1

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopaszxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyu

Departamentul de Icircnvăţămacircnt laDistanţă şi Formare Continuă

Facultatea de Ştiinţe Economice

Coordonator de disciplinăLect univ dr Marius COMAN

2

2009-2010

Suport de curs ndash icircnvăţămacircnt la distanţăSpecializarea Contabilitate i Informatică de Gestiune

Anul II Semestrul IV

Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor şi orice folosire altadecacirct icircn scopuri personale este interzisă de lege sub sancţiune penală

UVTBIROTICĂ

3

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

F= INFORMAŢII DE REFERINŢĂCUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEMĂ DE REFLECŢIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU SECŢIUNE

= INFORMAŢII SUPLIMENTARE PUTEŢI GĂSI PE PAGINA WEB AUNIVERSITĂŢII VALAHIA DIN TAcircRGOVIŞTE LA ADRESA

wwwdidfcvalahiaro SAU wwwidvalahiaro

2

2009-2010

Suport de curs ndash icircnvăţămacircnt la distanţăSpecializarea Contabilitate i Informatică de Gestiune

Anul II Semestrul IV

Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor şi orice folosire altadecacirct icircn scopuri personale este interzisă de lege sub sancţiune penală

UVTBIROTICĂ

3

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

F= INFORMAŢII DE REFERINŢĂCUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEMĂ DE REFLECŢIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU SECŢIUNE

= INFORMAŢII SUPLIMENTARE PUTEŢI GĂSI PE PAGINA WEB AUNIVERSITĂŢII VALAHIA DIN TAcircRGOVIŞTE LA ADRESA

wwwdidfcvalahiaro SAU wwwidvalahiaro

3

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

F= INFORMAŢII DE REFERINŢĂCUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEMĂ DE REFLECŢIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU SECŢIUNE

= INFORMAŢII SUPLIMENTARE PUTEŢI GĂSI PE PAGINA WEB AUNIVERSITĂŢII VALAHIA DIN TAcircRGOVIŞTE LA ADRESA

wwwdidfcvalahiaro SAU wwwidvalahiaro

4

CUPRINS - Studiu individual (SI)

UI I Definirea noţiunii de birotică

11 Clasificarea informaţiei

1 2 Conceptul de birotică şi funcţiile acesteia

1 3 Implicaţiile organizaţionale produse de birotică

UI 2 Funcţiile şi structura sistemelor informatice de birou

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

2 2 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

UI 3 Birotica şi societatea informaţională

3 1 Locul sistemelor informatice de birou icircn societatea informaţională

3 2 Prezentarea conceptului de bdquoe-birourdquo ndash prezentarea suite de aplicaţii office

on-line (Google Docs Microsoft Live Zoho Creator)

UI 4 Internetul mediu de lucru pentru societatea informaţională

41 Internetul - motorul societăţii informaţionale

42 Comerţul electronic - concept politici şi actori

5

UI IDefinirea noţiunii de birotică

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

11 Clasificarea informaţiei = 1 ore

12 Conceptul de birotică i funcţiile acesteia = 1 ore

13 Implicaţiile organizaţionale produse de birotică = 1 oră

Obiectiv general să prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze obiectivele şi evoluţia NoilorTehnologii Informaţionale (NTI) să precizeze care sunt obiectivele şi obiectulBiroticii şi să prezinte funcţiile şi clasificarea componentelor Biroticii

6

11 CLASIFICAREA INFORMAŢIEI

Dezvoltarea activităţilor sociale care au ca obiect transmiterea memorarea sau

tratarea informaţiei a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor

concomitent cu creşterea exponenţială a volumului acesteia Se impune astfel utilitatea

clasificării informaţiei din unghiuri diferite dar complementare Din multitudinea de

criterii posibile pentru clasificarea informaţiei cacircteva sunt deosebit de relevante pentru

obiectul biroticii Aceste criterii sunt forma informaţiei natura informaţiei şi suportul

informaţiei

a CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ FORMA SA

Din punct de vedere al formei concrete pe care o icircmbracă informaţia pe un suport

tehnic aceasta se prezintă sub una din următoarele forme analogică şi digitală

Forma analogică a informaţiei constă icircn reprezentarea fenomenelor fizice

imagini fixe sunete şi imagini icircn mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele

tehnice de icircnregistrare fără a fi necesară o conversie sau codificare a acestora icircnainte de

transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de informaţii Exemple de reprezentare

analogica a informaţiei

uuml icircnregistrarea mesajelor şi a altor informaţii sonore pe banda magnetică sau caseta

magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic larg răspacircndite

(magnetofon casetofon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului

(microfon)

uuml icircnregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activităţi operaţii şi

procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip video

- recorder şi a camerei de luat vederi adecvate

Forma digitală a informaţiei se realizează fie pornind de la fenomenul real fie

de la forma analogică a acestuia icircn ambele cazuri avacircnd loc o codificare numerică o

evaluare cantitativă o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării Pe

suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (zero si unu)

ordonate după un sistem de reguli (cod) Informaţia introdusă icircn sistemele de calcul prin

folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de

desen voce etc) se transmite şi se memorează direct sub forma digitală din chiar

momentul perceperii acesteia fără să mai fie necesară o conversie prealabilă a ei Pentru

procesarea computerizată a informaţiei analogice este necesară conversia ei icircn formă

digitală cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic icircn digital

FCriteriile declasificare ainformaţiilor

F

FClasificarea

informaţiilordupă forma sa

7

Acestea se pot folosi independent sau se pot introduce icircn configuraţia unui sistem

informatic de birou

Codificarea şi digitalizarea informaţiei analogice prezintă cacircteva avantaje

esenţiale

middot icircnaltă fidelitate a icircnregistrării memorării şi transmiterii informaţiei

middot posibilitatea folosirii sistemelor informatice pentru memorarea şi procesarea

informaţiei digitale cu toate avantajele ce decurg din aceasta viteza de transfer

capacitatea mare de memorare regăsirea selectivă şi rapida a informaţiei

memorate

middot costul relativ redus al informaţiei memorate procesate şi comunicate icircn formă

digitală

Utilitatea clasificării de mai sus constă icircn faptul că sistemele informatice de birou

procesează numai informaţia sub forma sa digitală funcţia de memorare şi procesare a

informaţiei analogice icircn activitatea de birou revenind sistemelor electronice de birou

care pot deveni unităţi periferice ale unui sistem informatic de birou

Importanţa acestei clasificări constă icircn aceea că forma sub care se memorează şi

se prelucrează informaţia icircn sistemele birotice moderne este forma digitală ceea ce

explică icircn acelaşi timp necesitatea convertirii informaţiei analogice icircn informaţie

digitală şi valorificarea acesteia fie direct icircn formă digitala fie după convertirea sa din

forma analogică

b CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ NATURA SA

Din punctul de vedere al naturii sale informaţia se prezintă sub următoarele

clase

sub formă de date numerice alfabetice sau alfanumerice participă la gama

largă de operaţii aritmetice matematice sau logice cu largă aplicabilitate icircn activitatea

economică cercetare ştiinţifică proiectare tehnologică statistică administraţie etc

sub formă de texte organizate sub formă de documente de texte pagini de texte

paragrafe fraze cuvinte şi caractere este destinată a fi prelucrată cu programe adecvate

de editare şi tehnoredactare a textelor control gramatical şi semantic al cuvintelor

punerii icircn formă şi apoi icircn pagină a textului redactat

sub formă de documente grafice (imagini fixe) destinate icircn ultimă instanţă

FClasificarea

informaţiilordupă natura sa

8

perceperii lor vizuale de către factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului

electronic scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter)

microfotografiere Un document poate conţine ca imagini prelucrate grafic date sub

formă de rapoarte şi situaţii texte explicative reprezentări grafice desene schiţe

tehnice imagini fotografiate etc

sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană fenomene din realitate

instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice

sub formă de secvenţe video de natură animată sau film percepute de

dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de

grafică bidimensionale sau tridimensională Acestea sunt de cele mai multe ori icircnsoţite

de informaţie sonoră voce sau sunet

Această succintă clasificare este necesară deoarece specificul activităţilor

birotice icircl constituie folosirea predominanta a ultimelor patru categorii de informaţie şi

mai puţin a primei categorii care face prin excelenţă obiectul activităţilor informatice

propriu-zise

c CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

SUPORTULUI ACESTEIA

Din acest punct de vedere birotica operează cu o gamă largă de suporturi fizice

de informaţii fapt pentru care distingem

informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii clasificate la racircndul lor icircn

middot suporturi magnetice din categoria cărora amintim banda magnetică caseta

magnetică discul magnetic discul flexibil cartela magnetică etc

middot suporturi de lectură optică a informaţiei icircn această categorie intracircnd discurile optice

de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este icircnregistrată şi poate fi citită

numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citirescriere cum sunt dispozitivele

periferice de citire şi scriere pe suporturi magnetice unităţile de lectură optică a

discurilor tip CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory)

informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii care după natura suportului se

icircmpart icircn

middot suporturi opace realizate din hacircrtie cum sunt documentele clasice sau tradiţionale

FClasificarea

informaţiilordupă suportul de

memorare

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

5

UI IDefinirea noţiunii de birotică

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

11 Clasificarea informaţiei = 1 ore

12 Conceptul de birotică i funcţiile acesteia = 1 ore

13 Implicaţiile organizaţionale produse de birotică = 1 oră

Obiectiv general să prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze obiectivele şi evoluţia NoilorTehnologii Informaţionale (NTI) să precizeze care sunt obiectivele şi obiectulBiroticii şi să prezinte funcţiile şi clasificarea componentelor Biroticii

6

11 CLASIFICAREA INFORMAŢIEI

Dezvoltarea activităţilor sociale care au ca obiect transmiterea memorarea sau

tratarea informaţiei a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor

concomitent cu creşterea exponenţială a volumului acesteia Se impune astfel utilitatea

clasificării informaţiei din unghiuri diferite dar complementare Din multitudinea de

criterii posibile pentru clasificarea informaţiei cacircteva sunt deosebit de relevante pentru

obiectul biroticii Aceste criterii sunt forma informaţiei natura informaţiei şi suportul

informaţiei

a CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ FORMA SA

Din punct de vedere al formei concrete pe care o icircmbracă informaţia pe un suport

tehnic aceasta se prezintă sub una din următoarele forme analogică şi digitală

Forma analogică a informaţiei constă icircn reprezentarea fenomenelor fizice

imagini fixe sunete şi imagini icircn mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele

tehnice de icircnregistrare fără a fi necesară o conversie sau codificare a acestora icircnainte de

transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de informaţii Exemple de reprezentare

analogica a informaţiei

uuml icircnregistrarea mesajelor şi a altor informaţii sonore pe banda magnetică sau caseta

magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic larg răspacircndite

(magnetofon casetofon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului

(microfon)

uuml icircnregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activităţi operaţii şi

procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip video

- recorder şi a camerei de luat vederi adecvate

Forma digitală a informaţiei se realizează fie pornind de la fenomenul real fie

de la forma analogică a acestuia icircn ambele cazuri avacircnd loc o codificare numerică o

evaluare cantitativă o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării Pe

suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (zero si unu)

ordonate după un sistem de reguli (cod) Informaţia introdusă icircn sistemele de calcul prin

folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de

desen voce etc) se transmite şi se memorează direct sub forma digitală din chiar

momentul perceperii acesteia fără să mai fie necesară o conversie prealabilă a ei Pentru

procesarea computerizată a informaţiei analogice este necesară conversia ei icircn formă

digitală cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic icircn digital

FCriteriile declasificare ainformaţiilor

F

FClasificarea

informaţiilordupă forma sa

7

Acestea se pot folosi independent sau se pot introduce icircn configuraţia unui sistem

informatic de birou

Codificarea şi digitalizarea informaţiei analogice prezintă cacircteva avantaje

esenţiale

middot icircnaltă fidelitate a icircnregistrării memorării şi transmiterii informaţiei

middot posibilitatea folosirii sistemelor informatice pentru memorarea şi procesarea

informaţiei digitale cu toate avantajele ce decurg din aceasta viteza de transfer

capacitatea mare de memorare regăsirea selectivă şi rapida a informaţiei

memorate

middot costul relativ redus al informaţiei memorate procesate şi comunicate icircn formă

digitală

Utilitatea clasificării de mai sus constă icircn faptul că sistemele informatice de birou

procesează numai informaţia sub forma sa digitală funcţia de memorare şi procesare a

informaţiei analogice icircn activitatea de birou revenind sistemelor electronice de birou

care pot deveni unităţi periferice ale unui sistem informatic de birou

Importanţa acestei clasificări constă icircn aceea că forma sub care se memorează şi

se prelucrează informaţia icircn sistemele birotice moderne este forma digitală ceea ce

explică icircn acelaşi timp necesitatea convertirii informaţiei analogice icircn informaţie

digitală şi valorificarea acesteia fie direct icircn formă digitala fie după convertirea sa din

forma analogică

b CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ NATURA SA

Din punctul de vedere al naturii sale informaţia se prezintă sub următoarele

clase

sub formă de date numerice alfabetice sau alfanumerice participă la gama

largă de operaţii aritmetice matematice sau logice cu largă aplicabilitate icircn activitatea

economică cercetare ştiinţifică proiectare tehnologică statistică administraţie etc

sub formă de texte organizate sub formă de documente de texte pagini de texte

paragrafe fraze cuvinte şi caractere este destinată a fi prelucrată cu programe adecvate

de editare şi tehnoredactare a textelor control gramatical şi semantic al cuvintelor

punerii icircn formă şi apoi icircn pagină a textului redactat

sub formă de documente grafice (imagini fixe) destinate icircn ultimă instanţă

FClasificarea

informaţiilordupă natura sa

8

perceperii lor vizuale de către factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului

electronic scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter)

microfotografiere Un document poate conţine ca imagini prelucrate grafic date sub

formă de rapoarte şi situaţii texte explicative reprezentări grafice desene schiţe

tehnice imagini fotografiate etc

sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană fenomene din realitate

instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice

sub formă de secvenţe video de natură animată sau film percepute de

dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de

grafică bidimensionale sau tridimensională Acestea sunt de cele mai multe ori icircnsoţite

de informaţie sonoră voce sau sunet

Această succintă clasificare este necesară deoarece specificul activităţilor

birotice icircl constituie folosirea predominanta a ultimelor patru categorii de informaţie şi

mai puţin a primei categorii care face prin excelenţă obiectul activităţilor informatice

propriu-zise

c CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

SUPORTULUI ACESTEIA

Din acest punct de vedere birotica operează cu o gamă largă de suporturi fizice

de informaţii fapt pentru care distingem

informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii clasificate la racircndul lor icircn

middot suporturi magnetice din categoria cărora amintim banda magnetică caseta

magnetică discul magnetic discul flexibil cartela magnetică etc

middot suporturi de lectură optică a informaţiei icircn această categorie intracircnd discurile optice

de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este icircnregistrată şi poate fi citită

numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citirescriere cum sunt dispozitivele

periferice de citire şi scriere pe suporturi magnetice unităţile de lectură optică a

discurilor tip CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory)

informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii care după natura suportului se

icircmpart icircn

middot suporturi opace realizate din hacircrtie cum sunt documentele clasice sau tradiţionale

FClasificarea

informaţiilordupă suportul de

memorare

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

6

11 CLASIFICAREA INFORMAŢIEI

Dezvoltarea activităţilor sociale care au ca obiect transmiterea memorarea sau

tratarea informaţiei a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor

concomitent cu creşterea exponenţială a volumului acesteia Se impune astfel utilitatea

clasificării informaţiei din unghiuri diferite dar complementare Din multitudinea de

criterii posibile pentru clasificarea informaţiei cacircteva sunt deosebit de relevante pentru

obiectul biroticii Aceste criterii sunt forma informaţiei natura informaţiei şi suportul

informaţiei

a CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ FORMA SA

Din punct de vedere al formei concrete pe care o icircmbracă informaţia pe un suport

tehnic aceasta se prezintă sub una din următoarele forme analogică şi digitală

Forma analogică a informaţiei constă icircn reprezentarea fenomenelor fizice

imagini fixe sunete şi imagini icircn mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele

tehnice de icircnregistrare fără a fi necesară o conversie sau codificare a acestora icircnainte de

transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de informaţii Exemple de reprezentare

analogica a informaţiei

uuml icircnregistrarea mesajelor şi a altor informaţii sonore pe banda magnetică sau caseta

magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic larg răspacircndite

(magnetofon casetofon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului

(microfon)

uuml icircnregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activităţi operaţii şi

procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip video

- recorder şi a camerei de luat vederi adecvate

Forma digitală a informaţiei se realizează fie pornind de la fenomenul real fie

de la forma analogică a acestuia icircn ambele cazuri avacircnd loc o codificare numerică o

evaluare cantitativă o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării Pe

suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (zero si unu)

ordonate după un sistem de reguli (cod) Informaţia introdusă icircn sistemele de calcul prin

folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de

desen voce etc) se transmite şi se memorează direct sub forma digitală din chiar

momentul perceperii acesteia fără să mai fie necesară o conversie prealabilă a ei Pentru

procesarea computerizată a informaţiei analogice este necesară conversia ei icircn formă

digitală cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic icircn digital

FCriteriile declasificare ainformaţiilor

F

FClasificarea

informaţiilordupă forma sa

7

Acestea se pot folosi independent sau se pot introduce icircn configuraţia unui sistem

informatic de birou

Codificarea şi digitalizarea informaţiei analogice prezintă cacircteva avantaje

esenţiale

middot icircnaltă fidelitate a icircnregistrării memorării şi transmiterii informaţiei

middot posibilitatea folosirii sistemelor informatice pentru memorarea şi procesarea

informaţiei digitale cu toate avantajele ce decurg din aceasta viteza de transfer

capacitatea mare de memorare regăsirea selectivă şi rapida a informaţiei

memorate

middot costul relativ redus al informaţiei memorate procesate şi comunicate icircn formă

digitală

Utilitatea clasificării de mai sus constă icircn faptul că sistemele informatice de birou

procesează numai informaţia sub forma sa digitală funcţia de memorare şi procesare a

informaţiei analogice icircn activitatea de birou revenind sistemelor electronice de birou

care pot deveni unităţi periferice ale unui sistem informatic de birou

Importanţa acestei clasificări constă icircn aceea că forma sub care se memorează şi

se prelucrează informaţia icircn sistemele birotice moderne este forma digitală ceea ce

explică icircn acelaşi timp necesitatea convertirii informaţiei analogice icircn informaţie

digitală şi valorificarea acesteia fie direct icircn formă digitala fie după convertirea sa din

forma analogică

b CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ NATURA SA

Din punctul de vedere al naturii sale informaţia se prezintă sub următoarele

clase

sub formă de date numerice alfabetice sau alfanumerice participă la gama

largă de operaţii aritmetice matematice sau logice cu largă aplicabilitate icircn activitatea

economică cercetare ştiinţifică proiectare tehnologică statistică administraţie etc

sub formă de texte organizate sub formă de documente de texte pagini de texte

paragrafe fraze cuvinte şi caractere este destinată a fi prelucrată cu programe adecvate

de editare şi tehnoredactare a textelor control gramatical şi semantic al cuvintelor

punerii icircn formă şi apoi icircn pagină a textului redactat

sub formă de documente grafice (imagini fixe) destinate icircn ultimă instanţă

FClasificarea

informaţiilordupă natura sa

8

perceperii lor vizuale de către factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului

electronic scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter)

microfotografiere Un document poate conţine ca imagini prelucrate grafic date sub

formă de rapoarte şi situaţii texte explicative reprezentări grafice desene schiţe

tehnice imagini fotografiate etc

sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană fenomene din realitate

instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice

sub formă de secvenţe video de natură animată sau film percepute de

dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de

grafică bidimensionale sau tridimensională Acestea sunt de cele mai multe ori icircnsoţite

de informaţie sonoră voce sau sunet

Această succintă clasificare este necesară deoarece specificul activităţilor

birotice icircl constituie folosirea predominanta a ultimelor patru categorii de informaţie şi

mai puţin a primei categorii care face prin excelenţă obiectul activităţilor informatice

propriu-zise

c CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

SUPORTULUI ACESTEIA

Din acest punct de vedere birotica operează cu o gamă largă de suporturi fizice

de informaţii fapt pentru care distingem

informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii clasificate la racircndul lor icircn

middot suporturi magnetice din categoria cărora amintim banda magnetică caseta

magnetică discul magnetic discul flexibil cartela magnetică etc

middot suporturi de lectură optică a informaţiei icircn această categorie intracircnd discurile optice

de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este icircnregistrată şi poate fi citită

numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citirescriere cum sunt dispozitivele

periferice de citire şi scriere pe suporturi magnetice unităţile de lectură optică a

discurilor tip CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory)

informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii care după natura suportului se

icircmpart icircn

middot suporturi opace realizate din hacircrtie cum sunt documentele clasice sau tradiţionale

