NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIETotalitatea organelor alcatuite predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,transmiterea si prelucrarea informatiilor(excitatiilor)culese din mediul extern sau intern,formeaza sistemul nervos.Rolul sistemului nervos:-face legatura dintre organism si mediul inconjurator-coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelorStimulii primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe,care au la baza arcurile reflexe:receptor,calea aferente,central nervos,calea eferenta,efector.Desi functia de baza a sist.nervos=mentinerea legaturilor dintre organism si mediul inconjurator si de a coordona si regal activitatea tuturor tesutelor,organelor si sistemelor care alc.organismulIn raport cu aceste functii,sistemul nervos este impartit in:-Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu exterior.Acestea se impart in:S.N.central-encefal+maduva spinarii si S.N.periferic-nervi cranieni+nervi spinali.-Sistemul nervos vegetative sau autonom-asigura coordonarea functionarii organelor interne.Este format din:-o portiune central,situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral;-o portiune periferica-ganglioni+fibre nervoase vegetative.1.Semnele si simptomele prezente in neurologieSimptome neurologice de multe ori au originea in sistemul nervos periferic i includ senzaie de arsur,amoreal, ace-i-ace (nepturi) senzaii, slbiciune muscular sau paralizie, i sensibilitate.Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, n cazul n care durerea poate fi direct legate de o trauma, sau o boala sistemica care afecteaza intregul corp.Cu menionate durere, o stare mult mai complexa, senzaia de durere este resimita ntr-o alt parte a corpului, de unde prejudiciu sau de boal, de fapt au avut loc.Menionate durere este cel mai dificil de a diagnostica si trata.Simptomele neurologice pot s apar de la un nerv sau mai multe.Unele sindroame, cum ar fi sindromul de tunel carpian, apar atunci cand un nerv este comprimat i sunt privai de fluxul de snge corespunztoare.Diabetuleste o cauza frecventa de neuropatie periferic (tulburri nervoase), rezultatul de leziuni ale nervilor de la hiperglicemie.Simptome neurologice poate proveni de la boli autoimune (cum ar fi lupus sau sindrom Guillain-Barr) sau virusuri, cum ar fi virusul imunodeficienei umane (HIV), virusul Epstein-Barr, sau varicelo-zosterian.Simptome neurologice din cauza unei disfuncionaliti ale sistemului nervos autonom (parte a sistemului nervos periferic) poate ntrerupe aciuni involuntare, cum ar fi respiraie, nghiire, controlului vezicii urinare, sau transpiraie.Acestea pot fi nsoit de simptome de scderea tensiunii arteriale, cum ar fi ameelisau vertij, sau pierderea contienei.Simptome neurologice care pot nsoi alte simptome care afecteaz sistemul nervos, inclusiv: Senzaie de arsur Leinsau schimbarea nivelului de contiin sau letargie Contracii musculare involuntare (distonie) Slbiciune muscular amorteala Durerea de la o origine care nu produce de obicei durere sau care urmeaz cursul unei nervoase specifice Paralizie sau incapacitatea de a muta o parte a corpului tifturi-i-ace (nepturi) senzaie Sensibilitate Furnictur

Simptomele neurologice pot nsoi simptome legate de sistemul digestiv, inclusiv: Dificultate de mestecat Probleme digestive Pierderea controlului vezicii urinare sau intestinelor Greacu sau frvrsturi Simptome neurologice poate nsoi alte simptome, care variaz n funcie de care stau la baza bolii, tulburare sau condiie.Simptomele neurologice sunt diverse, deoarece reglementeaz sistemul nervos sau particip la un numr de funcii, precum i sistemele organismului, inclusiv controlul temperaturii corpului, tensiunea arterial, muschi, digestia si pofta de mancare, micare, i vederea.

2.Principalele afectiuni neurologice2.1.Sindromul de neuron motor central si periferic Ansamblul de simptome, provocate de leziunile fasciculului piramidal, pe traiectul sau encefalic sau medular, poarta numele de sindrom de neuron motor central sau sindrom piramidal. Apare in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica Semnele clinice principale constau in pareze sau paralizii ale miscarilor voluntare, cu sediul, de obicei, in partea opusa leziunii (datorita incrucisarii caii motorii). Paralizia cuprinde teritorii intinse (hemiplegie, paraplegie). Este spasmodica, fie de la inceput, fie dupa o perioada scurta de paralizie flasca. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate dupa prima perioada de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este prezent, tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia musculara, absenta. Manifestarea principala a sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin pierderea motilitati voluntare a unei jumatati a corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale.

EtiologieCauzele principale sunt: accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar, traumatismele. in general, hemiplegia evolueaza in doua faze: prima, de hemiplegie flasca, cu hipotonie si reflexe osteo-tendinoase abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, caracterizata de contractura si reflexe exagerate. Debutul poate fi progresiv (tulburari de mers, de vorbire, jena in miscari etc). Cel mai adesea este brusc, iar uneori este de o brutalitate extrema (bolnavul intra in coma).

SimptomePrincipalele aspecte clinice sunt urmatoarele:Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si lasate sa cada, cad mai brusc si mai inert pe partea hemiplegica. Hemifata paralizata este mai atona, aparand semne de paralizie, comisura bucala de partea paralizata coborata, santul naso-labial sters, reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugala a capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar modificari de tonus si reflexe.

Hemiplegia flascase caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor inferior si superior, hemiplegice forta musculara este abolita, hipotonie reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul Babinski prezent. Hemiplegia spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza prin forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski prezent.

Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare. Cand deficitul motor este incomplet, se numeste parapareza. Paraplegia apare fie in leziunea neuronului motor central (traiectul intramedular), cand sunt prezente tulburarile sfincteriene (retentie de urina si fecale) si semnul Babinski bilateral, fie in cea a neuronului motor periferic, cand aceste tulburari nu se ivesc. Semnul clinic comun este deficitul motor (disparitia sau diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare).

Paraplegia poate fi flasca sau spastica. Paraplegia flascaeste produsa fie de lezarea neuronului motor central (forma centrala), fie de lezarea neuronului periferic (forma periferica). Semnele comune sunt deficitul motor (paraplegie), disparitia reflexelor si diminuarea tonusului muscular. Paraplegia spastica este datorata, intotdeauna, lezarii neuronului motor central. Semnele clinice sunt: diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe osteo-tendinoase exagerate, semnul Babinski prezent, tulburari sfincteriene. Se intalneste in morbul Pott, cancerul vertebral, tumori medulare, scleroza in placi, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie, sindroame neuro-anemice, ca si in meningioamele paracentrale.2.2.Patologia musculara(miastenia,poliomiozitele)Miastenia-Boala "invizibila", miastenia gravis este o boala cronica neuromusculara care se manifesta prin oboseala severa la repetarea unei anumite miscari si slabiciunea muschilor voluntari ai corpului, insusi termenul de miastenia gravis" se traduce prin "slabiciune musculara severa".Ce inseamna boala neuro-musculara? Este vorba de un defect in transmiterea impulsului nervos de la nerv la fibra musculara, ceea ce face ca muschii sa-si piarda tonusul si forta pana la imposibilitatea de a efectua miscari.

