curs drept comercial word

8/3/2019 Curs Drept Comercial Word

1/29

Curs 1 22.10.2011

INTRODUCERE IN DREPT COMERCIAL

Notiunea de drept comercial si definitia dreptului comercial

Dreptul comercial roman se prezinta ca un ansamblu de norme juridice aplicate comertului , aceasta

definitie este in mare masura adevarata .

Pentru a defini dreptul comercial este necesar sa definim corect notiunea de comert.

Comertul este inteles sub 3 forme :

1. etimologic2. economic3. juridic

D.p.d.v etimologic originea cuvantului comert provine din limba latina din cum si merx , care la

randul lor reprezinta o justapunere si inseamna marfa .

De fapt comertul reprezinta operatiuni cu marfa .

D.pd.v economic comertul trebuie inteles ca o operatiune de circulatie a marfii de la producator la

consumator realizat de catre anumite persoane fizice si juridice specializate denumite comercianti sau

negustori. Procesul de comert in sens economic reprezinta o interpunere in schimb si circulatia

marfurilor.

D.p.d.v juridic ( sub influenta autorilor francezi) termenul de comert are un inteles mai extins pe langa

schimbul si circulatia marfurilor ; el mai cuprinde procesul de productie al marfurilor, de transport a

marfurilor, precum si prestarile de servicii.

In vechiul Cod com. Roman actiunea juridica este folosita in definirea notiuni de comert dar in noul cod

civil aceasta actiune este ambigua , se foloseste termenul de activitati de productie comert si servicii in

loc de acte sau fapte de comert .

Obiectul dreptului comercial. Determinarea obiectului dreptului com a sferei sale de aplicare este o

optiune a legiuitorului.

In conceptia clasica a dreptului comercial normele juridice sunt aplicabile in primul rand subiectilor de

drept adica comerciantilor .

In doctrina clasica a dreptului comercial exista 2 sisteme :

1. obiectiv2. subiectiv

ca principale metode de determinare a ob.dreptului com


2/29

Sub influenta revolutiei franceze din 1789 a aparut sistemul obiectiv. Potrivit acestui sistem normele

juridice care reglementeaza rapoartele comerciale se aplica comertului, adica actele juridice, faptele

comerciale si operatiile pe care legea le califica drept fapte de comert.

Acest sistem a stat la baza codului comercial francez de la 1807 si a inspirat si alte coduri adoptate

ulterior .

Sistemul subiectiv consider. ca normele juridice nu se aplica comertului in general si subiectilor care

efectueaza acte de comert. Acestea sunt persoane fizice sau juridice care i-si desfasoara activitatea in

mod professional si al caror scop este obtinerea de profit.

Acest sistem a fost introdus in 1892 in Germania odata cu legiterarea codului civil si codului comercial

german ambele intrand in vigoare la 1.ian.1900.

Codul com. Roman (1887-2011) a avut la baza sistemul obiectiv in :

- art.3 erau descrise faptele de comert ,

-in art.7 din codul comercial era definita calitatea de comerciant

- in art.56 erau definite activitatile colaterale sau mixte

Noul cod civil 1 oct 2011 nu mai defineste faptele de comert el intorcandu-se la teoria sistemului

subiectiv .

Este adevarat ca dreptul privat se compune din drept civil si drept comercial aceste acte de afaceri (

IURE GESTIONES ) sunt acte de drept privat si nu acte de putere ( IURE IMERII ) .

Definitia dreptului comercial

Dreptul comercial poate fi definit ca acea ramura a dreptului privat, constituit dintr-un ansamblu de

norme juridice aplicabile rapoartelor izvorate din acte, fapte si operatiuni si la care participa anumite

persoane care efectueaza fapte de comert denumite comercianti.

Denumirea materiei la nivel european sau international si in mod traditional materia de studiu a acestei

discipline este cunoscuta sub numele de drept comercial , astfel :

- in Franta se numeste DROIT COMMERCIAL- in Italia se numeste DIRITTO COMERCIALE- in Germania este denumita HANDELRECHT- in Spania DERECEH CCOMERCIAL- in Anglia TRADE LAW- in SUA TRADE LAW sau UNIFORM COMMERCIAL CODE

Scurta privire istorica asupra genezei si evolutiei dreptului comercial


3/29

Perioada veche sau antica

Evolutia istorica a drep. Com este strans legata de conceptul de comert , de nevoile productiei

schimbului si circulatiei marfii .

Istoria drep. Com este strans legata de istoria comertului si implicit a S.C omenesti stravechi .

` Primele forme de comert au aparut odata cu nasterea ideii de proprietate.

Istorici atesta ca inca din preistorie in Orientul `apropiat inainte de Hristos , populatiile s-au statornicit ,

au creeat locuinte stabile , au perfectionat prelucrarea metalelor iar surplusul de produse a fost destinat

schimbului de inceput , se facea troc , ca prima forma primitiva a schibbului .

Avantajul comertului consta nu numai in satisfacerea unor trebuinte economice ci si pacea dintre triburi

pe durata schimbului .

Cresterea nevoilor oamenilor amplificarea relatiile dintre ei au impus noi forme de organizare prin care

se asigura intalnirea unui numar mai mare de indivizi la anumite perioade de timp si in locuri anume

alese .Uneori bunurile erau transportate pe distante f mari , asa au aparut targurile care au jucat un rol

determinant in nasterea si in inflorirea comertului .

Istoricii afirma ca fenicienii,grecii si egiptenii, desfasurat un comert intens de-a lungul coastelor Marii

Mediterane. Nu trebuie exclus comertul in tarile arabe sau in Extremul Orient. Forme de comert cu

siguranta au existat in cele 2 Americi sau in Australia.

Primii care au instituit anumite reguli pentru activitatea comerciala au fost grecii. Grecia Antica era

interesata in primul rand de transporturi navale( raspunderea armatorului, riscul marfii, raspunderea

carausului).

Pentru Roma Antica, o lunga perioada de timp,comertul nu a avut o importanta deosebita deoarece ei

agoniseau bogatiile nu din comert ci din agricultura si mai ales din razboaiele de cotropire si anexe de

teritorii ( PAX ROMANA ).

In perioada de influenta a Romei, au aparut unele institutii juridice provenite din IUS CIVILE ( DREPT

CIVIL )aplicabile comertului precum si anumite acte ale Pretorului. Prin anumite acte ale pretorului

actio exercitoria si actio institoria au fost puse bazele comertului prin execut.

Mai tarziu in imperiul Roman in cadrul legilor civile au fost prevazute reguli speciale pentru comerciantii

in materie maritima ( imprumut , raspunderea armatorului etc .)

Prin unele institutii juridice se recunoaste uzul comercial precum si executarea fortata intemeiate pe o

anumite principii care mai tarziu au fost preluate de institutia falimentelor .

Epoca medievala -Prabusirea Imperiului Roman a dus la faramitarea puterii politice in Italia a dus la

aparitia oraselor (cetate- Roma, Venetia, Milano). Pentru a-si apara interesele, meseriasii si negustorii

din aceste orase cetate s-au organizat in corporatii care tind spre independenta administratiei

judecatoreasca si chiar legislative.


