie de conditiile negociate intre client cu banca creditoare.

Pentru creditele care se ramburseaza in rate , banca intocmeste un plan de rambursare (numit si scadentar), care se anexeaza la contractul de credit si in care se prevad datele la care vor avea loc platile si sumele pentru fiecare rata

Remunerarea creditului (dobânzi şi comisioane) - este foarte importantă deoarece constituie una dintre modalităţile principale prin care banca realizează profit. Băncile trebuie să se asigure că percep o rată a dobânzii care să asigure profitabilitatea fiecărei activităţi de creditare.

Riscul asumat prin acordarea unui credit trebuie reflectat în “recompensa” pe care o primeşte banca pentru acest credit acordat.

Dacă un credit presupune un risc mai mare este normal ca banca să perceapă o dobândă mai mare. Cu toate acestea, banca trebuie să-i permită clientului să dispună de suficient numerar pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea. În caz contrar, stabilirea unei rate de dobândă prea mare poate determina un risc de credit sporit.

Garantarea creditului - pentru a putea stabili o rată de dobândă mai mică şi totuşi să reducă pe cât posibil riscul de credit, banca trebuie să solicite debitorului garanţii. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în considerare capacitatea prezentă şi viitoare a clientului de a rambursa creditul din resurse proprii.

Decizia de creditare trebuie să fie luată înainte de a se aduce în discuţie garanţia. Banca va trebui să ia în considerare valoarea care se poate atribui în mod realist oricărei garanţii oferite de client şi cât de uşor va fi să transforme în numerar garanţia, în cazul că apare necesitatea executării ei.

Costul creditului ( DAE – dobanda anuala efectiva) Costul creditului se exprima intr-o rata anuala , si este constituit din urmatoarele cheltuieli :- cheltuielile cu dobanda .( dobanda , in cazul creditelor , remunereaza capitalul efectiv imprumutat .)- cheltuielile cu comisioanele .( comisioanele sunt destinate , in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unor

servicii :exp; comisioane de angajament care remunereaza banca pentru serviciile prestate pentru intocmirea dosarului de creditare; comisioane de administrare sau de gestiune care se percep de catre banca pentru gestionarea creditului ; etc)

- cheltuieli cu spezele bancare ( spezele bancare sunt destinate remunerarii banci pentru faptul ca ele presteaza in favoarea clientului activitati nebancare dar legate de activitatea de creditare ca de exemplu evaluarea bunurilor aduse in garantie, taxe notariale , etc)

Costul total al unui credit se exprima sub forma procentuala si poarta denumirea de Dobanda anuala efectiva (DAE) .Acesta este un concept impus atat in Uniunea europeana cat si in Statele Unite , fiind implementat pentru a permite consumatorilor de resurse imprumutate de la banci sa compare usor costul creditelor.

148

Cel mai usor mod de a intelege ce inseamna DAE este sa analizam un caz concret . De exemplu , daca intregul cost al unui credit ar fi format doar din dobanda , atunci cel mai bun credit se poate alege prin simpla

comparare a ratelor de dobanda , urmand sa alegem imprumutul cu dobanda cea mai scazuta.In realitate bancile percep , asa cum am prezentat si mai sus , o serie de comisioane si speze care fac dificila compararea

creditelor. Sa presupunem ca o banca acorda un credit , care are o rata a dobanzii de 10% si un comision initial de 3% , in tim ce alta banca practica o dobanda de 11% cu un comision lunar de 0,1% aplicat la soldul creditului. Care este mai scump? Este greu de spus deoarece in aceasta forma datele nu pot fi comparabile.

Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui credit. Mai precis DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi anualizate . In acest fel , devine

posibila compararea a doua credite , indiferent de tipul comisioanelor percepute.Diferenta dintre DAE si rata dobanzii este in mare parte , tocmai volumul acestor costuri suplimentare : comisioane initiale,

lunare , anuale , prime de asigurare de viata , etc.Precizam ca in DAE nu se includ nici o data anumite costuri cum ar fi : - comisionul de rambursare anticipata;- comisionul de penalizare in caz de intarziere;- costuril cu serviciile optionale ;Nu trebuie confundata DAE cu rata dobanzii deoarece ele joaca roluri diferite. DAE este doar un indicator care se exprima sub forma procentuala si nu este folosit in calculul dobanzii platite de catre client .

Dar la intocmirea documentatiei de creditare se calculeaza si acest indicator DAE tocmai pentru a putea compara doua credite : un credit cu DAE mic este mai ieftin decat un credit cu DAE mare.

Conform legislatiei actuale, bancile sunt obligate sa calculeze DAE pentru toate tipurile de credite oferite: credite imobiliare, credite auto, credite de nevoi personale (cu sau fara ipoteca), precum si la cardurile de credit. Prin urmare, atunci cand solicita o oferta de la orice finantator - fie banca sau institutie financiara nebancara (cum sunt companiile de leasing) - consumatorii au dreptul sa cunoasca nivelul DAE si valoarea acesteia trebuie inscrisa distinct in fisa standard cu informatii despre produs, pe care angajatii bancii sunt obligati sa o inmaneze solicitantilor de credite. Mai mult, nivelul DAE trebuie prezentat de banci in toate ofertele promotionale, astfel incat sa dea posibilitatea clientilor sa compare costul imprumuturilor. In final, nivelul dobanzii anuale efective (DAE)trebuie sa fie inscris si in contractul de credit.

O succinta tipologie a creditelor In literatura de specialitate cat si in practica bancara exista o multitudine de criterii dupa care se clasifica produsele de tip

creditare , operatie extrem de dinamica , calitate data de insasi dinamica dezvoltarii , in volum si structura , a nevoilor de surse financiare prezente in cererea persoanelor fizice , persoanelor juridice si ale statului.

Vom retine doar acele aspecte (criterii) care s-au permanetizat in timp si constituie osatura structurii creditelor bancare din sistemul bancar romanesc.

149

Dupa perioada pentru care pot fi acordate creditele sunt : - credite pe termen scurt: operaţiunile de împrumut a unor sume de bani pe o durată ce nu depăşeste 12 luni, cu excepţia

creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie; - credite pe termen mediu: a căror durată de rambursare este între un an şi cinci ani; - credite pe termen lung: creditele a caror perioda de rambursare depăşese durata de 5 ani. Dupa activitatea finantata: - credite de productie ; - credite de consum ;- credite pentru dezvoltare. Dupa tipul clientilor beneficiari: - credite acordate persoanelor fizice;- credite acordate persoanelor juridice. Dupa destinatie: - credite comerciale ;- credite bancare;- cerdite ipotecare;- credite obligatare.Creditul comercial : reprezinta o amnare la plata pe baza unor instrumente de plata (cambie , bielt la ordin ) sau o amanare a

platii , fata de scadenta inscrisa in contract sau documentele de livrare , acordata de furnizori sau de comercianti cumparatorilor. Acest tip de credit a devenit o practica larg raspandita , bunurile si serviciile fiind livrate cu plata la o luna sau mai mult. ( livrarea pe datorie).

Creditul comercial a devenit astfel o sursa atrasa , gratuita, care la nivelul unei economii reprezinta 10 % - 20% din resursele totale de finantare.

Creditul comercial se deosebeste de creditul bancar prin faptul ca producatorul sau comerciantul imprumuta banii sai in timp ce banca imprumuta banii deponentilor , banii (fondurile proprii) si fondurile obtinute din imprumuturile facute de banca de pe diferite piete monetare pentru completarea propriilor resurse.

Ceditul bancar : reprezinta principala forma de credit din economie . Aceasta se bazeaza pe depozitele bancare , imprumuturi de pe piata monetara , imprumuturi de pe piata financiara , si fondurile proprii ale bancilor.

Creditele pe termen scurt, in cea mai mare parte au ca sursa principala resursele imprumutate , pe termen scurt , de pe piata monetara.

Creditul pe termen mediu si lung are ca sursa principala imprumuturile de pe piata financiara.Am prezentat mai sus principalle caracteristici ale creditului bancar , care-l diferentiaza clar de creditul comercial.

150

6.1.2.2. Credite pentru finantarea nevoilor populatiei. Intr-o clasificare, oricand pasibil de fi imbunatatita si completata , produsele de tip credit ,pe care bancile le pun la

dispozitia persoanelor fizice , sun urmatoarele : Credite pe termen scurt: a) pentru populaţie: - credite de consum (se mai numesc si credite pentru nevoi personale)

- credite de trezorerie - punte (în lei) – acordate unui client, proprietar legal al unei locuinţe, care solicită o finanţare temporară în scopul achiziţionării altei proprietăţi imobiliare, vânzând apoi locuinţa deţinută anterior;

- credite de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale şi a unor forme de şcolarizare (în lei); - credite de trezorerie, nenominalizate (în lei) – maxim 6 salarii sau pensii nete lunare; - credite pentru petrecerea de sejur în străinătate (în valută); - credite pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătate (în valută); - credite pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz personal (în valută).

b) pentru persoane fizice autorizate: - credite pe termen scurt pentru finantarea activitatii curente

Credite pe termen mediu şi lung: a) pentru populaţie:

- credite pentru cumpărarea de bunuri de echipament menajer (în lei); - credite pentru cumpărarea de materiale de construcţii, obiecte şi instalaţii sanitare (în lei); - credite pentru cumpărarea de autoturisme motociclete şi bărci cu motor noi (în lei); - credite pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe şi/sau pentru cumpărarea de terenuri în intravilan (în lei); - credite ipotecare (în lei); - credite pentru amenajări şi reparaţii de locuinţe (în lei); - credite pentru plata unor forme de şcolarizare în străinătate (în valută); - credite pentru plata unor tratamente medicale în străinătate (în valută); - credite pentru achiziţionarea din import a unor bunuri de folosinţă îndelungată (în valută). b) pentru persoane fizice autorizate: - credite pentru achiziţionarea de inventar agricol mecanic (în lei); - credite pentru procurarea de animale de producţie şi reproducţie, plantaţii pomicole şi viticole (în lei); - credite pentru realizarea de investiţii – autovehicule, spaţii, utilaje (în lei); - credite pentru achiziţionarea din import de utilaje de strictă specialitate (în valută).

Vom prezenta in continuare cateva exemple de credite bancare destinate pietei de Retail , produse dintre cele mai des solicitate de catre persoanele fizice.

151

6.1.2.2.1 Credite de consum sau credite pentru nevoi personale ( exemplu de credite pe termen scurt ) Analiza creditelor de consum acordate persoanelor fizice prezinta unele particularitati in sensul ca : - sunt credite nenominalizate, adica aceste credite nu au o destinatie obligatorie , impusa in contractul de creditare.- volumul creditului este mai mic decat la persoanele juridice;- destinatia este predominanta catre consum ;- sursele de rambursare sunt legate in special de veniturile din salarii ;- sunt mai putin sigure , sunt considerate credite cu un risc ridicat, datorita incertitudinii in mentinerea functiei si fluctuatiei

fortei de munca;- garantarea creditelor se bazeaza tot pe aceleasi surse, chiar daca provin de la terti garantori. - din aceste motive , creditul de consum este mai scump decat celelalte credite garantate cu garantii reale (ipoteca , etc)

Analiza de creditare a persoane fizice se bazeaza pe o fundamentare mai simpla si se poate standardiza , ceeea ce ofera posibilitatea unei descentralizari a deciziei de creditare la nivelul unitatii bancare si deci cresterea operativitatii in acordarea creditului .

Putem afirma ca eforturile bancilor ( materiale, de IT , de specializare a resurselor umane , etc) de standardizare a analizei creditelor acordate pietii retail au imprimat acestui proces un caracter „de industrie a creditarii „ extrem de dinamica ,in tara noastra intre anii 2000 si 2008 , si mai temperata in aceasta perioada de creiza. Analistii financiari apreciaza ca finele anului 2011 poate fi considerat momentul reluarii creditarii de catre banci a clientilor persoane fizice , disparand sau atenuandu-se foarte mult riscurile caracteristice perioadelor de criza economica.

Analiza creditului se face dupa o anumita tehnica bancar , care , in general cuprinde urmatorii pasi :- incepe cu verificarea informatiilor cuprinse in documentatia de creditare ( contacte telefonice cu angajatorul , informatii

suplimentare de la casele de pensii , deplasari la aceste surse de informatii , etc)- continua cu consultarea Biroului de credit , institutie care centralizeaza automat informatii despre clientii cu probleme ( in

rambursarea creditelor, datornici, nerespectarea serviciului datoriei , etc)- urmeaza intocmirea unei Fise scoring , care include factorii de risc standard (care difera de la o tara la alta si de la o banca

la alta) evaluati dupa o anumita scala in vederea determinarii gradului de risc care trebuie sa se situeze peste sau sub un anumit prag stabilit de banca .

Un exemplu de fisa scoring , utilizat in practica bancara din tara noastra este urmatorul:

152

Criterii scoring de apreciere a persoanelor fizice solicitante de credite

Nr. Ctr. CRITERIUL VARIANTE

PUNCTAJ0 – risc minim5 – risc maxim

1. Tip de locuinta Vila proprietate personala 0Apartament proprietate personala 1Chirie fond locativ 2 Chirie 3

2. Durata rezidentei Pana la 1 an 51 - 3 ani 33 - 5 ani 2Peste 5 ani 0

3. Profesiunea practicata Salariat studii superioare 0Salariat studii medii 1Liber profesionist 2Muncitor calificat 3Pensionar 4Muncitor necalificat 5

4. Durata la acelasi loc de munca Pana la 1 an 51 - 3 ani 43 - 5 ani 35 - 8 ani 2Peste 8 ani 0

5. Telefon DA 0NU 4

6. Situatia familiala Celibatar 3Casatorit 2Divortat 4Vaduv 3

7. Nr. de persoane in intretinere 0 persoane 01 persoana 12 - 4 persoane 3Peste 4 persoane 5

153

8. Venit lunar net Sub 500 lei 5500 - 1000 lei 41000 - 2000lei 32000 - 3000 lei 2Peste 3000 lei 0

9. Referinte bancare Cont de depozit 0Credite angajate 3Fara cont in banca 5

10. Garantii Depozite bancare 0Garantii bancare 0Ipoteci 1Salariu 2Giranti 3Gaj 4Cesiune de creanta 5

TOTAL PUNCTAJPRAG maxim 40

Dupa cum se observa punctajul acordat pentru fiecare factor (criteriu de performanta) este cuprins intre 0 considerat de risc minim si 5 care este riscul maxim.

Fiecare dintre aceste criterii sunt importante , dar in practica analiza se concentreaza asupra veniturilor din salarii , inclusiv sumele asimilate ( prime , bonusuri , etc – important de stiut care este permanenta lor !!!! anuala , in mai multi ani consecutivi !!??) si alte surse cu caracter de permanenta ( venituri din chirii , venituri din precticarea unor activitati conexe , etc)

Din aceste venituri se deduc impozitele , iar din venitul net se deduc , in continuare eventualele obligatii ale solicitantului (personale – pensie alimentara , datorii din credite catre alte banci , etc)

Important de asemenea este si criteriul care defineste corectitudinea debitorului in achitarea ratelor scadente la creditele precedente.