Cauza miasteniei = boala autoimuna. Ce inseamna asta?Bolile numite autoimune, , sunt caracterizate prin faptul ca organismul produce anticorpi "anormali" sau care o iau razna" si ataca structuri normale ale corpului care nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii; in cazul miasteniei gravis, anticorpi anormali sunt produsi contra unor proteine de la nivelul jonctiunii intre nerv si muschi - numite receptori, care astfel sunt blocati. Impulsul nervos nu se mai transmite la muschi si acestia nu se mai contracta.

Cine se poate imbolnavi de miastenie?Mg este considerata o boala rara, frecventa cazurilor este de 1 la 10000 persoane, mai frecvent femeile intre 15 si 30 ani, barbatii sunt atinsi mai frecvent dupa varsta de 50 de ani, dar practic oricine poate face boala, chiar si copiii mici.

Care sunt simptomele principale ale acestei boli "ciudate" ?Caracteristica miasteniei gravis este slabiciunea progresiva a muschilor voluntari si afecteaza diferiti muschi, in grade diferite, pe rand, sau mai multi deodata, de unde si marea variabilitate a simptomelor de la caz la caz dar si pentru aceeasi persoana de la un moment la altul.Slabiciunea se agraveaza la repetarea miscarilor si se amelioreaza la repaus.Trebuie sa intelegem ca muschii nu inseamna numai cei care misca bratele si picioarele, cei cu care mergem, alergam, urcam scari sau caram greutati, ci tot muschi sunt si cei care ne ajuta sa vorbim, sa mestecam si sa inghitim mancarea, sa tinem ochii deschisi, sa vedem o singura imagine cu ambii ochi, cei care ne coordoneaza mimica fetei ca si cei care ne coordoneaza respiratia. Bolnavii de miastenie pot avea probleme cu toti acesti muschi, simultan sau pe rand.Ciudat, nu? Nu seamana cu nicio boala "obisnuita".PoliomiozitelePOLIMIOZITELE sunt boli musculare dobandite, determinate cel mai frecvent de un episod infectios si care in afara de muschi si piele pot interesa si alte organe (plamani rinichi, tub digestiv, inima. Etiopatogenie: incidenta anuala este de 5 la un milion de locuitori. Predomina lasexulfeminin (2/1 femei/barbati) cu etiologie infectioasa (virusul Coxsackie, bacteria Escherichia Coli si protozoarul Toxoplasma gondii).Simptomatologie: debut acut, precedat de o stare febrila, sau mai lent (intre o luna si un an) cu scaderea fortei musculare la nivelul centurilor, eruptie cutanata, dureri musculare si articulare. Clinic apare oboseala la efort in muschii proximali, la centuri simetric si bilateral. Muschii sunt edematiati, duri si durerosi la palpare; disfagie, amiotrofii, reflexe-osteotendinoase normale, fara tulburari de sensibilitate si simptome cutanate (eritem, edeme cutanate cu aspect de pelerina). Se pot asocia simptome viscerale: cardiopatie,ulceratiigastro-intestinale, splenomegalie, adenopatii, artrite tranzitorii.2.3.Patologia nervilor perifericiPolinevrita-Atingere a sistemului nervos periferic caracterizata prin tulburari senzitive si motorii, survenind simetric de ambele parti ale corpului si predominand la extremitatile nervilor. Cauze - Acestea sunt diverse: intoxicatie (alcoolism), anomalie genetica, carenta alimentara, infectie, inflamatie, sindrom paraneoplazic (secretia de catre o tumora a unei substante care difuzeaza in organism si ataca sistemul nervos), tulburare metabolica (diabet zaharat). Simptome si semne - In cursul uneipolinevrite, atingerile sunt simultane pentru toti nervii implicati la un anume pacient, tulburarile fiind in majoritatea cazurilor atat senzitive, cat si motorii. Evolutia poate fi acuta sau cronica. - Tulburarile senzitive sunt parestezii (senzatii neplacute, ca furnicaturile sau piscaturile, simtite pe piele), o alterare a sensibilitatii la temperatura si la durere Tulburarile motorii sunt paralizii care debuteaza, ingeneral, lamembrele inferioaresi privescmuschiiridicatori ai piciorului.

Tratament -Nu exista un tratament specific. Afectiunea poate regresa de la sine. In alte cazuri, ea regreseaza sau dispare cu tratarea cauzei.Nevralgia sciatica- Este o afectiune reumatica, manifestata prin dureri la nivelul coloanei vertebrale (regiunea lombara) si in membrele inferioare, de-a lungul nervului sciatic.Denumirea de lombosciatica este pe deplin justificata. Cand durerile sunt la nivelul coloanei lombare, care prin intensitate pot imobiliza bolnavul, se vorbeste de lumbago acut. Durerile lombare de mica intensitate, dar de lunga durata, marcheaza diagnosticul de lombalgie cronica. Lombosciatica este un sindrom intalnit frecvent la adultul tanar, mai ales la barbati, care are drept cauza, in 95% -97% din cazuri, compresia nervului sciatic,in special determinata dehernia de disc.

Compensarea nervului sciatic.Nevralgia sciatica poate fi cauzata si de alte afectiuni ale coloanei vertebrale (spondilite,tuberculoza, tumori). Factorii declansatori ai nevralgiei sunt eforturile fizice mari, miscarile bruste, intempestive (ridicarea unei greutati, traumatism, cadere, rasucire brusca a coloanei), expunere la frig, umezeala. Semnul caracteristic este durerea intensa, initial localizata in regiunea lombara, care apoi coboara in membrul inferior, afectand zonele corespunzatoare radacinii nervului sciatic compresat. Durerea este insotita de scaderea sensibilitatii tactile si semne de compresie nervoasa (diminuarea reflexelor osteotendinoase, contractura musculara paravertebrala, pozitii vicioase ale coloanei, mers dificil).

Tratament Tratamentul consta in repaus pe un pat tare, caldura locala (perna electrica), fizioterapie (ultrasunete, ionizari), acupunctura, laseroterapie locala, cura balneara. Tratamentul vizeaza inlaturarea durerii si a consecintelor ei, apelandu-se la antiinflamatori, decontracturante, antialgice, preparate cortizonice. Nevralgia sciatica poate fi prevenita prin evitarea pozitiilor vicioase, miscarilor intempestive, ridicarea de greutati din pozitia aplecat inainte, sederea prelungita in frig, umezeala si prin combaterea din timp a excesului ponderal.2.4.Cefaleea O durere decapsaucefaleeestedurereoriunde n regiuneacapuluisau agtului.Acesta poate fi unsimptomde o serie de condiii diferite ale capului i gtului.[1]tesutului cerebralin sine nu este sensibil la durere, deoarece este lipsit dereceptori ai durerii.Mai degrab, durerea este cauzata de perturbare a structurilor de durere-sensibile din jurul creierului.Mai multe zone ale capului i gtului au aceste structuri durere-sensibile,(periost a craniului,muchii,nervii,artereleivenele,tesuturile subcutanate,ochi,urechi,)Nevralgiile-definit ca o durere intens de arsur sau junghi cauzate de iritare sau de deteriorarea unui nerv.Durereaeste, de obicei scurta, dar pot fi severa.2.6.Epilepsia Epilepsia este o tulburare a creierului, caracterizat de pierdere de constiinta,insotita de convulsii.Neuronii genera n mod normal, impulsurile electrochimice care acioneaz pe alti neuroni, glande, i muchii pentru a produce gnduri umane, sentimente, i aciuni.n epilepsie, modelul normal al activitii neuronale devine perturbat, provocnd senzaii stranii, emoii, sau, uneori, convulsii,spasme musculare, i pierderea contienei..Mai mult de 2 milioane de persoane din Statele Unite - aproximativ 1 din 100 - au experimentat un atac neprovocat sau a fost diagnosticat cu epilepsie.Pentru circa 80 la suta din cei diagnosticati cu epilepsie, convulsii poate fi controlat cu medicamente moderne si tehnici chirurgicale.Avnd o criz nu nseamn neaprat c o persoan are epilepsie.Numai atunci cnd o persoan a avut doua sau mai multe convulsii este el sau ea considera a fi epilepsie.Epilepsia nu este contagioas i nu este cauzat deboli mintalesau de retard mintal.Unele persoane curetard mentalpot avea convulsii,dar nu nseamn neaprat persoan are sau va dezvolta deficiene mintale.Muli oameni cu epilepsie au inteligenta normala sau peste medie.Cu toate acestea, cele mai multe convulsii nu par s aib un efect negativ asupra creierului.Orice modificri care apare sunt de obicei subtile, i este deseori neclar dac aceste modificri sunt cauzate de crize nii sau de ctre problema de baza care a cauzat convulsii.