FClasificarea

informaţiilordupă suportul de

memorare

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

7

Acestea se pot folosi independent sau se pot introduce icircn configuraţia unui sistem

informatic de birou

Codificarea şi digitalizarea informaţiei analogice prezintă cacircteva avantaje

esenţiale

middot icircnaltă fidelitate a icircnregistrării memorării şi transmiterii informaţiei

middot posibilitatea folosirii sistemelor informatice pentru memorarea şi procesarea

informaţiei digitale cu toate avantajele ce decurg din aceasta viteza de transfer

capacitatea mare de memorare regăsirea selectivă şi rapida a informaţiei

memorate

middot costul relativ redus al informaţiei memorate procesate şi comunicate icircn formă

digitală

Utilitatea clasificării de mai sus constă icircn faptul că sistemele informatice de birou

procesează numai informaţia sub forma sa digitală funcţia de memorare şi procesare a

informaţiei analogice icircn activitatea de birou revenind sistemelor electronice de birou

care pot deveni unităţi periferice ale unui sistem informatic de birou

Importanţa acestei clasificări constă icircn aceea că forma sub care se memorează şi

se prelucrează informaţia icircn sistemele birotice moderne este forma digitală ceea ce

explică icircn acelaşi timp necesitatea convertirii informaţiei analogice icircn informaţie

digitală şi valorificarea acesteia fie direct icircn formă digitala fie după convertirea sa din

forma analogică

b CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DUPĂ NATURA SA

Din punctul de vedere al naturii sale informaţia se prezintă sub următoarele

clase

sub formă de date numerice alfabetice sau alfanumerice participă la gama

largă de operaţii aritmetice matematice sau logice cu largă aplicabilitate icircn activitatea

economică cercetare ştiinţifică proiectare tehnologică statistică administraţie etc

sub formă de texte organizate sub formă de documente de texte pagini de texte

paragrafe fraze cuvinte şi caractere este destinată a fi prelucrată cu programe adecvate

de editare şi tehnoredactare a textelor control gramatical şi semantic al cuvintelor

punerii icircn formă şi apoi icircn pagină a textului redactat

sub formă de documente grafice (imagini fixe) destinate icircn ultimă instanţă

FClasificarea

informaţiilordupă natura sa

8

perceperii lor vizuale de către factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului

electronic scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter)

microfotografiere Un document poate conţine ca imagini prelucrate grafic date sub

formă de rapoarte şi situaţii texte explicative reprezentări grafice desene schiţe

tehnice imagini fotografiate etc

sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană fenomene din realitate

instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice

sub formă de secvenţe video de natură animată sau film percepute de

dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de

grafică bidimensionale sau tridimensională Acestea sunt de cele mai multe ori icircnsoţite

de informaţie sonoră voce sau sunet

Această succintă clasificare este necesară deoarece specificul activităţilor

birotice icircl constituie folosirea predominanta a ultimelor patru categorii de informaţie şi

mai puţin a primei categorii care face prin excelenţă obiectul activităţilor informatice

propriu-zise

c CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

SUPORTULUI ACESTEIA

Din acest punct de vedere birotica operează cu o gamă largă de suporturi fizice

de informaţii fapt pentru care distingem

informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii clasificate la racircndul lor icircn

middot suporturi magnetice din categoria cărora amintim banda magnetică caseta

magnetică discul magnetic discul flexibil cartela magnetică etc

middot suporturi de lectură optică a informaţiei icircn această categorie intracircnd discurile optice

de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este icircnregistrată şi poate fi citită

numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citirescriere cum sunt dispozitivele

periferice de citire şi scriere pe suporturi magnetice unităţile de lectură optică a

discurilor tip CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory)

informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii care după natura suportului se

icircmpart icircn

middot suporturi opace realizate din hacircrtie cum sunt documentele clasice sau tradiţionale

FClasificarea

informaţiilordupă suportul de

memorare

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

8

perceperii lor vizuale de către factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului

electronic scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter)

microfotografiere Un document poate conţine ca imagini prelucrate grafic date sub

formă de rapoarte şi situaţii texte explicative reprezentări grafice desene schiţe

tehnice imagini fotografiate etc

sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană fenomene din realitate

instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice

sub formă de secvenţe video de natură animată sau film percepute de

dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de

grafică bidimensionale sau tridimensională Acestea sunt de cele mai multe ori icircnsoţite

de informaţie sonoră voce sau sunet

Această succintă clasificare este necesară deoarece specificul activităţilor

birotice icircl constituie folosirea predominanta a ultimelor patru categorii de informaţie şi

mai puţin a primei categorii care face prin excelenţă obiectul activităţilor informatice

propriu-zise

c CLASIFICAREA INFORMAŢIEI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

SUPORTULUI ACESTEIA

Din acest punct de vedere birotica operează cu o gamă largă de suporturi fizice

de informaţii fapt pentru care distingem

informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii clasificate la racircndul lor icircn

middot suporturi magnetice din categoria cărora amintim banda magnetică caseta

magnetică discul magnetic discul flexibil cartela magnetică etc

middot suporturi de lectură optică a informaţiei icircn această categorie intracircnd discurile optice

de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este icircnregistrată şi poate fi citită

numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citirescriere cum sunt dispozitivele

periferice de citire şi scriere pe suporturi magnetice unităţile de lectură optică a

discurilor tip CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory)

informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii care după natura suportului se

icircmpart icircn

middot suporturi opace realizate din hacircrtie cum sunt documentele clasice sau tradiţionale

FClasificarea

informaţiilordupă suportul de

memorare

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

9

documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen tip plotter icircn locul hacircrtiei se poate utiliza icircnsă o gamă largă

de icircnlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare

hacircrtiei toate avacircnd menirea de a fi citite sau consultate vizual de către om ori

multiplicate prin mijloace tipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc)

middot suporturi transparente realizate din peliculă fotografică peliculă film microfilm

Acest gen de suport este destinat lucrării numai după operaţia de mărire a imaginii

icircnregistrate Atacirct suporturile opace cacirct şi cele transparente sunt destinate icircn

principal utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii

lor ca sursă de informaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare

12 CONCEPTUL DE BIROTICĂ I FUNC IILE ACESTEIA

CONCEPTUL DE BIROTICĂ

Conceptul de birotică a apărut icircn SUA la icircnceputul anilor 1970 odată cu expresia

Office Automation Echivalentul francez icircn perioada de icircnceput era Automatisation du

Bureau sau Automatisation du tertiare Icircn 1976 P Berger si L Nauges după Convenţia

Informatică de la Paris introduc termenul de Bureautique pornind de la Bureau

Automatique Un an mai tacircrziu Institutul Naţional de Cercetare icircn Informatică şi

Automatică din Franţa recunoaşte termenul de Bureautique Termenul romacircnesc

corespondent Birotică este icircmprumutat din limba franceză

In general sistemul informatic de birou este definit ca un concept informatic ce

semnifică un ansamblu interconectat de echipamente şi programe avacircnd ca obiectiv

procesarea informaţiei in activitatea de birou si care icircşi exercita funcţiile sale in

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care se creează un ansamblu de legături funcţionale

Icircn lucrarea Elements dinformatique appliqueacutee aacute la gestion Humbert Lesca şi

Jean Peaucelle definesc birotica ca ansamblul de tehnici şi mijloace tinzacircnd spre

automatizarea activităţilor de birou şi icircn principal a prelucrării şi comunicării

cuvacircntului texetelor şi imaginilor

Conform lui Michel Desaigne si lui Philippe Vuitton Birotica reprezintă un

ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei si a comunicaţiilor icircntre organizaţii

Ele fac apel la tehnicile informaţiei si ale comunicaţiilor de date si asigură prin

FDefiniţii

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

10

mijloace electronice funcţii de clasare si ordonare organizarea icircn pagină a textelor

pregătirea documentelor a corespondenţei electronice analiză si simulare interogare

si consultare la distanţă vizualizare grafică si alte funcţii de gestiune a datelor pentru

realizarea sarcinilor curente ale activităţii de birou

O definiţie larg acceptată ar putea fi Birotica cuprinde orice echipament si

aplicaţie care contribuie la icircmbunătăţirea circulaţiei informaţiei icircn activităţile de birou

si care icircnlesneşte legătura cu mediul extern

Sintetizarea caracteristicilor importate privind un sistem informatic de birou este

realizată icircn tabelul nr 1

Criterii Definiţii

Birotica estehellip

conceptual

hellip sistemul de informare individuală a unei persoane sau a unei

echipe profesionale care lucrează icircntr-un birou fără a avea alte

cunoştinţe decacirct cele profesionale cerute de postul pe care icircl ocupă

modificări a modului de

lucru tradiţional

hellip electronica sau automatica birourilor desemnată de ansamblul

tehnologiilor tehnicilor şi mijloacelor care asigură executarea

automată a muncii de birou

consecinţe umane şi

sociale antrenate de

informatizarea birourilor

hellip mijloacele şi procedurile de asistare a muncii de birou care se

sprijină pe Noile Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale şi pe

metodele şi teoriile de organizare a muncii pentru a asigura

funcţionarea biroului şi a mediului său

funcţiile biroticii

hellip este un ansamblu de mijloace şi resurse care asigură organizarea

muncii de birou prin oferirea unor fluxuri performante ale

documentelor şi mesajelor prin sprijinirea grupurilor eterogene de

lucru să se icircntacirclnească şi să lucreze fără să se afle faţă icircn faţă şi prin

oferirea de servicii colectivelor omogene de lucru

sistem informaţional

hellip privită ca un sistem informaţional de automatizare a muncii de

birou ce facilitează desfăşurarea icircn condiţii optime a proceselor de

obţinere transmitere şi stocare a informaţiilor la nivel de birou

departament sau icircntreprindere

Tabelul nr 1 ndash Principalele caracteristici ale Biroticii

FSintetizarea

caracteristicilorimportante privind

un sisteminformatic de birou

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

11

Privită din punct de vedere informaţional Birotica este icircncadrată icircn categoria

sistemelor informaţionale Din punct de vedere general icircntr-o organizaţie icircntacirclnim două

categorii de sisteme informaţionale operaţionale şi de sprijinire a conducerii Icircncadrarea

biroticii icircntr-una din aceste categorii a fost şi rămacircne motiv de discuţii şi dispute

Cei mai mulţi autori (OrsquoBrien J Alter S) consideră că birotica este poziţionată

la nivelul operaţional pentru că se ocupă cu operaţiile de rutină repetitive şi urmăreşte

icircnlocuirea sistemului manual şi semi-automatizat de organizare şi transmitere a

informaţiilor cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale

Alţi autori (Oprea D) se opun acestei viziuni consideracircnd că birotica sprijină icircn

mod egal şi conducerea tactică şi strategică Un exemplu icircn acest sens icircl constituie

echipele de manageri care lucrează la diferite proiecte pentru care sistemele de sprijinire

a grupurilor de lucru cu tehnologiile aferente icircnseamnă productivitate şi eficienţă

sporite Această viziune este sprijinită de ultimele tehnologii informaţionale (groupware

Internet comerţ electronic) care transformă birotica icircntr-un sistem informaţional

strategic pentru organizaţie

Delimitarea componentelor biroticii este dificilă icircntrucacirct utilizează echipamente

sau instrumente de lucru care sunt utilizate icircn mai multe domenii ale biroticii

Putem identifica mai multe componente ale sistemului informaţional de

automatizare a muncii de birou după opiniile autorilor James OrsquoBrien şi Steve Alter

(tabelul nr 2)

Autor componentele sistemului informaţional de automatizare a muncii de birou

James

OrsquoBrien

sisteme de procesare electronică ndash reunesc procesoarele de texte desktop

publishing sistemele de copiere

sistemele de comunicaţii electronice ndash e-mail v-mail fax

sisteme de reuniuni electronice - teleconferinţe sisteme de sprijinire a grupurilor

de lucru

sisteme de prelucrare a imaginilor ndash sisteme multimedia gestiunea documentelor

electronice

sisteme de gestiune a biroului ndash accesorii ale biroului electronic programarea

activităţilor agenda electronică etc

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

12

Steve

Alter

I Sistemul de sprijinire a muncii de birou include instrumente pentru crearea şi

gestionarea documentelor (obişnuite sau electronice) care pot fi grupate astfel

sistemele pentru procesare de texte şi imagini ndash creează stochează modifică şi

tipăresc documente care conţin texte sau combinaţii ale acestora cu texte şi imagini

evoluţia acestora a icircnceput odată cu apariţia procesoarelor de texte (cele mai

simple) pacircnă la sofisticatele sisteme desktop publishing prin care este posibilă

crearea documentelor complexe

programele de calcul tabelar ndash reprezintă un mod extrem de eficient de organizare

a datelor numerice cu posibilităţi multiple realizarea de calcule (de la simplu la

complex) reprezentarea grafică organizarea icircn baze de date Facilităţile oferite de

aceste programe s-au icircnmulţit de la lansarea lor icircn aniirsquo70 (Visicalc) la ultimele

versiuni de Lotus sau Excel

sistemele de organizare a datelor individuale sunt destinate organizării muncii

fiecărei persoane şi nu se referă la bazele de date ale icircntreprinderii Sunt incluse icircn

această categorie instrumente de tip calendar agendă de lucru lista cu priorităţi

lista cu ldquonu uita sărdquo Aceste instrumente sunt incluse icircn orice versiune a interfeţei

Windows

programele de prezentare oferă nespecialiştilor posibilitatea de a realiza prezentări

independent fără a apela la persoane specializate Au o interfaţă prietenoasă

instrumente intuitive şi facilităţi de tip ldquowizardrdquo care le fac uşor de utilizat Putem

include aici PowerPoint din pachetul Microsoft Office

Piaţa biroticii este dominată de Microsoft Office icircn Europa dar şi alte firme ca

Novell şi Lotus oferă produse similare Perfect Office Smartsuite Un astfel de

produs icircnglobează de obicei un procesor de texte un program de calcul tabelar un

program pentru crearea de prezentări un program de poştă electronică un program

de organizare a datelor individuale şi este comercializat pentru 300-500 $

II Sistemul de comunicaţii ajută utilizatorii să lucreze icircmpreună prin transmiterea

şi partajarea datelor şi se concretizează icircntr-o gamă largă de echipamente de la

banal (telefon fax pager poştă electronică) la complex şi sofisticat (poşta prin

voce videoconferinţe audioconferinţe)

Sistemele de teleconferinţe presupun utilizarea transmisiei electronice

pentru a permite la 2 sau mai mulţi oameni ldquosă se icircntacirclneascărdquo şi să discute o idee

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

13

sau o problemă fără să fie neapărat faţă icircn faţă Prima formă de teleconferinţă a

fost telefonul icircnsă evoluţia tehnologiei a permis forme mai complexe şi complete

pentru aceasta audioconferinţe conferinţe prin calculator videoconferinţe

Sistemele electronice de transmitere a mesajelor au luat amploare icircncepacircnd

cu anii rsquo80 cacircnd nevoia comunicării asincrone (din locuri şi momente diferite) s-a

amplificat Cele mai importante tehnologii sunt poşta electronică (e-mail) poşta

prin voce (v-mail) şi faxul Iniţial aceste tehnologii au fost utilizate separat dar a

apărut tendinţa de fuzionare icircn sensul că au icircmprumutat facilităţi una de la alta (de

exemplu la icircnceput poşta electronică permitea doar transmiterea de texte acum se

pot transmite şi imagini astfel că ea poate icircnlocui faxul) Pe piaţă au apărut

produse care icircmbină cele trei tehnologii

III Sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru (tehnologiile groupware sau

teamware) oferă sprijin persoanelor care lucrează icircn echipă sau la acelaşi proiect

prin asigurarea accesului partajat sau simultan la informaţii programarea

icircntacirclnirilor controlul asupra fluxului de date şi comunicaţii

Tabelul 2 - Componentele sistemului informaţional

de automatizare a muncii de birou

Biroul este mediul icircn care se desfăşoară conducerea şi administrarea

organizaţiilor indiferent de natura lor Unele persoane sunt implicate icircn procesul

decizional altele culeg transmit sau dirijează informaţiile icircn cadrul organizaţiei De

regulă astfel de activităţi sunt reunite sub sintagma ldquoa munci cu informaţiardquo care sub

influenţa noilor tehnologii capătă o arie de cuprindere mai largă decacirct accepţiunea

clasică Informaţia este deci obiectul biroticii

Obiectivul biroticii este legat de asigurarea comunicării dintre membrii unei

organizaţii precum şi conectarea acesteia cu mediul exterior

Din punct de vedere al echipamentelor pentru realizarea aplicaţiilor de

comunicaţie birotică pot fi luate icircn considerare posibilităţi diferite de soluţionare (figura

nr 1)