- analiza se incheie printr-o procedura diferentiata, in functie de modul in care aceasta s-a efectuat , si anume : - daca analiza a fost facuta electronic , iar Fisa scorind este rezultatul unui soft (program special , care difera de la

abanca la alta ) atunci incheierea acestei etape este data de verdictul programului informatic , care atesta sau nu eligibilitatea clientului si autorizeaza acordarea creditului fara nici o alta conditie suplimentara.

- daca analiza a fost efectuata manual , atunci analiza se incheie printr-un referat al analistului de credite prin care acesta propune sau nu acordarea creditului .

In ambele modalitati de efectuare a analizei , o data cu aprobarea creditului (suma rezultata din analiza) se stabilesc : durata de creditare , ratele de rambursat , dobanda si comisioanele .

154

Caracteristicile tehnice ale Creditului de consum sunt urmatoarele :- Beneficiari: persoane fizice care îndeplinesc conditiile de eligibilitate solicitate- Destinatia: se acorda pentru satisfacerea nevoilor personale ale împrumutatului- Moneda de acordare: RON, EUR, USD,

- Suma maxima: 10.000 EUR (sau echivalent alte valute) – in general, mai mica decat cea aferenta creditului ipotecar/imobiliar- Termen maxim: de regula este un credit pe termen scurt dar in anumite conditii persoanele fizice pot beneficia de o creditare

de tipul creditului mediu si in cazuri exceptionale ale crditelor pe termen lung ( chiar 10 ani, )- Avans: nu este necesar- Dobânda: se stabileste în functie de termenul convenit cu clientul pentru rambursarea creditului- Solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobânda in urmatoarele forme:

- fix, variabil, revizuibil la un anumit interval sau- mix intre variantele precedente

- Garantii:- certificat de asigurare (asigurare de viata)- garant

- Capacitatea de rambursare se determina pe baza veniturilor certe nete lunare realizate din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate de catre solicitant/ coplatitori,din activitati independente, din depozite si dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de venit dovedite prin documente legale.

- Evaluarea bonitatii solicitantului –angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului/familiei acestuia sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului/ familiei sale

În plus fata de aceasta conditie, la acordarea creditelor, angajamentele de plata lunare decurgând din credite pentru nevoi personale precum si din alte contracte de natura creditului pentru investitii imobiliare, indiferent de creditor, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului/familiei acestuia.

- Modalitati de angajare a creditului: sumele se pun la dispozitia clientului prin cont separat de împrumut Platile se efectueaza prin alimentarea din contul separat de împrumut a contului curent, de unde se pot efectua plati catre terti,

dispuse prin ordine de plata sau ridicari de numerar Plafonul de credit poate fi pus la dispozitia clientilor si prin cont de card de debit- Modalitati de rambursare a creditului:

- la orice sediu al bancii, în numerar- virament in contul curent în lei/valuta- prin internet, din contul curent în lei/valuta, utilizând serviciul e–banking- la ATM din reteaua bancii, din contul de card de debit- prin mobile banking- prin retele mobile de consilieri vanzari/parteneriate

- Principalele costuri:- Comision întocmire si analiza documentatie (de catre forte de vanzare interne/externe)

155

- Comision acordare credit (flat - perceput o singura data la acordarea creditului)- Comision administrare (încasat si calculat lunar la valoarea creditului acordat/la sold)- Prima de asigurare pentru asigurarea imobilului care constituie garantia creditului- Comision rambursare anticipata

- Principale documente necesare:- Cerere de credit si adeverinta salariu (formular tip)- Certificat de casatorie sau hotarâre de divort, daca este cazul (copie)- Cartea de munca /contractul individual de munca- Talon de pensie sau decizie de pensionare- BI/CI pentru solicitant/ coplatitor(i)- Documente necesare pentru justificarea veniturilor realizate din alte surse, dupa caz

- Avantaje:- Finantarea oricarui proiect personal, rapid si usor, fara a fi necesara justificarea scopului utilizarii banilor- Posibilitatea Refinantarii creditelor angajate la alte banci, inclusiv suplimentarea acestora- Acordarea creditului fara aport propriu, garanti sau ipotecarea unui imobil- Obtinerea preavizarii creditului, în termen scurt si posibilitatea de tragere a acestuia intr-un termen inferior celui

ipotecar/imobiliar- Credit nenominalizat garantat cu garantii reale mobiliare/imobiliare, în lei/valuta- Suma maxima: în functie de capacitatea de rambursare si de garantiile constituite, dar nu va putea depasi valoarea

de garantie a imobilului (constructie si/sau teren) ce urmeaza a fi admis în garantie sau un procent (ex:90%) din valoarea depozitelor colaterale/certificatelor de depozit etc.

- Termen maxim mai mare: ex: 10 ani RETAIL- Produse de tip credit

6.1.2.2.2.Credite ipotecare/imobiliare ( Exemplu de credite pe termen mediu si lung) Analiza creditelor acordate de catre banci populatiei , pe termen mediu sau lung se bazaeza pe urmatoarele

particularitati ale acestui tip de credite:- sunt credite nominalizate , adica au o destinatie precisa , de regula pentru satisfacerea nevoilor personale de locuinte noi sau

extinderea/modernizarea celor existente.- sursa de rambursare o constituie veniturile care raman disponibile dupa acoperirea cheltuielilor standard (alimentatie ,

imbracamine , servicii , intretinere , etc ) si a eventualelor datorii ale solicitantului la alte institutii de credit.- si pentru aceste credite se poate folosi analiza pe baza Fisei de scoring. Cresterea rapida din ultimii ani a volumului creditului bancar si in spacial a componentei valutare , precum si criza creditelor

ipotecare subprime din SUA a determinat BNR sa ia un set de masuri care sa imbunatateasca cadrul legal de acordare a creditelor ipotecare si imobiliare catre populatie.

156

In acest context a fost emis Regulamentul BNR nr. 11/2008 care vizeaza creditul pe termen mediu si lung si in special creditul ipotecar si imobiliar , care ,printre alte masuri se refera la :

- introducerea analizei stress pentru evolutiile neasteptate de dobanda , curs valutar si costuri de administrare - cresterea transparentei privind costurile creditului (DAE , dobanzi, comisioane , speze bancare , etc.) - constientizarea clientelei asupra posibilei majorari a datoriei ca urmare a fenomenelor de pe piata financiara.

Analiza stress reprezinta o modalitate de determinare a datoriei din credite si elementele asociate in functie de variatia a trei componente: dobanda , cursul valutar si costurile de administrare a creditelor , luandu-se in calcul (considerare) nivelurile cele mai nefavorabile care ar putea sa apara pe parcursul perioadei de creditare.

Aceste niveluri se estimeaza pe baza datoriei istorice din ultimele , rezultate din statistica BNR pentru dobanda si cursul valutar si din statistica bancilor comerciale pentru comisioane si speze bancare.

De exemplu : potrivit bancii centrale in luna august 2008 se recomanda o majorare a dobanzii cu doua puncte procentuale si o devalorizare a leului de 15% fata de EURO si 25% fata de francul elvetian, iar cresterea costurilor de administrare a creditului urma sa fie stabilita de catre fiecare banca comerciala.

Datoria din credite ,astfel calculata trebuie sa se incadreze in nivelul maxim de indatorare de 65% din venitul lunar disponibil al clientului .

Pentru determinarea gradului de indatorare din credite, normele BNR prevad :- o analiza obligatorie de stress minim (scenariul optimist) numai in ce priveste cresterea comisioanelor si a cheltuielilor de

administrare a creditelor de catre banca comerciala ;- o alta analiza de stress maxim (scenariul pesimist) care ia in considerare toti cei trei factori , si anume : - cea mai mare majorare a ratei dobanzii; - cel mai inalt nivel de apreciere a valutei fata de leu ( sau altfel spus cel mai mare nivel de depreciere a leului fat de

valute); - cea mai mare crestere a comisioanelor si spezelor bancare.Gradul maxim de indatorare , astfel calculat se diferentiaza in functie : - de tipul de credit acordat - valuta in care este acordat ; - si istoricul de plata al clientului .si nu poate fi depasit pe toata perioada de creditare.

Caracteristicile tehnice ale Creditului ipotecar / imobiliar sunt : - Beneficiari: persoane fizice rezidente sau nerezidente care au vârsta de cel putin 18 ani - Destinatia:

- cumpararea sau construirea de imobile - cumpararea de terenuri aflate în intravilan - amenajari/modernizari/viabilizari/reparatii de locuinte

- Moneda: RON, EUR, USD,, etc.

157

- Suma maxima: - maxim 75% din valoarea imobilului/terenului ce urmeaza a fi achizitionat sau

- maxim 75% din valoarea devizului estimativ al constructiei , a amenajarilor, modernizarilor- în functie de capacitatea de rambursare a solicitantului si a familiei acestuia, daca este cazul

- in functie de garantiile constituite- Termen maxim acordare: 30 ani (si peste)- Avans: minim 25% din valoarea bunului . Confirmarea existentei avansului poate fi facuta astfel:

- se depune suma în numerar sau prin virament în contul curent al solicitantului- se prezinta documente care atesta efectuarea platii avansului catre vânzatorul bunului- se prezinta documente care atesta cumpararea de materiale necesare realizarii lucrarilor de amenajare, modernizare efectuare de reparatii

- Dobânda: se stabileste în functie de termenul convenit cu clientul pentru rambursarea creditului Solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobanda:

– fix– variabil (nivel indicativ sau stabilit de banca)– revizuibil la un interval de timp (nivel indicativ)– mix intre variantele precedente

- Perioada de gratie: maxim 12 luni,in general, în cadrul termenului de rambursare În perioada de gratie împrumutatul achita in general numai comisioanele aferente (exista exceptii-comisionul de administrare)

Dobânda se calculeaza lunar la soldul creditului si se capitalizeaza la sfârsitul perioadei de gratie, fiind inclusa în valoarea creditului.

- Garantiile solicitate de banca sunt :- ipoteca de rang I asupra imobilului cumparat din credit sau alt imobil (proprietatea solicitantului/ tert). În cazul construirii,

creditul se garanteaza cu garantii imobiliare apartinând solicitantului/tert - asigurarea bunurilor imobiliare care constituie garantia creditului si cesionarea politei de asigurare în favoarea bancii - asigurare de viata pentru persoanele care au calitatea de împrumutat (maxim 65 ani)

- Capacitatea de rambursare se determina pe baza veniturilor certe nete lunare realizate de catre solicitant/coplatitori,din salarii,pensii venituri provenite din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în strainatate sau din alte surse

- Evaluarea bonitatii: se face luand in considerare angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, decurgând din contractul de credit, precum si din alte contracte de aceeasi natura (ex: alte contracte de credit, leasing, contracte de cumparare de bunuri în rate, indiferent de creditor)

Aceste angajamentel totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia trebuie sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului/familiei

În plus fata de aceasta conditie, la acordarea creditelor, angajamentele de plata lunare decurgând din credite pentru investitii imobiliare, precum si din alte contracte de natura creditului pentru investitii imobiliare, indiferent de creditor, nu vor depasi 35% din veniturile nete ale solicitantului/familiei acestuia.

158

- Forma de decontare este viramentul în contul:- vânzatorului locuintei sau al terenului- societatii de constructii, care va executa lucrarea (esalonat în functie de graficul de executare a lucrarilor)- împrumutatului, în cazul efectuarii lucrarilor în regie proprie

- Modalitati de rambursare a creditului:- la orice sediu al bancii, în numerar- virament in contul curent în lei/valuta- prin internet, din contul curent în lei/valuta, utilizând serviciul e–banking- la ATM din reteaua bancii, din contul de card de debit prin mobile banking- prin retele mobile de consilieri vanzari/parteneriate

- Principalele costuri: - Comision întocmire si analiza documentatie (de catre forte de vanzare interne/externe) - Comision acordare credit (flat - perceput o singura data la acordarea creditului) - Comision administrare (încasat si calculat lunar la valoarea creditului acordat/la sold) - Prima de asigurare pentru asigurarea imobilului care constituie garantia creditului - Comision rambursare anticipata

- Principale documente necesare:- Cerere de credit si adeverinta salariu (formular tip)- Certificat de casatorie/hotarâre de divort(eventual)- Cartea de munca /contractul individual de munca- Talon de pensie/decizie de pensionare- BI/CI pentru solicitant/ coplatitor(i)- Documente necesare pentru justificarea veniturilor realizate din alte surse, dupa caz- Actul de proprietate al imobilului/ documentatia cadastrala

- Avantajele pe care le ofera acest credit solicitantilor sun multiple , din care retinem:- Finantarea oricarui proiect de investitii imobiliare- Posibilitatea Refinantarii creditelor angajate la alte banci, inclusiv suplimentarea acestora- Acordarea, la cerere, a unei perioade de gratie- Efort financiar redus prin perioada mare de creditare- Accesul la sume mai mari prin luarea în calcul atât a veniturilor solicitantului cât si ale familiei sale

159

6.2. PRODUSE SI SERVICII ASOCIATE6.2.1.CARDURILE BANCARE

Definire concept Cardul – reprezinta un mijloc de plata electronic, o alternativa la mijloacele de plata clasice (numerarul, cecul,etc) si care

poseda avantajul: securitatii si facilitatilor oferite (plata facturilor prin ATM, transferuri in vederea achitarii ratelor de credit). Mai in detaliu, cardul este un unstrument de plata electronica , respectiv un suport de informatie standardizat , securizat

si individulizat , care permite detinatorului sau (PF. Sau PJ) sa utilizeze disponibilitatile sale banesti printr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit in limita unui plafon stabilit in prealabil , deschis de emitent ( de regula o banca,) in favoarea detinatorului cardului , in vederea efectuarii operatiunilor specifice instrumentelor de plata electronice.

In functie de emitent cardurile sunt :- carduri bancare – emise de banci- carduri private – emise de comercianti si alte entitati- cardul co-branded – emis de o banca impreuna cu o entitate comerciala - carduri emise de alte institutii sau organizatii (American Express , Diners Club , etc)

Principalele operatiuni care se efectueaza cu carduri (enumerare extrem de limitativa)sunt : - retragerea de numerar- plata bunurilor si /sau a serviciilor achizitionate- plata impozitelor , texelor si a altor debite de aceasta natura- transferuri de fonduri intre conturi.