Culegerea datelor manifestari de dependenta (semen si simptome)Criza majora (grand mal).Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea constiintei.Criza majora cuprinde urmatoarele faze:-faza prodromala poate aparae cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei cu urmatoarele manifestari:migrena nevralgii parastezii stare de rau nedefinit,tulburari de comportament(deprese furie)-criza propiuzisa care cuprinde:a)aura epileptic semen care percept criza cu cateva zeci de secundeb)pierderea constientei-urmata de :-convulsie tonica ,contractie bilateral tonica a tuturor muschilor;picioarele intinse,maxilarul inclestat;ochii se dau peste cap,pupilele se dilate si devin fixa-oprirea respiratiei,cianoza.Aceasta faza tonica dureaza 15-20 secunde dupa care apar:-convulsiile clonice dureaza 1-2 min.-miscari vilente ale membrelor,capului,muscarea limbii,spuma ambundenta la nivelul gurii,incontinenta de urina si fecale.Dupa faza clonica,individul pare ametit confuz dureri de cap,musculare,respiratie zgomotoasa ,uneori criza este urmata de stare comotoasa sau de un somn profund.Dupa revenire amnezia crizei este totala.Criza minora(petit mal):-pierderea starii de constienta cateva sec.10-20 fara cadearea pacientului-pacientul isi intrerupe activitatea,persista doar activitatiile automate(mersul deglutitie mestecatul)Starea de rau epilectic:-manifestarile ca si la criza majora dar in acest caz crizele tonico clonice se repeta si pacientul ramane in stare constienta.Probleme.In criza de epilepsie:-oprirea respiratiei din cauza contractiei tonico clonice-risc de sufocare din cauza convulsurilor si caderii limbii-risc de traumatizare,leziuni muscarea limbii.-alterarea perceptii senzoriale(vizualo-auditive)-incontinenta(urina fecale)din cauza relaxarii post-critice ale sfincterelor-deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelorIn cirze:-dificultate de asi asuma roluri sociale:din cauza frecventei crizelor.-dificultate de a se realiza din cauza riscului potential pt anumite profesii-depresiiObiective imediate:-sa i se asigure functionalitatea cailor repsiratorii-sa nu-si muste limba-sa fie protejat de leziuniObiective pe termn lung:-sa i se reduca crizele ca frecventa si intesificatie-sa-si amelorieze depresia-sa urmeze medicamentatiaInterventii in cursul crizei:-nu lasi niciodata persoana singura-asezi persoana in pozitie orizontala-introduc intre dinti pe partea laterala un obiect moale,o batista moale.Nu se forteaza maxilarul-desfac cravata ,gulerul,centura pt a nu fi impedicata respiratia-indepartez obiectele tari mobile din jur pt a preveni lezarea-intorc capul sau corpul intr-o parte pt a ajuta pacientul sa respire-monitorizez functiile vitale-curat cavitatea bucalaInterventii dupa criza:-verifica permiabilitatea cailor respiratorii,atentie la caderea protezi dentare in trahee-aspir secretiile-verific eventualele leziuni sau limba muscata-in caz de hipotermie sticle de apa calda-in caz de hiperpirexie impachetari reciInterventii cu rol delegat:-pregatesc si administrez medicamentele anticonvulsivante la indicatia mediculuiInterventii intre crize,educatia pacientului,sfatuesc persoana: -sa traiasaca cat mai normal posibil-sa evite alcoolul ,sa ia medicam.cu regularitate-sa evite activitatiile periculoase:condusul inotul2.8.Boala Parkinson.Afectiune neurologica care atinge centri cerebrali responsabili de controlul si coordonarea miscarilor.Se caract.printr-o:bradkinezie(miscari lente)printrun tremur de repaus,o hipertonie musculara ,fata cu aspect de masca(incremenita)si un mers incet cu pasi mici.Cauza bolii nu este cunoscuta.Unii cercetatori considera ateroscleroza ca pe un factor care poate cauza boala.Deasemenea socul emotional,traumatismenle,unele intoxicatii,infectii virale ,unele medicamente sunt adesea mentionate ca fiind cauze ale aparitiei parkinsonismelor secundare.Culegerea datelor.Manifestari de dependente(semne si simptome).Tremurul-este un semn clar al bolii ,incepe cu un tremur incet si progreseaza asa de incet incat persoana nu isi aduce aminte cand a inceput-tremuratura degetelor mainii seamana cu miscarea de numarare a banilor,la nivelul picioarelor tremuratura imita miscarea de pedalareHipertonie musculara:-intepenirea muscilor-miscarile devin mai incete-rigiditate a fetei,vorbirea devine monotona-ridigitatea musculara,cuprinde treptat musculatura limbii,a masticatiei.Postura si mersul:-in orstotatism pacientul are trunchiul si capul plecat inainte-mersul este caracteristic,pacientul tinde sa mearga pe degetele picioarelor cu pasii mici,trunchiul este plecat in fata,membrele superioare cad rigid lateral si nu se balanseaza in timpul mersului.Problemele pacientului:-diminuarea mobilitatii fizice din cauza rigiditatii-necoordonarea miscarilor legat de sistemul nervos-postura inadecvata legat de rigiditate-deficit in auto-ingrijire-perturbarea imaginii de sine-alterarea comunicarii verbaleProbleme potentiale-risc de accident(cadere)-risc de depresieObiective pt pacient:-sa se stradueasca sa isi amelioreze mobilitatea fizica-sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate-se exprime sentimente pozitive-sa-si pastreze capacitatea de vb-sa nu prezinte depresiiInterventiile asistentei:planifica:-program zilnic de exercitii fizice,care cresc forta musculara,atenueaza rigiditatea musculara si mentin functionalitatea articulatiilor-mersul inotul-exercitii de extensii si flexie a membrelor,de rotatie a trunchiuluiAsisteanta sfatueste pacientul:-sa mearga tinundu-se drept,asigurandu-si o baza de sustinere mai mare(mersul cu picioarele indepartate la 25 cm)-sa-si tina mainele la spate cand se plimba-in perioadele de odihna,sa se culce pe un pat tare fara perna-sa fol.imbracaminte fara nasturi,incaltaminte fara sireturi,lingura mai adanca pt supa,carnea taiata marunt,cana cu cioc.Pt a evita caderile:-inainte de a se ridica din pat sa stea asezat cateava momente pe marginea patului2.10Comaeste un sindrom clinic caracterizat printr-ograva perturbare cantitativa a starii de constienta, cu alterarea profunda a functiilor de relatie si pastrarea pana la un anumit prag a functiilor vegetative. Coma, desi se aseamana oarecum cu somnul, se deosebeste radical de acesta prin aceea ca in coma pacientul este areactiv la stimuli de orice natura. Constienta, definita ca stare a activitatii cerebrale normale in care individul este constient de el insusi si de mediul inconjurator, este rezultatul unor procese neuro-biologice care se produc la nivelul sistemului nervos central. Starea de constienta reprezinta un proces distributiv, cu schimbarea continua de participanti, activitatea desfasurandu-se in afara unui algoritm. Mentinerea starii de veghe este data de sistemul reticulat activator ascendent si de cortexul cerebral.Coma survine in urma afectarii cortexului cerebral bilateral, a sistemului reticulat activator ascendent si a cailor intra sau extratalamice, in cursul unor stari toxico-metabolice grave sau a leziunilor structurale intinse cu efect de masa si impactarea trunchiului cerebral si a sistemului arterial. In unele cazuri pacientii supravietuiesc distructiei severe a mezencefalului, dar pot ramane in stare de coma pentru tot restul vietii. Moartea survine in urma tulburarilor vegetative reprezentate de cresterea tensiunii arteriale, tulburari de ritm cardiac, tulburari respiratorii, transpiratii profuze, grefate pe un status neurologic sau sistemic precar.In cazul traumatismelor cranio-cerebrale, aparitia starii de coma rezulta din doua evenimente: leziuni axonale difuze sihipertensiunea intracraniana. Leziunile axonale difuze induc coma prin intreruperea cailor interemisferice sau prin leziuni ale sistemului reticulat activator ascendent. Coma din aceste leziuni se instaleaza imediat dupa producerea traumatismului. Hipertensiunea intracraniana determina aparitia starii de coma prin inducerea unei suferinte cerebrale difuze ca urmare a scaderii debitului sangvin cerebral sau prin lezarea diencefalului sau trunchiului cerebral. Coma din hipertensiunea intracraniana se instaleaza mai tarziu de la debutul hipertensiunii. Odata aparuta, starea de coma se poate agrava prin hipoxie cerebrala sau respiratorie sau prin crize comitiale.