FObiectivul

biroticii

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

14

Figura nr 1 Aplicaţii de comunicaţie birotică

Tradiţional munca icircntr-un birou se desfăşoară icircntre orele 730 ndash 1530 Tendinţa

actuală este de a permite ca munca să se poată desfăşura oriunde şi oricacircnd după cum

este nevoie Sunt activităţi pentru care sloganul 24x7 a devenit posibil Meritele revin

noilor tehnologii informaţionale icircn special telecomunicaţiilor (laptop-uri telefoane

celulare Internet) Birotica trebuie să răspundă următoarelor nevoi

uuml nevoia de comunicare mai bună mai rapidă şi mai ieftină icircntre persoane şi organizaţii

uuml nevoia de sprijin a persoanelor care lucrează icircmpreună icircn acelaşi loc sau icircn locuri

diferite

Cu siguranţă Birotica nu include doar tehnologii ea afectează şi structurile

organizatorice presupune reorganizarea metodelor de lucru implică formarea continuă

profesională a personalului modifică ergonomia posturilor de lucru şi are icircn vedere

multiple criterii psihologice şi sociale

FUNCŢIILE BIROTICII

Un sistem informatic de birou trebuie sa icircndeplinească următoarele funcţii

principale

uuml gestiunea documentelor ndash este considerată funcţia primordială A fost marcată de

icircnlocuirea scrisului de macircnă a maşinilor de scris şi a fişetelor de dosare prin sistemele

electronice care lucrează cu procesoare de texte şi aplicaţii grafice

uuml gestiunea şi dirijarea mesajelor a fost propulsată de icircnlocuirea serviciilor telefonice

clasice şi a sistemului clasic de transmitere a mesajelor cu poşta electronică şi prin voce

Schimbul electronic dedocumente

EDI

AplicaţiiINTERNET

Soluţii INTRANET Telecomunicaţii(telefoane computere)

GROUPWARE(produse program

pentru grupurile delucru)

GESTIUNEAELECTRONICĂ ADOCUMENTELOR

WORKFLOW(Fluxul de lucru

informatizat)

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

15

cu servicii electronice de informare

uuml sprijinirea grupurilor eterogene de lucru prin intermediul groupware şi al tehnologiilor

comunicaţionale

uuml rezolvarea problemelor colectivelor de lucru exercitată prin folosirea icircn comun a

informaţiilor autorizarea documentelor gestiunea proiectelor şi programarea

activităţilor colectivului

13 IMPLICAŢIILE ORGANIZAŢIONALE PRODUSE DE BIROTICĂ

Cheia succesului pentru Birotică constă icircn abandonarea majorităţii noţiunilor de

bază pe care este construită o icircntreprindere clasică Lucrătorii şi managerii de azi sunt

prizonierii unei teorii icircnvechite cu privire la organizarea muncii - teorii ce datează de la

icircnceputurile revoluţiei industriale

Aceste idei diviziunea muncii necesitatea controalelor meticuloase ierarhia

managerială - nu mai sunt valabile icircntr-o lume de competiţie globală şi icircn continuă

schimbare Viitorul aparţine reengineering-ului care se caracterizează prin următoarele

trăsături

uuml realizează schimbarea ldquola faţărdquo a unităţilor de lucru de la departamente funcţionale la

echipe de proces

uuml atributele diferitelor posturi se schimbă se trece de la executarea unor operaţii simple la

lucrări multidimensionale

uuml rolul oamenilor nu mai este acelaşi ei trec de la subordonare la putere de decizie

uuml sensul pregătirii cadrelor se schimbă de la calificare la educaţie

uuml măsurarea performanţelor şi stabilirea recompenselor se concentrează nu atacirct pe

activitate cacirct pe rezultate

uuml se aplică alte criterii de avansare (promovare) se trece de la performanţă la abilitate

uuml rolul managerilor se schimbă - din supraveghetori devin mentori

uuml structurile organizaţionale se aplatizează

uuml poziţia şefilor nu mai este aceeaşi din constatatori de rezultate devin lideri

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt pe cale să declanşeze o nouă

ldquomodărdquo de creştere economică capabilă să stimuleze dezvoltarea societăţii

informaţionale Schimbările structurale care se produc icircn economiile diverselor ţări

bulversează schemele tradiţionale de posturi antrenează deplasări geografice de forţă de

muncă şomaj şi rupturi sociale

FTrăsături

caracteristicereingineriei

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

16

Icircn lumea icircntreagă distribuirea muncii n-a icircncetat să evolueze de la sectorul

primar către sectorul secundar de la sectorul secundar către cel terţiar Icircn fiecare etapă

investirea capitalului se realizează icircn pofida reducerii forţei de muncă prin creşterea

producţiei

Icircn sectorul primar şi icircn cel secundar forţa de muncă a fost icircnlocuită de maşini

Acest fenomen se manifestă icircn societăţile informaţionale aflate icircn emergenţă un anumit

număr din sarcinile de birou şi din cele administrative şi-au pierdut importanţa datorită

automatizării Icircn toate ţările dezvoltate de exemplu apariţia tranzacţiilor financiare

electronice a antrenat icircn sectorul bancar importante reduceri de personal Structura

economiei evoluează o parte din aceste persoane icircşi vor găsi probabil un loc de muncă

icircn noile industrii consumatoare de informaţii

Paralel cu schimbarea structurală şi natura posturilor de lucru va suferi o

transformare profundă Condiţiile de lucru se simplifică ndash o parte dintre persoane vor

putea lucra icircn particular la domiciliu iar preţul pe care trebuie să-l plătească este că

frontiera dintre viaţă privată şi cea personală este greu de delimitat

Numărul angajaţilor care se ocupă cu informaţia icircn lume este icircn continuă

creştere Exemple Olanda 40 din populaţia activă SUA ndash 65 Uniunea Europeană

ndash mai mult de 60 din locurile de muncă Icircn Germania icircntre anii 1970 şi 1987

ponderea angajaţilor ocupaţi cu prelucrarea informaţiilor a crescut de la 284 la 392

Franţa icircn perioada 1968-1989 a icircnregistrat o creştere de la 322 la 451 Icircn

Japonia s-au icircnregistrat icircn perioada 1970-1990 creşteri de la 299 la 334

După cum se vede trecerea la societatea informaţională icircşi spune cuvacircntul nu

numai icircn domeniul dotării cu calculatoare şi adoptării tehnologiilor informaţionale ci şi

icircn cel al profesiilor şi ocupării forţei de muncă La nivelul personalului principalele

impedimente sunt

uuml angajaţii sunt reticenţi la schimbare ei fiind obişnuiţi cu echipamentele informatice pe

care le utilizează icircn mod frecvent

uuml angajaţii tineri trebuie să-şi continue formarea profesională prin instruirea icircn

cunoaşterea elementelor de bază ale folosirii de pagini HTML şi ale publicării pe WEB

uuml lipsa specializării personalului icircn crearea şi icircntreţinerea procesului de partajare a

informaţiilor

uuml departamentele nu sunt instruitemotivate icircn dezvoltarea propriilor site-uri şi icircn

actualizarea şi icircmbunătăţirea continuă a conţinutului acestora

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

17

uuml necesitatea instruirii personalului icircn prelucrarea gestionarea şi icircmbunătăţirea

documentelor HTML

Japonezii sunt cei care au descoperit că un potenţial imens icircl reprezintă

ldquogrupurile de lucrurdquo formate din lucrători nu ierarhic ci pe orizontală Ideea a fost

preluată şi adoptată şi de occidentali Tehnologia informaţională susţine acest mod de

organizare prin groupware Icircn plan organizaţional menţionăm trecerea de la individual

la grupuri de lucru Icircn cadrul Biroticii această trecere este reflectată de componentele

groupware

Icircntr-un proiect groupware organizarea activităţilor şi a structurilor necesare

pentru acestea sunt doi poli care vor ridica performanţele icircntreprinderii pacircnă la

icircndeplinirea ambiţiilor ei strategice Organizarea poate fi icircnţeleasă ca o structură de

acţiune şi influenţează oameni cu valorile şi comportamentele lor individuale şi de grup

Cei doi poli organizaţionali se numesc astăzi ltltprocesegtgt şi ltltechipe de lucrugtgt

Aplicarea concretă a acestor concepte permite icircntreprinderilor să lucreze mai bine mai

repede cu mai puţin şi să intre astfel icircn economia post-industrială a secolului XXI

Formula organizatorică specifică reducerii numărului de niveluri ierarhice icircn

structurile organizaţionale şi a practicării unui management modern reticular

participativ este ECHIPA Lucrul icircn echipă poate fi privit ca o tentativă modernă de a

realinia motivaţia individuală la raţionalitatea organizaţiei

Apariţia PC-urilor şi a softului adecvat a extins aria utilizatorilor individuali de

calculatoare iar tehnologia reţelelor alături de alte realizări din domeniul

comunicaţiilor a constituit impulsul iniţial al conturării ideii de grup de lucru

Susţinerea ei de către persoane autorizate cum sunt Peter Drucker sau John

Hoerr prin afirmaţii precum că munca icircn echipă este mult mai eficientă decacirct cea

individuală indiferent că ea se desfăşoară icircn atelierele de producţie sau icircn birouri a

constituit un motiv şi mai puternic de acordare a unei deosebite importanţe Deodată s-a

declanşat un proces puternic de scoatere icircn lumină a unor activităţi de birou ce se

desfăşurau icircntr-un mare anonimat şi uneori icircntr-o condamnabilă izolare23

Un studiu efectuat asupra activităţilor desfăşurate de mai multe echipe a

demonstrat că icircn mod obişnuit 70 din timpul lor este dedicat unor sarcini de rutină

pentru care membrii echipei nu-şi consumă energia şi creativitatea ce este principala

sursă de inovaţie prin care icircntreprinderea capătă un avantaj concurenţial La originea

ineficienţei sau a eşecului echipelor poate fi oricare din motivele următoare

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

18

uuml inovatorii pierd timp cu descoperirea unor soluţii deja dezvoltate cunoştinţele strategice

nu au fost capitalizate

uuml cad icircn capcana unor aceloraşi erori din proiectele trecute

uuml datorită lipsei standardizării nu pot să optimizeze costurile şi pierderile de timp

Prin implementarea unui management productiv şi pro-activ de cunoştinţe a

unor tehnologii specifice groupware urmăreşte eliminarea ineficienţei echipelor Cuplul

ltindivid-grupgt este principalul motor groupware Pentru proiectele groupware

dinamica umană este principalul factor de succes Ea priveşte atacirct evoluţia mecanismelor

culturale individuale (cum ar fi valorile şi comportamentele icircn muncă ce sunt vectorii

necesari performanţei colective) cacirct şi evoluţia mecanismelor de grup ce permit

concretizarea unei structuri esenţiale echipa de lucru Aceasta este formată din indivizi

care formulează ipoteze stabilesc obiective definesc strategii şi creează organizaţii ce

permit fiecărui lucrător să rezolve o anumită sarcină

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Blasis Jean-Paul de La bureautique- outils et applications Editions drsquoOrganisationParis 1985 pag 19-332 Georgescu MndashBirotică Editura Ram Iaşi 2004

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Care sunt cauzele care au determinat apariţia Biroticii ca disciplină

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

19

2 Care sunt componentele Biroticii

3 Ce modificări ale lucrului icircntr-un birou se prefigurează

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

20

TEMĂ DE REFLECŢIE

Icircn ce direcţie credeţi că ar trebui să evolueze interfaţa om-calculator

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Care afirmaţie nu reprezintă clasificarea informaţiilor după forma lora Informaţie analogicăb Informaţie digitalăc Informaţie numericăd Informaţie convenţională

2 Birotica reprezintăa Ansamblul de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor icircntre organizaţiib Lucrările care se efectuează icircntr-un birouc Un termen la modă pentru materialele de consum uzual din cadrul birourilor3 Funcţiile unui sistem informatic de birou sunta Funcţia de introducere a sporturilor electronice icircn PCb Funcţia de memorare şi regăsire a informaţieic Funcţia de control logic al programelord toate funcţiile enumerate anterior

4 Reingineria sistemelor NU presupunea Schimbarea atributelor diferitelor posturib Schimbarea rolului factorului uman ndash trecerea de la subordonare la deciziec Schimbarea criteriilor de promovare ndash trecerea de la performanţă la abilitated Icircnlocuirea factorului uman cu echipamente

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 d) 2 a) 3 d) 4 d)

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

21

UI 2FUNCŢIILE Şl STRUCTURA SISTEMELOR

INFORMATICE DE BIROU

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou =1 oră

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou = 1 oră

Obiectiv general Dobacircndirea de cunoştinţe privind conceptul desistem informatic de birou

Obiective operaţionale Cunoaşterea funcţiilor generale şi astructurii unui sistem informatic de birou

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

22

21 Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou

Funcţiile unui sistem birotic decurg atacirct din obiectivele pe care şi le propune

birotica acelea de automatizare şi informatizare a activităţii de birou si administrative

cacirct şi din mijloacele pe care electronica informatica şi comunicaţiile le oferă icircn vederea

realizării acestor obiective

Un sistem informatic de birou indiferent de conţinutul concret al activităţii pe

care o serveşte icircndeplineşte următoarele funcţii generale

uuml funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem

uuml funcţia de memorare si regăsire a informaţiei

uuml funcţia de prelucrare a informaţiei

uuml funcţia de ieşire a informaţiei din sistem

uuml funcţia de comanda şi control a sistemului

Icircn imaginea din figura 21 sunt prezentate icircn abordare cibernetică funcţiile

generale ale sistemelor informatice de birou şi principalele corelaţii dintre acestea

1) Funcţia de introducere a informaţiei icircn sistem se exercită icircntr-o varietate mare

de modalităţi cum sunt

uuml preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale publice sau private

uuml preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date

uuml introducerea manuală a datelor şi textelor sau icircnregistrarea cu echipament

adecvat a convorbirilor imaginii şi sunetului

De remarcat că informaţia odată introdusă icircn sistem fie se prelucrează imediat

icircn timp real fie se memorează pentru prelucrări ulterioare ne fiind exclusă nici

posibilitatea transferării ei la ieşire fără a fi memorată sau prelucrată de către sistem

Fig21 Funcţiile generale ale sistemului informatic de birou

FUNCŢIA DE COMANDA A SISTEMULUI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE INTRODUCEREA INFORMAŢIEI

FUNCŢIA DEPRELUCRARE

FUNCŢIA DE MEMORARE

FFuncţiile unui

sisteminformatic de

birou

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

23

2) Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei joacă un rol important icircn

funcţionarea unui sistem birotic capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la

date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem

informatic de birou icircn raport de durata şi volumul informaţiei memorate informaţia se

poate păstra icircn

uuml memoria internă pentru datele icircn curs de prelucrare

uuml memoria externă pentru datele care se consultă periodic

uuml arhiva electronică pentru informaţiile istorice sau care consultă foarte rar

Informaţia aflată icircn memoria unui sistem birotic poate servi icircn procesul de

prelucrare sau poate fi valorificată prin consultare locală ori comunicată solicitanţilor

prin intermediul reţelelor de comunicaţii

3) Funcţia de prelucrare se referă la o mare varietate de operaţii şi procese cum

sunt

uuml conversia informaţiei din forma analogică icircn formă digitală necesară memorării şi

procesării ei cu mijloace informatice precum şi operaţia inversă de conversie din

digital icircn analogic pentru a o face compatibilă cu echipamentele electronice de tip

analogic pentru redarea icircnregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală

uuml transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic optic memorie grafic etc)

pe altul poartă numele de conversie de suport

uuml copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport denumită operaţie de reproducere a

informaţiei şi documentelor

uuml crearea şi icircncărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupune un

ansamblu de proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a

informaţiei pe suportul tehnic icircncărcarea bazelor de date astfel create cu informaţia

provenită din memoria externă sau introdusă din reţelele de comunicaţie ori manual

de la terminale

uuml actualizarea bazei informaţionale presupune elimina informaţilor devenite inutile

introducerea de informaţii noi modificarea valorilor celor existente pentru a le pune

icircn acord cu realitatea pe care trebuie să o reflecte sau cu nevoile beneficiarilor de

informaţii

uuml tratarea propriu-zisă a informaţiei constă icircn efectuarea celor mai variate operaţii care

privesc fie forma icircn cazul prelucrării textelor documentelor şi imaginilor fie

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

24

conţinutul icircndeosebi icircn cazul prelucrării datelor Au loc deasemenea o multitudine

de operaţii logice (comparaţii ordonări) sau semantice de recunoaştere a formelor

sau semnificaţiei acestora

uuml consultarea icircn timp real a informaţiei se realizează cu ajutorul unor programe care

permit căutarea selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor imprimantă echipament de comunicaţie icircn reţea etc)

Consultarea bazei de informaţii nu afectează conţinutul acesteia

uuml punerea icircn formă a informaţiei solicitate la ieşire presupune operaţii diferite icircn

raport de natura informaţiei solicitate Astfel icircn cazul prelucrării datelor au loc

operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi apoi transferate

la dispozitivele de ieşire icircn vederea imprimării lor afişării la terminal sau a

comunicării locale ori la distanţă prin intermediul reţelelor de date icircn cazul

prelucrării textelor documentelor şi imaginii punerea icircn formă este una din

operaţiile principale la care acest gen de informaţii sunt supuse

4) Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă mai multe cerinţe

după cum urmează

uuml natura informaţiei transferate la ieşire date texte documente secvenţe sonore

secvenţe vizuale sau diferite combinaţii ale acestora

uuml conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire

uuml natura suportului tehnic sau grafic pe care urmează a fi transferată informaţia la

ieşire

uuml forma digitală sau analogică a informaţiei transmise

uuml destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat Comunicarea icircn interiorul sistemului

se face prin consultare directă la terminal consultarea documentelor obţinute la

imprimantă plotter sau dispozitive de fotocopiere consultarea realizată la terminale

video şi audio ale reţelei locale pentru transmiterea de date documente texte sunet

şi imagine Comunicarea către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului

birotici Comunicarea icircn afara sistemului către partenerii de afaceri instituţii de stat

acţionari public etc se realizează prin transmiterea digitală de date texte

informaţie vizuală şi sonora cu ajutorul reţelelor publice sau private (ale firmei) de

telecomunicaţii naţionale sau internaţionale transmiteri de date şi imagini telex

telefon telefax teleconferinţe videoconferinţe etc icircn condiţiile utilizării tot mai

largi a sistemelor birotice portabile şi miniaturizate conectate prin radio funcţia de

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

25

comunicare din cadrul funcţiei generale de ieşire tinde să ocupe o pondere tot mai

icircnsemnată icircn economia şi funcţionarea sistemelor informatice de birou

5) Funcţia de comandă-control a sistemului birotic deţine toate atributele

necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării icircntregului sistem tuturor funcţiilor sale

alocarea optimă resurselor sistemului referitoare la echipament memoria internă baza

de programe şi baza informaţională controlul proceselor de intrare prelucrare şi ieşire a

informaţiei icircn funcţie de natura lor de specificul operaţiilor care se execută de destinaţia