Categorii de carduri pe piata romaneasca - Carduri de debit: Visa Clasic, Maestro,Visa Electron, Eurocard Business, Visa Business,Visa International,etc.- Carduri de credit: MasterCard Business, Visa Business Electron, MasterCard, MasterCardGold, American Express, etc

Infrastructura Operatiunile cu carduri presupun existenta unei infrastructuri formate din echipamente electromecanice ( ATM = Automated Teller Machine , CD, terminale de tip EFTPOS Electronic Funds Transfer at Point of Sale , uzual POS , ) echipamente de transmisie (modem) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei – bani. Terminalul POS are incorporat incorporat microprocesor , memorii, modem de telefonie cu puncte de intrare iesire , cititor de carduri si imprimanta pentru chitante, iar in exterior ecran de afisaj, tastatura, fanta pentru carduri cu banda magnetica si separat pentru carduri cu cip , fanta pentru eliberarea chitantei , terminal mobil pentru PIN cu ecran si tastatura.. Terminalele sunt legate prin retele de telecomunicatii (cablu, radio,satelit etc) cu centrul informatic al bancii care le detine unde se realizeaza procesarea datelor, distinct pentru fiecare terminal

In raport de functiile specifice operationale , cele mai importante tipuri de carduri sunt : Cardul de debit Cardul de debit cu descoperire de cont (overdraft) Cardul de credit Cardurile preplatite (prepaid cards)

160

Cardul de debit are atasat un cont de card in care se pastreaza un sold minim permanent care se majoreaza cu transferuri repetate din contul curent in vederea efectuarii platilor. Titularul cardului are obligatia de a alimenta acest cont pana cel putin la soldul minim convenit cu banca sau prevazut in conventia de elaborare a cardului. Pentru disponibilitati , inclusiv soldul permanent ,posesorul cardului primeste dobanda la vedere iar pentru operatiunile de plati si retragere de numerar se percep comisioane.

Cardul poate fi utilizat pentru : - plata de marfuri si servicii la comerciantii acceptanti de carduri;- ridicarea de numerar de la ATM-uri si de la ghiseele bancilor care accepta carduri;

- plata, prin ATM-uri, a facturilor curente de utilitati/servicii (electricitate, apa, gaze, salubritate, telefonie fixa si mobila, TV cablu etc.), în functie de conventiile care se încheie cu societatile furnizoare de utilitati/servicii;

- transferuri de fonduri, prin ATM-uri, din conturile de card în conturile curente, ca si rambursarea ratelor pentru credite (inclusiv pentru cardurile de credit);

- transferuri de fonduri din contul de card de debit în contul de economii prin serviciul oferit de banca la ATM;- reîncarcarea cartelelor de telefon mobil (ex:Vodafone) de la ATM-uri accesarea serviciului Mobile Banking)

Avantajele pe care le ofera cardul de debit:- se alimenteaza usor într-o valuta si se poate utiliza in Romania si în strainatate, în orice valuta;- accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara si din strainatate pentru obtinerea de numerar (in anumite limite);- eliminarea riscurilor pe care le presupune detinerea numerarului;- virarea în contul de card a dobânzii cuvenite pentru depozitele, la termen sau la vedere;- garantarea disponibilitatilor din contul de card prin Fondul de Garantare a Depozitelor, în limita nivelului stabilit periodic de catre

acesta; - parintii pot solicita emiterea de carduri suplimentare pentru copiii cu vârste între 14-18 ani;

- informatii si îndrumari oferite de catre Serviciul Asistenta detinatori de carduri;- obtinerea extraselor de cont pentru conturile în lei si valuta si pentru cardurile de debit- achitarea ratelor la cardurile de credit si a altor facturi;Cardurile de debit sunt cel mai des utilizate , mai ales in tarile in care rata dobanzii credite este ridicata

Cardul de debit cu descoperire de cont (overdraft) Daca plata salariului lunar se face prin card , exista posibilitatea obtinerii unui credit in limita impusa de banca , si astfel cardul

de debit devine card de debit cu descoperire de cont (overdraft) .In mod concret banca stabileste impreuna cu clientul ca acesta sa primesca salarul in contul de debit , deci cardul este

alimentat cu regularitate lunara , iar banca-i acorda uncredit , sub forma unei descoperiri de cont care se limiteaza la cca. 75% din nivelul salariului lunar . Clientul, daca doreste , poate trage o data o suma egala cu salariul sau virat pe card + o suma egala de pana la 75% din acest salariu , urmand ca la primirea salariului pe luna urmatoare sa acopere descoperirea de 75%..

161

Garantarea rambursarii este asigurata de catre firma angajatoare cu care banca are incheiata o conventie de virare in conturile de card a salariilor angangajatilor sai.

Cardul de credit este destinat persoanelor fizice/juridice care fac dovada ca au capacitatea de a rambursa atât sumele utilizate din linia de credit cât si cheltuieli generate de utilizarea cardului (comisioane, dobânzi)

Acest tip de card permite posesorului sa folosesca banii pusi la dispozitie de catre banca in limita unui credit solicitat si aprobat in urma unei analize de tip scoring a clientului.

De asemenea cardul de credit se caracterizeaza prin perioada de gratie timp in care clientul poate decide daca ramburseaza integral suma folosita fara a platii dobianda sau ramburseaza partial creditul platind dobanda pentru sumele utilizate.

Daca perioada de gratie este pana la emiterea extrasului de cont , atunci cardurile sunt de tipul charge card. Cardul poate fi utilizat pentru :

- plata de marfuri si servicii la comerciantii acceptanti de carduri- ridicarea de numerar de la ATM-uri si de la ghiseele bancilor care accepta carduri

- plata prin ATM-uri a facturilor curente de utilitati/servicii (electricitate, apa, gaze, salubritate, telefonie fixa si mobila, TV cablu etc.), în functie de conventiile care se încheie cu societatile furnizoare de utilitati/servicii

- reîncarcarea cartelelor de telefon mobil (ex: Vodafone) de la ATM-uri Documente necesare clientului pentru eliberarea acestui tip de card sunt:

- contract de credit (cuprinde cerere privind emiterea si acordarea/ majorarea/diminuarea plafonului, declaratie pe proprie raspundere, acord CRB, acord Biroul de Credite)

- copie dupa actul de identitate (BI/CI) - documente care atesta realizarea de venituri de catre solicitant si/sau de catre sot/sotie (adeverinta de

salariu, copie dupa carte de munca; din pensii; din cedarea folosintei bunurilor; din dividende; din depozite si dobânzi bonificate; alte surse)

Modalit at ile de rambursare a creditului primit sunt : - depuneri de numerar la orice unitate teritoriala a bancii- transfer bancar- debitarea directa a contului aferent unui card de debit- serviciul de plata prin intermediul ATM

Avantajele pe care le ofera cardul de credit sunt multiple , noi retinund urmatoarele : - achizitionarea de bunuri si servicii, fara a dispune de numerar, de la orice comerciant din tara si strainatate; - accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara si din strainatate pentru obtinerea de numerar;

- eliminarea riscurilor, în tara si în strainatate, pe care le presupune detinerea numerarului de catre angajati; - odata aprobat creditul, clientul beneficiaza de acesta o perioada de timp (in general minim 1 an), în limita plafonului

aprobat, fara a mai fi necesara întocmirea altei documentatii; - este un instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe parcursul calatoriilor în tara si în strainatate;

162

Cardurile preplatite (prepaid cards) care nu presupun deschiderea unui cont bancar si pot fi utilizate de oricine. Clientul obtine acest card de la banca si il poate incarca periodic la ghiseele acestora. Ele sunt utilizate cu precadere de imigranti sau de persoanele care nu doresc dechiderea unui cont la o banca.

Fluxul operational al platilor prin carduri este prezentat in figura de mai jos ..Atunci cand are loc o operatie comerciala (se cumpara un produs , de exp de la un market) fluxul operational al platii acestui

produs prin intermediul unui card cuprinde doua etape: - prima etapa, consta din acceptarea si autorizarea platii tranzactiei , etapa ce evidentiaza relatia dintre comerciant si cele doua banci implicate – banca emitenta ( banca care a emis cardul si si autorizeaza plata) si banca acceptanta ( care este banca comerciantului ) ;

- a doua etapa , se refera la transferul bancar al fondurilor cu care se efectueaza plata prin sistemul de compensare interbancara.

Noi vom prezenta fluxul operational din prima etapa , urmand ca intr-o interventie legata special de operatiunile banacare de compensare multilaterala sa dezvoltam si ce-l de al doilea flux operational.

(5) Titular card Comerciant (1)

Centru de autorizare (2)

(3) (3) (5)

(4) (4)

Banca emitenta Banca acceptanta

163

Explicatii : 1.- titularul cardului achizitioneaz bunuri de la comerciant anuntandu-l ca va efectua plata prin card,2.- comerciantul solicita autorizarea acestei operatiuni prin banca sa (banca acceptanta)3.- banca comerciantului (banca acceptanta) se adreseaza bancii emitente prin centrul de autorizare solicitandui acordul pentru

plata prin card a achizitiilor facute de clientul sau , titularul cardului.4.- banca emitenta autorizeaza plata si transmite mesajul prin centrul de autorizare catre banca acceptanta5.- banca acceptanta retransmite mesajul catre comerciant , iar acesta emite chitanta si elibereaza bunurile.

6.2.2. PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa plateasca , la anumite date (decadal, , chenzinal, lunar) , potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor , fara a mai fi nacesara solicitarea de plata expresa a acesuia.

De fapt , plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale , nu mai este necesar sa se repete acesta solicitare de fiecare data , diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii.

In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. Prin acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditele necesare platii .In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea de lichiditati in contul curent al platitorului , debitorului.

Un astfel de procedeu se practica , de regula , in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constant platile avand un caracter de repetabilitate ( exp. aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment)

6.3.PRODUSE SI SERVICII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE – CORPORATE BANCARPentru finantarea clientilor Corporate bancile pun la dispozitiia acestora o gama intreaga de produse din care vom retine pentru

acum doar : - Produse de tip credit (Creditele bancare) - Produse non credit

6.3.1. PRODUSE SI SERVICII BANCARE PENTRU FINANTARE (PRODUSE DE TIP CREDIT)

6.3.1.1.Consideratii privind analiza creditelor corporate Creditele pentru persoanele juridice reprezinta peste 70% din volumul creditelor neguvernamentale si sunt de valori mult mai mari

decat la persoanele fizice , ceea ce impune o analiza mai laborioasa. Riscurile sunt mari , uneori foarte mari pentru banca si necesita o evaluare mai atenta a companiilor atat sub aspect financiar cat si non financiar.

In acest context banca isi fundamenteaza decizia de creditare a unei firme solicitante , pe baza unei analize complexe care vizeaza :

164

A) Evaluarea clienteleiB) Stabilirea grupei de credit (clasificarea creditelor) in functie de :

- evaluarea clientelei (performanţa financiară a clientului ) - serviciul datoriei; - iniţierea de proceduri judiciare.

A) Evaluarea clienteleiIn cazul clientilor persoane juridice evaluarea se va face diferentiat pentru clienţii mari (primii 300 clienţi / grupuri de clienţi în

ordinea descrescătoare a angajamentelor), pentru clienţii mici şi mijlocii, si pentru societati financiare nebancare.Pentru acesta clientela evaluarea performanţei financiare se va realiza pe bază de scoring atribuit pentru doua categorii de

factori : - factori cantitativi şi - factori calitativi.

Evaluarea factorilor cantitativi / calcul de indicatori

In analiza sunt luate in considerare 5 grupele de indicatori conţin un număr total de 14 indicatori. Scoringul minim este de 0 puncte si cel maxim este de 50 de puncte, câte 10 puncte maximum pentru fiecare grupă de

indicatori, iar calculul se va efectua pentru toţi cei 14 indicatori mai jos menţionaţi Grupele de indicatori cantitativi analizate sunt urmatoarele: - indicatori de lichiditate ( lichiditate curenta , lichiditate imediata, etc); - indicatori de solvabilitate sau de indatorare (solvabilitate , grad de indatorare, grad de indatorare operational , etc); - indicatori de profitabilitate (rentabilitatea neta, rentabilitatea operationala, rentabilitatea capitalului , etc)

- capacitatea de rambursare a creditelor (gradul de acoperire al dobanzii, serviciul datoriei, gradul de acoperire a riscului valutar , etc)

- indicatori de gestiune ( rotatia clientilor, rotatia stocurilor, rotatia furnizorilor,

Evaluarea factorilor calitativi Analiza acestei categorii de factori are in vedere , de asemenea 5 grupe de indicatori , care trebuiesc extrem de bine apreciati.

Si in acest caz scoringul minim este de 0 puncte si cel maxim este de 50 de puncte, câte 10 puncte maximum pentru fiecare grupă de indicatori,

Fiind o evaluare cu un grad mai mic de precizie economico – matematica si cu o suficienta doza de subiectivism , cunoasterea in profunzime a clientului si a pietei in care acesta isi desfasoara activitatea ,priceperea profesionala si nu in ultimul rand perspicacitatea si obiectivitatea consilierului bancar sunt determinante pentru o cuantificare corecta a performantelor si o incarare reala in grupele de performante calitative.

Cele 5 grupe de factori calitativi se referă la: - calitatea managementului (excelenta , standard, satisfacatoare, slaba , etc)

165

- calitatea acţionariatului ( cu un foarte bun prestigiu, actionariat principal convergent, actionariat dispersat, etc) - poziţia de piaţă a clientului (leader piata , Top 5 , leader local , etc) - conduita tranzacţională (traditionala , foarte buna , buna , fara incidente CIP/CRB , cu incidente, etc) - calitatea garanţiilor primite.(foarte lichide cu acoperire de 100% , peste 80% , peste 50%, sub 50%, etc)

In concluzie deci factorii cantitativi pot inregistra un scor minim de 0 puncte si un maxim de 50 de puncte iar factorii calitativi pot insuma de asemenea un scor minim de 0 puncte si un scor maxim 50 de puncte asa incat un client poate fi incadrat in una din categoriile de performanta financiara pe o grila de la 0 la 100 de puncte , asa cum se prezinta in tabelul de mai jos:

GRILA DE CLASIFICARE A PERFORMANŢEI FINANCIARE potrivit punctajului obţinut

Categorie de performanta

financaraPunctaj minim Punctaj maxim

A 71 100

B 41 70

C 21 40

D 11 20

E 0 10

Totalul punctajului obtinut de client il plaseaza pe acesta in una din categoriile de performanta financiara notate de la A la E , in ordinea descrescatoare a calitatii , care au urmatoarea semnificatie :

- categoria A = client cu performante financiare foarte bune care permit achitarea la scadenta a tuturor obligatiilor asumate fata de banca prin contractul de creditare;

166

- categoria B = performantele financiare sunt bune si foarte bune dar nu pot fi mentinute in toata perioada de creditare sau pe perioade de timp indelungate , la aceste nivele ;

- categoria C = clienti al caror performante financiare sunt satisfacatoare dar inregistreaza evidente tendinte de deteriorare;

- categoria D = performantele financiare ale clientului sunt modeste si cu evidenta ciclicitate in intervale scurte de timp;

- categoria E = client cu activitate nonperformanta financiar caz in care exista perspectiva clara ca nu pot fi achitate nici una din obligatiile asumate cu banca prin contractul de crditare,

B) Stabilirea grupei de credit (clasificarea creditelor) În conformitate cu Regulamentele B.N.R. toate creditele şi plasamentele se clasifică prin aplicarea simultană a următoarelor criterii de incadrare : - evaluarea clientelei (performanţa financiară a clientului ) - am prezentat-o mai sus ! - serviciul datoriei; - iniţierea de proceduri judiciare.

