curs de ortopedie-traumatologie

Download Curs de Ortopedie-traumatologie

Post on 04-Jul-2015

4.633 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILIAN COLEGIUL MEDICAL UNIVERSITAR

PROF. UNIV. DR. BAIER IOAN SEF CLINICA ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE

CURS de ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE

COLEGIUL MEDICAL UNIVERSITAR COLABORATORI: ASIST. UNIV. DR. ROMAN MIHAI ASIST. UNIV. DR. FLEACA RADU DR. STANCIU TEODOR DR. POPESCU MARIUS

SIBIU 2010

Introducere Ortopedia este stiina care ne nva s cunoastem diformitile aparatului locomotor, att congenitale, ct si cstigate n decursul ntregii viei, n vederea prevenirii si nlturrii lor. Recstigarea formei si funciei pierdute se face, fie prin mijloace nesngernde, fie printr-o terapeutic chirurgical, reparatorie si creatoare. Ortopedia este prin urmare o disciplin chirurgical conservatoare prin excelen, fiindc nu foloseste dect rareori exereza, care reprezint un tratament antifiziologic, de necesitate, cum afirma academicianul prof. Dr. A.Rdulescu : este reparatoare, cnd nltur diformitile si creatoare, cnd alctuieste condiii anatomice noi sau chiar segmente cu care s se poat recupera o funcie pierdut. Termenul de ortopedie a fost creat de Andry (1658-1742) care n ultimii ani ai vieii sale a scris o lucrare n dou volume, intitulat "Ortopedia sau arta de a preveni si de a ndrepta la copii, diformitile corpului". De la Andry s-a reinut numai denumirea specialitii, de altfel cu totul nepotrivit, pe care o alctuise din dou cuvinte grecesti : orthos = drept si pais, paidos = copii Definiia specialitii, asa cum reiese chiar din titlul lucrrii amintite, este n parte stiinific, deoarece demonstreaz si preocuparea pentru prevenirea diformitilor, nu principiul medicinei actuale, care caut s pun n eviden semne extrem de discrete, nainte ca boala s evolueze cu simptomatologia ei cunoscut. Prin traumatologie, component important a ortopediei si care n mod cert o precede de peste veacuri, se nelege stiina care se ocup cu tratarea diferitelor traumatisme ale aparatului locomotor, recente sau sechele.Morbiditatea traumatic n condiiile dezvoltrii societii contemporane a crescut irezistibil, crestere inerent exploziei demografice, societatea expus riscurilor industrializrii , mecanizrii si construciilor de tot felul, traficului rutier accelerat, sporturilor, condiiilor unor calamiti etc. Mortalitatea dup aceste grave accidente ocup locul 2-3 dup bolile cardio-vasculare si boala canceroas. n anumite situaii se pot echivala accidentele cu adevrate epidemii "traumatice" ntre vrstele de 20-40 de ani accidentele de circulaie constituie prima cauz de deces. 1. Istoric n epoca preistoric, omul privea diformitile corpului, mai cu seam pe cele congenitale, ca fiind artarea potrivnic a unor fore demonice si duceau lupta mpotriva lor prin evocaii, incantaii, purtri de amulete sau prin mijlocul slbatic al distrugerii, aceste diformiti fiind considerate absolut nevindecabile; era epoca obscurantismului si a superstiiilor. n istoria civilizaiei omenirii se poate ntrezri ns tendina omului de a privi diformitile congenitale ca avnd o origine material, nlturnd astfel fatalismul. ntr-adevr, deoarece n imaginile sau n mormintele egiptene s-au gsit la mumiile adulilor picioare strmbe, deformaii ale scheletului prin traumatisme sau n urma mobului Pott, scolioze grave, consecinele poliomielitei,nseamn c astfel de fiine erau lsate s triasc, avnd probabil si dreptul la ngrijiri. n decursul vremurilor, de exemplu n codul lui Hammurabi (2003-1961 .e.n), care este cea mai veche colecie de legi si se afl la muzeul Luvru,tratamentul leziunilor aparatului locomotor era chiar reglementat. n decursul vremurilor, de exemplu n codul lui Hammurabi (2003-1961 .e.n), care este cea mai veche colecie de legi si se afl la muzeul Luvru,tratamentul leziunilor aparatului locomotor era chiar reglementat. n marile poeme indiene sacre, si anume n cele atribuite lui Susruta (Ajur Veda - 800 .e.n), desi comentate filozofico-religios se gsesc ndrumri asupra unor metode de chirurgie reparatoare si reguli de masaj. La greci, scoala medical din Cos a dat reprezentani care s-au ocupat ntre altele si de diformitile corpului omenesc; de aceea, n crile care trec drept ale lui Hippocrat sunt descrise deviaiile colanei vertebrale si picioare strmbe, precum si tratamentul lor, Hippocrat d indicaii asupra unor mijloace de tratament - ntindere fixare - descriind unele aparate ortopedice rudimentare. Stiina medical greac a trecut apoi la romani, fie prin copiere de cri, fie prin prezena unor vestii medici n Italia. Aulus Cornelius Celsus pe vremea lui Augustus (63-13 .e.n) n cartea a opta "De arta medica" se ocupa de fracturi si luxaii. Galenus (131-210 e.n) stabileste termenii de : scolioz, cifoz, lordoz,termeni care au rmas pn azi. Bizantinii Oribase, Actius si Paul din Egina, desi n-au fcut dect s copieze pe antecesori, au avut totusi marele merit c prin ei s-au pstrat operele preioase ale premergtorilor lor. nceptul Evului mediu a fost, din nenorocire o epoc de napoiere, att pentru medicin n general, ct si pentru chirurgie n special. n Frana celebrul Ambroise Pare (1517-1590) s-a ocupat de tratamentul piciorului strmb si de cel al scoliozelor. Cam n acelasi timp, Arceus n Spania,apoi Favricius Hildaunus (1614) se ndeletniceau cu probleme ortopedice. Hans von Gersdorf foloseste un fel de mas pentru ndreptarea diformitilor