şi de modul de transmitere a rezultatelor

22 Definiţia şi structura unui sistem informatic de birou

Sistemul informatic de birou este un concept informatic ce semnifica un

ansamblu interconectat de echipamente şi programe de mijloace hard şi soft avacircnd ca

obiectiv procesarea informaţiei icircn activitatea de birou şi care icircşi exercită funcţiile sale icircn

interdependenţă atacirct cu sistemele informatice profesionale cacirct şi cu sistemele de

telecomunicaţii icircntre care creează un ansamblu de legături funcţionale

Din definiţie rezultă existenţa a trei componente suficiente pentru a putea

explica structura şi funcţiile sistemului birotic organizarea şi funcţionarea acestuia

Aceste elemente fundamentale sunt următoarele echipamentul programele şi

informaţiile Acestea au roluri diferite icircn economia sistemului birotic astfel dacă

echipamentul (componenta hard) constituie instrumentul fizic al activităţii birotice

programele (componentă soft) reprezintă instrumentul logic al acesteia icircn timp ce baza

de informaţii oferă obiectul supus procesării cu ajutorul mijloacelor amintite Aceste

elemente sunt prezentate grafic icircn figura 22

1) COMPONENTA FIZICĂ a sistemului informatic de birou reprezintă

ansamblul de echipamente format din următoarele trei subdiviziuni

a) Unitatea centrală a sistemului informatic este reprezentată de cele mai multe

ori de unitatea centrală a unui calculator electronic

b) Unităţile de intrare - ieşire ale conţin atacirct periferice comune cu sistemele

informatice profesionale cacirct şi periferice specifice tratării textelor documentelor

imaginii şi sunetului

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

26

Fig 22 Structura sistemului informatic de birou

Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim

Figura 22 - Structura unui sistem informatic de birou

Perifericele de intrare necesare unui sistem birotic sunt

uuml scanner-ul pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente

uuml aparatul telefonic şi interfaţă telefonică pentru receptarea şi icircnregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale a mesajelor sonore sau teletransmisiilor de

date

uuml aparatul telefax şi interfaţă telefax pentru icircnregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau pentru scrierea lor directă la imprimantă fax

uuml interfaţă de intrare telecopiator pentru recepţionarea locală sau de la distanţa a

imaginilor ţip document

uuml interfaţă video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit icircnchis sau prin sistemele de comunicaţie TV la

distanţă

uuml microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată constituie perifericul de introducere a

sunetului captat direct din realitate dispoziţii şi mesaje comentarii şi rapoarte

interviuri tratative conferinţe etc

uuml camera de luat vederi şi interfaţa audio-video necesară reprezintă perifericul de

(3) Componentă informaţională (INFORMAŢIA)

SUBSISTEMULDE

INFORMAŢII

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

(2) Componentă logică (SOFTWARE)

(1) Componentă fizică (HARDWARE)

SUBSISTEMULDE

PROGRAMARE

UNITATEA CENTRALĂ

ECHIPAMENTE PENTRU COMUNICAŢIILOCALE LA DISTANŢĂ

UNITATĂŢI DE INTRARE ndash IEŞIRE

PERIFERICEDE

INTRARE

PERIFERICEDE

INTRARE-IEŞIRE

PERIFERICEDE

IEŞIRE

FStructura unui

sistem informatic debirou

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

27

intrare pentru sunet şi imagine icircnregistrate digital direct din realitate Camera de luat

vederi poate fi utilizată şi pentru icircnregistrarea digitală a imaginilor de pe documente

avacircnd o calitate mai redusă decacirct a scanner-ului dar cu o viteză incomparabil mai

mare

uuml lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică transferă pe ecran sau monitor

imaginile documentelor icircnregistrate optic pe peliculă sub formă de microfilm

documente aflate icircn arhivă ca parte a memoriei externe a sistemului birotic

Perifericele de ieşire ale unui sistem informatic de birou sunt

uuml imprimanta pentru transpunerea pe hacircrtie a datelor textelor documentelor sau

desenelor Imprimarea se poate realiza icircn alb-negru sau color

uuml plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice planuri desene de specialitate icircn alb-

negru sau color

uuml aparatul telefonic şi interfaţa sa cu sistemul informatic pentru transmiterea de

mesaje direct sau icircnregistrate digital sub forma fişierelor acustice aflate icircn memoria

calculatorului electronic

uuml aparatul telefax si interfaţa sa specifică pentru transmiterea la distanţă a

documentelor tip fax icircn regim imediat direct din document sau icircn regim memorat

prin lectura documentului aflat icircn memoria internă sau externă a calculatorului

electronic

uuml interfaţa de ieşire telecopiator pentru transmiterea imaginilor fixe (documente)

memorate digital fie local către un copiator tip xerox fie la distanţă prin reţele

pentru comunicaţii de date către un copiator

uuml imprimanta pentru microfilm şi interfaţa sa realizează transferul documentelor din

memoria internă a sistemului informatic icircn memoria sa externă sub numele de

arhivă pe microfilm cu avantajul icircnregistrării unui volum mare de informaţii pe

unitatea de suport

uuml interfaţa video pentru transmiterea de imagine şi sunet prin reţele locale de

televiziune cu circuit icircnchis sau prin sisteme de televiziune la distanţă De asemenea

aici se includ dispozitivele de consultare audiovizuală locală monitoare ecrane

electronice incinte acustice amplificatoare de sunet etc

uuml interfaţa audio pentru transmiterea de sunet icircn reţele locale icircn reţele pentru

transmitere la distanţă a sunetului şi vocii sau pentru consultare locală a informaţiei

sonore (memorate sau icircn curs de recepţie) cu dispozitive electronice de tipul

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

28

amplificatoarelor de sunet incinte acustice speaker (difuzorul calculatorului) etc

Perifericele de intrare-ieşire icircntacirclnite icircn configuraţia unui sistem birotic sunt icircn

principal următoarele

uuml terminalul informatic compus din monitor alb-negru sau color şi tastatura

alfanumerică serveşte atacirct pentru introducerea manuală a informaţiei (date texte

desene) şi comenzilor cacirct şi pentru afişarea pe ecran a informaţiei solicitate

Terminalul dispune de un speaker (difuzor) incorporat pentru emiterea de sunete

mesaje şi alte informaţii sonore precum şi de un dispozitiv numit MOUSESOURIS

pentru transmiterea de comenzi bazate pe meniuri şi pentru realizarea de grafică şi

desene

uuml unităţile digitale de disc magnetic (discuri fixe şi discuri flexibile) folosite curent icircn

microinformatică permit memorarea digitală a informaţiei de orice natură (date

texte documente sunete şi imagini) manipularea ei sub forma unor fişiere cu

diferite extensii lectura şi tratarea diferenţiată a informaţiei din aceste fişiere

folosind programe diferite icircn funcţie de natura informaţiei conţinute icircn aceste

fişiere procesoare de tabele procesoare de texte şi documente procesoare de

grafică sunet şi imagine

uuml unităţile audio-analogice de bandă magnetică şi interfaţa acestora sunt echipamentele

electronice uzuale sau profesionale destinate icircnregistrării stocării şi redării

informaţiei sonore sub forma analogică pe casetă sau bandă magnetică de tip

casetofon (icircnregistrare-redare) magnetofon reportofon dictafon

uuml unităţi video-analogice de bandă magnetică şi interfaţa lor cu sistemul informatic

sunt echipamentele electronice de tip video cu ajutorul cărora se poate icircnregistra pe

banda magnetică informaţie audiovizuală se poate prelucra şi reda sub formă

analogică informaţia icircnregistrată utilizacircndu-se icircn acest scop sisteme electronice de

tip videorecorder şi interfaţa adecvată

c) Echipamentul pentru comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice

de conectare codificare decodificare transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a

informaţiei utilizate icircn activitatea de birou Structura şi funcţionalitatea de birou utilizat

natura informaţiei prelucrate tipul de comunicaţii practicate (locale sau la distanţă]

natura reţelelor de telecomunicaţii utilizate

2) Indiferent de gradul de complexitate a configuraţiei fizice a unui sistem

birotic acesta nu poate funcţiona fără existenţa subsistemului de programe care

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

29

constituie COMPONENTA LOGICĂ a sistemului birotic Software-ul pentru birotică

este format din următoarele grupe mari de programe

uuml programele sistemului de operare şi programele utilitare de uz general (PCTOOLS

NORTON XTREEGOLD etc)

uuml sistemul grafic de operare WINDOWS care exploatează componentele sistemului de

operare (DOS 30 DOS 40 DOS 50 DOS 60 etc) oferind facilităţi noi de dialog

pe bază de meniuri icircntre sistemul birotic si utilizatorul uman al acestui sistem

uuml accesoriile WINDOWS pentru birotică reprezintă un set de programe folosite uzual

icircn munca de birou ceas calendar şi agenda zilnică săptămacircnală şi lunară

repertoarul telefonic şi de adrese bloc-notes calculator accesorii pentru desen

(PAINTBRUSH) procesare text (WRITE) accesorii pentru comunicaţii (telefon

fax) accesorii pentru sunet şi imagine etc

uuml procesoare de text şi imagine fixă tip document WORD WORDSTAR

WORPERFECT VENTURA PUBLISHER PAGEMAKER EXPRESS

PUBLISHER

uuml procesoare pentru desen şi reprezentări grafice CORELDRAW HARVARD

GRAPHICS

uuml procesoare de tabele LOTUS 1-2-3 EXCELQUATTRO

uuml procesoare integrate WORKS FRAMEWORK OPEN ACCESS SYMPHONY

uuml procesoare pentru comunicaţii şi reţele de date

3) SISTEMUL DE INFORMAŢII al sistemului birotic oferă obiectul supus

prelucrării (elemente de intrare) icircn activitatea de birou asistată de calculator şi in acelaşi

timp conţine multitudinea de rezultate intermediare precum şi rezultatele finale ale

activităţii de birou (elemente de ieşire)

Informaţiile de intrare pot proveni din mai multe surse direct din realitate

introduse prin tastare (date texte) scanare (documente faxuri) icircnregistrare audio

(microfon) sau video (camera de luat vederi)

uuml preluate din reţelele de date şi comunicaţii locale sau la distanţă (date texte

documente sunet şi imagine)

uuml rezultate intermediare ale unor prelucrări anterioare sau icircn curs de desfăşurare

uuml memoria externă şt arhiva electronică sau pe microfilm a sistemului birotic

uuml Informaţiile de ieşire ale sistemului birotic au mai multe destinaţii

uuml consultare on-line prin afişare imediată la terminal (date grafice texte

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

30

documente) desenare la plotter (desene schiţe planuri) redare audio (speaker)

redare video (monitor ecran)

uuml transmitere locală sau la distanţă prin sistemele de comunicaţii locale şi

telecomunicaţii de date texte sunet şi imagine

uuml păstrare temporară icircn memoria internă sau externă icircn vederea unor prelucrări

imediate

uuml păstrare pe termen mediu icircn memoria externă (disc magnetic) pentru consultări

ulterioare

uuml păstrare pe termen icircndelungat prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau

grafic (microfilm)

Din cele de mai sus se poate concluziona ca funcţionarea unui sistem informatic

de birou este posibilă numai prin funcţionarea sincronă şi intercorelată a celor trei

subsisteme ale acestuia echipamentele programele şi informaţiile

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografiiG Cucui ndash Informatică economică curs IDB ONETE - Sisteme informatice - Elemente fundamentale Editura ASE

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Prezentaţi echipamentele de calcul obligatorii pentru un departament din cadrulunei organizaţii economice

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

31

2 Indicaţi cacircteva criterii de clasificare a informaţiilor şi daţi exemple de informaţiidin fiecare categorie

TEMĂ DE REFLECŢIE

Pornind de la necesităţile privind achiziţionarea echipamentelor electronice decalcul pentru un agent economic să se icircntocmească un caiet de sarcini icircn caresă se descrie caracteristicile urmărite

MODELE DE IcircNTREBĂRI1 Care din urmatoarele echipamente sunt considerate periferice de atacirct de intrare cacirct şi deiesirea Touch-Screenb Imprimantac Scanner-uld Mouse-ul

2 Care dintre următoarele elemente NU sunt modalităţi icircn care se efectuează operaţiile deintroducere a datelor icircn mod uzuala introducerea manualăb introducerea prin copierec recepţia de informaţiid prelucrarea rezultatelore introducerea datelor prin intermediul dispozitivelor de recunoaştere şi procesare a vocii

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

32

3 Care dintre următoarele subtipuri de operaţii NU se icircncadrează icircn categoria operaţiilor dememorare a informaţieia adăugarea de informaţii noib modificarea informaţiei deja memoratec ştergerea unei părţi din informaţia memoratăd ignorarea informaţiei fără interesd realizarea copiilor de siguranţă (back-up) pentru informaţia perimată

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 e) 3 d)

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

33

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Locul sistemelor informatice de birou icircn

societatea informa ională = 15 ore

Prezentarea conceptului de e-birou = 15 ore

Obiectiv general să se prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze caracteristicile legate deactivităţile moderne dezvoltate icircn societatea cunoaşterii telelucrulteleactiviţăţile telesocializarea

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

34

UI 3BIROTICA ŞI SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

31 Prezentarea conceptului de E-biroul

Beneficiind de tehnologii moderne atacirct icircn ceea ce priveşte partea de echipamente

cacirct şi software-ul odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii modul clasic de

a munci a suferit numeroase transformări Datorită dorinţei de a simplifica munca prin

mijloace moderne de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale

a apărut teleworking-ul (munca la distanţă) Munca icircn secolul 21 se caracterizează prin

uuml munca la distanţă si dislocarea spaţială

uuml lucru pe cont propriu (ca statut sau numai pentru modul de desfăşurare al activităţii)

uuml responsabilităţi mai largi

uuml limite extinse pentru efectuarea comunicării şi cooperării

O definiţie a conceptului de teleworking poate fi bdquoactivitatea desfăşurată de o

persoană (salariat lucrător pe cont propriu lucrător la domiciliu) icircn principal icircntr-un alt

loc de muncă decacirct cel tradiţional pentru o firmă sau un client utilizacircnd tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţie avansate care reprezintă suportul principal al

activităţiirdquo Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de

organizare cele mai importante de menţionat sunt telecomunicaţiile ndash birouri tip satelit

aflate la domiciliu lucrătorului care se conectează la centru de comandă

Aceasta icircnseamnă că munca se transformă radical

uuml de la munca de rutină la munca se schimbă continuu

uuml de la locul de muncă pe viaţă la lucrul la bdquomomentul şi la timpul potrivitrdquo

uuml de la carieră la portofoliu de meserii

uuml de la programul de lucru cu durată fixă la programele de lucru flexibile

uuml de la locul de muncă fix la locul de muncă mobil

uuml de la lucrătorul care merge la muncă la munca care vine spre lucrător

uuml de la alegerea locului de muncă icircn funcţie de amplasamentul domiciliului la

bdquolocuieşti icircntr-un loc - poţi lucra oriunde sau munca la distanţă

Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau icircn telecentre de lucru

sau se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor dar al căror loc de muncă este acasă

De obicei printre telelucrători icircntacirclnim următoarele tipuri de activităţi administraţie

FCaracteristici ale

economiei internet

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

35

proiectare-dezvoltare marketing pregătirea documentaţiei de fabricaţie contabilitate

consultanţă tele-documentare reclamă icircnvăţămacircnt la distantă şi eLearning

Munca la distanţă icircn principiu nu are nevoie de echipamente sofisticate

echipament pentru comunicaţii prin telefon cablu sau sau satelit robot telefonic

calculator echipat cu modem imprimantă şi acces la internet

Totuşi din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească

uuml un sistem de telecomunicaţii modern (Internet de mare viteză servere

performante telefonie fixă şi mobilă video-conferinţă audio-conferinţă etc)

uuml un sistem informatic de management al documentelor al activităţilor de

monitorizare a telelucrătorilor

uuml un sistem colaborativ de lucru

Telecentrul este un loc echipat icircn mod corespunzător din punct de vedere al

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor utilizat icircn principal de teleworkeri - companii

şi persoane pentru dezvoltarea activităţii lor Există următoarele tipuri de telecentre

Internet Cafeacute Centru de apeluri Birouri dedicate ale companiilor Centre telework

Centrul de apel este un spaţiu dotat cu mijloace tehnice umane şi

organizaţionale care realizează de la distanţă o serie de teleactivităţi şi teleservicii

pentru sprijinirea relaţiilor dintre diferite icircntreprinderi şi instituţii cu clienţii lor icircn

scopul satisfacerii apelurilor icircntrebărilor şi cerinţelor fiecărui client bdquoBiroul icircn

vecinătaterdquo situat de obicei icircn apropierea locului icircn care locuiesc lucrătorii este dotat cu

echipamente telework folosite icircn comun de angajaţi ai unor companii sau firme mici

pentru care o asemenea investiţie nu ar fi posibilă dacă ar fi făcută de fiecare dintre ele

Birourile satelit (birourile ascunse) plasate icircn afara sediului unei firme dar

care aparţin acesteia mută activităţile telework departe de sediile principale icircn scopul

utilizării unui personal mai calificat şi realizării de economii

Centrele telework (centre de teleservicii) sunt camere dotate cu echipamente

adecvate pentru telework icircn care poate lucra atacirct personalul unor firme cacirct şi persoane

care lucrează pe cont propriu

Angajaţii pot să primească sarcinile pe care le au de icircndeplinit prin sistemele de

mesagerie electronică şi sistemele de partajare a informaţiilor Astfel pentru a coordona

munca se pot utiliza sistemele de management a fluxurilor de lucru iar pentru a mijloci

colaborarea se pot utiliza conferinţele electronice

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

36

Locurile de munca vor deveni

uuml temporare

uuml evolutive

uuml personalizate

uuml conectate la reţele

uuml mai performante

uuml favorizacircnd individualul

uuml deschise domeniilor noi

Telemunca nu presupune obligatoriu munca individuală Echipele virtuale se

formează datorită diferenţelor de timp şi spaţiu Există patru tipuri de grupuri umane

bull grupuri de muncă

bull grupuri de prieteni

bull grupuri de comandă

bull grupuri de interes

Toate aceste grupuri pot exista ca şi grupuri virtuale De exemplu un tip de grup

de comandă poate fi o echipă de vacircnzări răspacircndită pe teritoriul unei ţări Un alt exemplu

de grup de lucru virtual poate fi un mic grup de dezvoltare a software-ului care

comunică electronic Un grup virtual de interese poate fi un grup de investitori care icircşi

icircmpărtăşeşte strategiile şi rezultatele Chiar dacă pare greu de crezut munca la distanţă

biroul virtual şi alte e-tehnici nu exclud ba chiar folosesc icircn mod susţinut lucrul icircn

echipă (groupware-ul)