Clasificarea creditelor potrivit serviciului datoriei Serviciul datoriei reprezinta capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta . Acest indicator bancar se exprima ca

numar de zile de nintarziere la plata de la data scadentei . In practica bancara serviciul datoriei este structurat si se calculeaza pe cinci intervale de timp astfel

- 0 – 15 zile- 16 - 30 zile- 31 - 60 zile - 61 - 90 zile- peste 91 de zilePe baza acestor intervale de timp de intarziere la plata se intocmeste si o clasificare a clientelei , asa cum vom prezenta mai jos. Aceast criteriu se aplică angajamentelor, atât bilanţiere cât şi extrabilanţiere ale clientului, potrivit principiului declasării prin

contaminare . Acest principiu prevede ca cea mai veche restanţă înregistrată la un contract de credit (credit restant sau dobândă restantă), să determine categoria de clasificare pentru toate celelalte angajamente ale clientului.

Trebuie sa remarcam faptul ca banca va fi extrem de prudenta in afacerile cu clientii care s-au dovedit a fi rai platnici si va studia ( prin consultarea bazelor de date de risc nationale CRB sau ale sale proprii ) istoricul corectitudinii acestuia si in relatiile cu alte banci .

Tratarea cu superficialitate a serviciului datoriei de catre client ( „ lasa , ce daca am intarziat cu plata ratei , cateva zile „ ???!!!!! platesc eu pana la finele lunii…” conceptie extrem de periculoasa si din pacate inca des intalnita la clientii , mai ales persoane fizice ) obliga banca sa reanalizeze sa reincadreze creditul in alta categorie si evident sa calculeze si sa constituie provizioane. Adica sa nu realizeze venituri ci cheltuieli !!!!!.

167

In cazul in care clientul are mai multe credite si din neglijenta clientului ( sau din alte cauze care trebuiau intuite inainte de acordarea creditului !!!! - principiul prudentialitatii!) ) unul ajunge sa fie incadrat in categoria pierdere , de exemplu , conform principiului declasarii prin contaminare , toate celelalte credite , indiferent de calitatea lor , vor fi declasificate in pierdere iar provizioanele vor fi imense , adica egale cu valoarea expunerii (creditului si dobanzii !!!!!!.)

Clasificarea potrivit criteriului procedurilor judiciare In sensul legii initierea de proceduri judiciare are semnificatia , cel putin a unei dintre urmatoarele masuri luate in scopul

recuperarii creantelor bancii : Fata de debitor

- Acceptarea de catre instanta a cererii introduse de banca , de un tert sau de debitorul insasi pentru declansarea procedurilor de reorganizare judiciara sau , dupa caz a procedurii de faliment;

- Declansarea procedurilor de executare silita impotriva patrimoniului in cazul pf. Fata de contractul de creditare

- Investirea cu formula executorie a contractului de credit precum si a contractelor de garantie daca este cazul- Investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti ramase definitive care dispune asupra contractului de credit sau/si

a contractelor de garantie sau asupra contractului de plasament

Vom sistematiza , in tabelul de mai jos, aceste criterii de clasificare a creditelor si vom obtine urmatoarele categorii de credite (clase de credite) :

Performanţa financiară

Serviciul datoriei

A B C D E

Nu s-au iniţiat proceduri judiciare

S-au iniţiat proceduri judiciare

0 – 15 zileStandard In observaţie Substandard îndoielnic PierderePierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

16 – 30 zileîn observaţie Substandard îndoielnic Pierdere Pierdere

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

31 – 60 zileSubstandard îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

61 – 90 zileîndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere PierderePierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

Peste 91 zilePierdere Pierdere Pierdere Pierdere PierderePierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

168

Observam ca creditele şi plasamentele se clasifică în următoarele categorii:

- Standard- In observaţie- Substandard- Indoielnic- Pierdere

- standard = sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri , rambursarea lor facandu-se la timp si la termenele prevazute in contractul de creditare , sunt acordate unor clienti solvabili , sunt destinate afacerilor performante , etc;

- în observaţie = sunt acordate clientilor cu bune rezultate dar care , in anumite perioade de timp, intampina greutati in rambursarea principalului si/sau a creantelor atasate;

- substandard = sunt credite care prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza rambursarea datoriei fata de banca , iar daca deficientele din activitatea debitorilor nu pot si remediate pe parcurs aceste credite nu vor putea fi recuperate in intregime nici dupa sfarsitul perioadei de creditare;

- îndoielnic = sunt imprumuturile nu pot fi rambursate , sau partial si extrem de greu , iar garantiile lor sunt incerte.

- pierdere = credite care nu mai pot fi restituite bancii cum nici creantele atasate acestora, creaza bancii pierderi si inregistrarea lor in continuare ca active nu mai este garantata.

Trebuie retinut faptul ca aceasta analiza complexa se efectueaza in mod obligatoriu atat la acordarea initiala a creditelor solicitate

de catre client cat si ori de cate ori se constata de catre banca faptul ca alientul inregistreaza abateri nefiresti ale indicatorilor mai sus prezentati.

Este foarte important de stiut ca pe baza acestei analize banca va desfasura importantul proces de determinare , constituire , utilizare şi regularizare a provizioanelor specifice de risc.

6.3.1.2. Tipologia creditelor corporate Principalele categorii de credite bancare acordate agenţilor economici sunt: Credite pe termen scurt :

- utilizări din deschideri de credite permanente - linii de credit (în lei şi valută) sau credite globale de exploatare (în lei) – acordate pentru acoperirea necesarului de fonduri în vederea realizării producţiei programate care are desfacere asigurată prin contracte şi

169

comenzi ferme. Aceste credite funcţionează după sistemul revolving, fiind acordate în vederea unei utilizări de fonduri în mod fracţionat, în funcţie de nevoile clientului;

- credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare (în lei şi valută) – acordate în condiţiile existenţei unor cauze economice care au determinat formarea cheltuielilor şi stocurilor temporare;

- credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere (în lei) - acordate pentru stocurile de provenienţă agricolă şi agroalimentară ce se consumă într-o perioadă cuprinsă între un trimestru şi un an pentru crea există contracte şi comenzi ferme;

- credite pentru prefinanţarea exporturilor (în lei şi valută) – acordate pentru satisfacerea necesităţilor curente sau excepţionale ale clienţilor ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului în cazul unor contracte sau comenzi de export ferme;

- credite pentru exportul de produse garantate cu creanţe asupra străinătăţii (în lei şi valută) – acordate exportatorilor pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii curente pe perioada de la livrarea produselor şi până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi;

- credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie (în lei şi valută) – acordate pentru produsele a căror cicluri tehnologice de execuţie, de la lansarea în fabricaţie şi până la obţinerea produsului finit, durează mai mult de 12 luni;

- credite de scont (în lei şi valută) – acordate pentru finanţarea activităţilor comerciale prin cumpărarea de către bancă a efectelor de comerţ, cu reţinerea din valoarea nominală a taxei scontului;

- credite pe documente de plată aflate în curs de încasare (în lei) – acordate pe baza prezentării documentelor de plată aflate în curs de încasare pentru produsele expediate, serviciile prestate, lucrările executate, în baza contractelor existente între părţi;

- factoringul (în lei şi valută) – contractul încheiat între o parte denumită “aderent”, furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau instituţie financiară specializată, denumită “factor”, prin care aceasta din urmă asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi protecţia riscului de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare/gaj, creanţele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi;

- credite pentru facilităţi de cont (în lei şi valută) – acordate pe perioade scurte (maxim 30 de zile) agenţilor economici cu situaţii economico-financiare foarte bune, atunci când aceştia, din anumite cauze justificate economic, nu pot face temporar faţă plăţilor;

- credite pe descoperit de cont - overdraft (în lei) – acordate pe perioade foarte scurte (maxim 7 zile) pentru achitarea unor obligaţii stringente privind aprovizionarea cu materii prime, combustibil, energie, impozite, taxe şi alte obligaţii curente.

Credite pe termen mediu şi lung: - credite pentru echipament în completarea surselor proprii (în lei şi valută) – acordate în completarea surselor proprii, a surselor din bugetul de stat şi/sau bugetele locale şi din fonduri speciale, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiţii aprobate; - credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active (în lei) – acordate pentru investiţii financiare în valori mobiliare emise de societăţi comerciale la care statul este acţionar;

- credite promotori (în lei) – acordate persoanelor juridice specializate şi autorizate în construcţia şi vânzarea de locuinţe, ce poartă denumirea de promotori imobiliar, în scopul facilitării construirii de locuinţe; - credite ipotecare (în lei) – acordate persoanelor juridice române care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă, industrială sau comercială, precum şi persoanelor juridice române care doresc

170

să construiască locuinţe de serviciu sau de intervenţie salariaţilor lor; - credite pentru activitatea de leasing (în lei şi valută) – acordate în scopul achiziţionării de maşini, utilaje, mijloace de transport şi alte bunuri, în vederea închirierii lor pe o perioadă determinată, contra unei chirii dinainte determinate; - credite de forfetare (în valută) – forfetarea este operaţiunea derulată între bancă şi clientul său, prin care aceasta vinde băncii creanţele în valută pe care le are faţă de un cumpărător sau beneficiar, în vederea recuperării sumelor înainte de scadenţă, contra unei taxe de forfetare.

Prezentam in continuare cateva produse de creditare utilizat foarte des in practica bancara de asigurare cu resurse (lichiditati) a clientilor Corporate :

6.3.1.2.1. Credite pe termen scurt pentru persoanele juridice Linia de credit reprezinta principalul tip de credit folosit de agentii economici pentru activitatea economica pe care acestia o

desfasoara. Acest credit a fost denumit in mai multe feluri , astfel:- credit de productie , care reflecta cat se poate de bine destinatia creditului , adica de finantare a activitatii de producere a

bunurilor materiale si de prestare a serviciilor.- credit global de exploatare care avea acelasi continut economic , dar era considerat mai adecvat economiei de piata in curs

de formare.- credit revolving care permite reinnoirea creditului utilizat pana la nivelul initial aprobat , si mai aproape de realitatea de astazi ,

permite ca volumul creditului sa evolueze dupa fluctuatia fluxului de lichiditati al companiei cu trageri si rambursari multiple pe parcursul perioadei de creditare , dar in limita plafonului aprobat.

Notiunea de credit revolving a fost larg acceptata de comunitatea bancara pentru ca reflecta destul de bine caracteristica creditului care , asa cum am aratat si mai sus, da posibilitatea clientului pentru folosirea unui volum de credite mai mare decat cel aprobat numai ca trebuie sa fie si rambursat atunci cand se creeaza lichiditati, astfel ca acesta sa se incadreze in limita (plafonul) aprobat..

- linia de credit – notiune considerata mai adecvata pentru activitatea de creditare si care de fapt reprezinta un credit revolving, Mecanismul liniei de credit este contul curent , care prin functionare , debitare – creditare, reflecta fie creditul existent (sold debitor) fie disponibilitatile banesti (sold creditor).

- plafon de credit – cu acelasi continut si mecanism de functionare ca si linia de credit dar cu o denumire mai putin reprezentativa.

Noi vom utiliza , precum si in practica bancara, , notiunea de linie de credit care are urmatoarele coordonate: Destinatie : - creditarea de ansamblu a activitatii curente de aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii (diverse plati inclusiv rambursari de credite, plati de comisioane, plati catre buget, depozite colaterale care se vor constitui în aceeasi valuta în care a fost aprobata linia de credit, cu exceptia platilor pentru investitii); - creditarea unor subactivitati, proiecte, contracte etc., care prin natura lor se evidentiaza distinct

171

- Mecanismul de creditare este contul curent si contul liniei de credit. La aprobarea plafonului Lc , acesta se vireaza in contul Lc si de aici se consuma prin platile efectuate si se reintrgeste cu incasarile din timpol zilei. La finele zilei putem avea un sold al Lc debitor adica am efectuat mai multe plati decat am incasat sau un sold creditor , adica am incasat mai mult decat am platit. In primul caz , banca ne va lua din contul curent , suma necesara acoperirii soldului debitor al Lc , pana la concurenta plafonului stabilit prin contractul de creditare. Daca nu avem bani in contiul curent banca , in anumite conditii ,ne va acorda , pana a doua zi un credit overnight pe care o sa-l rambursam din incasarile celei de a doua zi. Daca , la finele zilei avem un sold creditor , banca ne va lasa in contul LC o suma egala cu plafonul convenit iar diferenta o va dirija in contul curent . Caracteristici - Lc este disponibila în lei si/sau valuta;

- functioneaza dupa sistemul revolving ( este un credit revolving) - volumul creditului se determina din analiza cash-flow-ului (fluxul de numerar) pe o anumita perioada;

- se acorda pe termene de 3, 6 si 12 luni, iar în cazuri justificate, pe termen de maxim 60 de luni; - Lc poate fi prelungita pe noi perioade de creditare, pe baza de acte aditionale, daca sunt indeplinite conditiile avute in vedere

la acordare (ex:ratingul financiar, serviciul datoriei,indicatorii de bonitate rulajul incasarilor si platilor si situatia exporturilor daca este cazul) iar rulajul creditor al liniei (rambursarile din credite ) realizat in perioada de creditare este 1-2 ori mai mare decat plafonul aprobat ;

- fondurile provenite din linia de credit se pot utiliza fractionat, in functie de nevoile clientului, cu posibilitatea de a face trageri si rambursari multiple, fara a depasi nivelul stabilit prin contractul de credit (soldul zilnic al angajamentelor sa nu depaseasca volumul liniei de credit aprobat); Garantii Fiind vorba de un credit banca va lua masurile legale si normale pentru acoperirea riscului de creditare , solicitand beneficiarului un set de garantii care pot sa imbrace urmatoarele forme: - Garantii reale imobiliare :privilegiul, ipoteca; - Garantii reale mobiliare:depozit bancar /cash colateral, certificate de depozit, certificate de depozit cu discount, titlurile la ordin si titlurile nominative, soldul creditor al conturilor curente/subconturilor,actiunile, cesiunea de creanta,echipamente, instalatii, planul de afaceri, fondul de comert; - Garantii personale:scrisori de garantie bancara, titluri de credit avalizate garantii de companie/firma, garantii emise de fonduri de garantare, fidejusiunea /cautiunea, garantii emise de statul român si de autoritatile administratiei publice locale, asigurare de risc financiar de neplata Principalele costuri care sunt ocazionate de acordare creditului sub forma Lc sunt : - Dobânda poate fi:

- fixa; - variabila (nivel indicativ sau stabilit de banca); - revizuibila la un interval de timp functie de cotatiile BUBOR, LIBOR si EURIBOR ( nivel indicativ)

- Comision pentru întocmirea si analiza documentatiei de credit; - Comision de gestiune la acordarea creditelor:( pâna la 6 luni si peste 6 luni)

172

- Comision de administrare lunar; - Comision de neutilizare a creditelor aprobate; - Comision de înscriere a avizelor de garantie în Arhiva electronica de garantii reale, mobiliare. Documente necesare acordarii , gestionarii si controlului modului de utilizare a liniei de credit , si pe care banca le solicita , in mod obligatoriu, clientului sau sunt: - Cererea de credite, semnata de persoanele autorizate sa reprezinte legal societatea - Documente care atesta situatia economico-financiara a societatii (bilant, contul de profit si pierdere, balante de verificare). Banca va solicita, dupa caz, raportul auditorilor firmei sau certificarea bilantului conform reglementarilor legale în vigoare - Fluxul de lichiditati (cash flow) si bugetul de venituri si cheltuieli aferent perioadei pentru care se solicita creditul - Garantii propuse, inclusiv acte de proprietate a bunurilor - Acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare - Certificat de atestare fiscala (la prima solicitare de credit si ori de câte ori este necesar) - Hotarârea organului competent potrivit actelor constitutive si legii, cu privire la contractarea si garantarea creditului; în cazul societatilor pe actiuni, se va solicita si înscrierea la registrul comertului si avansarea spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotarârii adunarii generale de contractare a împrumutului

- Orice alte documente necesare, solicitate de banca. Avantajele utilizarii acestui produs bancar sunt multiple , intre care se evidentiaza:

- flexibilitate prin negocierea dobânzilor;- continuitate în desfasurarea activitatii curente;- fluidizarea platilor;- posibilitatea de a opta pentru dobânda fixa, variabila sau revizuibila;- volumul creditului adaptat necesitatilor de finantare si posibilitatilor de rambursare ale clientului.