Clasificarea comelor.Doua clasificari sunt folosite actualmente in practica medicala:

Clasificarea I

Come nonstructurale simetriceavand drept cauze:- toxice: plumb, cianuri, ciuperci, etilenglicol, oxid de carbon- droguri: sedative, barbiturice, tranchilizante, alcool, opiacee, amfetamine, fenolciclidine- metabolice: hipoxia, hipercapnia, hipo si hipernatremia, hipo si hiperglicemia,acidoza lactica, hipermagneziemia, aminoacidemia, encefalopatia Reye,encefalopatia hepatica- infectii:encefalitele virale,meningita bacteriana,encefalomielitapostinfectioasa, sifilis, septicemii, malaria, febra tifoida- pshihiatrice: reactia de conversie, catatoniaComele structurale simetrice:- supratentoriale:ocluziaarterei carotide interne bilateral si a arterei cerebrale anterioare bilateral, hemoragia talamica,hemoragia subarahnoidiana, hidrocefalia- subtentoriale: ocluzia arterei bazilare, hemoragia cu origine pontina, tumori de linie mediana ale trunchiului cerebralCome structurale asimetrice:- supratentoriale:coagularea intravasculara diseminata, purpura trombotica trombocitopenica, endocardita trombotica nonbacteriana si bacteriana subacuta, embolia grasoasa,hematomul subdural, infarctul supratentorial bilateral masiv, leucoencefalopatia multifocala- subtentorial: infarcte ale trunchiului cerebral, hemoragia trunchiului cerebral

Clasificarea IIdin punct de vedere etiologic

- come metabolice, cauzate de:diabet, hipoxie, encefalopatia anoxo-ischemica, encefalopatia hepatica, encefalopatia dedializa, uremia,hipoglicemiaprelungita, hipo sau hipernatremia, hipo sauhipercalcemia, hipotiroidia,tireotoxicoza- come prin leziuni structurale difuze ale sistemului nervos central, cauzate de: encefalite, leziuni axonale, hemoragia subarahnoidiana,meningite viralesau nonvirale, traumatisme axonale difuze,epilepsie- come prin leziuni structurale cerebrale focale. Acestea sunt determinate de :- Leziuni structurale supratentoriale:hemoragia intracerebrala, infarctul cerebral, abcese cerebrale, hematomul subdural si epidural,tumori cerebraleprimare sau metastatice- Leziuni structurale subtentoriale: hemoragii ale trunchiului cerebral, infarctul trunchiului cerebral, tumori cerebrale primare sau metastatice, traumatisme, abcese de trunchi cerebral, encefalite ale trunchiului cerebral- Leziuni structurale mixte supra si subtentoriale: hemoragii, infarcte cerebrale, abcese, tumori cerebrale primare sau metastatice, traumatisme

BOLILE INFECIOASE ALE SISTEMULUI NERVOSDefiniie: sunt boli determinate de ageni infecioi variai: bacterii (meningococ, streptococ, pneumococ, bacii Koch etc), spirochete (sifilis), toxine microbiene (tetanos, difterie, botulism, dizenterie), micoze, protozoare, dar de cele mai multe ori sunt datorate neuroinfeciilor virotice.Dup sediu se grupeaz n: meningite (afeciuni inflamatorii ale meningelor) encefalite (afeciuni inflamatorii ale encefalului) mielite (afeciuni inflamatorii ale mduvei) forme complexe, cu atingere i a sistemului nervos periferic (encefalo-mielo-radiculo-nevrite). Cnd procesul infecios: predomin pe substana alb, afeciunea se numete leuconevraxit predomin pe substana cenuie, se numete polinevraxit este difuz este vorba de o pannevraxit.Encefalita epidemic (encefalita letargic) sau boala Von Economo: este o neuroinfecie virotic din grupul polioencefalitelor, care afecteaz n special nucleii extrapiramidali din mezencefal i diencefal. Este mai frecvent la tineri evolueaz n dou stadii: -un stadiu acut -unul cronic (parkinsonismul postencefalitic). Episodul acut apare dup o incubaie de 1 - 3 sptmni (infecia se transmite pe cale nazo-faringian) i are un debut cu aspect gripal (febr, frison, cefalee, vrsturi). Mai rar debutul este insidios sau inaparent. Debutul infecios este urmat de semnele caracteristice bolii: stare de somnolen prelungit uneori inversarea ritmului somn-veghe (hipersomnie diurn, insomnie nocturn) paralizii oculare (ptoz palpebral, strabism, diplopie) tulburri vegetative (hipersalivaie, crize sudorale) micri involuntare. Dup o perioad (de luni sau ani) se instaleaz treptat stadiul cronic (parkinsonismul postencefalitic). Acest stadiu este caracterizat prin: hipertonie (rigiditate) facies inexpresiv mers cu pai mici tremurturi, n special la cap i mini.Tratamentul: n stadiul acut se face cu: antibiotice corticoterapice ganglioplegige. n stadiul de parkinsonism cu: Romparkin tranchilizante vitamine din grupa B dopamin. Azi nu mai ntlnim forma acut de encefalit letargic.