Figura nr 311 - Groupware-ul

FCaracteristici ale

E-muncii

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

37

Concluzionacircnd economia societăţii informaţionale este de tip tehnologico-

informaţional intensiv şi se caracterizează icircn principal prin

uuml afirmarea nevoilor de informare şi comunicare ca nevoi umane primare corespunzător

asumării explicite şi active de către subiecţii individuali şi colectivi a statutului de

agenţi informaţionali şi cognitivi

uuml ponderea dominantă şi importanţa critică a resurselor informaţionale şi cunoştinţelor icircn

sistemul resurselor disponibile informaţia este numită generic ldquoa patra resursărdquo şi

devine mai importantă decacirct cele clasice (muncă natură şi capital)

uuml creşterea importantă icircn ultimul deceniu a ponderii sectorului economic al informaţiei

atacirct la scara economiilor naţionale cacirct şi a economiei mondiale prin dinamizarea şi

integrarea activităţilor de concepţie tehnologică şi ştiinţifică a celor educaţionale a

serviciilor de informare publică a mijloacelor de informare icircn masă inclusiv a sferei de

diseminare a rezultatelor acestor activităţi şi a tehnologiilor şi infrastructurii aferente

uuml accentuarea dimensiunii informaţionale şi de concepţie a muncii a rolului factorilor

informaţionali icircn susţinerea creşterii eficienţei economice precum şi a importanţei

deţinute icircn cadrul organizaţiilor economice de către profesioniştii informaţiei

(manageri cercetători analişti programatori cadre de concepţie şi sinteză funcţionari

de birou experţi şi consultanţi etc)

uuml preponderenţa activităţilor umane desfăşurate icircn regim de asistare interactivă cu

calculatorul

uuml posibilităţile oferite de reţelele teleinformatice pentru accesarea şi prelucrarea

informaţiei de la distanţă de către participanţi dispersaţi teritorial depăşindu-se astfel

barierele spaţiului geografic reprezentative icircn acest sens sunt icircnvăţămacircntul la distanţă

lucrul la distanţă teleconferinţele etc

uuml valorificarea icircnaltă ndash icircn cadrul firmelor bazate pe informaţie a resurselor materiale şi de

muncă pe seama unei investiţii ridicate de inteligenţă

uuml accesibilitatea largă pentru cetăţeni a serviciilor şi facilităţilor oferite de sistemele

informatice (fie publice fie proprii unor organizaţii) atacirct la locul de muncă cacirct şi icircn

viaţa lor publică şi privată

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

38

32 Realizarea de opera ii specifice biroticii utilizacircnd infrastructura web

Icircn ultimii ani s-a auzit s-a vorbit şi s-a scris destul de mult despre potenţialul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) icircn procesul educaţional atacirct la conferinţe

seminarii simpozioane cursuri cacirct şi icircn mediul online icircn cărţi reviste sau jurnale Fie că

semnalau beneficiile acestora pentru predare sau icircnvăţare fie că evidenţiau eventualele riscuri

sau pericole care ar putea apare dintr-o utilizarea improprie a TIC actorii implicaţi icircn procesul

educaţional au putut să se informeze despre diferite tehnici practici şi TIC care pot fi folosite icircn

activităţile de predare-icircnvăţare

Dincolo de entuziasmul aferent introducerii TIC icircn mediul educaţional au apărut şi

probleme inerente Dintre acestea am putea evidenţia doar cacircteva poate cele mai frecvent

icircntacirclnite ca CD-Rom multimedia software-ul educaţional etc Pentru a realiza corespunzător

procesul de predare profesoriitutorii trebuie să fie familiarizaţi cu aceste tehnologii trebuie să

simtă că deţin controlul icircn ceea ce priveşte exploatarea acestora chiar dacă vor apărea pe parcurs

(aproape inevitabil) diverse disfuncţionalităţi tehnice

O altă problemă extrem de stringentă este timpul - rapiditatea cu care se dezvoltă şi apar

noi tehnologii ce pot fi utilizateadaptate spre a fi folosite icircn actul predării determină o continuă

preocupare din partea profesorilortutorilor de a fi la curent cu toate noutăţile din domeniul de

specialitate cel puţin Mai mult decacirct atacirct profesoriitutorii trebuie să selecteze dar şi să se

familiarizeze cu acele tehnologii care consideră că vor conduce la un rezultat cacirct mai bun icircn

predare Efectuarea tuturor acestor activităţi implică un imens consum de timp din partea

educatorilor

Problemele financiare sunt şi ele importante Chiar dacă utilizarea noilor TIC nu implică

costuri suplimentare foarte mari totuşi sunt necesare alte tipuri de cheltuieli continua

actualizare a laboratoarelorcomputerelor utilizate icircn procesul de predare realizarea de materiale

educaţionale sau existenţa posibilităţii de accesare din alte surse bibliografice etc

Aceste probleme mai sus menţionate fără a fi minore au totuşi importanţa lor Ele nu

trebuie să conducă icircn nici un caz la excluderea totală a TIC din educaţie sau la alte motivaţii spre

a nu icircncerca totuşi remedierea lor

O posibilă soluţie este folosirea tehnologiilor Web 20 care sunt uşor de utilizat atacirct icircn

predare cacirct şi icircn icircnvăţare care nu necesită costuri suplimentare de instalare sau exploatare

(marea majoritate dintre acestea sunt gratuite sau cel puţin există şi versiuni cu costuri reduse)

şi care datorită facilităţilor care le includ cacircştigă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi Problemele

care au apărut momentan relativ la utilizarea acestora sunt legate de insuficienta testare icircn

procesul educaţional şi la necesitatea unei conexiuni Internet de bună calitate icircn bandă largă

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

39

Tehnologiile Web 20 folosite icircn educaţie sunt tot mai numeroase la fel cum există şi un

număr icircn creştere de persoane care le folosesc Posibilităţile de obţinere a informaţiilor necesare

procesului educaţional şi nu numai sunt multiple indiferent dacă acestea sunt urmare a unei

partajări de resurse cu alţi utilizatori (care pot fi colegi profesori tutori sau chiar persoane cu

interese similare dar pe care nu le cunoşti) sau obţinute pe cale individuală De aceea

necesitatea unei mai bune eficientizări a gestiunii datelor Web este un subiect de larg interes Icircn

acest context au apărut o mulţime de tehnologii Web 20 folosite icircn gestionarea datelor Web iar

la o parte dintre acestea mă voi referi icircn cele ce urmează

REALIZAREA DE NOTE ONLINECu siguranţă fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat cu problematica luării

de notiţe Fie nu ştiam să extragem doar informaţiile importante fie nu aveam viteză de scriere şi

astfel pierdeam şirul a ceea ce trebuia să scriem scăpacircnd astfel şi date care puteau fi importante

fie că icircn graba de a capta cacirct mai multe idei notam toate acestea cu un scris care apoi parcă nu

mai era descifrabil toate acestea şi poate icircncă altele sunt probleme cu care se confruntă aproape

orice cursant mai ales atunci cacircnd vine de pe băncile icircnvăţămacircntului preuniversitar unde nu a

fost prea mult confruntat cu astfel de situaţii

Icircn sprijinul remedierii măcar a unora dintre neajunsurile mai sus menţionate cursanţii au

acum la icircndemacircnă diverse instrumente Web care le pot fi de un real folos Astfel există

middot Google Notebook ndash lansat icircn mai 2006 şi folosibil cu un cont Google este un utilitar

care cred că şi-a găsit deja destui adepţi devenind pentru multă lume un instrument de lucru

zilnic Google Notebook vine icircn icircntacircmpinarea utilizatorilor Internet care icircn periplul lor prin

păienjenişul paginilor Web icircntacirclnesc anumite date pe care ar vrea să le folosească ulterior

Pentru a nota aceste date (atenţie nu pagini web complete) probabil că mulţi dintre utilizatori

fie foloseau clasicele bileţelecarneţele offline fie eventual deschideau un document unde cu

binecunoscutul proces bdquoselect-copy-pasterdquo amplasau datele pentru a le folosi cu alte ocazii (dacă

le mai găseau) Google Notebook permite ca icircn timpul unei navigări să-ţi faci notiţe să ataşezi

dacă doreşti legătura către site-ul de unde ţi-ai notat datele să organizezi aceste notiţe icircn secţiuni

şi subsecţiuni să le partajezi cu alţi utilizatori etc

Google Notebook este disponibil atacirct pentru browserele Internet Explorer cacirct şi pentru

Firefox putacircnd instala o extensie de browser ce permite ca icircn timpul unei navigări să selectezi ce

doreşti să adaugi icircn Google Notebook şi apoi fie cu un clic dreapta alegi opţiunea bdquoNote this

item (Google Notebook)rdquo (alăturat centru) fie faci clic pe butonul care se instalează pe bara de

stare aşa cum se poate vedea icircn figura nr 1

40

Figura nr 1 Adăugarea de note

Dacă selecţia include pe lacircngă text1 şi imagini2 fără probleme folosind una dintre cele

două metode de mai sus adăugaţi şi această selecţie la notele voastre Notiţele introduse pot fi

apoi editate folosindu-se opţiunile de icircngroşare icircnclinare sau subliniere pentru text modificarea

fontului sau a dimensiunii fontului adăugarea de legături etc Dacă icircnsă nu mai aveţi nevoie de o

notă fără probleme aceasta poate şi ştearsă De asemenea notele pot fi grupate şi subgrupate pe

teme existacircnd posibilitatea de a le muta dintr-o locaţie icircn alta

Ce este poate important de reţinut despre Google Notebook observaţie subliniată icircncă

din pagina de descriere a acestei aplicaţii este faptul că nu este un instrument de icircnsemnare a

site-urilor favorite fiind dedicat cercetărilor online Ci el se adresează tuturor acelor care doresc

să-şi noteze anumite date şi pe care apoi să le partajeze şi cu alţi utilizatori (aşa cum se poate

vedea icircn figura nr 2)

Figura nr 2 Opţiuni de partajare pentru Google Notebook

Fiind un instrument care permite folosirea icircn colaborare a datelor se poate căuta

printre notiţele publice ale altor utilizatori indiferent dacă-i cunoaştem sau nu Astfel aşa cum

se poate observa icircn figura nr 3 se scrie despre ce anume să se caute note (atunci cacircnd te afli

situat icircn cadrul Notebook-ului tău alegi opţiunea Search Notebook) sau date web (Search the

Web)

1 Dimensiunea textului nu este limitată2 Nu se pot adăuga momentan elemente multimedia

41

Figura nr 3 Căutarea de notiţe la alţi utilizatori

Aşa cum am arătat anterior Google Notebook nu este un instrument perfect (el este

supus unui proces continuu de icircmbunătăţire) icircnsă avantajele utilizării acestuia sunt evidente mai

ales pentru acele persoane care lucrează icircn echipă

middot Zoho Notebook este tot un asemenea utilitar care se anunţă a fi destul de interesant

mai complex chiar decacirct Google Notebook Momentan este un proiect icircnchis la care au acces

deocamdată doar un număr restracircns de utilizatori dar care va putea avea pagini iar icircn pagini se

vor putea insera documente text calcule tabelare imagini sunete videoclipuri ba chiar se şi va

putea desena cu anumite instrumente puse la dispoziţie

Figura nr 4 Print-Screent Zoho

middot Alte asemenea utilitare mai sunt şi Wallnote Notestar (care şi icirci icircndrumă pe cursanţi (doar

americani din păcate) cum se iau notiţele la ce pot fi folosite etc) Mynotes Studicious

EverNote MyStickies Ta-Da List

41

Figura nr 3 Căutarea de notiţe la alţi utilizatori

Aşa cum am arătat anterior Google Notebook nu este un instrument perfect (el este

supus unui proces continuu de icircmbunătăţire) icircnsă avantajele utilizării acestuia sunt evidente mai

ales pentru acele persoane care lucrează icircn echipă

middot Zoho Notebook este tot un asemenea utilitar care se anunţă a fi destul de interesant

mai complex chiar decacirct Google Notebook Momentan este un proiect icircnchis la care au acces

deocamdată doar un număr restracircns de utilizatori dar care va putea avea pagini iar icircn pagini se

vor putea insera documente text calcule tabelare imagini sunete videoclipuri ba chiar se şi va

putea desena cu anumite instrumente puse la dispoziţie

Figura nr 4 Print-Screent Zoho

middot Alte asemenea utilitare mai sunt şi Wallnote Notestar (care şi icirci icircndrumă pe cursanţi (doar

americani din păcate) cum se iau notiţele la ce pot fi folosite etc) Mynotes Studicious

EverNote MyStickies Ta-Da List

42

WRITELYGOOGLE DOCS amp SPREADSHEETSWritely este un procesor de texte online creat de către compania de software Upstartle

icircn 2005 Ca urmare a anticipării corecte a potenţialului acestei aplicaţii compania Google l-a

achiziţionat icircn anul următor integracircndu-l alături de Google Spreadsheets icircntr-un pachet de

programe ce reprezintă la ora actuală cea mai importantă ameninţare pentru suita Office de la

Microsoft Deja există zvonuri care fac referiri şi la următoarea aplicaţie Google din gama

Office ce va include funcţionalităţi asemănătoare cu cele ale lui Microsoft PowerPoint

Icircncă de la apariţia sa acest program a fost destinat folosirii gratuite de către utilizatorii

obişnuiţi care aveau un cont Writely icircnainte de achiziţionarea de către Google Din februarie

2007 Writely ndash ce a devenit Google Docs poate fi folosit şi de către acele persoane care deţin

un cont Google (Gmail)

Folosind aplicaţia online WritelyGoogle Docs este posibil să deschizi un document icircn

diverse formate Microsoft Word (ce sunt salvate icircn mod implicit cu extensia doc) fişiere Rich

Text Format (cu extensia rtf) sau OpenOffice (format odt sau sxw) să le modifici şi apoi să le

salvezi icircn acelaşi format Icircn plus faţă de formatele menţionate anterior utilizatorul poate salva

fişierele şi sub formă de documente PDF sau HTML

Multă lume familiarizată deja cu binecunoscutele aplicaţii Office de la Microsoft poate

se icircntreabă ce rost are să te mai chinui să icircnveţi unul nou Pe lacircngă existenţa majorităţii

funcţiilor de bază strict necesare unei mini-aplicaţii de birou avantajele generate de utilizarea

Google DocsampSpreadsheets sunt multiple aşa cum se poate observa şi din exemplele următoare

uuml Icircn primul racircnd este gratuit3 ceea ce nu acelaşi lucru se poate spune despre rivalul său Word

(sau Excel pentru Google Spreadsheets) Astfel nu mai trebuie să-ţi faci probleme cu

intrarea icircn legalitate sau achiziţionarea de licenţe la un preţ cacirct mai avantajos

uuml Documentele pot fi salvate online ceea ce oferă o mobilitate maximă atacircta timp cacirct există o

conexiune bună la Internet

uuml Poate cel mai important avantaj al acestei suite de aplicaţii de birou icircl constituie existenţa

mediului colaborativ de lucru specific icircndeosebi Web-ului 20 Astfel autorul unui fişier

poate decide dacă acel conţinut să fie public sau privat cine să aibă doar drepturi de

vizualizare sau cine poate să-l şi modifice

uuml Un alt avantaj important este constituit de posibilitatea de bdquodepozitarerdquo online4 (hostingul

documentelor este asigurat tot de către Google) Astfel fişierele din suita Google Office pot

fi foarte rapid publicate online pentru a fi disponibile spre lectură oricui

3 Este necesar doar un program de navigare pe Internet (browser) pentru a folosi aceste aplicaţii4 Se poate face şi salvarea offline ceea ce este chiar indicat icircn anumite situaţii

43

uuml Google DocsampSpreadsheets oferă posibilitatea de publicare a conţinutului şi icircn blogurile

proprii

uuml Pe lacircngă opţiunile din meniuri cunoscute deja din alte aplicaţii offline de tehnoredactare a

textului5 WritelyGoogle Docs aduce şi unele noutăţi Astfel cu meniul Revision se pot

obţine şi analiza versiuni succesive ale aceluiaşi fişier cu meniul Insert opţiunea Bookmark

se poate opera o marcare gen semn de carte meniul Collaborate permite să stabiliţi cine mai

poate citi sau edita textul respectiv iar cu meniul Publish puteţi face fişierul accesibil oricui

Din nefericire pentru utilizatorii lui Writely care se aşteptau poate la schimbări majore

pentru această aplicaţie bdquobetardquo (nefinalizată icircn curs de testare) preluarea de către Google a

condus doar la schimbarea interfeţei pentru a fi mai apropiată de cea a lui Google Spreadsheets

şi astfel să fie mai confortabil de folosit pentru acei utilizatori care erau deja familiarizaţi cu

acesta Un exemplu de fereastră Google Docs este prezentat icircn figura nr 5

De asemenea au mai rămas facilităţi pe care un editor de texte complex ar trebui să le

aibă nu există posibilitatea de a adăuga antete sau subsoluri de adăugare a numerelor de pagină

de amplasare a textului pe coloane de introducere a comentariilor sau a notelor de sfacircrşit de

pagină sau de sfacircrşit de document etc Icircn plus un dezavantaj care a fost semnalat de altfel

specific aplicaţiilor online este dat de viteza cu care se poate manipula un asemenea fişier

Figura nr 5 Exemplu de document deschis cu aplicaţia Google Docs

5 Deja există şi posibilitatea de verificare ortografică şi icircn limba romacircnă pentru textul introdus

44

Icircn funcţie de ce tip de fişier vreţi să utilizaţi Google Docs sau Google Spreatsheets ca şi

la Microsoft Office există anumite similitudini icircntre opţiunile din meniuri icircn schimb anumite

opţiuni sunt specifice programului utilizat Figura nr 6 prezintă fereastra unui fişier deschis cu

Google Spreatsheets

Figura nr 6 Exemplu de document deschis cu aplicaţia Google Spreatsheets

Deşi mai are mult de recuperat icircn ceea ce priveşte facilităţile şi programele oferite de

suita de aplicaţii de birou ce este lider deocamdată Microsoft Office (mai ales că a fost lansată

deja şi noua versiune Office 2007) Google Docs amp Spreadsheets nu are totuşi competitori

semnificativi Icircn octombrie 2006 conform NielsenNetRatings 92 din utilizatorii care au folosit

soluţii Office bazate pe Web au ales Google Docs şi nu alte asemenea aplicaţii dintre care poate

cel mai cunoscut şi mai folosit este aplicaţia de scriere colaborativă Writeboard a companiei

Signals

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂI Tratate şi monografii1 httpwwwgooglecomnotebook

2 httpdocsgooglecom

43

uuml Google DocsampSpreadsheets oferă posibilitatea de publicare a conţinutului şi icircn blogurile

proprii

uuml Pe lacircngă opţiunile din meniuri cunoscute deja din alte aplicaţii offline de tehnoredactare a

textului5 WritelyGoogle Docs aduce şi unele noutăţi Astfel cu meniul Revision se pot

obţine şi analiza versiuni succesive ale aceluiaşi fişier cu meniul Insert opţiunea Bookmark

se poate opera o marcare gen semn de carte meniul Collaborate permite să stabiliţi cine mai

poate citi sau edita textul respectiv iar cu meniul Publish puteţi face fişierul accesibil oricui

Din nefericire pentru utilizatorii lui Writely care se aşteptau poate la schimbări majore

pentru această aplicaţie bdquobetardquo (nefinalizată icircn curs de testare) preluarea de către Google a

condus doar la schimbarea interfeţei pentru a fi mai apropiată de cea a lui Google Spreadsheets