6.3.1.2.2.Credite pe termen mediu si lung pentru persoanele juridice Factoringul este o operatiune desfasurata pe baza de contract intre banca si clientii sai care sunt agenti

economici, producatori, comercianti de bunuri sau prestatori de servicii la care probabilitatea aparitiei unui litigiu legat de produsele/ serviciile supuse factoringului este redusa. Nu se preteaza derularii prin factoring produsele care necesita grad mare de finisare, produse unicat, o piata de desfacere extrem de restrânsa, precum si activitatea de constructii. Definire concept

Factoringul este un contract incheiat intre o parte denumita aderent (furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii) si o societate bancara /institutie financiara, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlul de vanzare sau de gaj, creantele (drepturile , valorile) nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti;

Serviciile pe care factorul (banca) le asigura clientului sau (aderentului) sunt : - Serviciul de finantare – finantarea imediata in proportie de maxim 80% din contravaloarea fiecarei facturi pentru livrari de marfuri/prestari servicii, din care se scad comisioanele factorului, iar restul de 20% se elibereaza in momentul incasarii.

173

- Serviciul de administrare a creantelor – evidentierea in contabilitate si gestionarea creantelor preluate in regim de factoring; reflectarea separata a facturilor finantate, a facturilor care depasesc plafonul de acoperire a riscului de neplata, raportarea facturilor aflate in sold la sfarsitul fiecarei luni. - Serviciul de colectare – urmarirea incasarii la scadente a facturilor si atentionarea, chiar somarea acelor debitori care nu respecta scadentele. - Serviciul de acoperire a riscului de neplata al debitorilor – presupune ca in cazul in care apare riscul, factorul sa acopere contravaloarea creantelor neincasate (20%) in general in termen de 120 zile de la scadenta creantei. In cazul factoringului accentul analizei se pune in primul rand pe bonitatea partenerilor solicitantului (aderent Formele Factoringului sunt : - Intern – cu regres si fara regres; - Extern – fara regres

a) Factoring intern reprezinta un pachet complex de servicii care asigura: finantarea pe baza facturilor provenite din livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii la intern realizand totodata si administrarea creantelor clientilor sai contractuali.

Moneda in care se acorda finantare este în lei si/sau valuta pentru creantele comerciale pe care clientul le detine din diverse contracte comerciale în lei si/sau valuta;

Nivelul maxim al finan ta rii este maxim 90% din contravaloarea facturilor în momentul cumpararii creantelor de catre banca iar Perioada de finantare este de pana la 180 de zile de la data emiterii facturilor;

Condi t ii le pe care le contine contractul de factoring sunt in principal urmatoarele :- produsele/ serviciile facturate trebuie sa fie livrate/ prestate efectiv catre clienti;- facturile sa nu fie cesionate în favoarea altor datorii/ obligatii;- scadenta facturilor sa nu depaseasca 180 de zile de la emitere;- daca încasarile din contractele propuse a fi derulate prin factoring au fost cesionate bancii în baza unor contracte de

credit de productie/ investitii, finantarea prin factoring poate fi acordata numai daca sumele respective ramburseaza creditul acordat anterior.

- perfectarea tranzactiilor de factoring se concretizeaza prin semnarea de catre client si banca a Acordului-cadru de factoring si a actelor aditionale pentru fiecare client în parte.

Principalele costuri ocazionate de aceasta forma de creditare sunt :- comision de factoring: variaza intre 0,5-2% flat, aplicat la valoarea nominala a facturilor, pentru serviciile de factoring

intern în lei/ valuta cu regres;- comision de finantare: egal cu nivelul dobânzii la creditele pe termen scurt în lei sau valuta, aplicat la sumele finantate;

Documente necesare contractarii Factoringului sunt : • pentru aprobarea plafonului de finantare:

– formularul - cerere de factoring;– copie contract comercial/ comanda;– situatiile financiare ale solicitantului;– situatiile financiare ale debitorului;

174

• pentru finantare: - facturile (original/copie) care sa poarte mentiunea subrogatorie comunicata la încheierea contractului;

- copii ale documentelor care atesta livrarea marfii;- chitanta subrogatorie;- comanda, dupa caz;

Principalele avantaje ale Factoringului intern sunt: - plata imediata a facturilor, în ziua prezentarii facturilor la unitatea bancara teritoriala, dupa aprobarea tranzactiilor si

semnarea Acordului - cadru de factoring;- plata creantelor înainte de scadenta, încasarea ”la termen” transformându-se în încasare ”la vedere”;- acces la lichiditati într-un timp mult mai scurt decât în cazul unui credit, obtinându-se astfel o îmbunatatire a cash-

flow-ului;- flexibilitate în utilizarea fondurilor obtinute prin finantare, în functie de necesitatile imediate, nefiind necesara justificarea

destinatiei platilor;- finantare fara garantii materiale;- flexibilitate în negocierea costurilor;- documentie redusa pentru obtinerea finantarii prin factoring fata de cea pentru acordarea unui credit;

b) Factoring extern reprezinta un pachet complex de servicii care asigura:– finantarea pe baza facturilor externe provenite din livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;– administrarea creantelor;– colectarea creantelor la scadenta;– protectie împotriva riscului de neplata (ex: insolvabilitatea sau falimentul partenerului extern);

Caracteristici Moneda: se acorda finantare în valuta pentru creantele comerciale materializate în facturi externe; Perioada maxima de finantare: 180 de zile de la data emiterii facturilor; Este fara regres, banca asumându-si riscul direct fata de debitor, risc acoperit de o societate de factoring/ banca din strainatate; Nivelul maxim al finantarii:

– 90% din contravaloarea facturilor în momentul cumpararii creantelor de catre banca;– 100% în cazul în care modalitatea de plata este acreditivul irevocabil la termen sau daca plata este garantata cu scrisoare de garantie bancara;

Condi t ii le care sunt stipulate in contractul pentru acest serviciu sunt :– produsele/ serviciile facturate trebuie sa fie livrate/ prestate efectiv catre clienti;– facturile sa nu fie cesionate în favoarea altor datorii/ obligatii;

175

– scadenta facturilor sa nu depaseasca 180 de zile de la emitere;– daca încasarile din contractele propuse a fi derulate prin factoring au fost cesionate bancii în baza unor contracte de credit de

productie/ investitii, finantarea prin factoring poate fi acordata numai daca sumele respective ramburseaza creditul acordat anterior;– contractul comercial de export sau alte documente cu efecte juridice similare, trebuie sa prevada ca modalitate de plata

ordinul de plata sau o modalitate de plata asiguratorie (acreditiv sau scrisoare de garantie bancara);Principalele costuri

• modalitati de plata negarantate si derulate în sistem Compania Internationala de Factoring:– comision de factoring: flat, aplicat la valoarea nominala a facturii;– comision de finantare: EURIBOR/ LIBOR +marje /an, aplicat la sumele finantate;– taxa de administrare, de la caz la caz:/factura;

• modalitati de plata garantate (acreditiv, scrisoare de garantie bancara):– comision de finantare: LIBOR/ EURIBOR+marja (aplicata la sumele finantate pe perioada pentru care se acorda

finantarea);• modalitati de plata negarantate, dar asigurate la EXIMBANK:

– comision de finantare: LIBOR/ EURIBOR+marja/an, aplicat la sumele finantate

Documente necesare• pentru finantare:

– facturile care sa poarte mentiunea subrogatorie comunicata la încheierea contractului; – copii ale documentelor care atesta livrarea marfii;– chitanta subrogatorie;– comanda, dupa caz;

• pentru aprobarea plafonului de finantare:– formularul - cerere de factoring;– copie contract comercial/ comanda;– situatiile financiare ale solicitantului

Avantaje- plata imediata a facturilor, în ziua prezentarii facturilor la unitatea bancara teritoriala, dupa aprobarea tranzactiilor si

semnarea Acordului - cadru de factoring;- plata creantelor înainte de scadenta, încasarea ”la termen” transformându-se în încasare ”la vedere”;- acces la lichiditati într-un timp mult mai scurt decât în cazul unui credit, obtinându-se astfel o îmbunatatire a cash-flow-

ului;- flexibilitate în utilizarea fondurilor obtinute prin finantare, în functie de necesitatile imediate, nefiind necesara justificarea

destinatiei platilor;- finantare fara garantii materiale;

176

- flexibilitate în negocierea costurilor;- debitorul (importatorul) plateste contravaloarea creantelor în tara sa, evitând un transfer valutar extern; totodata, are

posibilitatea sa poarte corespondenta cu Factorul de Import în propria limba si sa-si rezolve eventualele litigii în cadrul legislativ si sub competenta jurisdictionala ce-i sunt familiare;

- documentie redusa pentru obtinerea finantarii prin factoring fata de cea a acordari unui credit; - protectie împotriva riscului de neîncasare a contravalorii exporturilor realizate (ex: insolvabilitatea sau falimentul

partenerului extern);- acces la informatiile referitoare la potentialii clienti externi, prin informatiile obtinute de la societatea de factoring/ banca

externa.

6.3.2. PRODUSE NON – CREDIT CORPORATEBancile din Romania ofera clientilor corporate o varietate de produse si servicii de tip non-credit dar care , de regula preced ,

insotesc sau urmeaza acordarii unui credit . Principalele produse de acest tip intalnite in practica bancara sunt :- Scrisoarea de garantie bancara- Scrisoarea de intentie- Scrisoarea de confort- Incassoul- Avalizarea efectelor de comert- Acreditivul documentar

Noi vom detalia problematica refeitoare la :- Scrisoarea de garantie bancara- Scrisoarea de intentie- Scrisoarea de confort si

.6.3.2.1.Scrisoarea de garantie bancara reprezinta o garantie pe care o banca o acorda unui partener de afaceri cu care un

anumit client al sau promoveaza si intretine relatii contractuale comerciale . De regula acest client al bancii are calitate de debitor fata de partenerul sau de afaceri.

Scrisoarea de garantie bancara este un act unilateral al bancii la care are deschis cont un client corporate , act care, o data acceptat de catre beneficiar ( partenerul de afaceri al clientului sau ) creeaza un raport juridic intre banca , in calitate de garant si beneficiar , debitorul nefiind implicat.

Sa recapitulam participantii la un contract de scrisoare de garantie :- clientul bancii ,in calitate de debitor, calitate izvorata dintr-un contract comercial , in care este cumparatorul (beneficiarul) unor

produse si/sau servicii;- furnizorul de marfuri si/sau servicii in calitate de creditor al clientului bancii

177

- banca , in calitate de garant, pentru actiunile si/sau angajamentele clientului sau fata de furnizorul de marfuri si/sau servicii , conform contractului comercial.

In contextul celor mai sus , definim Scrisoarea de garantie bancara drept un angajament scris , asumat de banca garanta in favoarea unui beneficiar de a plati acestuia o suma de bani in cazul in care o alta persoana ( de regula client al sau) nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract sau a onorat-o partial fata de beneficiarul garantiei.

Scrisoarea de garantie se bazeaza pe principiile fidejusiunii si pe un anumit standard bancar de elaborare,(Pentru cunostintele dvs va prezint principiile fidejusiunii : potrivit Codului civil , fidejusiunea este mijlocul juridic de garantare a

obligatiilor prin care una sau mai multe persoane fizice (fidejusor sau fidejusori),altele decat debitorul principal , se angajeaaza fata de banca sa execute obligatia de plata a debitorului principal izvorata din contractul de credit , in cazul in care caesta nu o va executa. Codul comercial , de aceasta data , instituie raspunderea solidara cu debitorul principal al fidejusorului , iar creditorul va putea urmarii pentru intreaga creanta atat pe fidejusor cat si pe debitorul principal.)

Revenind la Scrisoarea de garantie bancara precizam ca aceasta are un caracter irevocabil si prevede modalitatea de executare ( conditionata de anumite documente justificative sau neconditionata , la prima si simpla cerere a beneficiarului , etc) precum si locul unde se depune cererea de executare a garantiei.

Scrisoarea de garantie bancara poate imbraca mai multe forme , mai des utilizate fiind :- Scrisoarea de garantie de participare la licitatie , care este solicitata de organizatorul licitatiei pentru acoperirea riscului de

neplata a costului licitatiei. In cazul in care contractul de livrari de marfuri sau executari de lucrari nu se finalizeaza de catre castigatorul licitatiei , organizatorul licitatiei va cere executarea scrisorii de garantie.

- Scrisoarea de garantie de buna executie care reprezinta in esenta o garantare a respectarii relatiilor contractuale dintre parteneri privind livrarea integrala a bunurilor sau serviciilor , respectarea termenelor de livrare , de punere in functiune a obiectivelor de investitii , a calitatii, etc.

- Scrisoarea de garantie de restituire a avansului acordat furnizorului de catre beneficiar si care se restituie integral sau esalonat , potrivit contractului.

- Scrisoarea de garantie de buna plata care acopere riscul de neplata de catre cumparator a bunurilor sau serviciilor dobandite prin contractul comercial de vanzare cumparare.

- Scrisoarea de garantie de retentie care are ca obiect acoperirea obligatiilor furnizorului pe perioada de garantie tehnica a bunurilor sau lucrarilor.

- Scrisoarea de contragarantii bancare . Contragarantiile bancare se acorda de o banca agreata de furnizor pe baza unei scrisori de garantie emisa de banca cumparatorului , in cazul in care partenerii nu se cunosc suficient si bancile lor nu au relatii de corespondent.

Emiterea unei Scrisori de garantie bancara presupune analiza capacitatii de plata a debitorului potrivit standardelor pentru acordarea creditelor .

Valoarea scrisorii de garantie trebuie sa se incadreze in limita de creditare a debitorului , pentru ca in momentul executarii acesteia sa existe un plafon de fonduri desponibil pentru creditarea platilor care se vor efectua.