4/29

Comeciantii ca sa isi protejeze drepturile se organizeaza in corporatii (CORPORAZZIONI DI ARTIE

MESTIERE ) care erau conduse de catre un consul ales dintre membrii sai, ajutat de unul sau mai multi

consilieri dupa modelul administrativ.

Consulul - emitea statute bazate pe obiceiuri dar ulterior au devenit legi scrise. In baza acestor statute

se rezolvau conflice aparute intre membrii acestei organizatii.

Sunt cunoscute statutele de la :

y Pisa 1305y Roma 1317y Verona 1318y Bergamo 1475y Bologna ( ?) 1509

Aceste statute aveau rolul de a proteja interesul breslei, desi ele se aplicau doar local.

In reglementarile feudale un rol important l-au avut reglementarile targurilor feudale

Italiene ,Franceze ,Germane .

Datorita legaturilor comerciale dintre Franta si Tarile Nordice in special prin participarea la targuri ,

regurile comerciale , italiene si franceze se extind asupra altor state .

Decaderea comertului Italian va duce la diminuarea rolului Dreptului statului in reglementarea Dreptului

comercial .

Dezvoltarea comertului a impus pana la urma inlocuirea dreptului statutar si CONSUETUDINAR cu un

drept scris .

Primul stat care a trecut de la un drept cutuniar la un drept scris aplicat la baza intregii tari a fost Franta.

Epoca moderna 1563 in perioada lui Carol al 9-lea a prin care au fost reglementate activitatile

comerciale prin juristdictiile consulare a urmat cele 2 ordonante ale lui Calbert ( ministrul de finante al

lui Ludovic al XIVRegele Soare :

1673 apare ord. asupra teritoriului terestru

1681 apare ord. asupra tr. maritim

Ambele ordine contin reglem. juridice aplicabile acestor domenii de transport terestre si

maritime.Aceste acte legislative aveau sa prefigureze marile opere legislative ale Frantei Codul

comercial francez 1807 . In perioada de glorie a Imperiului Napoleon Bonaparte si sub influenta

revolutiei franceze 1789 apare o noua ramura de drept separata de ramura dreptului civil, ramura

dreptului comercial.

Dreptul comercial influenta ideilor franceze au fost adoptate de o lege comerciala propie in state

precum Italia 1808 , Belgia .Olanda , Spania si Egipt .


5/29

1882 Italia creeaza propriul sistem de drept comercial care apoi este incorporat in drept civil

In 1942 sub infuenta conceptiilor corporatiste a fost adoptat un nou cod civil care reprezenta o

reglementare unitara a dreptului privat in consecinta dreptul com . nu se mai sprijina pe o reglementare

distincta de valoarea unui cod comercial .

Reglemenarea comerciala este completata cu anumite legi specifice in Germania in anul 1897 a fost

adoptat codul civil si codul comercial cu intrarea in viguare in anul 1900 .

In Germania codul comercial german reglementeaza activ. comerciantilor si nu faptele de comert .

Legea se aplica deopotriva si necomerciantilor .

In tarile Romne reglementarile juridice ale comertului au aparut mai tarziu, dar codul comercial romn

are la origine codul francez sau codul Bonaparte de la 1807.

In tarile anglofone reglementarea comerciala are o natura cutumiara (sistemul common low).

Totusi in unele state anglofone exista tendinta ca anumite institutii juridice sa fie facute inaintea legii.

In Anglia si SUA dreptul are un caracter cutumiar regurile sale se aplica atat comerciantilor cat si

necomercial exista in aceste tari tendintelor de a adopta anumite legi specifice care reglementeaza

institutiile fundamentale ( SC , falimentul )

In SUA in 1952 exista un cod com uniform care reglementa anumite tranzactii la nivel federal, desi initial

acest cod nu a fost scutit de critici.Acest cod a fost acceptat de toate statele federatiei inclusiv de Florida

si Luiziana . Exista in doctrina stat de common low ca distincitia dintre drept civil si drept comercial,

dar este una formala.

Evolutia dreptului comercial in Tarile Romne

Perioada veche- la origini dreptul comercial se baza pe cutuma fie interna , proba focului ,ordali , ob.

Pamantului )fie de orgine straina ca urmare a schimbului de interese efectuate la granita cu negustori

greci , turci sau ukrainieni .

Primele legiuni scrise

- Pravila lui Vasile Lupu in Moldova- Legile lui Matei Basarab ( in Tara Romaneasca nu continea legi speciale despre comert )

Abia in 1814 apar unele dispozitii cu privire la iconomicosul faliment si ;a daravelei comerciale .

Alte dispozitii au inceput sa apara in :

- Codul Calamaky in Moldova 1817( codul lui Andronahe Donici dina nul 1814 se gaseste inacest cod Caragea)

- Codul Caragea in Tara Romaneasca 1818


6/29

Reglementarile organice in Moldova si Tara Romaneasca au fost adoptate in 1931 reprezentand

reglementari cu caracter constitutional .

Ele cuprind anumite reguli referitoare referitoare la comert precum si dispozitii in temeiul carora se

infiinteaza tribunale de comert cu privire la judecarea principiilor comerciale .

Aceste reglementari prevedeau ca se vor judeca dupa condica de comerciu a Frantei care se va

traduce in limba romana.

In 1840 in in Muntenia se pune in aplicare o reglementare care reprezinta o traducere a Codului

Comercial Francez cu anumite adoptari .

Dupa unirea principatelor in 1859 in tarile romane a circulat o condica de comercium .

In 1887 apare Codul Comercial Roman dupa modelul italian de la 1882 avand la baza in principal

sistemul obiectiv .

Codul Comercial roman se inscria pe linia vechii traditii Franceze , acesta avea la baza sistemul

obiectivjuridice se aplicau raporturile juridice izvorate din faptele de comert .

Codul este impartit in 4 titluri denumite carti:

1. Cartea I despre comert in general2. Cartea II despre comertul maritim3. Cartea III despre faliment4. Cartea IV despre obligatii si durata lor

Noul cod civil a fost introdus prin legea 287/2009 publicat in monitorul oficial al Romaniei partea

I nr 409 din 24 iulie 2009 . Acest cod civil a avut ca model codul civil canadian al statului Quebec

precum si Codul Comercial Italian .

Acest cod revine la sistemul subiectiv si se doreste o reglementare unitara a dreptului priva tata

a dreptului civil cat si adreptului comercial .

Izvoarele dreptului comercial : doua tipuri de izvoare sau surse

1. izvoare normative2. izvoare interpretative

1. izvoare normative - ale Dreptului Comercial sunt :- ConstitutiaRomaniei- Noul Cod civil- Legile Comerciale Speciale cu caracter subsidiar- Legile Civile Speciale

Constitutia Romaniei - reprezinta legea fundamentala a unui stat care reglementeaza si principiile

economice ale unui stat potrivit art. 135 Constitutia Romaniei 1991 ( modificata in 2003 )reglementeaza

economia Romaniei bazata pe libera initiativa si concurenta.Statul trebuie sa asigure libertatea

comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului volorificarii faptelor de productie.