membrelor inferioare. n 1641, Minnius face prima tenotomie a sternocleidomastoidianului,pentru torticolis, Glisson celebrul filozof si medic englez, descrie rahitismul cu toate diformitile pe care le pricinuieste (de unde numele de boal englez), iar cpstrul lui pentru extensie este folosit cu unele mici modificri si astzi. Numele lui Boarhave si al lui Mogagni sunt legate de primele noiuni anatomopatologice ale diformitilor. Anul 1741 marcheaz o dat important penu ortopedie pentru c atunci apare lucrarea de sintez a lui Andry, medic lionez (1658-1742), apoi decan al Facultii de medicin din Paris. Cu aceast lucrare, specialitatea si capt un nume si o oarecare limit. Prin aceasta Andry a devenit ntemeietorul unei ramuri importante ale medicinei, mai ales prin titulatura pe acre i-a dat-o, titulatur care a rmas pn astzi, cu toat ngustimea si imprecizia ei. Cam n acelasi timp cu Andry, ortopedia interesa o serie de cercettori, cum au fost de pild Lorenz Meister (1748) din Frankfurt. Elveianul Andreas Venel (1780) este primul medic care nfiineaz la Orbe un institut ortopedic. Mai trziu (1812), n Germania si anume la Wurtzburg,Johann Georg Heine ntemeiaz un important institut de ortopedie.Dup Kulibin si Cernosvitov, Hessing a creat cunoscutele aparate din piele armate cu bare metalice, care l-au fcut celebru si care se folosesc si astzi. n 1828, ntemeietorul ortopediei stiinifice dup cum l numeste Hoffa, francezul Delpech (1777-1832), scrie memorabila lucrare intitulat "Ortomorfia n raport cu specia uman". Prin studii clinice si natomopatologice au urmat,rnd pe rnd perioada tratamentului stiinific, care au fcut din ortopedie o specialitate chirurgical nsemnat. Descoperirile si lucrrile nemuritoare ale lui Pasteur cu aplicarea lor remarcabil fcut de Lister, au ngduit ca interveniile chirurgicale s se execute si asupra oaselor, articulaiilor, fr ca viaa bolnavilor s fie ameninat,cum se ntmpla foarte des n ncercrile fcute n perioada preantiseptic. Odat cu marea descoperire a lui Rontgen (1895), care a contribuit enorm la progresul acestei specialiti, diagnosticul si tratamentul afeciunilor ortopedice au luat un aspect stiinific. La sfrsitul secolului trecut si secolul nostru, ortopedia chirurgical a avut strlucii reprezentani. Pe baza aportului adus de munca si priceperea lor,aceast specialitate a putut face mari progrese. n ar la noi trebuie s amintim c cei dinti ce s-au ocupat cu ortopedia au fost Asaky si Romniceanu. Acesta din urm (1835-1908)a fost profesor de "Medicin intern, pansamente, bandaje si aparate de fracturi".Ernest Juvara a fost un chirurg extrem de abil, care s-a ocupat ndeaproape de fracturi; el a imaginat si aplicat un instrumentar foarte ingenios si multe metode personale. Blcescu e cunoscut ntre altele si pentru procedeul lui personal operator n "halux-valgus". A condus serviciul de "Chirurgie infantil si ortopedie2 din Bucuresti, din cadrul cruia s-au publicat si comunicat lucrri interesante de ortopedie si chirurgie infantil. Dup el au urmat la aceeasi catedr Coscescu,care a scris 2 lucrri importante : "Afeciuni osoase" si "Tumori osoase". Un bun ortopedist precursor la noi a fost Chiulamila, care a organizat primul atelier de ortopedie la Iasi (n timpul primului rzboi mondial). S-a ocupat de asemenea de invalizi de rzboi. n 1921, prin mult struin, Rdulescu a organizat primul "Spital de ortopedie" al Minisrterului Sntii la Cluj, cu 120 paturi, bine dotat, cuprinznd toate seciile necesare : ortopedie chirurgical, mecanoterapie (toate aparatele Zander, Schultess, Krukenberg), fizio-terapie (maso-electro-actinoterapie), atelier de proteze, scoal pentru copiii internai, atelier pentru copii schilozi.Albee, profesor de la Univeristatea din New York, ntr-o scrisoare adresat lui Rdulescu, scria despre acest spital urmtoarele : "atunci cnd am vizitat minunatul institut pe care l conduci [...], in s te felicit ndeosebi, att pentru nfptuirea unei instituii att de complete, ct si pentru tot ce ai fcut pentru chirurgia ortopedic". Academicianul prof.dr. Alexandru Rdulescu este considerat printele ortopediei n ara noastr. A nfiinat prima revist de ortopedie, n 1940 s-a nfiinat prima societate de ortopedie (persoan juridic) care numra ntre membrii ei personaliti ale ortopediei din toate rile. n 1934 a scris lucrarea "Mica chirurgie si elemente de patologie chirurgical", a publicat "Greffes et transplants osseux" (edit. J.B. Baillere, Paris 1925) si "Tratat de ortopedie chirurgical" (1.000 pag) 1939.Rdulescu a editat n 1957 mpreun cu colaboratorii "Ortopedie chirurgical", "Fracturi si luxaii", Piciorul plat", "Boala Heine Medin","Probleme de fiziopatologie a osului", "Traumatisme