In acest fel scrisoarea de garantie se transforma in credit care urmeaza regulilor obisnuite de dobanda, rambursare si monitorizare.

178

Pe plan international regimul scrisorilor de garantie bancara este reglementat prin publicatia nr. . 458 /1995 , denumita „ Reguli uniforme privind garantiile la cerere ” a Camerei de Comert International de la Paris.

Prezentam mai jos un model de Scrisoare de garantie de buna executie , pe care o banca o emite in cadrul unui aranjament comercial al unui clent al sau :

MODEL SCRISOARE DE GARANŢIE BANCARA

Banca ……………………………………………………………………………………. Data ………..

Către: ……………………………(numele şi adresa beneficiarului scrisorii de garanţie)

SCRISOARE DE GARANŢIE DE BUNĂ EXECUŢIE Nr ………

Stimaţi domni,

Intelegem că, la data de ………… ati incheiat cu …..(numele şi adresa ordonatorului garantiei) ……….contractul nr……. , pentru furnizarea de/executarea de lucrari privind......................, în valoare de totală de................................ Ca o garanţie pentru buna executie a livrării/serviciilor, ……(numele ordonatorului garantiei) trebuie sa prezinte o scrisoare de garantie de buna executie in valoare de …..(valoarea in cifre), reprezentand …. .% din valoarea contractului. La solicitarea .....(numele ordonatorului garantiei), noi,…… (numele şi adresa băncii emitente), prin prezenta ne angajam irevocabil să plătim la prima dvs. cerere, fără a ţine seama de valabilitatea şi efectele contractului mai sus mentionat si renunţând la toate drepturile de obiectiune si de aparare decurgand din contractul mentionat, orice sumă până la maximum............(în cifre si litere), la primirea cererii dvs. de plată, prezentată în scris şi semnata de persoane autorizate, precum şi a confirmării dvs. scrise că .………(numele ordonatorului garantiei) nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, mentionand care sunt obligaţiile neonorate, si că dvs. sunteti indreptatit, ca urmare a acestui fapt, sa solicitati plata acestei sume. În scopul identificării, cererea dvs. de plată şi confirmarea dvs., în baza acestei scrisori de garanţie, vor trebui să ne fie prezentate prin intermediul uneia dintre băncile noastre corespondente, care să confirme că semnaturile de pe aceste documente angajează legal societatea dvs. Valoarea prezentei scrisori de garantie va fi redusa in mod automat cu orice plata efectuata de catre noi in cadrul acesteia. Această scrisoare de garanţie este valabilă de la data de………..şi expira la ……..(data) în intregime si in mod automat, dacă cererea dvs. de plată, prezentată în scris, şi confirmarea dvs. scrisă, împreună cu confirmarea semnăturilor de către una dintre bancile noastre corespondente, nu sunt în posesia noastră înainte sau cel mai târziu până la acea dată.

179

In cazul in care data de expirare a valabilitatii scrisorii de garantie este o zi nebancara, cererea dvs. de plata va fi luata in considerare daca va fi primita cel mai tarziu in urmatoarea zi bancara. Prezenta scrisoare de garanţie devine în mod automat nulă şi neavenită după expirarea termenului de valabilitate, indiferent dacă acest document ne este restituit sau nu.

Această scrisoare de garanţie este supusă Regulilor Uniforme pentru Garanţiile la Cerere - Publicaţia 458 a Camerei Internaţionale de Comerţ Paris.

(denumire bancă emitentă)(semnături autorizate ale băncii emitente)

ANNEX no.

TO :….(name and address of the letter of guarantee’s beneficiary) Date:…………………… PERFORMANCE BOND NO. …….

Dear Sirs,

We understand that you have concluded the contract no. ....... dated ..........., with .…..(name and address of the applicant), for the supply of/execution of the works regarding ..............................................at a total price of..................... As security for the due performance of the delivery/works , …....(name of the applicant) shall present a performance bank guarantee in amount of.…….(sum in figures), representing…percent of the contract value.At the request of …….(name of the applicant), we, (name and address of the issuing bank) hereby irrevocably undertake to pay to you on first demand, irrespective of the validity and the effects of the above mentioned contract and waiving all rights of objection and defense arising from the said contract, any amount up to the maximum of........ (in figures and words…) upon receipt of your written and duly signed request for payment and your written confirmation that …(name of the applicant) has failed to fulfill its contractual obligations, stating which are the unfulfilled obligations and therefore you are entitled to claim the amount.For the purpose of identification, your request for payment and your confirmation hereunder have to be presented through the intermediary of one of our correspondent banks, confirming that the signatures thereon are legally binding on your company.The amount of this letter of guarantee will be automatically reduced by any payment effected by us hereunder.This letter of guarrantee is valid from the date of ............. and expires on ……….(date) in full and automatically if your written request for payment and your written confirmation together with one of our correspondent banks’confirmation of your signatures are not in our possession on or before that date.

180

In case that the expiry date is a non-banking day, your request for payment will be considered if it is received no later than the next banking day.This letter of guarantee becomes automatically null and void after its expiry, irrespective of whether the present document is returned to us or not.This letter of guarantee is gouverned by ICC Uniform Rules for Demand Guarantees in force – Publication 458.

(name of the issuing bank)(authorized signatures of the issuing bank)

ANNEXE n° …

Date ………..

A : …………………………… (nom et adresse du bénéficiaire de la lettre de garantie)

LETTRE DE GARANTIE DE BONNE FIN N°………

Messieurs,

Le ................. vous avez conclu avec ….. (donneur d'ordre pour la garantie) le contrat n° …..., afin de fournir/executer des travaux concernant ......................, d'un montant de ................................ Comme une garantie pour la bonne exécution de la livraison/ des services, il est nécessaire que …… (donneur d'ordre pour la garantie) présente une lettre de garantie bancaire d'un montant de…… (montant), représentant ... % du prix du contrat.A la demande de…...……….. (nom du donneur d'ordre pour la garantie), nous, …… (nom et adresse de la banque émettrice), nous engageons par la présente de manière irrévocable et inconditionnée à payer, lors de votre première demande, sans tenir compte de la validité et des effets du contrat susmentionné et tout en renonçant à invoquer le bénéfice de discussion et défense découlant du contrat susmentionné, tout montant jusqu'au maximum.............(en chiffres et en toutes lettres … ), dès réception de votre demande de paiement, sous forme écrite et signée par des personnes habilitées, ainsi que de votre confirmation écrite que .……… (nom du donneur d'ordre pour la garantie) n'a pas rempli ses obligations contractuelles, en précisant les obligations inobservées, vous pouvant, par conséquent, demander de plein droit, le paiement de ce montant. En vue de l'identification, votre demande de paiement et votre confirmation, en vertu de cette lettre de garantie, devront être présentées par le biais d'une notre banque correspondante, cette dernière confirmant que les signatures figurant sur ces documents engage votre société du point de vue légal.Le montant de cette lettre de contre-garantie sera automatiquement réduit, lors de chaque règlement effectué par nous au titre de celle-ci.

181

La lettre de garantie prend effet le ……….. et est valable jusqu'au ..........., date à laquelle elle expire complètement et automatiquement, si votre demande écrite de paiement et votre confirmation écrite, avec la confirmation des signatures donnée par une notre banque correspondante ne nous parviennent pas à/ avant ce jour-là.Dans le cas où la date d'expiration de la validité de la lettre de garantie correspondrait à un jour non bancaire, votre demande de paiement sera prise en compte si elle est reçue au plus tard le jour bancaire suivant. La résente lettre de garantie devient automatiquement nulle et non avenue après l'expiration de sa validité, que ce document nous soit restitué ou non.Cette lettre de garantie est régie par les Règles Uniformes pour les Garanties sur demande – Publication 458 de la Chambre Internationale de Commerce de Paris.(nom de la banque émettrice)(signatures autorisées pour la banque émettrice)

6.3.2.2.Scrisoarea de intentie este un document bancar din categoria produselor non-credit pe care banca o elibereaza in sprijinul clientilor existenti carora le este necesara pentru:

- încheierea unei tranzactii comerciale;- obtinerea unei finantari pe plan intern sau international;- adjudecarea unor oferte ,în cazul organizarii de licitatii pentru achizitia de produse, prestari de servicii sau efectuarea unor

lucrari.Prin scrisoare de intentie banca isi exprima , fata de partenerii de afaceri contractual comerciale ai clientului sau, intentia ,

disponibilitatea ei de a acorda clientului sau , in anumite conditii, finantarea necesara sau efectuarea unor servicii bancare, De retinut este faptul ca prin continutul unei scrisori de intentie banca nu isi angajeaza raspunderi de nici un fel , doar are disponibilitatea de a acorda clientului sau finantare pentru desfasurarea in bune conditii a contractului comercial in care acesta este parte

.Buna intentie , banca si-o exprima catre partenerul de afaceri al clientului sau ( posibil debitor) , care poate fi un furnizor de produse si/sau servicii , un investitor, etc. si care in contractul comercial sau financiar devine creditor.

Scrisoarea de intentie are un real avantaj atat pentru clientul bancii cat si pentru furnizorul de bunuri si servicii , intrucat reflecta poziti bancii , de principiu favorabila , incheierii unei tranzactii comerciale sau financiare

In acest context de cordialitate , scrisoarea de intentie se elibereaza anterior incheierii unei tranzactii comerciale sau financiare , facilitand si finalizarea tranzactiei respective.

Termenul de valabilitate a unei Scrisori de intentie este de maxim 6 luni.Prezentam in continuare un model de Scrisoare de intentie emis de o banca din Romania in favoarea clientului sau in

perspectiva posibilei finantari a unui proiect din cadrul unui Program Operational :

182

MODEL DE SCRISOARE DE INTENTIE

Banca________________________________________Nr. ____ / _______ C a t r e , _______________________ [beneficiar] In atentia: _______________________ [reprezentantul legal]

Subiect: Proiectul “_______________________” [numele proiectului]

Stimata(e) doamna(domn),

Referitor la proiectul “_____________________________” [numele proiectului], estimat la aproximativ ________________ [valoarea proiectului], eligibil pentru finantare in cadrul Programului Operational _____________[numele Programului Operational], Axa Prioritara _______________[numele axei], Domeniul de Interventie _______________[numele domeniului], va informam asupra interesului si disponibilitatii BRD – Groupe Societe Generale, Suc. ______________________[numele sucursalei], de a analiza posibilitatea asigurarii necesarului de finantare a _____________________ [beneficiar], pentru [se vor elimina dupa caz]:

Co-finantarea contributiei proprii aferente cheltuielilor eligibile a proiectului; Pre-finantarea costurilor eligibile aferente proiectului; Finantarea componentei de cheltuieli neeligibile pentru finantare cu fonduri europene.

Caracteristicile, termenii si conditiile finantarii vor putea fi stabilite in baza documentatiei finale a proiectului si a nevoii de finantare identificate. Ramanem la dispozitia dvs. pentru a analiza solutia de finantare cea mai potrivita implementarii operative a proiectului Dumneavoastra. In asteptarea informatiilor detaliate despre proiectul _________________ [numele proiectului], va asiguram de interesul bancii de a consolida si dezvolta colaborarea cu Dumneavoastra si de a va pune la dispozitie acele produse si servicii care sa raspunda cel mai bine nevoilor dvs. Pentru orice informatii suplimentare sau clarificari, va rugam sa nu ezitati sa ne contactati, la numarul de telefon __________ [telefonul sucursalei]. Va multumim si va asiguram de intreaga noastra consideratie. Cu deosebita stima,

Director sucursala___________________________________

183

6.3.2.3.Scrisoarea de confort este, de asemenea, un produs bancar din categoria non-credit si se elibereaza de catre banca la solicitarea clientilor ei.

Beneficiarul scrisorii de confort este partenerul comercial sau finantatorul inter /extern al clientului bancii; Scrisoarea de confort este un document care reprezinta o confirmare a capacitatii de plata a clientului unei banci, respectiv

certificarea existentei si disponibilitatii fondurilor necesare perfectarii tranzactiei comerciale sau financiare.Acesta face ca scrisoareade confort sa poata fi emisa numai cu conditia si in baza resurselor proprii ale clientului, a unor credite

aflate în curs de derulare printr-un contract de creditare intre client si banca sau a unor finantari viitoare;Scrisoarea de confort angajeaza raspunderea ferma a bancii privind respectarea conditiilor prevazute în in acest document

elaborat de catre ea.De aceea la la baza solicitarii Scrisorii de confort trebuie sa existe intentia încheierii unui contract comercial pentru

cumpararea unui/unor bunuri/servicii de la un/unii furnizori din tara si/sau strainatate si/sau încheierea altor tipuri de tranzactii.Acest document are avantaje reale pentru partile aflate in contract (forma documentara juridic obligatorie ) intrucat se elibereaza

anterior încheierii unei tranzactii financiare sau comerciale, facilitând finalizarea tranzactiei respective;Perioada de valabilitate a Scrisorii de confort este pana la incheierea unui contract sau cel mult un an de la data emiterii.Cu alte cuvinte Scrisoarea de confort îsi înceteaza valabilitatea odata cu încheierea contractului comercial/tranzactie pentru care a

fost solicitata.

MODEL DE SCRISOARE DE CONFORT

SPRE ŞTIINŢĂMinisterul …………..Autoritate de Management/Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional …………….

SCRISOARE DE CONFORT ANGAJANTĂ

Prin prezenta, Banca, cu sediul în ....... înregistrată cu J/......... şi CUI ................ reprezentată prin dl./dna. ......... în calitate de ..........., confirmăm că pentru ........... [numele firmei solicitante], s-a/s-au aprobat o facilitate/facilitatile de creditare în sumă totală de ............. RON/EURO [numită în continuare Facilitatea/Facililităţile]:

a. Credit punte, destinat pre-finantarii nevoilor clientului in vederea acoperirii decalajului existent intre platile catre furnizori efectuate in cadrul proiectului de investitii, si incasarile de la APDRP (aferente componentei de « contributie publica »), pe termen de .... luni, in valoare de.......... b. Scrisoare de garantie bancara de restituire a avansului prin care se garanteaza recuperarea pre-finantarii acordate de catre APDRP, conform Contractului de Finantare de acordare de fonduri nerambursabile, in valoare de..........

184

c. Credit de investitii pentru finantarea componentei de contributie proprie a clientului (componenta de co-finantare) pe termen de.......luni, in valoare de..........

d. Credit pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului. pe termen de.......luni, in valoare de..........

e. Linie de credit pentru finantarea necesarului de trezorerie, generat in urma finalizarii si operarii proiectului de investitii cu componenta fonduri europene nerambursabile in valoare de..........

, pentru realizarea proiectului ”...........”, propus pentru finantare in cadrul Programului Operational ....., Axa prioritara “......”, Domeniul Major de Interventie “.....”, Operatiunea1 “......”.