7/29

Avand in vedere ca raporturile comerciale se bazeaza in general pe proprietate, constitutia

reglementeaza proprietatea publica( art.136) dar si proprietatea privata, indiferent de titular( art.44 din

constitutie).

Noul Cod Civil al II lea izvor normativ cuprinde 7 articole :

1- Cartea I despre persoane

2-Cartea II despre familie

3-Cartea III despre bunuri

4-Cartea IV despre mostenire si liberalitate

5-Cartea V despre obligatii

6-Cartea VI despre prescriptia extintiva , decadere si calculul termenelor

7- Cartea VII dispozitie de drept international privat

Prin noul Cod Civil la art. 10 este introdus ca izvor normativ uzurile comerciale .Pana la aparitia

Noului Cod Civil acestea erau recunoscute ca izvoare interpretative .

Legile Comerciale Speciale cu caracter subsidiar

Legile speciale. Pe langa codul comercial exista si alte legi ale caror norme juridice privesc activitarea

comerciala.

Avem in vedere legile emise de parlament ( legi stricto-sensu) , decrete-legi , hotarari si ordonante,

emise de catre guvern precum si alte alte acte normative emise de organele de stat.

Ex : codul civil si legile speciale

Potrivit art. 1 din codul comercial in absenta unor norme din condul commercial se aplica

discpozitii din codul civil.Codul civil constituie un izvor subsidiar al dreptului commercial

Izvoarele interpretative ale dreptului comercial

Pe langa izvoarele normative( codul comercial, civil, constit.) exista si izvoare interpretative ale dreptului

comercial. Rolul acestor izvoare este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile

comerciale.

Astfel sunt : uzurile ; doctrina ; practica judiciara.

Uzurile comerciale uzul ( obiceiul sau cutuma ) este o regula de conduita nascuta din practicasociala, folosita o vreme indelungata si respectata ca o norma de drept, adica obligatorie. De ex. Art

970. cod civil dispune : conventiile tb executate cu buna credinta

Doctrina - este admis in general ca doctrina nu este izvor de drept, dar doctrina in dreptul comercial are

un important rol in interpretarea legilor comerciale si chiar in aplicarea acestora

Doctrina comerciala este in formare , practic a reaparut dupa 1989 .


8/29

Practica judiciara instantelele judecatoresti potrivit principiului separatiei puterilor trebuie sa aplice

legea dar solutiile instantelorfara sa aiba puterea precedentului ( ca in tarile anglo saxone ) au un rol

important la interpretarea legilor comerciale. Ele constituie un izvor de inspiratie pentru

legislativ.Art.329 din codul de procedura civila are un rol important la interpretarea legilor prin deciziile

date de sectiile unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie este vorba de recursul legii.

Organizarea Comertului

In legislatia comerciala recenta , apare ca element de noutate redefinirea notiuni de

profesionist si implicit ce ade comerciant cu speciala privire la persoanele fizice care

exploateaza o inteprindere precum si la persoanle juridice .

Desi noul cod civil abandoneaza conceptia vechiului cod comercial cu privire la actele si faptele de

comert acesta nu defineste termenul de profesionist iar termenul de comerciant este folosit in

continuare dar cu diverse intelesuri .

In legea de punere in vigoare a Noului Cod Civil se mentioneaza expres la art . 8 faptul ca :

In toate actele normative in vigoare termenul de acte sau fapte de comert se inlocuiesc cu expresia

activitati de productie

In primul rand semnificatia juridica a termenului de comert include de o potriva atat productia cat si

serviciile .

De altfel Codul Comercial Italian care a stat la baza reglementari Noului Cod Comercial da o definitie

generala inteprinderi si face o distinctie intre societate si intepriderile agricole .

Definitii legale ale notiuni de profesionist

In articol 3 - paragraful 1 din Noul Cod Civil este definit termenul de profesionist ca cel care exploateaza

o inteprindere inteprinderea reprezinta inregistrarea sistematica de catre unul sau mai multe

persoane a unei activitati organizate e consta in producerea , administrarea sau instrainarea de bunuri

sau in prestarea de servicii indiferent daca are un scop lucrativ .

De fapt prin Noul Cod Civil s-a produs o ruptura in evolutia legislatiei comerciale , ar fi fost mult mai

corect ca in acest cod sa fie definit comerciantul .

Diferenta fata de Vechiul Cod Civil consta in aceia ca datorita sistemului subiectiv de determinare a

domeniului Dreptului Comercial practic Noul Cod Civil nu mai defineste si nu mai reglementeaza faptele

de comert .

Codul Comercial

- Cumparaturi- Vanzari 9( produse) , marfuri , inchirieri- Inteprinderi- Operatiuni


9/29

- AsigurariClasificarea Faptelor de Comert

1.fapte obiective 1.1 fapte conexe (accesorii)

2.fapte subiective

3.fapte unilaterale sau mixte

Clasificarea faptelor de comert - obiective

- Operatiuni de interpunere in schimb si circulatie- Inteprinderile- Acte juridice si operatiunile conexe

Operatiuni de interpunere in schimb si circulatie

- Cumpararea si vanzarea comerciala- Comercialitatea - intentia de revanzare , inchiriere- Obiectul numai bunurile mobile : productie , marfuri , titluri de creditOperatiuni de banca si de schimb

- Depozite , garantii , tranzactii cu instrumentele negociabile ( acreditive ) administrarea deportofolii ale clientilor

Operatiuni de schimb valutar

- InteprinderileClasificare :

inteprinderi de productie constructii , fabrica , manufactura

inteprinderi de prestari servicii furniruri , spectacole publice de comisioane , agentii si oficii de afaceri ,

de editura , imprimerie , librarie si obiecte de arta , de asigurare de depozit in docuri si antrepozite

Faptele de comer conexe:

Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau operaiuni care dobndesc comercialitatedatorit strnsei legturi pe care o au cu acte sau operaiuni considerate de lege fapte decomer.

Din categoria faptelor de comer conexe fac parte:

a) contractele de report asupra titlurilor de credit;

b) cumprrile sau vnzrile de pri sociale sau aciuni ale societilor comerciale;

c) operaiunile de mijlocire n afaceri;

d) cambia sau ordinele n producte sau mrfuri;

e) operaiunile cu privire la navigai;

f) depozitele pentru cauza de comer;


10/29

g) contul curent i cecul;

h) contractele de mandat, comision i consignaie;

i) Contractele de gaj i fidejusiune.

Faptele de comer subiective:

- acte civile facute de un comerciant

- prezumtia de comercialitate

Exceptii testamentul , acte de mostenire

Faptele de comer unilaterale sau mixte:

- Potrivit art. 5 C. com., nu se pot considera fapte de comer vnzarea productelor pecare proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul sau, ori cel cultivat de acesta.Deci, vnzarea de produse agricole unui comerciant este act de comer pentru

comerciant i act civil pentru agricultor.- Apoi, art. 6 C. com. prevede ca asigurrile de lucruri sau stabilimente care nu sunt

obiectul comerului i asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai pentruasigurtor.