şi astfel să fie mai confortabil de folosit pentru acei utilizatori care erau deja familiarizaţi cu

acesta Un exemplu de fereastră Google Docs este prezentat icircn figura nr 5

De asemenea au mai rămas facilităţi pe care un editor de texte complex ar trebui să le

aibă nu există posibilitatea de a adăuga antete sau subsoluri de adăugare a numerelor de pagină

de amplasare a textului pe coloane de introducere a comentariilor sau a notelor de sfacircrşit de

pagină sau de sfacircrşit de document etc Icircn plus un dezavantaj care a fost semnalat de altfel

specific aplicaţiilor online este dat de viteza cu care se poate manipula un asemenea fişier

Figura nr 5 Exemplu de document deschis cu aplicaţia Google Docs

5 Deja există şi posibilitatea de verificare ortografică şi icircn limba romacircnă pentru textul introdus

44

Icircn funcţie de ce tip de fişier vreţi să utilizaţi Google Docs sau Google Spreatsheets ca şi

la Microsoft Office există anumite similitudini icircntre opţiunile din meniuri icircn schimb anumite

opţiuni sunt specifice programului utilizat Figura nr 6 prezintă fereastra unui fişier deschis cu

Google Spreatsheets

Figura nr 6 Exemplu de document deschis cu aplicaţia Google Spreatsheets

Deşi mai are mult de recuperat icircn ceea ce priveşte facilităţile şi programele oferite de

suita de aplicaţii de birou ce este lider deocamdată Microsoft Office (mai ales că a fost lansată

deja şi noua versiune Office 2007) Google Docs amp Spreadsheets nu are totuşi competitori

semnificativi Icircn octombrie 2006 conform NielsenNetRatings 92 din utilizatorii care au folosit

soluţii Office bazate pe Web au ales Google Docs şi nu alte asemenea aplicaţii dintre care poate

cel mai cunoscut şi mai folosit este aplicaţia de scriere colaborativă Writeboard a companiei

Signals

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂI Tratate şi monografii1 httpwwwgooglecomnotebook

2 httpdocsgooglecom

44

Icircn funcţie de ce tip de fişier vreţi să utilizaţi Google Docs sau Google Spreatsheets ca şi

la Microsoft Office există anumite similitudini icircntre opţiunile din meniuri icircn schimb anumite

opţiuni sunt specifice programului utilizat Figura nr 6 prezintă fereastra unui fişier deschis cu

Google Spreatsheets

Figura nr 6 Exemplu de document deschis cu aplicaţia Google Spreatsheets

Deşi mai are mult de recuperat icircn ceea ce priveşte facilităţile şi programele oferite de

suita de aplicaţii de birou ce este lider deocamdată Microsoft Office (mai ales că a fost lansată

deja şi noua versiune Office 2007) Google Docs amp Spreadsheets nu are totuşi competitori

semnificativi Icircn octombrie 2006 conform NielsenNetRatings 92 din utilizatorii care au folosit

soluţii Office bazate pe Web au ales Google Docs şi nu alte asemenea aplicaţii dintre care poate

cel mai cunoscut şi mai folosit este aplicaţia de scriere colaborativă Writeboard a companiei

Signals

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂI Tratate şi monografii1 httpwwwgooglecomnotebook

2 httpdocsgooglecom

45

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Posibilităţile de creare a bazelor de date online cu Zoho Creator

2 Avantajele utilizării aplicaţiilor de tip office

TEMĂ DE REFLECŢIE

Asemănări şi deosebiri icircntre suitele Microsoft Office şi Google Docs

46

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Programul MS EXCEL reprezintă una) Un procesor de texteb) Un procesor de tabelec) Un redactor graficd) Un sistem de operare

2 Adresa corectă a unei celule icircn MS EXCEL estea) 51Eb) B605c) 1Ad) C+2

3 Alegeţi opţiunea corectă de introducere icircn MS EXCEL a unei coloane formată din oserie numerică de la 5 la 100 cu pasul 5a) Se introduce icircn prima celula a coloanei 5 şi din colţul dreapta jos se trage pacircnă seobţine numărul 100b) Se introduce icircn prima celula 5 in a doua 10 in a treia 15 şi aşa pacircnă se obţinenumărul 100c) Se introduce icircn prima celula a coloanei 5 a doua 10 se selectează ambele şi dincoltul dreapta jos a blocului selectat se trage pacircnă se obţine numărul 100

4 Pictograma de pe bara de titlu a ferestrei de aplicaţie Excel permitea) activarea meniului sistem a ferestrei aplicaţiei Excelb) schimbarea aplicaţiei curente icircn cadrul unei sesiuni Wordc) icircnchiderea sesiunii Exceld) selectarea unei aplicaţii recente din istoricul sesiunii

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 b) 3 c) 4 a)

47

UI 4INTERNET-UL MEDIU DE LUCRU PENTRU

SOCIETATEA INFORMA IONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Internetul motoarele societăţii informaţionale = 15 ore

Comerţul electronic - concept politici şi actori = 15 ore

Obiectiv general să prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze obiectivele şi evoluţia NoilorTehnologii Informaţionale (NTI) să precizeze care sunt obiectivele şi obiectulBiroticii şi să prezinte funcţiile şi clasificarea componentelor Biroticii

48

41 INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC - MOTOARELESOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Povestea WWW (World Wide Web) a icircnceput de la o simplă metaforă - cea a

ţesăturii (lumea ca pacircnză de păianjen) s-a dezvoltat apoi ca un simplu serviciu de acces

la informaţii şi a sfacircrşit prin a deveni un mediu comercial extraordinar

Cacirct de repede s-a dezvoltat WEB-ul Icircn 5 ani numărul serverelor a crescut de la 0

la 1500 Cinci ani mai tacircrziu numărul serverelor depăşea 7 milioane

Creşterea WEB-ului a fost fenomenală şi va urma după toate probabilităţile o

evoluţie progresivă Dacă estimările asupra numărului de consumatori şi de icircntreprinderi

on-line variează considerabil icircn funcţie de pieţele internaţionale experţii apreciază că icircn

anul 2000 au avut acces la WEB mai mult de 36 de milioane de cămine numai icircn SUA

Cifra este mai mică icircn Europa unde se icircnregistrează un ritm ceva mai redus de

pătrundere a calculatoarelor personale 20 de milioane de cămine icircn 2000 De asemenea

icircn Japonia mai mult de 12 milioane de familii au avut acces la WEB icircn 2000

Numărul site-urilor comerciale a depăşit 2 milioane icircn SUA şi a atins milionul

atacirct icircn Europa cacirct şi icircn Japonia (anul 2000) Adoptarea World Wide Web de către

icircntreprinderi influenţează activitatea la două nivele Icircn primul racircnd pot comunica

informaţii tranzacţionale competitiv partenerilor comerciali acesta este comerţul icircntre

icircntreprinderi La al doilea nivel icircntreprinderilor le este propusă o mai bună modalitate de

desfacere a produselor şi serviciilor către consumatori comerţul icircntreprindere-

consumatori Integrarea WEB icircn funcţiunile de comunicare internă şi externă a

icircntreprinderii (datorită implementării tehnologiilor IntranetExtranet) poate fi rezumată

ca icircn tabelul nr 71

Tehnologii WEB integrate icircn

comunicarea externă a icircntreprinderilor comunicarea internă a icircntreprinderilor

a Promovarea produselor noi documentaţie

tehnică

a Aplicaţii de baze de date icircn icircntreprinderi

b Comunicare vizuală şi promovarea

imaginii anunţuri de recrutare suporturi de

anchete interactive cu potenţialii clienţi

b Prezentarea internă a grupurilor serviciilor produselor

resurselor documentare a strategiilor şi activităţilor

c Suport tehnic şi module de formare clienţi c Partajarea resurselor disponibile munca colaborativă

d Catalog de produse şi servicii d Formare internă (suport tehnic limbaj) Activitatea de

publicare electronică prin noile instrumente media

complementarele suporturilor tradiţionale imprimate

49

Conversia informaţiilor existente permite integrarea acestei

activităţi icircn comunicarea tradiţională

Tabel nr 71 Tehnologii WEB integrate icircn funcţiunile de comunicare internă

şi externă a icircntreprinderilor

Reţeaua Internet şi sistemele EDI au modificat radical maniera de automatizare a

tranzacţiilor comerciale Prin intermediul reţelei publice generalizate folosind standarde

de comunicare icircntreprinderile icircşi reduc semnificativ costul tranzacţiilor şi au

posibilitatea să participe la tranzacţii comerciale automatizate Nu peste mult timp toate

icircntreprinderile mari mici şi medii ndash vor expedia şi vor primi cea mai mare parte a

comenzilor şi facturilor prin intermediul Internetului

Utilizarea comerţului electronic va oferi icircntreprinderilor oportunităţi de

colaborare icircntr-o manieră mai directă cu alte icircntreprinderi icircn scopul comercializării

bunurilor şi informaţiilor şi de asemenea pentru producerea efectivă a bunurilor

Principala problemă a Internetului este securitatea Internetul nu a fost iniţial

conceput pentru a asigura o siguranţă a informaţiei de-a lungul reţelei pe parcursul ei

dintre servere

Există cacircteva ldquomagazinerdquo pe WEB care folosesc programe speciale pentru

tranzacţii care ar trebui să asigure securitatea comunicării dintre client şi magazinul on-

line Cum aceste programe sunt gratuite icircn general nu reprezintă o problemă pentru

hackeri sau crackeri să le dezasambleze şi să vadă pe baza cărui algoritm de criptare

funcţionează Cei nespecializaţi icircncercă pur şi simplu prin verificarea tuturor parolelor

Conform statisticilor firmele care folosesc vacircnzarea pe Internet (inclusiv

băncile) icircnregistrează icircntre 2 şi 10 pierderi din cifra totală de afaceri din cauza

cracker-ilor şi hacker-ilor O tranzacţie din 10 este făcută de un hacker care ia marfa şi

fuge folosind datele de pe o carte de credit reală sau modificacircnd aceste date cu ajutorul

unui generator de cărţi de credit Firmele care nu verifica on-line cartea de credit sunt

cele mai afectate de această ultimă metodă

42 COMERŢUL ELECTRONIC - CONCEPT POLITICI ŞI ACTORI

Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului a antrenat accelerarea dezvoltării

schimburilor electronice inter-icircntreprinderi facilitacircnd icircn acelaşi timp şi expansiunea lor

icircn cadrul icircntreprinderilor mici şi mijlocii După unele surse americane 50 din

cheltuielile informatice şi de telecomunicaţii ale icircntreprinderilor americane au fost

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

46

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Programul MS EXCEL reprezintă una) Un procesor de texteb) Un procesor de tabelec) Un redactor graficd) Un sistem de operare

2 Adresa corectă a unei celule icircn MS EXCEL estea) 51Eb) B605c) 1Ad) C+2

3 Alegeţi opţiunea corectă de introducere icircn MS EXCEL a unei coloane formată din oserie numerică de la 5 la 100 cu pasul 5a) Se introduce icircn prima celula a coloanei 5 şi din colţul dreapta jos se trage pacircnă seobţine numărul 100b) Se introduce icircn prima celula 5 in a doua 10 in a treia 15 şi aşa pacircnă se obţinenumărul 100c) Se introduce icircn prima celula a coloanei 5 a doua 10 se selectează ambele şi dincoltul dreapta jos a blocului selectat se trage pacircnă se obţine numărul 100

4 Pictograma de pe bara de titlu a ferestrei de aplicaţie Excel permitea) activarea meniului sistem a ferestrei aplicaţiei Excelb) schimbarea aplicaţiei curente icircn cadrul unei sesiuni Wordc) icircnchiderea sesiunii Exceld) selectarea unei aplicaţii recente din istoricul sesiunii

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) 2 b) 3 c) 4 a)

47

UI 4INTERNET-UL MEDIU DE LUCRU PENTRU

SOCIETATEA INFORMA IONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Internetul motoarele societăţii informaţionale = 15 ore

Comerţul electronic - concept politici şi actori = 15 ore

Obiectiv general să prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze obiectivele şi evoluţia NoilorTehnologii Informaţionale (NTI) să precizeze care sunt obiectivele şi obiectulBiroticii şi să prezinte funcţiile şi clasificarea componentelor Biroticii

48

41 INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC - MOTOARELESOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Povestea WWW (World Wide Web) a icircnceput de la o simplă metaforă - cea a

ţesăturii (lumea ca pacircnză de păianjen) s-a dezvoltat apoi ca un simplu serviciu de acces

la informaţii şi a sfacircrşit prin a deveni un mediu comercial extraordinar

Cacirct de repede s-a dezvoltat WEB-ul Icircn 5 ani numărul serverelor a crescut de la 0

la 1500 Cinci ani mai tacircrziu numărul serverelor depăşea 7 milioane

Creşterea WEB-ului a fost fenomenală şi va urma după toate probabilităţile o

evoluţie progresivă Dacă estimările asupra numărului de consumatori şi de icircntreprinderi

on-line variează considerabil icircn funcţie de pieţele internaţionale experţii apreciază că icircn

anul 2000 au avut acces la WEB mai mult de 36 de milioane de cămine numai icircn SUA

Cifra este mai mică icircn Europa unde se icircnregistrează un ritm ceva mai redus de

pătrundere a calculatoarelor personale 20 de milioane de cămine icircn 2000 De asemenea

icircn Japonia mai mult de 12 milioane de familii au avut acces la WEB icircn 2000

Numărul site-urilor comerciale a depăşit 2 milioane icircn SUA şi a atins milionul

atacirct icircn Europa cacirct şi icircn Japonia (anul 2000) Adoptarea World Wide Web de către

icircntreprinderi influenţează activitatea la două nivele Icircn primul racircnd pot comunica

informaţii tranzacţionale competitiv partenerilor comerciali acesta este comerţul icircntre

icircntreprinderi La al doilea nivel icircntreprinderilor le este propusă o mai bună modalitate de

desfacere a produselor şi serviciilor către consumatori comerţul icircntreprindere-

consumatori Integrarea WEB icircn funcţiunile de comunicare internă şi externă a

icircntreprinderii (datorită implementării tehnologiilor IntranetExtranet) poate fi rezumată

ca icircn tabelul nr 71

Tehnologii WEB integrate icircn

comunicarea externă a icircntreprinderilor comunicarea internă a icircntreprinderilor

a Promovarea produselor noi documentaţie

tehnică

a Aplicaţii de baze de date icircn icircntreprinderi

b Comunicare vizuală şi promovarea

imaginii anunţuri de recrutare suporturi de

anchete interactive cu potenţialii clienţi

b Prezentarea internă a grupurilor serviciilor produselor

resurselor documentare a strategiilor şi activităţilor

c Suport tehnic şi module de formare clienţi c Partajarea resurselor disponibile munca colaborativă

d Catalog de produse şi servicii d Formare internă (suport tehnic limbaj) Activitatea de

publicare electronică prin noile instrumente media

complementarele suporturilor tradiţionale imprimate

49

Conversia informaţiilor existente permite integrarea acestei

activităţi icircn comunicarea tradiţională

Tabel nr 71 Tehnologii WEB integrate icircn funcţiunile de comunicare internă

şi externă a icircntreprinderilor

Reţeaua Internet şi sistemele EDI au modificat radical maniera de automatizare a

tranzacţiilor comerciale Prin intermediul reţelei publice generalizate folosind standarde

de comunicare icircntreprinderile icircşi reduc semnificativ costul tranzacţiilor şi au

posibilitatea să participe la tranzacţii comerciale automatizate Nu peste mult timp toate

icircntreprinderile mari mici şi medii ndash vor expedia şi vor primi cea mai mare parte a

comenzilor şi facturilor prin intermediul Internetului

Utilizarea comerţului electronic va oferi icircntreprinderilor oportunităţi de

colaborare icircntr-o manieră mai directă cu alte icircntreprinderi icircn scopul comercializării

bunurilor şi informaţiilor şi de asemenea pentru producerea efectivă a bunurilor

Principala problemă a Internetului este securitatea Internetul nu a fost iniţial

conceput pentru a asigura o siguranţă a informaţiei de-a lungul reţelei pe parcursul ei

dintre servere

Există cacircteva ldquomagazinerdquo pe WEB care folosesc programe speciale pentru

tranzacţii care ar trebui să asigure securitatea comunicării dintre client şi magazinul on-

line Cum aceste programe sunt gratuite icircn general nu reprezintă o problemă pentru

hackeri sau crackeri să le dezasambleze şi să vadă pe baza cărui algoritm de criptare

funcţionează Cei nespecializaţi icircncercă pur şi simplu prin verificarea tuturor parolelor

Conform statisticilor firmele care folosesc vacircnzarea pe Internet (inclusiv

băncile) icircnregistrează icircntre 2 şi 10 pierderi din cifra totală de afaceri din cauza

cracker-ilor şi hacker-ilor O tranzacţie din 10 este făcută de un hacker care ia marfa şi

fuge folosind datele de pe o carte de credit reală sau modificacircnd aceste date cu ajutorul

unui generator de cărţi de credit Firmele care nu verifica on-line cartea de credit sunt

cele mai afectate de această ultimă metodă

42 COMERŢUL ELECTRONIC - CONCEPT POLITICI ŞI ACTORI

Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului a antrenat accelerarea dezvoltării

schimburilor electronice inter-icircntreprinderi facilitacircnd icircn acelaşi timp şi expansiunea lor

icircn cadrul icircntreprinderilor mici şi mijlocii După unele surse americane 50 din

cheltuielile informatice şi de telecomunicaţii ale icircntreprinderilor americane au fost

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

47

UI 4INTERNET-UL MEDIU DE LUCRU PENTRU

SOCIETATEA INFORMA IONALĂ

1 Cuprins2 Obiectiv general3 Obiective operaţionale4 Timpul necesar studiului capitolului5 Dezvoltarea temei6 Bibliografie selectivă7 Temă de reflecţie8 Modele de teste9 Răspunsuri şi comentarii la teste

Cuprins

Internetul motoarele societăţii informaţionale = 15 ore

Comerţul electronic - concept politici şi actori = 15 ore

Obiectiv general să prezinte obiectivele revoluţieiinformaţionale şi ale economiei cunoaşterii

Obiective operaţionale să precizeze obiectivele şi evoluţia NoilorTehnologii Informaţionale (NTI) să precizeze care sunt obiectivele şi obiectulBiroticii şi să prezinte funcţiile şi clasificarea componentelor Biroticii

48

41 INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC - MOTOARELESOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Povestea WWW (World Wide Web) a icircnceput de la o simplă metaforă - cea a

ţesăturii (lumea ca pacircnză de păianjen) s-a dezvoltat apoi ca un simplu serviciu de acces

la informaţii şi a sfacircrşit prin a deveni un mediu comercial extraordinar

Cacirct de repede s-a dezvoltat WEB-ul Icircn 5 ani numărul serverelor a crescut de la 0

la 1500 Cinci ani mai tacircrziu numărul serverelor depăşea 7 milioane

Creşterea WEB-ului a fost fenomenală şi va urma după toate probabilităţile o

evoluţie progresivă Dacă estimările asupra numărului de consumatori şi de icircntreprinderi

on-line variează considerabil icircn funcţie de pieţele internaţionale experţii apreciază că icircn

anul 2000 au avut acces la WEB mai mult de 36 de milioane de cămine numai icircn SUA