Facilitatea/Facilităţile de creditare va/vor fi puse la dispoziţia clientului după prezentarea de către acesta la bancă a Contractului de Finanţare semnat cu Autoritatea de Management/Organismul Intermediar ............. pentru acordarea asistentei financiare nerambursabile pentru proiectul anterior mentionat, conform termenilor şi condiţiilor contractului de credit care se încheie între Bancă şi Client. În condiţiile în care, între data emiterii prezentei Scrisori de Confort şi data prezentării de către Client a Contractului de Finanţare semnat cu Autoritatea de Management/Organismul Intermediar intervin situaţiide natura :

- schimbări la nivelul situaţiei patrimoniale, modificări la nivelul datelor financiare ale societăţii (nu mai corespund criteriilor de eligibilitate ale Băncii în termeni de rentabilitate / solvabilitate / grad de îndatorare / lichiditate / etc.),- modificări semnificative la nivelul structurii acţionariatului sau managementului, etc.- modificări majore în parametrii proiectului,- imposibilitatea constituirii garantiilor agreate initial cu banca si nici a unei alte structuri de garantii agreate de banca,care să facă inacceptabilă pentru Bancă punerea la dispoziţie a Facilităţii/Facilităţilor, Banca va notifica Autoritatea de Management / Organismul Intermediar ......... si Solicitantul în cel mai scurt timp asupra refuzului acordării Facilităţii / Facilităţilor.

Prezenta Scrisoare de Confort serveşte ca document justificativ care atestă capacitatea de co-finanţare a Solicitantului pentru proiectul anterior mentionat. O copie a Contractului de Finanţare semnat cu Autoritatea de Management / Organismul Intermediar ........pentru acordarea asistentei financiare nerambursabile va fi remisă Băncii de către Solicitant în termen de cel mult cinci zile lucratoare de la data încheierii acestuia.Valabilitatea acestei scrisori de Confort este de 90 de zile calendaristice, cu posibilitatea de prelungire.

Semnatura Data

1

185

6.4. INOVAŢII ÎN DOMENIUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE

6.4.1. Private banking

Private banking în contextul actual desemnează activitatea de consiliere financiară personalizată şi administrare a banilor clienţilor cu venituri mari sau care deţin active lichide însemnate.

Activitatea de private banking are în vedere nevoile unice ale fiecărui client. În funcţie de apetitul de risc, de obiective şi de structura dorită are loc selectarea produselor în vederea construirii unui portofoliu coerent şi personalizat pentru fiecare client. Obiectivele de investiţie privesc riscul/randamentul pe total portofoliu.

Globalizarea pieţelor financiare a facilitat accesul clienţilor private banking la mai multe produse, contribuind astfel la diversificarea eficientă a portofoliului în scopul optimizării randamentului.

Clientul de private banking beneficiază de relaţia directă cu un bancher personal ca unic reprezentant al băncii. Bancherul personal are rolul de legătură între client şi direcţiile/departamentele din cadrul băncii în scopul îndeplinirii nevoilor financiare ale acestuia în cel mai uşor şi complet mod.

Ca o primă formă de private banking, servicii exclusive au fost oferite anumitor clienţi încă de la începuturile activităţilor bancare instituţionalizate. Concretizarea într-un serviciu distinct a activităţii de private banking şi o dezvoltare însemnată a serviciului au avut loc în Europa secolului 19, însă denumirea de “private banking” a fost folosită pentru prima oară în perioada interbelică.

Serviciul de private banking este un serviciu de lux pentru clienţii de lux. Clienţii care au în conturile lor cel putin 100.000 de euro pot beneficia de toate ofertele unui astfel de serviciu bancar: dobânzi şi comisioane mai avantajoase la credite, pachete de produse, carduri în care sunt incluse tot felul de facilităţi (includerea unei asigurări sau a unor reduceri) şi existenţa unui bancher personal. Ideea unui bancher personal se sprijină pe existenţa unui angajat specializat din acea bancă. Acest angajat trebuie să-şi consilieze clienţii atât în ceea ce priveşte modalităţile de a acumula capital cât şi în ceea ce priveşte modalităţile de a-i conserva valoarea. Clientul nu va fi consiliat doar în ceea ce priveşte direcţia pe care ar trebui să o ia sumele investite, banca îi va spune chiar ce pondere din capitalul pe care îl deţine trebuie investită şi ce instrumente de plasare a banilor sunt cele mai avantajoase.

Active de peste un milliard de euro beneficiază în România de un „tratament VIP“, fiind gestionate prin sistemele de private banking. Sunt activele deţinute de aproximativ 10.000 de români sau oameni de afaceri străini care îşi desfăşoară activitatea în România şi care sunt clienţii exclusivişti ai băncilor ce oferă serviciul de private banking la noi (BCR Erste, BRD Groupe Société Générale, ING, Bancpost, Raiffeisen, Credit Europe Bank etc.). Numărul băncilor care oferă acest serviciu este în creştere, deoarece şi numărul potenţialilor clienţi de private banking creşte.

Pe de altă parte, şi avantajele oferite de private banking sunt în creştere. În afara bancherului personal şi a posibilităţii de a construi portofoliul investiţional în funcţie de propriul profil de risc, clientul de private banking beneficiază de comision zero pentru pachetul general, iar comisioanele pentru principalele operaţiuni bancare sunt diminuate faţă de tariful normal. Acest fapt este posibil tocmai pentru că băncile administrează volume mari de bani. Datorită tendinţei de creştere a activelor, băncile se gândesc să extindă componentele portofoliului investiţional. Pe lângă investiţiile în instrumentele cu venit fix, cele valutare şi ale pieţei de capital, instituţiile financiare vor să introducă şi componenta imobiliară (finanţare pentru cumpărarea de imobile în New York, Londra, Spania şi Grecia, propusă de Bancpost), singura condiţie impusă fiind ca investitorul să aleagă un imobil de minimum un milion de euro.

186

Clientul de private banking beneficiază de bancherul său personal şi de o discreţie absolută, chiar atunci când drumul la bancă este de neevitat. Majoritatea instituţiilor financiare şi-au construit o locaţie aparte pentru clienţii de top, unde nu intră orice persoană şi care este situată în zone de lux sau foarte centrale. Clienţii beneficiază de serviciile dedicate ale unui bancher personal, consilierul de clientelă, care are misiunea de a dezvolta relaţia bancă-client prin adaptarea unor soluţii globale de investiţii la particularităţile fiecărui client.

BCR ERSTEServiciul private-banking al BCR Erste, operaţional din 2004, gestionează în prezent portofoliile a peste 4.000 de clienţi cu peste

un miliard de euro în “asset under management”. Serviciile de private banking sunt oferite clienţilor cu un portofoliu de peste 75.000 euro. BCR Erste a fost desemnată cea mai bună bancă din România în private banking de către revista Euromoney, premiul fiind

decernat la gala premiilor Euromoney de la Londra. OTP BANKOTP Bank România a lansat în anul 2008 serviciul de private banking, adresat clienţilor care investesc prin intermediul băncii

minim 50.000 de euro sau care încasează într-un cont curent deschis un venit lunar minim de 5.000 de euro. OTP Private Banking se axează, în principal, pe performanţa fondurilor investite, urmată de facilitarea tranzacţiilor. Clienţii care solicită acest serviciu beneficiază de consiliere profesională, soluţii financiare adaptate riscului şi nevoii de lichidităţi, precum şi de tranzacţii personale rapide şi confidenţiale. Aceştia au acces la cont de la distanţă, prin internet, telefon sau fax, banca acordându-le prioritate în preluarea şi analiza tuturor solicitărilor, inclusiv de creditare, şi condiţii preferenţiale pentru afacerile derulate prin intermediul companiilor pe care le deţin.

RAIFFEISEN Serviciul Raiffeisen Exclusive, lansat de Raiffeisen Bank în 2006, este dedicat clienţilor săi de top, persoane fizice. Cele mai

importante valori care stau la baza acestui serviciu sunt profesionalismul, flexibilitatea, confidenţialitatea. Raiffeisen Exclusive adaugă o notă personală serviciilor de calitate pe care le oferă, dedicând fiecărui client un bancher personal şi locaţii dedicate în marile oraşe ale ţării: Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara, Iaşi. Raiffeisen Exclusive deţine deja în portofoliul său peste 700 de clienţi, volumul activelor aflate în administrare fiind în jur de 230 milioane de euro.

Există două pachete distincte de servicii: un pachet pentru clienţii ce dispun de sume între 40.000-100.000 euro şi un pachet mai atractiv pentru clienţii ce dispun de fonduri de peste 100.000 euro. Clienţii care dispun de fonduri de peste 1 milion euro şi îşi doresc portofolii mai sofisticate pot beneficia şi de instrumente financiare pe pieţele externe prin intermediul băncii Kathrein & Co – bancă de investiţii private deţinută de Raiffeisen Zentralbank Österreich AG în Austria. Raiffeisen Bank oferă o gamă completă de servicii şi produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri şi companii mari. Banca are peste 2,2 milioane de clienţi persoane fizice, 130.000 IMM-uri şi peste 5000 clienţi corporaţii mari şi medii. Raiffeisen Bank deţine reţele exinse: 338 de unităţi, 860 ATM-uri şi peste 6.700 POS-uri.

Începând cu anul 2007, Raiffeisen Bank completează conceptul de private banking cu expertiza echipei de Private Lending în domeniul creditării retail, cu scopul de a sprijini atingerea obiectivelor investiţionale ale clienţilor săi. Grupul Private Lending oferă soluţii de creditare personalizate şi posibilităţi de finanţare complexe pentru clienţii persoane fizice ce solicită împrumuturi cu valoare de peste 300.000 euro

UNICREDIT ŢIRIAC BANK Activele clienţilor de private banking ai UniCredit Ţiriac Bank, bancă situată între primele şapte din piaţa bancară după active, au

depaşit 3,1 mld. euro. Numărul clienţilor UniCredit Ţiriac Bank care primesc servicii de private banking se ridică la peste 1.000 de persoane, fiecare având un portofoliu mediu de 200.000 de euro. Clienţii de private banking ai UniCredit Ţiriac Bank sunt persoane fizice cu active

187

lichide de minimum 100.000 de euro. În anul 2009, UniCredit Ţiriac Bank schimbă strategia pe segmentul de private banking, anunţând triplarea pragului minim până la 300.000 euro pentru clienţii care vor să acceseze acest tip de servicii premium.

BRD Suma minimă pentru a avea acces la serviciile de private banking oferite de BRD este de 100.000 euro, sumă ce ia în calcul

valoarea întregului patrimoniu relativ lichid şi potenţialul de creştere al acestuia. BRD pune la dispoziţia acestor clienţi şi servicii speciale de consiliere şi consultanţă. Consilierul de clientelă are responsabilitatea de a efectua plasamente cât mai avantajoase pentru client, şi acest fapt presupune consiliere profesională în domeniul investiţiilor şi al planificării financiare precum şi recomandări personale. Valoarea medie a unui portofoliu administrat este de aproximativ 650.000 euro.

BANCPOST Eurobank EFG Private Banking asigură administrarea eficientă a averii personale a clienţilor săi care deţin în portofoliu sume

începând de la echivalentul a 200.000 euro, folosind resursele investiţionale şi tehnologice ale grupului internaţional din care fac parte. Actualmente, banca deţine un număr de 300 de clienţi, cu active de peste 100.000 euro

6.4.2. Eurobondurile

Eurobondurile suverane sunt lansate pentru a fi folosite la finanţarea deficitului bugetar. De asemenea, banii obţinuţi din emisiunea de euroobligaţiuni vor fi utilizaţi şi pentru refinanţarea datoriei publice, cu atât mai mult cu cât va ajunge la scadenţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 600 de milioane de euro, lansată în 2001, pentru care statul plăteşte un cupon de 10,63%. România mai are în derulare o emisiune din 2002, cu o maturitate de zece ani, în valoare de 700 de milioane de euro şi un cupon de 8,5%.

6.4.3. Smart cardurile

Cardurile cu cip, sau aşa-numitele carduri inteligente, sunt carduri bancare cu un cip încorporat, cu suficientă capacitate de stocare pentru a oferi noi opţiuni de plată şi servicii şi securitate sporită. Cu toate că acest tip de card aduce mult mai multe avantaje faţă de cardurile tradiţionale, în România, piaţa de profil este foarte mică, cardurile cu cip deţinând deocamdată sub 5% din segmentele de acceptare şi de emitere. În România, primul pas a fost făcut în aprilie 2005 de către BCR, prima instituţie de credit care a acceptat carduri cu cip, deşi nici o bancă romanească nu emisese la acea vreme un asemenea instrument de plată. La 6 luni de la prima tranzacţie pe un card cu cip efectuată în România, în parteneriat cu BCR, ProCredit Bank a devenit prima bancă emiţătoare de card cu cip din ţara noastră. Totodată, şi ING Bank a intrat pe piaţa cardurilor cu cip.

Numărul băncilor din România care emit carduri cu cip a ajuns la patru, BRD fiind cel mai nou membru al acestui club restrâns. Securitatea sporită a cardurilor este principalul lor avantaj. Însă, pentru a-l fructifica la maxim este nevoie ca tot mai multe bancomate şi POS-uri să fie adaptate pentru a recunoaşte cipul. BRD este prima bancă din Top 5 ce a introdus în ofertă cardurile cu cip. Această tehnologie este disponibilă în prezent doar la cardurile Maestro şi Cirrus. Oficialii băncii îşi propun, însă, ca până la sfârşitul anului cipul să poată fi ataşat la toate cardurile din portofoliul BRD.

6.5. SERVICIILE BANCARE LA DISTANŢĂ sunt considerate reprezentative pentru noua economie, deoarece constituie unul dintre produsele tipice ale acesteia. La început, infrastructura informaţională a fost considerată de băncile dezvoltate din lume ca o simplă posibilitate de creare a unor noi canale electronice de distribuţie a produselor existente. Din acest motiv, serviciile bancare la distanţă au primit denumirea de servicii electronice sau e-banking .

188

Cu timpul, investiţiile în tehnologie au fost tot mai mari, concomitent cu procesul de inovare a produselor bancare, ceea ce a generat un fenomen de randament crescător. Băncile şi producătorii de tehnologii informaţionale au început să se stimuleze reciproc tot mai mult în procesul de dezvoltare şi în crearea de profit. Creşterea gamei de servicii bancare electronice a condus la extinderea bazei de clienţi, iar satisfacerea cererilor tot mai sofisticate şi fidelizarea acestora a impus o cerere continuă pentru tehnologii noi.

E-banking presupune conectarea utilizatorului în reţea cu banca pe o linie de telecomunicaţie sigură, autentificarea prin nume şi parolă şi recunoaşterea tranzacţiei. Singura deosebire importantă este linia de telecomunicaţie, care poate fi de telefonie fixă sau mobilă, dintr-o reţea ATM sau Internet.

Serviciile bancare electronice (la distanţă) sunt clasificate în patru categorii importante:

6.5.1.Home banking - sau „banca la domiciliu” se adresează populaţiei şi includ în general obţinerea unor informaţii despre conturile personale prin intermediul unui apel telefonic, răspunsul fiind dat de un sistem vocal automat. Se bazează pe existenţa unei linii telefonice, pe existenţa unei parole a clientului şi a unui cod personal ce-i asigură acestuia accesul la date. Clientul îşi poate consulta oricând, contra unui comision, situaţia conturilor, poate face regularizări între conturile proprii, etc.