- Deoarece n toate aceste cazuri actele juridice sau operaiunile menionate sunt faptede comer numai pentru una dintre pari, ele au fost denumite fapte de comerunilaterale sau mixte.

- Faptele de comer unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comerciala pentruambele pari, chiar dac pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil (art.56C. com.).

- COMERCIANII- 3.1.Noiunea de comerciant:

1. Dobndirea calitii de comerciant:

2. Dovada calitatii de comerciant

3.Incetarea calitatii de comerciant

In conceptia Noului Cod Civil Comercial persoanele fizice sunt acelea care fac comert , avand comertul ca

o profesiune obijnuita , exercitarea activitati commercial ede catre persoan efizice nu este reglementata

de Noul Cod Civil inseamna ca ramane in viguare reglementarea OUG 44/2008 privind desfasurarea

activitati economice de catre pers. Fizice autorizate , inteprinderi individuale si familiare .

Ordonanta prevede ca orice persoana fizica cetatean roman sau cetatean al unui stat membru al UE

poate desfasura activ. Ec. Pe teritoriul Romaniei in conditii prevazute de lege :

a. Persoana fizica autorizata poate efectua o activitate ec. Individual si independent folosind inprincipiu propia forta de munca si aptitudinile individuale ;

- Poate constitui un patrimoniu de afectiune destinat realizarii activitati autorizatePotrivit legi art2 , litera j , patrimoniu de afectiune cuprinde totalitatea bunurilor drepturilor si

obligatiilor persoanelor fizice autorizate afectate scopului active . ec


11/29

El constituie o fictiune si o parte din patrimoniul persoanei fizice autorizate care este separate

de gajul general al creditelor personale .

Raspunderea persoanelor fizice se face cu acest patrimoniu de afectatiune si in completare cu

intreg patrimoniu .

Persoana fizica autorizata poate fi supus procedure insolventei.

b. persoana fizica titulara a unei intreprinderi individuale OUG 44/2008 prevedeposibilitatea de catre persoane fizice sa desfasoare activitate economica in calitate de

inteprinzator titular al unei inteprinderi .

Inteprinzatorul este persoana care organizeaza acea inteprindere .

Inteprinderea rezultata este insa lipsita de personalitatea juridica iar inteprinzatorul

are calitatea de comerciant potrivit art.23 si 22

Raspunderea pentru inteprindere neavand personalitate juridica revine titularului

inteprinderi , acesta raspunde cu patrimoniul

c. persoana fizica in calitate de membru al unei inteprinderi familiareInteprinderea familiar a este o inteprindere economica constituita din 2 sau mai multi membri

de familie .

Prin familie in sensul ordonantei se intelege: sotul, sotia , copii acestora care au implinit 16 ani la data

autorizarii intrep familiale rude sau afini pana la gradul al 4-lea inclusiv. Potrivit ordonantei intrep

familiala se constituie pe baza unui acord de constituire incheiat intre membrii familiei in forma scrisa.

Aceasta forma scrisa este ceruta pt validarea acordului de constituire.

A II a categorie de comerciantii sunt societatile acestea se constituie prin vointa asociatilor insa

beneficiind de personalitate juridica ele sunt personae distincte.

Exista 2 categorii reglementate de lege, de societati comerciale :

- Societati comerciale de tip clasic- Societati comerciale cu capital de stat- Societati de tip clasic - acestea sunt veritabile societati comerciale constituindu-se pe baza

proprietatii private si pe libera initiative. Reglem acestor societati se face prin legea 31/1990,

legea societatiilor comerciale.

Regiile autonome sunt entitati specific care au luat nastere in ramuri strategice ale economiei

Nationale ( industria de armament , industria energetic , miniera , sau a gazelor natural , posta ,transporturi )

Aceste regii autonome au luat nastere prin hotararea guvernului sau prin decizii a organelor

administratilor locale.

Acest tip de societati isi desfasoara activitati pe baza de gestiune economica si autonomie

financiara si sunt persoane juridice .


12/29

Societatile cooperative sunt forme asociative prin care se realizeaza cooperatia regimul juridic

al societatilor cooperative este reglementata prin legea nr 1/2005.

Acest regim politic este in mare masura asemanantor cu cel al societatilor comerciale.

Ele se inregistreaza la registrul comertului si dobandesc personalitate juridical .

Organizatiile cooperative sunt forme associate din domeniul agriculture si al creditului acesta se

constituie pe baza legi cooperative agricole nr 566/2006

Grupurile de interese economice (GIE) sunt entitati juridice reglementate de legea 161/2003

acestea reprezinta o asociere dintre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice constituite pe o

perioada determinate in scopul inlesniri sau dezvoltari activitati .

Fondul de comert Notiunea , Natura , Alcatuirea , Apararea, Transferul

Notiunea fondului de comert

Desfasurarea unei activitati comerciale presupune existenta unor intrumente de lucru adecvate, acestea

pot fi in functie de obiectul comertului bunuri precum:

- Cladiri- Mobilier- Marfuri- Instalatii- Brevete de inventii

Cu toate ca este foarte important pt desfasurarea comertului Vechiul Cod Civil nu definea fondul

de comert , abia in unele acte normative apar referiri la Fondul de Comert .

Art 21 lit a) din legea 26/1990 prevede ca in registrul comertului se vor inregistra mentiuni privind

donatia , vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert

precum si orice alte activitati prin care se aduc modificari inregistrarilor sau care face sa inceteze firma

ori fondul de comert. Legea 99/1999 ( titlul VI)ART. 10 alin. 3 prevedea ca garantia reala mobiliara

poate avea ca obiect fondul de comert.

O definitie a fondului de comert se regaseste in legea 11/1991, modificata si completata de legea

298/2001 referitoare la combaterea concurentei neloiala.

Constituie un fond de comert ansamblul bunurilor mobile si immobile corporale si incorporale ( mrci,

firme, emblem, brevete de inventii , vad comercial) utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii

unei activitati comerciale.

Natura juridical a fondului de comert


13/29

In absenta unei reglementari legale a fondului de comert doctrina clasica a dreptului comercial a emis

mai multe teorii. Aceste teorii au avut in vedere teoria clasica prezenta in dreptul civil, privind unicitatea

patrimoniului unei persoane.

In urma reglementarii legale privind conditiile in care pers fizice isi pot desfasura activitatea, problema

naturii juridice a fondului de comert a primit o rezolvare.

Teoriile traditionale

Teoria personificarii fondului de comert

- Potrivit acestei teorii fondul de comert este un subiect de drept autonom- Fondul de comert are firma, sediu si patrimoniu si deci drepturi si obligatii proprii- Patronul nu este decat principalul reprezentant al fondului de comert- Aceasta teorie a fost criticata intrucat contravine principiului unitatii patrimoniului consacrat de

1718 Cod civil.

Patrimoniul este legat in mod indisolubil de titularul sau nu exista patrimoniu fara titular .

Orice persoana raspunde cu intreg patrimoniu.