Cifra este mai mică icircn Europa unde se icircnregistrează un ritm ceva mai redus de

pătrundere a calculatoarelor personale 20 de milioane de cămine icircn 2000 De asemenea

icircn Japonia mai mult de 12 milioane de familii au avut acces la WEB icircn 2000

Numărul site-urilor comerciale a depăşit 2 milioane icircn SUA şi a atins milionul

atacirct icircn Europa cacirct şi icircn Japonia (anul 2000) Adoptarea World Wide Web de către

icircntreprinderi influenţează activitatea la două nivele Icircn primul racircnd pot comunica

informaţii tranzacţionale competitiv partenerilor comerciali acesta este comerţul icircntre

icircntreprinderi La al doilea nivel icircntreprinderilor le este propusă o mai bună modalitate de

desfacere a produselor şi serviciilor către consumatori comerţul icircntreprindere-

consumatori Integrarea WEB icircn funcţiunile de comunicare internă şi externă a

icircntreprinderii (datorită implementării tehnologiilor IntranetExtranet) poate fi rezumată

ca icircn tabelul nr 71

Tehnologii WEB integrate icircn

comunicarea externă a icircntreprinderilor comunicarea internă a icircntreprinderilor

a Promovarea produselor noi documentaţie

tehnică

a Aplicaţii de baze de date icircn icircntreprinderi

b Comunicare vizuală şi promovarea

imaginii anunţuri de recrutare suporturi de

anchete interactive cu potenţialii clienţi

b Prezentarea internă a grupurilor serviciilor produselor

resurselor documentare a strategiilor şi activităţilor

c Suport tehnic şi module de formare clienţi c Partajarea resurselor disponibile munca colaborativă

d Catalog de produse şi servicii d Formare internă (suport tehnic limbaj) Activitatea de

publicare electronică prin noile instrumente media

complementarele suporturilor tradiţionale imprimate

49

Conversia informaţiilor existente permite integrarea acestei

activităţi icircn comunicarea tradiţională

Tabel nr 71 Tehnologii WEB integrate icircn funcţiunile de comunicare internă

şi externă a icircntreprinderilor

Reţeaua Internet şi sistemele EDI au modificat radical maniera de automatizare a

tranzacţiilor comerciale Prin intermediul reţelei publice generalizate folosind standarde

de comunicare icircntreprinderile icircşi reduc semnificativ costul tranzacţiilor şi au

posibilitatea să participe la tranzacţii comerciale automatizate Nu peste mult timp toate

icircntreprinderile mari mici şi medii ndash vor expedia şi vor primi cea mai mare parte a

comenzilor şi facturilor prin intermediul Internetului

Utilizarea comerţului electronic va oferi icircntreprinderilor oportunităţi de

colaborare icircntr-o manieră mai directă cu alte icircntreprinderi icircn scopul comercializării

bunurilor şi informaţiilor şi de asemenea pentru producerea efectivă a bunurilor

Principala problemă a Internetului este securitatea Internetul nu a fost iniţial

conceput pentru a asigura o siguranţă a informaţiei de-a lungul reţelei pe parcursul ei

dintre servere

Există cacircteva ldquomagazinerdquo pe WEB care folosesc programe speciale pentru

tranzacţii care ar trebui să asigure securitatea comunicării dintre client şi magazinul on-

line Cum aceste programe sunt gratuite icircn general nu reprezintă o problemă pentru

hackeri sau crackeri să le dezasambleze şi să vadă pe baza cărui algoritm de criptare

funcţionează Cei nespecializaţi icircncercă pur şi simplu prin verificarea tuturor parolelor

Conform statisticilor firmele care folosesc vacircnzarea pe Internet (inclusiv

băncile) icircnregistrează icircntre 2 şi 10 pierderi din cifra totală de afaceri din cauza

cracker-ilor şi hacker-ilor O tranzacţie din 10 este făcută de un hacker care ia marfa şi

fuge folosind datele de pe o carte de credit reală sau modificacircnd aceste date cu ajutorul

unui generator de cărţi de credit Firmele care nu verifica on-line cartea de credit sunt

cele mai afectate de această ultimă metodă

42 COMERŢUL ELECTRONIC - CONCEPT POLITICI ŞI ACTORI

Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului a antrenat accelerarea dezvoltării

schimburilor electronice inter-icircntreprinderi facilitacircnd icircn acelaşi timp şi expansiunea lor

icircn cadrul icircntreprinderilor mici şi mijlocii După unele surse americane 50 din

cheltuielile informatice şi de telecomunicaţii ale icircntreprinderilor americane au fost

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

48

41 INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC - MOTOARELESOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Povestea WWW (World Wide Web) a icircnceput de la o simplă metaforă - cea a

ţesăturii (lumea ca pacircnză de păianjen) s-a dezvoltat apoi ca un simplu serviciu de acces

la informaţii şi a sfacircrşit prin a deveni un mediu comercial extraordinar

Cacirct de repede s-a dezvoltat WEB-ul Icircn 5 ani numărul serverelor a crescut de la 0

la 1500 Cinci ani mai tacircrziu numărul serverelor depăşea 7 milioane

Creşterea WEB-ului a fost fenomenală şi va urma după toate probabilităţile o

evoluţie progresivă Dacă estimările asupra numărului de consumatori şi de icircntreprinderi

on-line variează considerabil icircn funcţie de pieţele internaţionale experţii apreciază că icircn

anul 2000 au avut acces la WEB mai mult de 36 de milioane de cămine numai icircn SUA

Cifra este mai mică icircn Europa unde se icircnregistrează un ritm ceva mai redus de

pătrundere a calculatoarelor personale 20 de milioane de cămine icircn 2000 De asemenea

icircn Japonia mai mult de 12 milioane de familii au avut acces la WEB icircn 2000

Numărul site-urilor comerciale a depăşit 2 milioane icircn SUA şi a atins milionul

atacirct icircn Europa cacirct şi icircn Japonia (anul 2000) Adoptarea World Wide Web de către

icircntreprinderi influenţează activitatea la două nivele Icircn primul racircnd pot comunica

informaţii tranzacţionale competitiv partenerilor comerciali acesta este comerţul icircntre

icircntreprinderi La al doilea nivel icircntreprinderilor le este propusă o mai bună modalitate de

desfacere a produselor şi serviciilor către consumatori comerţul icircntreprindere-

consumatori Integrarea WEB icircn funcţiunile de comunicare internă şi externă a

icircntreprinderii (datorită implementării tehnologiilor IntranetExtranet) poate fi rezumată

ca icircn tabelul nr 71

Tehnologii WEB integrate icircn

comunicarea externă a icircntreprinderilor comunicarea internă a icircntreprinderilor

a Promovarea produselor noi documentaţie

tehnică

a Aplicaţii de baze de date icircn icircntreprinderi

b Comunicare vizuală şi promovarea

imaginii anunţuri de recrutare suporturi de

anchete interactive cu potenţialii clienţi

b Prezentarea internă a grupurilor serviciilor produselor

resurselor documentare a strategiilor şi activităţilor

c Suport tehnic şi module de formare clienţi c Partajarea resurselor disponibile munca colaborativă

d Catalog de produse şi servicii d Formare internă (suport tehnic limbaj) Activitatea de

publicare electronică prin noile instrumente media

complementarele suporturilor tradiţionale imprimate

49

Conversia informaţiilor existente permite integrarea acestei

activităţi icircn comunicarea tradiţională

Tabel nr 71 Tehnologii WEB integrate icircn funcţiunile de comunicare internă

şi externă a icircntreprinderilor

Reţeaua Internet şi sistemele EDI au modificat radical maniera de automatizare a

tranzacţiilor comerciale Prin intermediul reţelei publice generalizate folosind standarde

de comunicare icircntreprinderile icircşi reduc semnificativ costul tranzacţiilor şi au

posibilitatea să participe la tranzacţii comerciale automatizate Nu peste mult timp toate

icircntreprinderile mari mici şi medii ndash vor expedia şi vor primi cea mai mare parte a

comenzilor şi facturilor prin intermediul Internetului

Utilizarea comerţului electronic va oferi icircntreprinderilor oportunităţi de

colaborare icircntr-o manieră mai directă cu alte icircntreprinderi icircn scopul comercializării

bunurilor şi informaţiilor şi de asemenea pentru producerea efectivă a bunurilor

Principala problemă a Internetului este securitatea Internetul nu a fost iniţial

conceput pentru a asigura o siguranţă a informaţiei de-a lungul reţelei pe parcursul ei

dintre servere

Există cacircteva ldquomagazinerdquo pe WEB care folosesc programe speciale pentru

tranzacţii care ar trebui să asigure securitatea comunicării dintre client şi magazinul on-

line Cum aceste programe sunt gratuite icircn general nu reprezintă o problemă pentru

hackeri sau crackeri să le dezasambleze şi să vadă pe baza cărui algoritm de criptare

funcţionează Cei nespecializaţi icircncercă pur şi simplu prin verificarea tuturor parolelor

Conform statisticilor firmele care folosesc vacircnzarea pe Internet (inclusiv

băncile) icircnregistrează icircntre 2 şi 10 pierderi din cifra totală de afaceri din cauza

cracker-ilor şi hacker-ilor O tranzacţie din 10 este făcută de un hacker care ia marfa şi

fuge folosind datele de pe o carte de credit reală sau modificacircnd aceste date cu ajutorul

unui generator de cărţi de credit Firmele care nu verifica on-line cartea de credit sunt

cele mai afectate de această ultimă metodă

42 COMERŢUL ELECTRONIC - CONCEPT POLITICI ŞI ACTORI

Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului a antrenat accelerarea dezvoltării

schimburilor electronice inter-icircntreprinderi facilitacircnd icircn acelaşi timp şi expansiunea lor

icircn cadrul icircntreprinderilor mici şi mijlocii După unele surse americane 50 din

cheltuielile informatice şi de telecomunicaţii ale icircntreprinderilor americane au fost

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

49

Conversia informaţiilor existente permite integrarea acestei

activităţi icircn comunicarea tradiţională

Tabel nr 71 Tehnologii WEB integrate icircn funcţiunile de comunicare internă

şi externă a icircntreprinderilor

Reţeaua Internet şi sistemele EDI au modificat radical maniera de automatizare a

tranzacţiilor comerciale Prin intermediul reţelei publice generalizate folosind standarde

de comunicare icircntreprinderile icircşi reduc semnificativ costul tranzacţiilor şi au

posibilitatea să participe la tranzacţii comerciale automatizate Nu peste mult timp toate

icircntreprinderile mari mici şi medii ndash vor expedia şi vor primi cea mai mare parte a

comenzilor şi facturilor prin intermediul Internetului

Utilizarea comerţului electronic va oferi icircntreprinderilor oportunităţi de

colaborare icircntr-o manieră mai directă cu alte icircntreprinderi icircn scopul comercializării

bunurilor şi informaţiilor şi de asemenea pentru producerea efectivă a bunurilor

Principala problemă a Internetului este securitatea Internetul nu a fost iniţial

conceput pentru a asigura o siguranţă a informaţiei de-a lungul reţelei pe parcursul ei

dintre servere

Există cacircteva ldquomagazinerdquo pe WEB care folosesc programe speciale pentru

tranzacţii care ar trebui să asigure securitatea comunicării dintre client şi magazinul on-

line Cum aceste programe sunt gratuite icircn general nu reprezintă o problemă pentru

hackeri sau crackeri să le dezasambleze şi să vadă pe baza cărui algoritm de criptare

funcţionează Cei nespecializaţi icircncercă pur şi simplu prin verificarea tuturor parolelor

Conform statisticilor firmele care folosesc vacircnzarea pe Internet (inclusiv

băncile) icircnregistrează icircntre 2 şi 10 pierderi din cifra totală de afaceri din cauza

cracker-ilor şi hacker-ilor O tranzacţie din 10 este făcută de un hacker care ia marfa şi

fuge folosind datele de pe o carte de credit reală sau modificacircnd aceste date cu ajutorul

unui generator de cărţi de credit Firmele care nu verifica on-line cartea de credit sunt

cele mai afectate de această ultimă metodă

42 COMERŢUL ELECTRONIC - CONCEPT POLITICI ŞI ACTORI

Dezvoltarea spectaculoasă a Internetului a antrenat accelerarea dezvoltării

schimburilor electronice inter-icircntreprinderi facilitacircnd icircn acelaşi timp şi expansiunea lor

icircn cadrul icircntreprinderilor mici şi mijlocii După unele surse americane 50 din

cheltuielile informatice şi de telecomunicaţii ale icircntreprinderilor americane au fost

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

50

consacrate icircn 1996 mijloacelor de schimburi electronice externe faţă de 5 cacirct era cu

cacircţiva ani icircnainte

Impactul cel mai important icircn ceea ce priveşte schimburile electronice este legat

de consumatori Aceasta evoluţie a fost catalizată de răspacircndirea foarte rapidă a

microcalculatoarelor icircn locuinţe (mai mult de 40 dintre locuinţele americane sunt

dotate cu un microcalculator) şi de creşterea numărului de conexiuni Internet care a

ajuns la o rată anuală de 60 pe an icircn intervalul 1995-2000

Studiile realizate de două societăţi americane de cercetare a pieţii Yankee Group

şi Forrester Research estimează că icircn anul 2000 valoarea schimburilor de bunuri

industriale şi en-gross pe Internet s-a situat undeva icircntre 64 şi 134 miliarde de dolari

Forrester avansează chiar şi o cifră pentru 2002 327 de miliarde de dolari

După OCDE pentru anul 2000 icircn SUA din volumul total al comerţului

electronic doar icircntre 2 şi 3 procente au reprezentat vacircnzările comerţului en-detail O

statistică recentă menţionează că mai mult de 86 milioane adulţi deci 17 din populaţia

americană conectată la Internet s-au pronunţat pentru cumpărături on-line37

Dacă sporirea volumului schimburilor inter-icircntreprinderi pare a fi asigurată

deoarece are implicaţii directe asupra competitivităţii vacircnzarea en-detail se află icircncă icircn

faza de tatonare Previziunile sunt icircn general optimiste (vezi tabelele 413 şi 414)

Concluzia generală este că viitorul va depinde icircn mod esenţial de ritmul evoluţiilor

tehnologice care vor permite ameliorarea performanţelor reţelei a calităţii prestaţiilor a

securităţii schimburilor electronice şi facilitatea utilizării

Tendinţele tehnologice vor fi orientate spre

uuml dezvoltarea terminalelor la cost redus şi cu utilizare simplă asemenea Network

Computer (NC) sau icircn Franţa Webphone-ul produs de Alcatel şi Matra Communication

(ce oferă acces direct la Minitel) Netbox a companiei NetGem sau utilizarea

televizorului ca terminal Internet (Web TV)

uuml dezvoltarea tehnologiilor push care permit clientului să preselecţioneze subiectele

asupra cărora doreşte să fie informat icircn mod automat

uuml dezvoltarea de noi generaţii de instrumente şi aplicaţii care simplifică securizează şi

oferă facilităţi de utilizare a Internetului (securitate motor de căutare filtrare etc)

uuml posibilitatea de a transmite imagini de bună calitate către utilizatorii la domiciliu prin

intermediul cablului TV sau de inovare a unor noi tehnici de transmisie icircn special la

nivel local

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

51

uuml mobilitate prin dezvoltarea reţelelor satelit ce asigură icircntre altele comunicaţiile Internet

oricare ar fi locul emiţătorului sau destinatarului

Succesul comerţului en-detail pe Internet va depinde de sporirea volumului

aplicaţiilor necomerciale poşta electronică constituirea comunităţilor virtuale de

interese informatizarea procedurilor administrative formări profesionale etc

Comerţul electronic este un concept foarte general şi există de mult timp O

icircncercare de definire extrem de simplă ar suna icircn felul următor comerţul electronic

presupune vacircnzarea bunurilor şi serviciilor cu ajutorul calculatoarelor şi

telecomunicaţiilor Altfel spus icircn cadrul comerţului electronic tranzacţiile sau toate

aspectele relaţiei vacircnzătorcumpărător icircmbracă formă electronică şi se fac pe suport

electronic

Din păcate această definiţie este foarte restrictivă deoarece include actul vacircnzării

unui produs icircn categoria publicaţiilor electronice Dacă se elimină vacircnzarea produsului

din definiţia comerţului electronic comerţul de bunuri fizice poate fi inclus icircn categoria

bunurilor interschimbabile cu specificaţii prestabilite

R Kolakota şi A Whinston icircl definesc ca fiind ldquoo metodă modernă de afaceri

care se adresează nevoilor firmelor pieţelor şi clienţilor prin reducerea costurilor

concomitent cu icircmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor precum şi creşterea

vitezei de oferire a acestorardquo Potrivit opiniei celor doi autori comerţul electronic

presupune cumpărarea şi vacircnzarea informaţiilor produselor şi serviciilor prin

intermediul reţelelor de calculatoare care formează aşa numita autostradă

informaţională

Dennis Geller icircnţelege prin comerţ electronic ldquocolecţia de instrumente şi practici

ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet şi care permit unei firme de a crea

icircntreţine şi optimiza relaţiile de afaceri cu alte firme şi consumatorii individualirdquo

Comerţul electronic nu reprezintă un fenomen informatic nou el a existat de mult

timp sub forma schimburilor inter-icircntreprinderi Dezvoltarea explozivă a Internetului a

generat noi valenţe pentru vacircnzările prin intermediul reţelelor informatice către

consumatori

O altă definiţie priveşte comerţul electronic ca reprezentacircnd ansamblul

schimburilor electronice legate de activităţi comerciale (figura nr 71)

FCe este comerţul

electronic

FPăreri ale

specialiştilor cuprivire la o definire acomerţului electronic

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

52

Figura nr71 Efectele comerţului electronic

Comerţul electronic acoperă atacirct schimburile informaţionale şi tranzacţiile cu

produse echipamente şi bunuri de consum curent cacirct şi serviciile informaţionale

juridice şi financiare Serviciile sociale (sănătate formare profesională) fac icircn egală

măsură obiectul comerţului electronic Mijloacele sau modurile de transmisie utilizate

sunt diverse telefon televiziune Minitel (icircn Franţa) reţele informatice Internet etc

Caracteristica lor comună constă icircn prelucrarea informaţiei digitale sub diversele ei

forme date texte sunet şi imagini

Schimburile inter-icircntreprinderi au cunoscut o amploare deosebită icircndeosebi icircn

ultimii 10 ani generacircnd importante cacircştiguri de performanţă şi productivitate pentru

icircntreprinderile beneficiare icircn special icircn ceea ce priveşte gestiunea comenzilor şi a

stocurilor

Precursorii au fost sectorul financiar cu transferurile electronice de fonduri

transmisia ordinelor şi informaţiilor financiare (Reuter) şi asociaţiile sectoriale care au

pus la punct sistemele de schimburi informatizate de date (Electronic Data Interchange -

EDI) dintre furnizori şi clienţi (automobile transporturi) Dar EDI implică şi investiţii

masive utilizarea de protocoale şi moduri de prezentare puţin accesibile non experţilor