6.5.2. Electronic banking - presupun existenţa unui calculator la client, pe care banca instalează o aplicaţie software ce permite accesul la serverul băncii, prin intermediul unei linii de telecomunicaţie. Datorită acestui aspect, în multe publicaţii de specialitate nu se face o distincţie clară între home banking şi electronic banking, ambele fiind considerate servicii bancare la domiciliul unei persoane sau al unei firme.

Serviciile electronic banking sunt utilizate mai mult de către firme, datorită facilităţilor de procesare rapidă a unui număr mare de tranzacţii.

Aceste servicii au în general funcţionalităţi extinse de cash management, pot fi adaptate la specificul activităţii şi permit deopotrivă conectarea cu alte aplicaţii software utilizate în bancă. 6.5.3.Serviciile de tip cash management . Acestea presupun operatiuni bancare electronice cu privire la circuitul de incasari-administrare-plati unui client al bancii ( retail sau corporate ) folosind un suport informatic care inlocuieste necesitatea prezentei fizice a clientului la banca.

Astfel cash managementul ofera solutii care sa faciliteze clientilor fectuarea incasarilor si platilor in conditii de eficienta maxima in ceeace priveste momentul si costul la care acestea sunt efectuate , precum si luarea de decizii investitionale corecte si profitabile , asigurand optimizarea administrarii resurselor banesti.

De asemenea aceste servicii ofera reconcilierea automata a incasarilor si platilor cu facturile prin crearea de legaturi cu sisteme contabile.

Tipurile de operatiuni bancare derulate prin cash management pot fi :- plati intene si internationale;- incasari interne si internationale ;- concentrarea lichiditatilor clientilor corporate, care realizeaza incasari in mai multe conturi curente , deschise la diverse

unitati teritoriale;- obtinerea unor informatii de cont;

189

- vanzari si cumparari de valuta;- constituirea de depozite in lei si valuta;- cumpararea / rascumpararea certificatelor de depozit.Contractand si utilizand ub astfel de serviciu , clientul beneficiaza de o serie de avantaje , intre care retinem :- semneaza o simpla Conventie cu banca a carei client este privind efectuarea de operatii bancare prin MultiCash.- trebuie sa dispuna de o dotare tehnica minima , constand din : calculator compatibil IBM, Pentium II , modem/conectare la

Internet si sistem de operare WINDOWS 2000, XP. ME , etc.- instalarea programului (doar pentru Multicash) instruirea clientului si asistenta tehnica sunt gratuite;- legatura electronica permanenta cu banca in scopul trimiterii ordinelor de plata si obtinerii informatiilor financiar - bancare;- transfer rapid si securizat al sumelor in valuta spre si dinspre Romania;- siguranta si confidentialitatea tranzactiilor efectuate;- controlul operatiunilor de la distanta prin utilizarea semnaturilor electronice ;- controlul drepturilor de acces si de operare ale utilizatorilor si/sau facilitatea de a decide asupra drepturilor de operare ale

utilizatorilor , inclusiv limite de sume pe zi/operatie.

6.5.4. Mobile banking au apărut o dată cu extinderea tehnologiei WAP ( Wireless Application Protocol ) şi sunt considerate de mare viitor, datorită prognozelor cu privire la extinderea în lume a reţelelor „fără fir” ( wireless ).

Aceste aplicatii presupun comunicarea cu banca prin telefonul mobil sau PDA-uri si se bazeaza pe servicii oferite de un operator de telefonie. Posesorul de telefon mobil poate transmte mesaje scrise catre o banca pentru obtinerea de informatii si efectuarea de operatiuni bancare si poate primi mesaje scrise sau sonore de raspuns.

De regula , mobile banking-ul se adreseaza persoanelor fizice , posesoare de carduri, care se adreseaza numai bancii emitente a cardului.

Tipurile de operatiuni bancare derulate prin mobile – banking pot fi :- operatii de informare (soldul conturilor , limita de creditare, produse si servicii bancare oferite, dobanzi, comisioane, cursuri

valutare, etc.)- servicii de plati;- obtinere de extrase de cont;- solicitarea blocarii contului de card in cazul pierderii / furtului acestuia;- avertizarea clientului la tranzactiile efectuate din contul sau de card peste o anumita suma;- avertizarea clientului la epuizarea disponibilului sau a limitei de creditare, etc Pentru exemplificare va prezint avantajele pe care le ofera serviciul MOBILIS , serviciu de tipul Mobile banking pus la dispozitia

clientilor sai de catre BRD – Groupe Societe Generale: - mobilitate ; cu MOBILIS clientul este in legatura cu banca , peste tot in Romania unde operatorii Orange si Vodafone au

acoperire, dar si in strainatate , in retelele operatorilor cu care exista acorduri de roaming;- practic : cu MOBILIS nu mai depinzi de orarul de functionare a bancii . 24 de ore din 24, 7 zile din 7 ,MOBILIS ofera clientului

sau posibilitatea de a transmite instructiuni bancii sau de a obtine informatii utile desfasurarii activitatii curente.

190

- sigur : cu MOBILIS clientul poate desfasura operatiuni bancare securizate cu ajutorul unui sistem de coduri care il protejeaza impotriva oricarei utilizari frauduloase a serviciului. Clientul este identificat in sistem intr-o maniera unica , fiind singurul purtator al semnaturii bancare.

- ergonomic : un meniu simplu conduce clientul direct catre operatiunea pe care o doreste sa o efectueze.Tehnica operationala a platilor la distanta prin telefonl mobil Pentru efectuarea operatiunilor de Mobile banking utilizatorul , clientul bancii trebuie sa posede un telefon mobil WAP (Wireles

Aplication Protocol) si un abonament pentru accest serviciu la reteaua de telefonie mobila.In vederea utilizarii serviciilor Mobile banking utilizatorul incheie o conventie cu banca emitenta a cardului in care se prevad

drepturile partilor , stabilirea unui user name si a parolei ca elemente de securitate precum si alte elemente de tehnica operativa a serviciului

Intrucat ecranul telefonului este destul de mic , mesajele sunt structurate ,folosindu-se simboluri si cifre , ca de exemplu SC = sold cont , CD = card debit, NC = numar cont , S = suma, etc. Lista mesajelor structurate cu instructiunile de folosire se transmite utilizatorului de catre banca emitenta , la semnarea conventiei.

Pentru efectuarea operatiunilor se urmareste pas cu pas meniul afisat , se alege produsul/serviciul si prin tasta enter se inregistreaza comanda si instructiunea de plata, dupa care apare pe ecran send to pentru care se tasteaza codul retelei si in final se apasa tasta ok .

191

Scema unei plati prin telefonul mobil se prezinta in continuare :

(9)

(10)

(6) (6) Banca Retea Banca Emitenta carduri Acceptanta (7) (7)

(2) (3) (8) (5)

(1) Telefon Retea mobil (4) telefonie mobila (4)

(4)

Cumparator Comerciant

192

Explicatii :1.- cumparatorul proocura un telefon mobil cu splicstii de plata;2.- cumparatorul incheie cu banca emitenta a cardului o conventie de operare prin telefonul mobil ;3.- telefonul mobil este personalizat de banca emitenta cu cheile si certificatul de autentificare;4.- cumparatorul acceseaza site-ul comerciantului prin reteaua de telefonie mobila si emite comanda pentru cumpararea de

bunuri ;5.- comerciantul solicita bancii sale (banca acceptanta) autorizarea platii6.- banca acceptanta se adreseaza bancii emitente a cardului pentru autorizarea platii;7.- banca emitenta autorizeaza plata 8.- banca acceptanta comunica autorizarea efectuarii platii catre comerciant;9.- banca acceptanta solicita bancii emitente decontarea (transferul de fonduri)10.- banca emitenta transfera fondurile in banca acceptanta.

6.5.5. Internet banking - elimină existenţa unei componente software instalate la client, acesta putând să aibă acces la serverul băncii prin intermediul unei simple interfeţe grafice (browser) prin care utilizează şi celelalte servicii Internet. În acest caz, datorită utilizării unei reţele publice, măsurile de securitate pentru protecţia datelor transmise trebuie să fie mai severe.

Datele sunt stocate direct pe serverul bancii , sub forma unor baze de date , iar accesul clientului se realizeaza prin intermediul unui site web , securizat printr-o cheie de criptare – decriptare ( de regula pe 128 biti) prin utilizator si parola de acces , precum si alte modalitati ( security token , tastare nume utilizator si parola pe ecran , tastare cifre din numarul de card atasat eleator, etc)

Un alt avantaj al serviciilor de internet banking este acela ca aceste aplicatii nu stocheaza date la nivelul computerului clientului , informatiile curente cat si istoricul fiind accesibile in orice moment , pe perioada accesului la server.

Pentru derularea operatiunilor la distanta prin intermediul aplicatiilor internet banking este nevoie de urmatoarele conditii : - existenta unui cont deschis la banca;- existenta unei conventii incheiate cu banca pentru accesul la produsele si serviciile bancare , cu precizarea drepturilor si

obligatiilor partenerilor;- existenta unui computer pe care se instaleaza aplicatia soft , un browser de internet .- existenta unei conexiuni internet;- furnizarea de catre banca a unui cont de utilizator si a unei parole.Tipurile de operatiuni bancare efectuate prin intermediul aplicatiilor de internet banking (cum si de home banking) pot fi;- constituirea, reinnoirea si sau desfintarea depozitelor la termen;- plati prin cont pentru produse si servicii bancare (plata ratelor la credite, comisioane, prime de asigurare, etc);- transferuri inter si intrabancare de fonduri;- transferuri de fonduri intre conturile proprii;- schimb valutar - extrase de cont, stari financiare scadente;

193

- informatii privind caracteristicile produselor si serviciilor bancare oferite de banca (rate de dobanda, comisioane, termene, facilitati , cursuri valutare, etc)

- informatii privind produsele noi, facilitati promotionale, primirea de mesaje publicitare;- posibilitatea de a intra in contact cu angajatii bancii pentru primiea unor informatii suplimentare sau rezervarea unor probleme

prin intermediul unui formular on-line,etcDatorită rolului deosebit al reţelei Internet în dezvoltarea noii economii, o atenţie deosebită este acordată serviciilor Internet

banking, deşi dezvoltarea actuală a acestora nu este complet maturizată. În comparaţie cu alte canale de distribuţie a informaţiei, reţeaua Internet deţine recordul absolut cu privire la ritmul de creştere a numărului de clienţi.

În Europa, în 2008, cele mai mari rate de utilizare a serviciului internet banking s-au înregistrat în Norvegia - 75%, Finlanda - 72%, Olanda - 69%, Danemarca şi Suedia, cu 67%. Pe ultimele locuri, în funcţie de ponderea utilizatorilor serviciilor de internet banking, se situează Bulgaria – 1%, România – 2%, Grecia - 5%.

Ceea ce se consideră însă valoros pentru serviciile Internet banking este faptul că acestea sunt uneori la fel de populare în economiile aflate în tranziţie ca şi în cele foarte dezvoltate, ceea ce poate reprezenta o pârghie importantă pentru reducerea decalajelor în procesul de globalizare şi susţinere a societăţii informaţionale.

În mod uzual, pe piaţă există trei niveluri de utilizare a serviciilor Internet banking: informare - acesta este nivelul de bază al serviciilor Internet, prin care o bancă îşi administrează informaţiile

cu privire la produse şi servicii, prin intermediul unui site găzduit pe calculatorul băncii sau la un furnizor de servicii Internet; Cea mai mare vulnerabilitate a acestui nivel constă în posibilitatea de alterare a conţinutului expus de către persoane

neautorizate, ceea ce induce anumite măsuri de securitate; comunicare - permite interacţiunea dintre calculatorul băncii şi client, care poate fi limitat la poştă

electronică, interogare de cont sau cerere de credit; în acest caz, riscurile sunt mai mari decât la nivelul precedent, ceea ce impune luarea unor măsuri suplimentare de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat în reţeaua băncii;

tranzacţionare - clienţilor li se permite efectuarea unor tranzacţii cu banca, cum ar fi acces la conturi, plata facturilor, transfer de fonduri, etc. In acest caz, măsurile de securitate trebuie să fie mult mai severe, cu administrarea riscurilor pe mai multe niveluri din arhitectura sistemului.

194

BIBLIOGRAFIE

In acest curs au fost utilizate informatii, exemple , schite si parti din lucrarile de mai jos , pentru care aduc multumire autorilor :

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, - Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002

2. Bazno Cezar, Nicolae Dardac – Produse, costuri si performante bancare – Editura Economica, Bucuresti, 2000 3. Caprariu Bogdan – Mutatii in cadrul produselor si serviciilor bancare – Facultatea de economia si administrarea afacerilor –

Universitatea A.I.Cuza , Iasi , 2009;4. Cocriş Vasile, Chirleşan Dan,- Economie bancară,- Ediţia a II-a, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 20085. Danila Nicolae – Produse si servicii bancare – Academia de Stiinte Economice , Bucuresti , 20076. Danila Nicolae si colb. – Corporate Banking – Produse si servicii bancare Corporate , Editura ASE , Bucuresti , 20107. Dedu Vasile si colb, - Produse si servicii bancare – Editura ASE , Bucuresti ,20088. Diaconescu Mariana, - Bǎnci, Sisteme de plǎţi, Riscuri, - Editura Economicǎ, Bucureşti, 19999. Grosu Corneliu – Tehnica operatiunilor bancare – Note de curs , Universitatea „Petru Maior” , Tg. Mures , 201110. Grosu Corneliu – Banking international – Note de curs , Universitatea „Petru Maior” , Tg. Mures , 200711. Ilie Mihai, - Management Financiar-Bancar,- Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 12. Ilie Mihai, - Operaţiuni de încasări şi plăţi - instrumente, modalităţi, tehnici, - Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2004 13. Isarescu Mugur ,- “ Politica monetara a bancii centrale in perioada de criza financiara internationala “- Studiul de caz al

politicilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei pentru anii 2008 -2011- 14. Isarescu,Mugur – comunicare cu tema :” Criza financiara internationala si provocari pentru politica monetara din Romania” –

mai , 2009.15. Popescu Mihai –Produse si sevicii bancare – Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica , Universitatea „Stefan

Cel Mare” Suceava , 200716. Rodica Tardea - Produse si servicii bancare – Suport curs , Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir , Cluj Napoca , 2009.17. Rosca Teodor – Moneda si credit – Editura ALTIP , Cluj Napoca, 200218. Simionescu Mihai – Considerente privind pretul produselor si serviciilor bancare – Suport curs, 2008;19. Stoica Ovidiu; Căpraru Bogdan; Drago, Filipescu - Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc,-

Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 200520. Norme, Proceduri, Tehnici , Reglementari bancare ale BNR , BRD – Groupe Societe Generale , si alte banci din Romania

195

curs produse si servicii bancare 2012. universitatea petru maior, facultatea de stiinte juridice,...

Documents