Teoria universalitatii de fapt

Potrivit acestei teorii fondul de comert este o universalitate de fapt ( Universita Fapti) create prin vointa

titularului sau. Deci fondul de comert reprez un complex de bunuri eterogene care prin vointa titularului

formeaza un obiect distinct de elementele care il compun. Critica acestei teorii este ca nu determina

natura juridica a fondului de comert.

Teoria universalitatii de drept

Se considera ca fondul de comert constituie de fapt o universalitate juridica (universita juris) ceea ce

echivaleaza cu existenta unui patrimoniu autonom cu drepturi si obligatii distinct de drepturile si

obligatiile civile. Aceasta teorie a fost respinsa pe motiv ca efectele sale juridice sunt aceleasi cu ale

teoriei personificarii fondului de comert.

Teoria patrimoniului de afectatiune

Intr-o teorie mai moderna fondul de comert a fost calificat ca un patrimoniu de afectatiune adica un

patrimoniu afectat unui scop: exercitarea comertului

Teoria proprietatii incorporale

Majoritatea autorilor au considerat ca fondul de comert constituie un drept de propr incorporala ca si

drepturile de creatie intelectuala

Unii autori au considerat ca organizarea fondului de comert clientilor ocupa un rol fundamental .

Conceptia OUG nr .44/2008 acest tip de ordonanta a abandonat

Conceptia unicitati patrimoniului persoanei .Ordonanta permite persoanelor fizice care desfasoara o

activitate economica sa rezerve o parte din patrimoniul personal realizari acestei activitati rezulta ca


14/29


15/29

corporale.

In aceasta situatie litigiile create de atingerile aduse fondului de comert sau unora dintre

elementele sale componente, care sunt considerate fapte de concurenta neloiala, vor fi rezolvate

conform dispozitiilor Legii nr. 11/1991.

Actele juridice privind fondul de comert

Aspecte generale

Fondul de comert ca bun unitar, precum si elementele sale componente pot face obiectul

unor acte juridice: vanzare - cumparare, locatiune, gaj, donatie, testament, aport intr-o societate

comerciala etc.

In absenta unei reglementari legale speciale in Codul comercial, actele juridice privind

fondul de comert sunt Guvernate de principiile generale ale dreptului civil, cu luarea in

considerare a specificului obiectului acestor acte juridice.

Insa, datorita obiectului lor, actele juridice sunt fapte obiective conexe si deci supuse

regimului faptelor de comert;

Vanzarea - cumpararea

Acest contract poate avea ca obiect fondul de comert ca bun unitar sau elementele

componente ale acestuia. Trebuie aratata insa ca, desi el este un bun mobil si urmeaza regulile

vanzarii bunurilor mobile, totusi, in privinta bunurilor imobile cuprinse in fondul de comert sunt

aplicabile regulile dreptului comun. Creantele si datoriile titularului fondului de comert in lipsa

unei stipulatii contractuale, nu se transmit ca urmare a instrainarii fondului de comert.

Vanzarea fondului de comert da nastere unei obligatii speciale in sarcina vanzatorului.

Este vorba de obligatia de a nu face concurenta cumparatorului.

Vanzarea fondului de comert constituie un act care trebuie inregistrat in registrul

comertului (art. 21Iit. a din Legea nr. 26/1990).

In privinta vanzarii elementelor constitutive, modul in care acestea pot fi instrainate a fost

aratat la tratarea fiecaruia dintre ele. Drepturile de proprietate industriala si drepturile de autor

pot fi instrainate separat, cu obligatia pentru comerciant de a face mentiune despre acest act in

registrul comertului.

Locatiunea


16/29

In temeiul contractului de locatiune, in schimbul unui pret proprietarul fondului, in

calitate de locator, transmite locatorului folosinta asupra fondului de comert sau asupra unor

elemente ale sale.

Locatorul are obligatia sa respecte destinatia economica si functionala a fondului de

comert dat de locator. In cazul consumarii, in cadrul folosintei normale, a unor bunuri cuprinse in

fondul de comert locatorul este obligat sa restituie contravaloarea lor, daca in contract nu s-a

prevazut altfel , la incetarea locatiunii ori sa aduca altele in locul lor.

Ca si vanzatorul, locatorul are obligatia sa nu faca locatorului concurent, prin

desfasurarea unui comert de acelasi gen, la mic distanta de locator.

Locatiunea fondului de comert constituie un act despre care comerciantul are obligatia sa

faca mentiunile in registrul comertului (art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990).

Garantia reala mobiliara

Fondul de comert .Obiectul garantiei imobiliare

Garantia reala mobiliara se constituie pe baza unui contract de garantie, sub semnatura privata sau in

forma autentica, pe bunuri sau drepturi, in beneficiul unui anumit creditor. Contractul de garantie reala

este accesoriu la contractul de credit si titlu executoriu.

Notiunea de reprezentare

Activitatea de reprezentare reprezinta un rol important in activitatea comerciala iar in vechiul

cod comercial aceasta activitate nu era reglementata .

Def. Reprezentarea este o procedura tehnica juridica prin care o persoana numita reprezentant

incheie acte juridice cu terti in numele si pe seama altei persoane numita reprezentant cu

consecinta ca efectele actelor juridice incheiate se produc direct in persoana reprezentantului .

Noul Cod Civil reglementeaza distinct reprezentarea in articolele 1295 , 1314 Cod Civil

Felurile reprezentari potrivit Noul Cod Civil

Reprezentarea rezulta fie din lege fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotarare judecatoreasca

rezulta reprezentarea poate fi conventionala sau legala.


17/29

Conditiile reprezentarii

In primul rand trebuie sa existe o imputernicire de a reprezenta , imputernicire data de catre

reprezentant ( Dominus Negot )

Reprezentantul poate sa imputerniceasca fie direct fie dand acte juridice altui reprezentant inNoul Cod Civil apare o institutie noua reprezentant aparent

Art 1297 contractul incheiat de reprezentant in limita puterilor conferite atunci cand tertul

contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentantul il oblige in

aceasta calitate pe reprezentant sip e tert .

Cu toate acestea daca reprezentatul atunci cand contracteaza cu un tert in limita puterilor

conferite pe seama unei inteprinderi pretinde ca este titularul acesteia tertul care descopera

ulterior identitatea adevaratului titular poate sa execute si impotriva acestuia drepturile pe care le

are impotriva reprezentantului .

Contractul de agentie

- Agentii comerciali permanenti in activitatea de intermediere in anul 2003 a fostintrodus prin legea 509 o categorie noua de comercianti si anume agentii comercianti

permanenti

- Desi Noul Cod Civil abroga legea 509 in mod expres prin legea de punere in aplicare aNoul Cod Civil acest tip de contract a fost preluat de Noul Cod Civil fiind reglementat in

art 2072 , 2095 Noul Cod Civil

- Prin contractul de agentie se intelege contractual prin care comitentul il imputerniceste inmod statornic pe agent fie sa negocieze sis a incheie contracte in numele si pe seamacomitentului in schimbul unei remuneratii in una sau mai multe regiuni determinante

rezulta ca agentul este un auxiliary al comerciantului dar nu auxiliar independent .