1. SCLEROZA N PLCIDefiniie: este o neuroviroz cronic, cu etiologie presupus virotic i patogenie alergic. Apare la adultul tnr (20 - 30 de ani) i afecteaz substana alb, care este sediul unei demielinizri. Este deci o leuconevraxit. Boala debuteaz prin atingerea nervilor cranieni: optic (pierdere trectoare a vederii) oculomotor (strabism, diplopie).Simptomatologie: n perioada de stare se constat asocierea a trei sindroame: cerebelos vestibular piramidal. Sindromul vestibular este reprezentat de: nistagmus ameeli deviere n mersSindromul cerebelos de: tulburri de echilibru tremurturi intenionale dismetrie vorbire exploziv mers ebriosSindromul piramidal de: paraparez paraplegie spastic. Evoluia bolii este ndelungat, cu puseuri evolutive, separate de perioade de ameliorare, de luni sau ani. Cu fiecare nou puseu evolutiv, simptomatologia se completeaz i, n final, bolnavul rmne un mare infirm. Moartea se produce dup 10 - 20 de ani prin caexie, tulburri respiratorii etc.Tratamentul se face n perioadele acute i subacute prin: corticoterapie (cortizon i ACTH) Imuran vitaminoterapie din grupul B i C cultur fizic medical. Asigurarea corect a igienei individuale, la formele paralitice i cu tulburri sfincteriene, este obligatorie, pentru a evita apariia escarelor i a complicaiilor septice. Deosebit de important este psihoterapia pentru moralul bolnavului.

2. COREEA ACUT SYDENHAMDefiniie: este o encefalit acut infecioas, alergo-reumatismal, cu focare lezionale n corpii striai, ntlnit mai ales ntre 5-16 ani, la copii cu focare amigdaliene i reumatism poliarticular.Debutul bolii este lent, cu nervozitate i astenie. Ulterior apar micri involuntare brute, dezordonate, afectnd toate grupele musculare. Membrele superioare sunt aruncate dezordonat, degetele nu pot pstra o poziie dat. Trunchiul i membrele inferioare prezint tresriri continue. Vorbirea este profund tulburat, exploziv, iar vocea stins.Prognosticul este n general bun, boala fiind curabil n 1 - 3 luni.Tratamentul const n: eliminarea focarului de infecie antibiotice penicilin instituirea terapiei antireumatice cu acid acetilsalicilic (2-4 g/zi) neuroleptice majore (clordelazin, Majeptil) prednison (70 - 80 mg/zi).Coreea cronic (Huntington) apare la aduli i este o boal degenerativ ereditar. Leziunile intereseaz corpii striai, cortexul i cerebelul. Dei micrile sunt asemntoare cu cele din coreea acut, sindromul psihic merge progresiv spre demen, alturi de persistena i agravarea micrilor coreice.Tratamentul cu psiholeptice i tranchilizante este numai relativ activ.

3. SIFILISUL SISTEMULUI NERVOSLocalizrile se datoreaz microorganismului Treponema pallidum, care, datorit unui tratament insuficient, dup 10 - 15 ani invadeaz sistemul nervos, producnd manifestri severe.Simptomatologie: boala debuteaz printr-un ancru sifilitic cu zeci de ani naintea manifestrilor nervoase. n toate manifestrile, modificrile pupilare sunt aproape constante. Un semn caracteristic este semnul Argyll-Robertson: inegalitatea pupilar, cu neregularitatea conturului pupilar i lipsa contractrii la lumin (abolirea reflexului fotomotor). Adesea se nsoete de localizri cardiovasculare: insuficien aortic anevrism aortic.Diagnosticul se bazeaz pe reaciile serologice de sifilis n snge, dar mai ales n lichidul cefalorahidian.

4. MlELITA SIFILITICDefiniie: este localizarea sifilisului la nivelul mduvei. Exist o form: acut cronic.Forma acut apare cam la 4 ani de la ivirea ancrului, brusc, cu: paraplegie flasc cu tulburri sfincteriene (retenie de fecale i urin) i genitale cu abolirea reflexelor osteotendinoase, semnul Babinski i cu anestezie sub nivelul lezional. n 15 - 20 de zile paraplegia devine spastic, n contractur. Sub influena tratamentului se obin ameliorri evidente, dar persist unele tulburri.O form deosebit o constituie paraplegia Erb - paraplegie spasmodic progresiv, cu tulburri sfincteriene i genitale i tulburri senzitive discrete. Evoluia clinic este ndelungat. n aceast form, terapia este mai puin activ.

5. TABESULDefiniie: afeciune de natur sifilitic, caracterizat prin atingerea cordoanelor i rdcinilor posterioare ale mduvei (meningoradiculit posterioar, care ulterior se extinde i la cordoanele posterioare ale mduvei). Boala apare dup 5 - 20 de ani de la infecie, insidios i progresiv. Semnele caracteristice sunt urmtoarele:1. Tulburri de sensibilitate constnd n dureri, cu caracter de fulgerturi, n membrele inferioare, n special nocturne, i n disociaia tabetic: abolirea sensibilitii profunde, dar conservarea sensibilitii termice i dureroase i diminuarea celei tactile.2. Tulburri de mers care constituie ataxia tabetic i se caracterizeaz prin tulburri de mers exagerate la nchiderea ochilor (mers ezitant, controlat permanent cu privirea, lovind pmntul cu clciul); i proba Romberg care este pozitiv (bolnavul n picioare, cu clciele alturate i ochii nchii, oscileaz i cade). Fora muscular, este normal.3. Reflexele osteo-tendinoase sunt abolite i hipotonia pronunat. Nervii cranieni sunt frecvent prini, cea mai grav fiind interesarea nervului optic, care poate duce la atrofia optic tabetic, cu pierderea vederii. Semnul Argyll-Robertson este constant.n unele forme de tabes apar complicaii: crize viscerale (gastric, intestinal, faringian, laringian) tulburri trofice. Cea mai obinuit criz visceral este criza gastric tabetic, caracterizat prin: dureri epigastrice atroce, cu debut i dispariie brusc cu vrsturi i deshidratare mare, durnd ore sau zile i neinfluenate de alcaline sau antispastice. Tulburrile trofice constau n: fracturi spontane, nedureroase, mai ales la nivelul membrelor inferioare ulceraii cronice atone (ulcerul perforant plantar) artropatii nedureroase, localizate n special la genunchi, cu deformri mari, tumefieri nedureroase.Tratamentul sifilisului nervos utilizeaz: penicilina n doze masive (2,4 mii. u.i. pe 24 de ore, 24 mii. u.i. pe cur) piretoterapia (malarioterapia), n unele cazuri.