Notiuni introductive

Societatea comerciala isi datoreaza aparitia unor cauze economice si sociale pe masura dezvoltarisocietati , nevoile economice si sociale au crescut , o actiune individuala idiferent de marimea

resurselor de munca si financiare ale inteprinzatorului , numai putea face dezvoltari economice de

amploare .In aceste conditii s-a nascut ideea cooperari dintre mai multi inteprinzatori care sa realizeze

impreuna astfel de activitati .In planul dreptului aceasta cooperare s-a facut prin aparitia societati pentru a-si indeplini rolul

societati a fost conceputa ca un organism autonom care are personalitate juridica .S-a spus despre societati ca a fost o descoperire a timpurilor modern de aceiasi valoare ca si

descoperirea fortei aburului sau a electricitati .La inceput au aparut societatile restranse formate din cateva persoane care puneau in comun

bunurile si priceperea lor in vederea realizari unei afaceri .

Mai tarziu au aparut colectivitati mai noi cu sute sau mii de persoane necunoscute intre ele care

prin capitalurile sale contribuiau la realizarea unor mari afaceri .


18/29

Astfel de asocieri de grupuri de persoane de capital sub forma juridical a societatilor comerciale

in sec XIX au facut posibile unele mari realizari .Canalul DesuizCanalul Panama

Exploatarea de minerale si zacaminte a diamantelor in Africa de S

Reteaua de cai ferate

In timpurile modern transportul de gaze naturale , conductele

Societatile comerciale au presupus extinderea comunicatiilor , extinderea pietelor , transporturilor

cu consecinte benefice asupra civilizatiei moderne .

Originea si evolutia societatilor comerciale

Perioada veche sau antica termini institutiei judiciare a societatilor comerciale au aparut in perioada

antichitati , in dreptul roman , societatea era de mai multe feluri

Societatea tuturor bunurilor prevazute si viitoare ale asociatiilor (SOCIETAS OM NIUMBONORU

)+societate care avea ca obiect un singur lucru (societas unius quetus0 ceea ce trebuia remarcat este faptul

ca indiferent de forma ei societatea era lipsita de personalitate juridica , bunurile care formau aportul

social erau considerate ca apartin tot asociatilor in propietate

Perioada evului mediu

Societatea comerciala cu principalele ei caracteristici apare in evul mediu in sec. al XII lea in

repiblicile italiene Venetia , Florenta ,Genova comertul maritime si terestru cunoaste o mare inflorire

dezvoltarea comertului a declansat o mare nevoie de credite dar nobili , military detinatori de mari

capitaluri nu puteau sa acorde imprumuturi cu dobanda comerciantilor datorita interdictiei impuse de

dreptul canonic respective incopatibilitati cu rangul de nobil .

Pt a ocoli aceste oprelisti , comerciantii au folosit contractual de commenda .

In temeiul acestui contract o persoana ( sau mai multe persoane ) negustor sau comerciant se obliga sa

incredinteze unei alte pers denumita tractor o suma de bani sau o cantitate de marfuri pt a imparti

beneficiile ce ar rezulta.

Prin acest contract creditorul ( imprumutator de fonduri devine asociat al comerciantului), pt creditorriscul este limitat la suma sau bunurile puse in joc.

In scopul protejarii tertilor sumele de bani sau bunurile puse in joc constituie un patrimoniu distinct si

are drept titular pers juridica recunoscuta ca atare de autoritati.

Acest tip de contract a fost folosit si in Franta sub numele de contract de command.


19/29

Ea a fostreglementata pt prima data de ordonanta lui XIV privind comertul terestru din 1673 , sub

denumirea societate in comandita. In sec al XVII-lea apar primele societati pe actiuni. Infiintarea acestor

societati este legata de dezvoltarea unor tari maritime precum: Anglia,Spania ,Portugalia, Franta,

Olanda, Rusia si expansiunea colonial a Austro-Ungariei, Germaniei, Italiei, S.U.A. Au fost infiintate

Compania Olandeza a Indiilor Orintalein 1602,

1621 Compania insulelor Americii

pt colonizarea insulelor Martinica si Guadelupe

1628 Compania noii Americii de colonizarea a provinciei Kebek

Perioada moderna

- prima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatilor comerciale o reprez codulcomercial francez de la 1907 sau codul Bonaparte. El continea dispozitii privind princip forme ale

societatii existente in activitatea comerciala, o forma de societate cunoscuta sub numele desociete generale este consacrata sub denumirea de societate in nume colectiv. Societatea are

personalitate juridica iar asociatii raspund nelimitat si solidar pt toate obligatiile societatii. Apoi

pe baza contractului de command se reglementeaza societatea in comandita.

Aceasta societate are 2 categorii de asociati:

Asociatii comanditati care raspund in mod nelimitat si solidar pt obligatiile societatii

Asociatii comanditari care raspund numai in limita contributiilor lor prelund principiile care

reglementeaza marile companii : Codul comercial Francez societate anonima cu cele 2 forme ale sale :

a- societate pe actiunib- societate in comandita pe actiuni

a - societate pe actiuni putea functiona pe baza unei autorizatii a Guvernului, motiv pt care aceasta

societate va cunoaste o adevarata expansiune dupa adoptarea legii din 1967 de suprimare a acestei

autorizatii.

Societatea cu raspundere limitata ESTE O CREATIE A DREPTULUI German , ea a aparut ca o societate

intre societatile pe actiuni si societatile in nume colectiv , cuprinde un numar redus de asociati dar

raspunderea asociatilor este limitata la partea lor de capital social.

Totusi in 1906 si 1939 in Transilvania pe baza codului civil austriac a fost legiferata societatea comerciala

cu raspundere limitata.


20/29

Reglementarea societatilor comerciale in Tarile Romane , regimul juridic al societatilor comerciale a fost

reglementat in Codul Comercial Cartea I ,Titlul VII intitulat Despre societati si despre asociatiuni

comerciale .

Prin acest act normative se reglementeaza :

-societatile in nume colectiv ,

-societati in comandita simpla

-societatile pe actiuni sau anonima

- societati in comandita pe actiuni

-asociatia in participatie

1. Societatea in nume colectiv

Societatea nume colectiv este cea mai veche forma de societate comerciala .

- SNC cuprinde un nr mic , de obicei , de asociati care se cunosc bine intre ei : rude, prieteni.- Aceasta forma de societate este potrivita pentru o afaceri mici , in care asociatii realizeaza

activitatea si isi asuma toate riscurile,- datorita structurii sale , societatea in nume colectiv este considerata forma tipica a societatilor de

persoane.

DEF : Societatea in nume colectiv.

Legea 31/1990 cuprinde anumite elemente care exprima esenta societati in nume colectiv .

Potrivit articolului 3 din lege ,SNC este acea asociere ale carei obligatii sociale sunt garantate cu

patrimonial social si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor .

Pe baza definitiei generale a S.C ( societati comerciale) si a elementelor prevazute de legea 31/ 1990

(legea SC) se poate defini societatea in nume colectiv ca fiind o societate constituita prin asocierea in

baza deplinei increderi a doua sau mai multor persoane care pun in comun anumite bunuri in vederea

desfasurari unei activitati comerciale in scopul impartirii profitului rezultat si in care asociatii raspund in

mod nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii .

2 . Caracterele juridice ale societati


21/29

Din definitie rezulta caracterele acestei societati

a) Asocierea are la baza increderea deplina intre asociati .In societatea in nume colectiv asocierea are un caracter intuitu personae . Acest caracter

determina unele particularitati ale functionari societati .

b) Capitalul social este divizat in parti de interes care nu sunt reprezentate de titulari si sunt inprincipiu netransmisibile

c) Obligatiile societati sunt garantate cu patrimonial social si cu raspundere nelimitata si solidara atuturor asociatilor

3. Problema calitati de comerciant a asociatilor in societatea in nume colectiv (SNC)In conceptia traditionalista asociatii societati in nume colectiv erau considerati ei insusi

comercianti .

SNC era considerata o asociatie de comercianti , care fac comert sub numele lor colectiv ( a se

vedea si reglementarea franciza actuala).

Aceasta conceptie nu are un suport legal in reglementarea societatilor comerciale pe legea 31/

1990 .

Asociatii SNC exercita comertul pentru societate , iar nu in nume propriu , beneficiind de

personalitate juridica , societatea in nume colectiv are calitate de comerciant .

In concluzie prin participarea la constituirea unui SNC asociati nu dobandesc calitate de

comerciant .

4. Constituirea societati in nume colectiv .

Precizari prealabile SNC se constituie potrivit regulilor stabilite de legea 31/ 1990 si legii 359/ 2004

.

La baza constituiri societati sta contractul de societate , iar pentru constituirea valabila trebuie

indeplinite formalitatile cerute de lege.


22/29

Contractul de societate

- se incheie in forma autentica si trebuie sa cuprinda elementele prevazute de articolul 7 din legea31/1990.

Vom evoca doar principalele trasaturi ale contractului de societate care reclama anumite precizari :

Asociati .

Potrivit legii 31/1990 asociati unui SNC pot fi persoane fizice cat si persoane juridice romane sau

straine , intrucat si persoanele juridice pot fi asociati inseamna ca si societatile comerciale indiferent

de forma lor pot avea calitatea de asociat in nume colectiv .

O problema speciala se pune in legatura cu calitatea de asociat a unei societati pe actiuni , sau a unei

societati in comandita pe actiuni sau a unui SRL .

S-ar parea ca raspunderea limitata a acestor societati sau asociatii ar fi incompatibila cu raspunderea

nelimitata si solidara a asociatilor SNC.

Incompatibilitatea este numai aparenta , in realitate in calitate de asociat a unui SNC , SNC in

comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata , raspund pentru obligatiile sociale in SNC , in

conditiile acestei forme de societate . Raspunderea este a societati in cauza si nu asociatilor acesteia .

Firma societati , avand calitate de persoana juridica, SNC are o firma proprie ca atribut de

identificare , sub care isi exercita comertul si sub care semneaza .

Firma societati in nume colectiv , trebuie sa cuprinda , numele a cel putin unui asociat cu mentiunea

(SNC) scrisa in intregime ( articolul 32 din legea 26 / 1990, denumita legea registrului comertului).

Capitalul social

In contractul de societate trebuie sa se prevada capitalul social subscris si varsat . De remarcat ca

legea nu stabileste un plafon minim a capitalului social subscris si varsat cea ce inseamna ca asociati

sunt liberi sa determine natura acestuia , marimea lui , in functie de obiectul societati .

In contractul de societate trebuie sa se arate si aportul fiecarui asociat la capitalul social , obiectul

aportului nu cunoaste nici o restrictie el poate consta in orice bun cu valoare economica care

reprezinta interes pentru societate (numerar, bunuri, creante , prestatii in munca).In cazul unei

creante aduse ca aport asociatul nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru

care a fost adusa (articolul 84 din legea 31/ 1990).


23/29

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane acestea sunt obligate solidar fata de

societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din

acest aport . Desi nu este prevazut in mod expres in lege totusi in contractul de societate trebuie sa se

arate cota din capital social care se cuvine fiecarui asociat in schimbul aportului sau , aceasta cota se

numeste parte de interes.

Partile de interes sunt titluri asemanatoare partilor sociale si pot face obiectul unor cesiuni(articolul

84 din legea 31/1990.

Formalitatile necesare constituiri

O prima formalitate o reprezinta intocmirea contractelor de societate , adica redactarea in forma

autentica a acestuia ( art,5 din 31/90.

O a II a formalitate consta in inregistrarea si autorizarea functionarii societati . SNC devine persoana

juridica si deci dobandeste calitatea de comerciant la data inregistrari sale la Registrul Comertului.

Functionarea societati in nume colectiv

a. Deliberarile si deciziile asociatilor ;b. administrarea si controlul gestiuni societati.

a) Deliberarile si deciziileAvand in vedere numarul de asociatii in societatea in nume colectiv , legea nu institutioneaza

adunarea generala a asociatilor (AGA). Se intelege ca in problemele esentiale care privesc

activitatea societati, deciziile sunt luate de catre asociati .

Trebuie aratat ca in ceea ce priveste luarea deciziilor, legea 31/1990 a marcat o evolutie fata

de conceptia traditionala care impunea luarea deciziilor cu votul tuturor asociatilor ,

reglementarea actuala consacra si pentru aceasta forma de societate , principiul majoritati.

Legea prevede ca , deciziile se iau cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului

social in urmatoarele cazuri :

a) Alegerea unuia sau mai a mai multor administrator ai societati , cu stabilirea puterilor durateiinsarcinarii si eventual a remuneratiilor (articolul 77);


24/29

b)Revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor cu exceptia cazurilor lor cand administratori

au fost numiti prin contractul de societate (articolul 77,aliniatul 2)

c)Rezolvarea divergentelor dintre administratori cand sunt obligati sa lucreze impreuna sau a opozitiei

unui administrator (articolul 76 si articolul 78 , aliniatul 2);

d)Aprobarea situatiei financiare a societati (articolul 86);

e)Raspunderea administratorilor (articolul 86);

In mod exceptional decizia se ia cu votul tuturor asociatilor in cazul revocari administratorilor care au

fost numiti prin contractul de societate. Deasemenea decizia se ia cu votul tuturor asociatilor in cazul

modificari actului constitutiv .

Administrarea societatii

SNC este administrata de unul sau mai multi administratori care pot fi asociati sau nu, dar numai

persoane fizice , ei pot fi numiti prin actul constitutive sau pot fi alesi de catre asociati (articolul 7 si 77

din legea 31/1990).

In cazul in care , prin contractul de societate sunt numiti mai multi administratori , asociatii pot stabili ca

acestea sa lucreze impreuna sau individual .

In cazul cand prin contractul de societate se dispune ca administratori sa lucreze impreuna decizia

trebuie luata in unanimitate .