1.Aprecierea starii neurologiceAsistentele profesioniste sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii neurologice a pacientului.Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului,primul scop este de a permite asistenetei sa identifice gradul in care este capabil sa efectueze activitati de autoingrijire si de a aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficiteleidentificate la nivelul apacitatilor motorii,senzoriale,afective sau intelectuale.Aceasta analiza atenta va conduce la planuri corespunzatoare de ingrijire.Activitatea care este una din nevoile de baza,depinde de un sistem nervos intact si de un sistem osteoarticular intact.Culegerea datelor.Interviu:-cand a intervenit boala-instalarea simptomelor(durere de cap,vertij,modificari de vedere,slabiciune)-date psihosociale(membrii familiei,relatii si interactiunea lor,aspectul etnic,interese extraprofesionale,ocupatie,educatie,modul in care activitatile zilnice sunt efectuate,tensiune la serviciu)-se apreciaza modul de comportare(iritabilitate,pierderea memoriei)-starea de sanatate a familieiProbleme.Manifestari de dependenta(semne si simptome)Tulburari ale motilitatii.a)Diminuarea fortei musculare:-pareza-diminuarea fortei musculare-paralizie-absenta completa a fortei musculare-hemiplegie-paralizia unei jumatati de corp-paraplegie-pareza partii inferioare a corpului-diplegie-paralizia partilor similare(simetrice)ale celor 2 jumatati ale corpului-monoplegie-paralizia unui singur membru-tetraplegie-paralizia celor 4 membreb)Modificari ale tonusului muscular:-hipertonie-sau contractura musculara-exagerarea tonusului-hipotonie-musculara-diminuarea tonusuluiTulburari ale ortostatiunii si mersului.Studiul ortostatiunii si mersului ne furnizeaza date asupra fortei musculare si asupra tonusului muscular al membrelor inferioare si ale echilibrului:-mers tatonat(in Tabes)mersul este necoordonat,pacientul aruncand picioarele si lovind pamantul cu calcaiele-mers cosand(in hemiplegie,in stadiul de recuperare)gamba este rigida,membrul inferior este intins=aspectul este de mers cosand-mers stepat-gamba fiind ridicata sus,pt a nu lovi pamantul cu varful picioarelor(leziuni ale nervului motor perferic-polinevritic)-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor.Pot fi:-ataxie statica(tulburari de echilibru stand in picioare,risc de cadere);-ataxie locomotrice(tulb de echilibru in mersMiscari anormale:-tremuraturi(boala Parkinson,alcoolism,scleroza in placi);pot fi generalizate sau localizate(la maini,la cap)-spasme si crampe-contracturi(tetanie,tumori cerebrale,tetanos)-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare(epilepsie,hipertensiune intracraniana)-ticuri-miscari clonice involuntare,rapide,care se pepeta in mod stereotip:ale ochilor,gurii,bratului,piciorului-mioclonii-contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de muschi-miscari coreice-miscari involuntare dezordonate bruste si rapide-miscari atetozice-miscari involuntare lenteTulburari de sensibilitate.Subiective:1)Parestezie-senzatii de intepatura,furnicaturi,amorteli 2)durerea:-durerea de cap:isi are sursa in multe procese patologice.Din perspectiva neurologica,durerea de cap poate avea mai multe cauze:tumori,hemoragii intracraniene,inflamatia meningelui,dilatarea vaselor cerebrale,traumatisme craniene,boli sistemice,ale ochiului,urechii sau sinusurilor Obiective:Se cauta prin diferitele metode:sensibilitatea superficiala(tactila,termica si dureroasa)si sensibilitatea profunda.Tulburari ale sensibilitatii obiective:se desemneaza:-anestezie(pierderea sensibilitatii),-hipoestezie(diminuarea sensibilitatii);-hiperestezie(accentuarea anormala a sensibilitatii pielii pana la senzatia dureroasa.Tulburari ale reflexelor.O miscare reflexa este o contractie musculara involuntara provocata printr-un stimul:-areflexia-abolirea reflexelor -hiperreflexia-exagerarea reflexelor -hiporeflexia-diminuarea reflexelorSe cere:a)Reflexele osteotendinoase(se examineaza prin percutia unui tendon)si sunt reflexe de intindere a muschilor:-r.rotulian(tendonul rotulian),r.biciptal(tendonul bicepsului),r.triciptal(tendonul tricepsului)b)Reflexe cutanate:-r.cutanate abdominale(se obtin prin atingerea peretelui abdominal cu partea neascutita a unui ac);c)Reflexe vegetative:-reflexul pupilar la lumina(proiectia unui fascicul luminos pe pupila)d)Reflexe mucoase-reflexe superficiale ale nervilor cranieni:r.palatin(atingerea mucoasei platine);r.faringian(atingerea mucoasei faringiene)Tulburari trofice:atrofie musculara,escare cutanate,anchiloza articularaTulburari sfincteriene:retentie(urinara,fecala);incontinenta(urina,fecale)Comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv:In cadrul alterarii starii mentale,pot aparea:=tulburari la nivelul intelectual:-capacitatea de a gandi abstract-dezorientare in timp si in spatiu-pierderea memoriei=tulburari la nivel afectiv:fuga de idei,logoree,mutism,stare depresiva sau euforica,anxietate,iritabilitate,agresivitate,idei de suicid,idei de persecutie,labilitate emotionalaTulburari de limbaj:-dizartria(dificultate in articularea cuvintelor),anartria(imposibilitatea de a articula cuvinte),afonie(pierderea vocii),afazie(pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau in scris sau de a intelege limbajul vorbit sau scrisTulburari de praxie:apraxie-incapacitatea de a executa corect gesturileTulburari de constienta:somnolent,confuz,coma(superficiala,medie,profunda,ireversibila.)