Daca prin contractul de societate nu s-a aratat administratorul care are puterea de repreentare , legea

prezuma ca , dreptul de reprezentare al societati apartine fiecarui administrator (articolul 75 din legea

31/ 1990).

Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoztiile referitoare la mandat

(Vechiul Cod Comercial sau Noul Cod Civil). Precum si cele referitoare la SC


25/29

Controlul gestiuni societatii

Datorita volumului mic de activitate, societatea in nume colectiv nu are persoane special desemnate

cum sunt cenzorIi in societatile de capitaluri.

Drepturile si obligatiile

a. Dreptul de a participa la deliberare si luarea deciziilor;b. Dreptul la dividente , partea cuvenita din profit este stabilita prin contractul de societate

celebrul articol 7 .

Asociatii pot conveni la impartire a profitului , chiar neproportionala cu cota de participare la

capitalul social varsat ( art 67 din 31/90;

c. Drepturile de a folosi fondurile societati- asociatii sunt indreptatiti sa foloseasca fondurilesocietati pentru cheltuielile facute in interesul societatii (articolul 81).

Prin contractul de societate se poate stipula ca asociati pot lua din casa societati anumite sume

de bani pentru cheltuielile particulare ( articolul 81 aliniatul 3 legea 31/1990)

d. Dreptul de restituire a aporturilor sau a aporturilor la dizolvarea sau lichidarea societatilor.

Obligatiile asociatilor :

a. Obligatia de efectuare a aporturilor .b. Obligatia de a nu aduce atingere patrimoniului social .c. Obligatia de nu face concurenta societati ( art 82 din 31/90).

Dizolvarea si lichidarea societatii cu nume colectiv

Societatea nume colectiv se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale privind dizolvarea si

lichidarea si cateva reguli speciale .

Dizolvarea societatii

Cauzele de dizolvare a societatii in nume colectiv sunt cele prevazute in articolul 227 si articolul 237 din

legea 31/ 1990 . Aestea sunt cauzele generale de dizolvare .


26/29

Legea stabileste insa anumite cauze special.

Potrivit articolului 229 din legea 31/1990 societatea in nume colectiv se dizolva daca datorita

falimentului , incapacitatii , excluderii , retragerii sau decesului unui asociat , numarul de asociati s-a

redus la unul singur.

Lichidarea societatii

Este prevazuta de articolul 252 din legea 31/ 1990. Ultimul act al operatiuni de lichidare consta in

radierea societatIi de la Registrul Comertului.

Societatea in comandita simpla(SCS)

Notiunea societatii SCS

Elementul SCS consta in prezenta a doua categorii de asociatii comanditatii care raspund pentru

obligatiile sociale , nelimitate si solidare (ca si asociatiile de la SNC si comanditarii care raspund numai in

limita aportului lor).

Societatea in comandita a aparut in evul mediu intr-o perioada cand detinatorii de capitaluri (clericii ,

nobilii si militarii , popii ) nu le puteau valorifica prin imprumuturi cu dobanda , din cauza interdictiilor

dreptului canonic .

Acesti detinatori de capitaluri incredintau pe baza unui contract denumit comenda,anumite sume de

bani unor negustori sau capitani de vase pentru a le folosi in afaceri si a impartii beneficiile .

Societatea in comandita simpla se bazeaza pe incredere , comanditarii aveau banii si doreau sa-i

investeasca fara sa riste o raspundere nelimitata

Definitie SCS:

Potrivit articolului 3 din legea societatiilor comerciale , SCS este acea societate ale carei obligatii sociale

sunt garantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati;

comanditarii raspunzand numai pana la concurenta aporturilor lor.


27/29

Caracteristicile SCS

a. Asociatia are la baza deplina incredere intre asociatii comanditati si cei comanditarib. Capital social ca si SNCeste impartit in parti de interesc. Raspunderea pentru obligatiile sociale sunt diferenta

Societatea pe actiuni (SA)

SA este forma cea mai complexa si totodata cea mai evoluata a societatiilor comerciale . In aceasta

forma , aporturile asociatiilor conteaza mai mult de cat calitatile personale .

In general asociatii contribuie cu aporturile lor fara sa desfasoare activitati in societate .

Datorita importantei aporturilor , la formarea capitalului social si estomparii calitatilor persoanelor ale

asociatilor , SA mai este denumita si societate e anonima .

Legea 31/1990 asigura o reglementare corespunzatoare acestei forme de societate .

Definitie:

SA mai poate fi definita ca fiind acea forma de societate comerciala constituita prin asocierea maimultor persoane care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare

reprezentate prin titluri numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale in scopul

impartirii profitului si in care actionarii raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.

Caracterele SA

a. Societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati (doi )b. Capitalul social este divizat in actiuni , care sunt titluri de valoare negociabile si transmisibile.c. Raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata ;i raspund numai in limita

capitalului social subscris.

Adunarea generala a asociatilor(AGA)

Rolul adunari generale

AGA este organul de deliberare si decizie al societatiilor pe actiuni cuprinzand pe toti actionarii.


28/29

AGA exprima vointa sociala si decide asupra problemelor din competenta sa.

AGA se tine la sediul societatii , sau la locul indicat in convocare ,cu exceptia cazului cand , prin actul

constitutiv s-a dispus altfel .

Felurile AGA .

Potrivit legii adunariile generale ale actionarilor sunt

- ordinare ,

-extraordinare ,

-speciale .

Legea stabileste atributiile fiecaruia precum si conditiilor de cvorumsi luare a deciziilor.

In AGA ordinare se aproba situatia financiara pe baza raporturilor prezentate de consiliul de

administrator , directorat si consiliul de supraveghere .

Aceasta adunare se instruieste cel putin o data pe an in termen de cinci luni de la inchiderea exercitiului

financiar .

Pentru validarea deliberarilor adunarilor generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa

detina cel putin din numarul total al drepturilor la vot , hotararile se iau cu majoritatea voturilor

exprimate (articolul 112 din legea 31).

Prin actul constitutive se pot prevedea si cerinte mai mari de cvorum sau majoritate .

Daca AGA nu poate lua hotarari din cauza neindeplinirii conditiilor mentionate , adunarea se va intruni

la a II a convocare care poate sa delibereze indiferent de cvorum , luand hotararii cu majoritatea.

Adunarea generala extraordinara

Aceasta adunare se intruneste in mod exceptional cand trebuie luata o hotarare de importanta

deosebita care , de regula , implica modificarea actului constitutiv a societati .

Pentru validitatea adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezentarea

actionarilor care detin cel putin din numarul total al drepturilor de vot iar la convocarile ulterioare ,


29/29

prezenta actionarilor sa fie de 1/5 din numarul total al dreptului de vot. Hotararile se iau cu majoritate

de actionarii prezenti sau reprezentanti.

Adunarea speciala

Aceasta adunare este formata din titularii unei categorii de actionari de exemplu: Daca societatea a

emis actiuni preferentiale cu divident prioritar titularii acestei actiuni se pot intruni in adunarea speciala

.

Conditiile de convocare si desfasurare a adunarilor speciale se face ca la adunarea generala.

curs drept comercial word

Documents