Examenul nervilor cranieniNervii transmit mesaje de la si catre muschii care ii permit persoanei miscarea si activitati zilnice.Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari ca de exemplu:pierderea vederii la un ochi,inegalitate pupilara,o slabire unilaterala a muschiului master,perturbarea gustului,mirosului,paralizie faciala,greutate in deglutitie,dificultate in a ridica umerii sau a intoarce capul.Pt. a identifica prezenta acesor leziuni trebuie testat fiecare nerv cranian prin examenul nervilor cranieni.Nervi afectati Manifestari de dependenta(semne si simptome)-nervul nr.1(olfactiv) Acest nerv este testat rugand pacientul sa tina ochii inchisi si sa identifice mirosul Substanta mirositoare(cafea,tutun,sapun)este tinuta in dreptul fiecarei nari,in timp ce cealalta nara este blocata-anosmie-absenta mirosului -hiposmie-diminuarea simtului olfactiv -parosmie-confundarea mirosului-nervul nr.2(optic) -amauroza(orbire)-pierderea completa a vederii -ambliopie-diminuarea acuitatii vizuale -ingustarea campului vizual-scotom-puncte luminoase sau o pata care mascheaza o parte a campului vizual -hemianopsie-pierderea vederii la cei 2 ochi in jumatatea campului vizual -acromatopsie-abolirea perceperii culorilor -daltonism-abolirea perceperii anumitor culori(in general rosu si verde) -hemeralopie-scaderea vederii in conditii de lumina scazuta -nictalopie-vederea mai buna seara decat ziua-nervul nr3,4,5(oculo- -ptoza(caderea)ploapei superioare(3)motor,comun,trohlear, -diplopie-vedere dubla(3,4,5)oculo-motor extern-midriaza-dilatarea pupilei-strabism-vedere sasie -amizocorie-inegalitate pupilara-nervul 5(trigemen) Este un nerv mixt,avand o componenta motorie si una senzitiva.Este cel cel mai mare nerv cranian.Partea motorie inerveaza muschii temporali si cei maxilari;partea senzitiva inerveaza corneea,fata,capul si orce membrana mucoasa. Tesarea componentei senzitive se face din punct de vedere a reflexuluicorneean.Lezarea acestui nerv produce:-nevralgie faciara-anestezia fetei,mucoasei bucale,nazale-trismus-inclestarea maxilarelor-nervul 7(facial) Nerv mixt,care este responsabil de miscarea faciala si de senzatia gustativa.Partea motorie se testeaza rugand pacientul sa realizeze anumite miscari faciale.Examinatorul observa slabiciunea musculara;incapacitatea de a zambi,de a inchide complet ambii ochi,de a arata dintii,de a strange buzele,de a umfla obrajii.Senzatia gustativa este testata plasand sare,zahar sau o substanta amaruie pe limba pt a fi identificata.Leziunile nervului facial produce paralizie faciala:-ochiul larg deschis-comisura bucala mai coborata de pe partea bolnava-gura este deviata de partea sanatoasa-nu poate fluera si sufla-nervul nr.8(acustico- -vertijVestibular)-tulburari de echilibru-surditate-testare cu diapazonul si audiometrie-nervul nr.9,10,11 -tulburari de gust,anestezia fundului gatului,tulburari de deglutitie pt solide(glosofaringian,(nr9),refularea pe nas a lichidelor(nr,10,11)vag,spinal)-disfagie-paralizia laringelui,a valului palatin(nr.10,11) si a muschilor sterno-cleido- mastoidian(nr11)-nervul nr.12-hemiparalizia si hemiatrofia limbii cu tulburari in articularea cuv.,in(hipoglos)masticatie si inghitire Evaluarea morfo-functionala a sistemului nervosAprecierea neurologica se face de obicei in functie de starea persoanei si de graba cu care trebuie colectate datele si cuprinde:Investigatii radiologice:1)radiografia simpla:-a craniului-se pot determina anomalii traumatice,de dezvoltare sau modificari tumorale ale oaselor-a coloanei vertebrale-(cervicale,dorsale,lombare)2)pneumoencefalografia(nu mai este folosita atat de des)-consta in studiul morfologic al spatiilor subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali,care permite o localizare a leziunilor la creier.Examinarea se face prin injectarea de aer prin punctia suboccipitala sau lombara.In completare,mai amintim cateva interventii:-este necesar un consimtamant scris din partea pacientului sau a familiei-i se explica procedura:durata este de aprox 2 ore-se observa pacientul indeaproape-pt dureri de cap,greata,voma sau orce schimbare a culorii sau a functiilor vitaleDupa procedura:-pacientul ramane culcat 24-48 ore,se supravegheaza functiile vitale-durerea de cap poate dura 48ore-pana se absoarbe aerul3)ventriculografia-indicata in caz de suspiciune de tumoare cerebrala-este similara pneumoencefalografiei,cu exceptia faptului ca areul este introdus direct in ventriculi laterali,prin orificiile practicate in cutia craniana-procedura se executa in sala de operatie-partea de sus sau din spate a capului este partial rasa-de obicei este folosita anestezia generalaDupa procedura,este necesara observarea orificiului practicat(hemoragie,secretie)4)mielografia-se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spatiul subarahnoidian prin punctia lombara sau occipitala-pacientul este pozitionat lateral,cu genunchii si capul flectate(in cazul punctiei lombare)Dupa procedura:-substanta opaca se retrage prin alta punctie:daca este lasata irita meningele5)tomografia computerizata:-aceasta tehnica realizeaza imagini detaliate(este mai eficienta si pt detectia neoplaziei creierului)Pregatirea pacientului:-nu necesita nici o masura speciala de pregatire-durata=aprox 20-30 min-fara substanta de contrast-procedura nu este dureroasa-se face testarea sensibilitatii la iod,daca se foloseste substanta de contarastDupa procedura nu apar efecte adverse6)rezonanta magnetica nucleara.Aceasta procedura foloseste un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecventa si un computer pt a produce imagini asemanatoare razelor x.Aceasta procedura este extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor,de ex trunchiul cerebral.Pregatirea pacientului:-nu este necesara o pregatire fizica-se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vatamate de magnet(ceasuri)7)angiografia cerebrala(angiograma)-arteriografia cerebrala-indicata pt vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral,uzual,vasele folosite pt introducerea cateterului sunt:carotida,vasele vertebrale sau femurala;substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmelePregatirea pac.:-sedarea,evaluarea functiilor vitale,testarea la iod,aplicarea procedurii:durata 2-3 ore-anestezie locala la locul punctieiExaminari radioactive cu radioizotopi1)tomografia cu emisie de pozitroniAcestea impiedica folosirea unor substante radioactive,care emit electroni pozitivi(pozitroni)Pacientul fie inhaleaza gaz,fie i se injecteaza o substanta radioactiva.2)Encefalo-scintigrafia,gama angio-encefalografia.-se injecteaza pe cale intravenoasa tehnetiu marcat si se studiaza emiterea razelor gama,imediat si dupa 3-4ore.Se utilizeaza pt diagnosticarea tumorilor(hematoame,abcese).La nivelul maduvei se utilizeaza alte elem.radioactive(de ex.albumina serica umana marcata cu iod radioactiv)care se injecteaza in L.C.R.prin punctie lombara.Examinari electrice:1)Electroencefalografia(E.E.G.)-inregistreaza activitatea bioelectrica a creieruluiLegatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici.Se pot inregistra simultan 4,6,8,10,12,sau 24 derivati,dupa nr canalelor pt. care sunt construite.Se utilizeaza in:-diagnosticul diferential al formelor de epilepsie;al infectiilor neurologice,al traumatismelor cerebrale,leziunilor vasculare,tumorilor cerebrale.Pregatirea pacientului:-3 zile inainte este interzisa medicatia-scalpul si parul sa fie curate-se incurajeaza pacientul sa fie linistit si sa se odihneasca-se explica procedura:durata 1ora sau mai mult;testul nu este dureros;electrozii sunt asezati pe cap-pacientul sa stea confortabil intr-un scaun sau este culcat pe pat,cu ochii inchisi,nemiscat,pt ca biocurentii produsi de contractiile musculare modifica rezultatul-copii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea2)electromiograma(E.M.G)-masoara activitatea electrica a muschilorActivitatea electrica poate fi auzita prin intermediul unui difuzor si vazuta pe un osciloscop si poate fi desenata in acelasi timp.E.M.G.ajuta la identificarea problemelor neuromusculare(compresiunea radacinilor nervoase,miopatii),de asemenea se poate face diagnosticul diferential intre paralizii de origine periferica si paralizii de origine centrala(prin exam electric al nervilor si muschilor)Pregatirea pacientului:-se explica procedura,durata aprox 45 min pt un muschi;se resimte un anume disconfort cand sunt inserati electrozii-curentul electric produce de asemenea disconfortProcedura:-electrozii sunt inserati pe muschii scheletici-curentul electric trece prin electroziPunctia lombara-occipitala:Punctia lombara se face pt a masura presiunea,pt a extrage L.C.R.in vederea unor analize,asa se verifica prezenta sau absenta sangelui.Examenul fundului de ochi(oftalmoscopia):-poate pune in evidenta :-o staza pupilara (semn de hipertensiune intracraniana si atrofie optica).Echo-encefalografia-examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelorExamene de laborator:-examenul sangelui:ionograma,analiza gazelor,nivel de medicamente -examenul urinei:electroliti eliminati

Ingrijiri preoperatorii Pacientii cu tumori cerebraleInterventiile asistentei(cu rol propriu si delegat)-acorda sprijin psihologic pt pacienti si familie=interventie prioritara-incurajeaza pa cientul si familia sa-si exprime temerile(in legatura cu modificarea infatisarii,de dependenta,de moarte)-inregistreaza date de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice-urmareste obtinerea acordului scris pt operatie(solocitat de neurochirurg)de la cea mai apropiata ruda,in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acsest acord-explica tratamentul si procedurile-favorizeaza intalnirea pacientului cu persoana caruia doreste sa i se confeseze inainte de operatie-pastreaza parul(dupa raderea capului)pt a fi dat pacientului,deoarece acesta poate fi folosit la o peruca-pregateste familia pt cand vor vedea pt prima oara pacientul dupa operatie:pansament la cap,edeme sau echimoze ale fetei

Ingrijiri postoperatoriiInterventiile asistentei(cu rol propriu si delegat)Pregateste materialele necesare pt ingrijirea postanestezic:-dispozitiv de aspiratie cu catetere-spatula linguala-trusa pt punctia lombara si substante pt urgente medicale-seringi,ace intravenoase si hipodermice-trusa pt traheostomie-sa fie disponibilaSupravegherea pacientului in perioada postoperatorie;observa:-semnele cresterii presiunii intracraniene-functiile vitale si vegetative:respiratie,TA,puls,temperatura,diureza-culoarea tegumentelor-starea de constientaOrce modificare aparuta,care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau alte simptome,trebuie raportate imediat neurochirurguluiAsigura pozitia pacientului=aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea pacientului(constient,inconstient,intubat) si in fct de actul chirurgical:-decubit lateral sau semidecubit ventral,cu fata in jos-pacientul comatos neintubat,pt a asigura o respiratie adecvata,pt a preveni aspirarea lichidelor traheo-bronsiceDaca a fost exczata uoae mare,pacientul nu va fi culcat pe partea afectata.Daca operatia a fost efectuata in zona supratentoriala,pacientul va fi asezat in:-pozitia semisezand,asigurata prin ridicarea partii encefalice a patului la 45 grade si prin plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului;se diminueaza astfel posibilitatea hemoragiei,se asigura o mai buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se usureaza intoarcerea circulatiei venoase.Supravegheaza pacientul inconstient-pt a nu-si smulge pansamentul,sondele,canula de perfuzie,pt a nu se leza singurPt a preveni aceste lezari unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea mainilor,aplicarea unei tesaturi de bumbac pe mana care se fixeaza cu benzi adezive la nivelul incheieturii.Supravegherea pansamentului capului si ingrijeste plaga operatorie:-verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange,cu secretii.Daca are o culoare verzuie,se anunta imediat medicul,deoarece indica pierderea de lichid spinal.Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neurochirurg.-uneori,pansamentul poate fi scos in prima sau in a doua zi dupa operatie,ca rana sa fie expusa circulatiei aerului-se supravegheaza drenul(daca exista)Multi pacienti prefera sa poarte calote pt acoperirea capului.Pacientul la care portiunea de os indepartata(pt craniotomie)nu a fost pusa la loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul in aceasta zona.Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice-dispnee,hipotensiune,cresterea TA,voma exploziva,aparitia unor paralizii,dilatarea pupilelorLa indicatia medicului,asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat astfel:=pt corectarea hipotensiunii:-transfuzii de sange sau substituienti=pt probleme respiratorii:-adm oxigen=pt corectarea cresterii tensiunii intracraniene:pregateste si administreaza medicamentata prescrisa de medicAlimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face parental prin sonda gastrica,evitandu-se supraincarcarea cu lichide(pericol de edem cerebral)Staza gastrica si varsatura de origine centrala se combat prin drenaj pe sonda gastrica permanenta;din moment ce refluxul de inghitire este prezent lichidele se administreaza oral.Eliminarea-trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient,in caz de retentie de urina se instaleaza sonda vezicala.Se combate constipatia prin laxative.Asigurarea confortului:-dureri de cap prezentea in primele 24-48 ore,se combate cu medicamente,comprese cu gheataMobilitatea:-in functie de actul operator,mobilitatea poate fi facuta in a 2 sau a 3 zi,se face treptat

Ingrijirea pacientilor comatosiCulegerea datelor:Anamneza se obtine de la familie sau de la alte persoane:cand a aparut coma,simptomele concomitente,prezenta durerii,prezenta simptomelor vizuale,anamneza unor cauze(traumatisme,modificari tensionale,supradoze de medicamente,ingestie de alcool)Date obiective:functii vitale,semne de la nivelul pupil(dimensiune,egalitate,reactii),examinarea refluxului corneei(prin apasarea usoara a corneei cu o bucata de tifon;reflex intact=clipirea ochilor);examinarea velopalatin(atingerea ambelor parti ale faringelui cu o spatula)absenta acestui reflex indica pericolul aspirarii alimentelor si lichidelor.Scala Glasgow pt comaOchii deschisi:4-spontan,3-la cerere,2-la aplicarea unor stimuli durerosi,1-ochii nu se deschidCel mai bun raspuns verbal:5-orientat in timp,spatiu si fata de persoane,4-este confuz,3-raspunde fragmentar,cu pauze lungi,2-emite sunete neinteligibile,1-nu raspunde la intrebariRaspunsul motor:5-executa miscarea solicitata de examinator,4-duce mana la locul unde s-a produs stimulul dureros,3-reactioneaza la stimuli durerosi prin extensia unui membru,fara orientare spre locul dureros,2-reactioneaza la stimuli dyrerosi prin extensia membrelor,1-nici o reactie motoriePrin totalizarea notelor de la cele 3 date clinice,pacientul poate prezenta:Nota maxima(4+5+5)=14=nu este in comaNota intre 9-13=coma reversibilaNota intre 6-8=coma profindaNota intre 3-5=coma garavaProblemele pacientului comatos:-respiratie ineficienta,circulatie inadecvata,alterarea comunicarii la nivel senzorial si motor(inconstienta)sau alterarea perceptiei senzoriale(vizuala,auditiva),imobilitate, incapacitatea de a se alimenta si hidrata,risc de alterare a mucoaselor(bucala,conjunctiva),risc de alterare a integritatii pielii,incapaci.de a-si acorda ingrijiri igienice,modif ale temperaturii