şi modalităţi de implementare complexă Totuşi sistemele EDI reprezintă o parte

importantă a comerţului electronic

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

53

Comerţul electronic forme şi modele de afaceri

Este mult mai uşor de a icircnţelege comerţul electronic dacă plecăm de la ceea ce

icircnseamnă comerţul tradiţional şi realizăm o comparaţie a celor două tipuri de desfăşurare

a tranzacţiilor comerciale

Nrcrt

Paşi parcurşi pentru realizareatranzacţiei

Comerţul tradiţional Comerţul electronic

1 Obţinerea informaţiilor despreprodus

Reviste cataloage oferteprimite

Pagini Web cataloageonline

2 Cererea pentru achiziţiaprodusului

Formulare tipărite scrisori e-mail

3 Obţinerea aprobării Formulare tipărite scrisori e-mail4 Verificarea cataloagelor preţuri

calitateCataloage oferte Cataloage online

5 Verificarea disponibilităţiiprodusului şi primireaconfirmării preţului

Telefon fax online

6 Generarea comenzii Formular imprimat e-mail pagina Web

7 Trimiterea comenzii şi primireacomenzii

Fax poştă e-mail EDI

8 Stabilirea priorităţii comenzii - Baze de date online9 Verificarea stocului la depozit Formular imprimat telefon

faxBaze de date onlinepagina Web

10 Planificarea livrării Formular imprimat e-mail baze de dateonline

11 Icircntocmirea facturii Formular imprimat Baze de date online12 Preluarea produsului de către

transportatorFormular imprimat -

13 Confirmarea recepţiei Formular imprimat e-mail14 Trimiterea facturiiprimirea

facturiiPoşta e-mail EDI

15 Planificarea plăţii Formular tipărit EDI baze de date online16 Efectuarea plăţiiicircncasarea Poşta EDI EFT (transferul

electronic de fonduri)Tabel nr 72 - Paşii ciclului vacircnzării şi mijloacele utilizate

Relaţiile cumpărător-vacircnzător au fost icircntotdeauna marcate de contradicţii de

interese Icircn mod clasic cumpărătorii aleg furnizorii şi icirci fac să se lupte cu concurenţii lor

pentru preţuri şi servicii Vacircnzătorii pe de altă parte controlează produsele pe care le

vacircnd Internetul permite firmelor să comunice icircntr-o manieră care va transforma aceste

relaţii Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienţilor oferind produse

conform cererilor adresate Icircn acest context pot fi identificate patru forme de comerţ

electronicFForme de comerţ

electronic

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

54

uuml firmă-consumator (business ndash to ndash consumer B2C)

uuml firmă-firmă (business ndash to ndash business B2B)

uuml firmă-administraţie (business ndash to ndash administration B2A)

uuml administraţie-consumator (administration ndash to ndash consumer A2C)

Ponderea majoritară a tranzacţiilor de comerţ electronic revine formei firmă-

firmă urmat de cea firmă-consumator Toţi analiştii sunt de acord că prima formă de

desfăşurare a comerţului electronic (B2B) este o piaţă de un potenţial uriaş şi icircn continuă

dezvoltare

Se apreciază astfel că fenomenul B2B va genera icircn 2004 venituri de 48 trilioane

$ (aproximativ 53 din valoarea totală prognozată a veniturilor din comerţ electronic)

Considerăm că este o prognoză foarte optimistă ţinacircnd cont că implementarea practică

a unui asemenea mod de a efectua tranzacţii este foarte costisitoare

Figura nr 72 Tendinţe ale comerţului electronic B2B şi B2C

Structura produselor cumpărate prin comerţ electronic la nivelul anului 2000 a

fost cărţi (29) CD-uri audio (20) software (11) haine (10) produse alimentare

(10) material informatic (9) turism (9) altele (2)

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l icircnregistrează piaţa electronică

Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reacţiona la semnalele pieţii Majoritatea

operaţiilor avacircnd loc icircn timp real fie că este vorba de vacircnzări sau cumpărări de licitaţii

discount-uri pentru cantităţi mai mari sau pentru vacircnzări promoţionale design la cererea

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

55

clientului plăţi asistenţă tehnică etc avantajul strategic este considerabil faţă de

comerţul tradiţional

Nu sunt de neglijat şi celelalte avantaje pe care le oferă comerţul electronic

beneficii tangibileuuml reducerea cheltuielilor de personal (multe din activităţi se desfăşoară pe cale

electronică)

uuml reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor

care nu sunt necesare)

uuml creşterea vacircnzărilor şi a profitului (atragerea de noi clienţi)

uuml scăderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere)

uuml reducerea investiţiilor necesare (nu este nevoie de investiţii multiple pentru a fi prezent

icircn mai multe zone pe glob)

uuml creşterea eficienţei operaţiilor (pierderile de timp sunt reduse la fel pierderile din

transport sau depozitare)

beneficii intangibile (mai greu de estimat)uuml icircmbunătăţirea informaţiilor disponibile (informaţii cu un grad de acurateţe ridicat şi

reactualizate permanent)

uuml perfecţionarea instrumentelor de analiză (Olap Data Mining)

uuml icircmbunătăţirea serviciilor de garanţie acordate clienţilor (răspuns imediat la cerinţe)

uuml dezvoltarea imaginii de firmă (creşterea progresivă a percepţiei acesteia prin accesările

site-ului atacirct de clienţi cacirct şi de furnizori şi investitori)

uuml consolidarea poziţiei concurenţiale

Analizacircnd aplicaţiile curente dezvoltate pe Internet se pot identifica următoarele

modele de afaceri icircn comerţul electronic

a) Magazinul electronic (E-shop) cuprinde icircn principal o ldquovitrinărdquo de prezentare

a bunurilor şi serviciilor comercializate de o firmă Eventual el poate integra şi

modalităţi de comandă şi plată Deseori el este combinat cu canalele de distribuţie

tradiţionale Avantaje

Pentru firmă

uuml cerere crescută

uuml prezentă globală la costuri scăzute

uuml reducerea costurilor de promovare şi vacircnzare

uuml ofertă mult mai bine ldquoaxatărdquo pe clienţi

Pentru clienţi

FAvantajelecomerţuluielectronic

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

56

uuml preţ inferior ofertelor clasice

uuml posibilitate de alegere mai mare

uuml informaţii mai complete şi mai complexe

uuml facilităţi de selecţie a modului de cumpărare şi livrare

b) Aprovizionarea electronică (E-procurement) ndash reaprovizionarea şi achiziţia

de bunuri şi servicii Poate integra eventual negocierea semnarea contractelor şi munca

colaborativă la proiecte Avantaje

Pentru firmă

uuml acces la un număr mult mai mare de furnizori aflaţi şi icircn situaţie de

concurenţă

uuml diminuarea costurilor şi a icircntacircrzierilor

uuml calitate superioară

uuml optimizarea livrărilor

Pentru furnizori

uuml creşterea oportunităţilor la scară globală

uuml posibilitatea subordonării colaborative pentru icircntreprinderile mici şi mijlocii

uuml diminuarea costurilor de subordonare

c) Licitaţia electronică (E-auction) ndash vacircnzări prin licitaţie electronică folosind

mecanismele ofertei şi regulile licitaţiei tradiţionale Bunurile propuse sunt prezentate icircn

regim de multimedia şi pot fi integrate semnarea contractelor plata şi livrarea Avantaje

Pentru vacircnzători şi cumpărători

uuml globalizarea licitaţiilor

uuml eficacitate crescută

uuml reducerea icircntacircrzierilor

uuml nu necesită transportul fizic al bunurilor pacircnă la vacircnzare

uuml lichidarea surplusurilor şi a stocurilor

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) - grup de mai multe magazine

electronice care vizează sau nu un segment diferit de piaţă Pot cuprinde şi un mod de

plată comun pentru toate subcomponentele Integrează şi servicii destinate comunităţii

virtuale (răspunsurile la icircntrebările cele mai frecvente forumuri de discuţii grupuri

restracircnse de utilizatori etc) Avantaje

Pentru vacircnzători

uuml efect de antrenare datorat prezenţei numeroaselor magazine electronice

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

57

uuml diminuarea costurilor de acces la Web

uuml acces la modul de plată electronic

Pentru clienţi

uuml legături icircntre magazinele electronice (nu mai sunt necesare căutări

suplimentare)

uuml garanţia pe care o conferă operatorul comun

uuml acces facilitat de existenţa unei interfeţe comune

e) Piaţa unui terţ (Third Party Marketplace) ndash model adoptat de firmele care

doresc de exemplu să-şi externalizeze funcţia de marketing pe Internet Pot propune

diferite servicii cum sunt gestiunea imaginii de marcă gestiunea comenzilor a plăţilor

a logisticii şi asigură icircn plus tranzacţii securizate Avantaje

Pentru clienţi

uuml facilităţi de acces la cataloage electronice printr-o interfaţă unică

uuml instrumente de căutare performante

uuml securitatea tranzacţiilor

uuml garanţia operatorului

Pentru furnizori

uuml acces la tehnologii avansate icircn materie de cataloage electronice

uuml diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice

f) Comunităţi virtuale (Virtual Communities) - platforme ce permit partajarea icircn

comun a informaţiilor icircntre membri privaţi sau parteneri comerciali

Avantaje

Pentru firme

uuml acces centralizat la informaţii sectoriale

uuml creşterea volumului de afaceri

uuml ldquoapropiereardquo clienţilor

uuml diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirectă realizată de

operatorul platformei

După cum se observă comerţul electronic acoperă atacirct schimburile

informaţionale şi tranzacţiile cu bunuri cacirct şi serviciile financiare juridice servicii de

consultanţă şi cele de pregătire profesională

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

58

Figura nr 73 Arhitectura serviciilor propuse pe pieţele electronice

Icircntreprinderea şi comerţul pe internet

Reţeaua Internet WEB-ul comerţul electronic reprezintă adevărate provocări

pentru mediul afacerilor Specialişti icircn domeniul tehnologiei informaţionale (Douglas

Aldrich vicepreşedinte şi director icircn tehnologia informaţiei globale la AT Kearney

firmă de consultanţă icircn management) consideră că icircn cadrul organizaţiilor nu a fost

dezvoltată deocamdată o cultură care să asigure exploatarea oportunităţilor oferite de

aceste tehnologii la nivel maxim Majoritatea companiilor sunt convinse că alinierea la

Internet nu icircnseamnă mai mult decacirct un site WEB prin care icircşi vacircnd produsele şi-şi

prezintă informaţiile Aşadar ele aplică o ldquopojghiţărdquo subţire de tehnologie

informaţională orientată spre client peste o organizare şi o mentalitate icircn afaceri

icircnvechită De fapt tehnologiile bazate pe Internet trebuiesc folosite icircn schimbarea

modului de organizare al companiilor icircn legăturile cu clienţii furnizorii partenerii şi

angajaţii Companiile suferă un proces de transformare devenind organizaţii bazate pe

valoare

Icircntreprinderile caută icircn permanenţă soluţii care să le ofere posibilitatea

deschiderii pe pieţele electronice Icircn tabelul 74 sunt inventariate 20 de motive pentru

care icircntreprinderea trebuie să-şi facă simţită prezenţa pe WEBMotive Oportunităţi

1 Pentru a-şi face simţităprezenţa conform principiuluildquoEşti pe WEB deci exişti rdquo

Prin Web s-a conturat o adevărată comunitate de afaceri (cifrată de IDCResearch icircn martie 1998 la 68 milioane de persoane cu acces la WEB) ceoferă oportunităţi nelimitate

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

59

2 Pentru a comunica ldquoComunicipe WEB deci exişti rdquo

Contacte de afaceri la costuri minime on-line 24 de ore din 24 de oresimplu şi eficient

3 Pentru a oferi informaţii deafaceri ldquoOferi informaţii decifaci afaceri rdquo

Cataloage de genul Paginilor Aurii oferă informaţii complete despre firmămodalităţi de contact sediu telefon instrumente de plată acceptate icircnafaceri acţiunile firmei cotaţii bursiere etc

4 Ameliorarea serviciilor cătreclienţi ldquoClientul nostru conducefirmardquo

Formulare on-line cu ajutorul cărora clienţii comandă sau generează ocăutare prin care află dacă articolul căutat se află icircn stocul firmei

5 Pentru a trezi interesul Datorită informaţiilor prezentate pe pagina WEB orice persoană fizică saujuridică cu acces la Internet este un potenţial client

6 Publicarea informaţiilor lamomentul oportun

Informaţii complete avizate spre publicare icircn momente ldquocheierdquo pentruactivitatea icircntreprinderii

7 Pentru a comercializa propriileproduse şi servicii

Posibilităţi de comercializare 24 de ore din 24 de ore 7 zile din 7 zile pesăptămacircnă icircn condiţiile icircn care clienţii au toate informaţiile despre firmă şiprodusele sau serviciile acestora

8 Pentru a oferi facilităţimultimedia

WEB permite adăugarea de fişiere de sunet imagine şi video paginii WEBmult mai convingătoare decacirct orice publicaţie clasică Ex simulăriprezentări on-line pentru companiile de divertisment

9 Pentru a pătrunde pe cea maiextinsă piaţă

Utilizarea WEB reprezintă cea mai extinsă piaţă demografică disponibilăde la copii absolvenţi de liceu studenţi şomeri pacircnă la persoane cu succesicircn lumea afacerilor

10 Pentru a răspunde laicircntrebările puse frecvent

Publicarea informaţiilor pe paginile WEB şi oferirea de modalităţi decăutare clienţilor elimină bariere neprevăzute icircn calea afacerilor

11 Pentru a rămacircne icircn contact cupropriii agenţi

Agenţii de pe teren se pot informa interactiv asupra ultimelor evenimentepetrecute la firmă

12 Deschidere pe pieţeleinternaţionale

Costuri minime pentru comunicarea internaţională acces la informaţii latarife telefonice locale

13 Pentru a schimba rapidinformaţiile publicate

Conţinutul publicaţiilor electronice poate fi modificat imediat icircn funcţie denecesităţi Pagina WEB poate fi completată de o bază de date ce poate fimodificată oricacircnd

14 Pentru a fi activ 24 de ore pezi

Diferenţele de fus orar nu mai reprezintă un impediment icircn calea afacerilorinternaţionale Paginile WEB deservesc clienţii on-line Această facilitateaduce multiple avantaje icircn faţa concurenţei

15 Pentru a avea un feedback dela clienţi

Prin intermediul unui formular incorporat icircn pagina WEB firma aflăinformaţii preţioase fără costurile unei corespondenţe clasice de afaceri

16 Testarea pieţei pentruprodusele şi serviciile noi

Lansarea unui produs sau serviciu nou pe piaţă necesită costuri importanteuneori Firma prezentă pe WEB ştie ce doresc cei care-i vizitează site-ulcategoria de clienţi care formează segmentul de piaţă cel mai reprezentativDe asemenea ea ştie unde şi cum trebuie să-şi poziţioneze produsul sauserviciile pe piaţă

17 Pentru a fi cuplat la mediulmijloacelor de comunicare icircnmasă

Pagina WEB deţine şi imagini digitale textul poate fi editat şi publicat latermene precise

18 Pentru a pătrunde icircndomeniul educaţiei şi al tinerilor

Majoritatea universităţilor oferă studenţilor acces le Internet Oferte decărţi cursuri modă artă sport divertisment deschid noi oportunităţi deafaceri Piaţa celor sub 25 de ani care sunt prezenţi on-line este icircn continuăcreştere

19 Pentru a pătrunde icircn domeniispeciale de interes

Internet-ul nu este numai comunitatea informaticienilor ci şi a celor cu unhobby sau cu o pasiune reproduceri de artă lecţii de zbor muzică etc

20 Pentru a servi piaţa locală Practica unor politici de marketing favorabile clienţilor locali poate aduce

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

60

cacircştiguri importante pe acest segment de piaţă ex fidelizarea clienţilorTabel nr 74 - 20 motive pentru ca firmele să fie prezente pe WEB

Condiţiile necesare integrării comerţului electronic icircn businessul firmei sunt

1 Costuri reduse de dezvoltare şi gestiune a site-urilor Internet comerciale Pacircnă

recent majoritatea icircntreprinderilor trebuiau să cheltuiască sute de mii de dolari pentru

constituirea site-urilor comerciale O parte din aceste cheltuieli erau ocazionate de plata

licenţelor pentru software specializat O altă parte mai importantă derivă din costurile

serviciilor de consultanţă pentru implementarea codurilor destinate satisfacerii cererilor

clientului Deci icircntreprinderile au nevoie de software ieftin şi de programe utilitare care

să icircmbunătăţească procedurile de dezvoltare icircncărcarea modificărilor şi gestiunea

continuă a conţinutului şi a datelor site-ului ndash totul cu o investiţie de mică amplitudine

care poate să crească pe măsură ce sporeşte activitatea lor pe Internet

Icircn unele cazuri soluţiile de găzduire partajată pot reduce la minim cheltuielile Icircn

asemenea scenarii un furnizor de servicii Internet administrează site-uri multiple printr-

o singură configuraţie

2 Integrarea simplificată cu sistemele existente Site-urile Internet cu capacitate

comercială sunt actualizate periodic presupun modificarea datelor rezultante din

activităţile comerciale desfăşurate de icircntreprindere Acestea au nevoie de metode simple

de implementare a sistemelor care reflectă inventarul său procedacircnd la icircnscrieri icircn

sistemele contabile icircn care sunt urmărite comenzile

3 Urmărirea flexibilă a plăţilor Icircntreprinderile şi consumatorii utilizează norme ce

garantează securitatea plăţilor pe Internet Ei au nevoie de soluţii care să le permită

plăţile dintre icircntreprinderi şi plăţile dintre icircntreprinderi şi consumatori

4 Acces securizat Securitatea este problema cea mai actuală deoarece afectează

numeroase aspecte ale soluţiilor comerciale Internet Icircntreprinderile au nevoie de site-uri

securizate icircn care pot să controleze accesul consumatorilor a partenerilor comerciali şi a

administratorilor

5 Prelucrarea simplă necostisitoare şi compatibilă EDI a documentelor

comerciale Icircntreprinderile au nevoie de o administrare eficientă şi de icircmbunătăţirea

comunicării cu alte societăţi Pentru aceasta trecerea la Internet nu implică sfacircrşitul

sistemelor EDI Icircntreprinderile au nevoie de compatibilitate cu sistemele EDI

tradiţionale care garantează integritatea funcţionării lor

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

61

6 Gestiunea conţinutului dinamic promoţional şi navigabil al site-urilor

Icircntreprinderile trebuie să poată administra cataloagele electronice ce afişează ofertele de

produse şi servicii către clienţi icircntr-o manieră clară convingătoare şi structurată pentru

toate cercetările posibile Icircn cadrul consumului de masă conţinutul site-ului trebuie să

fie puternic promoţional şi să fie subliniat preţul produselor sau serviciilor De asemenea

trebuie să permită personalizarea produsului sau serviciului pe care-l oferă

7 Tranzacţii contextuale pentru intervenţii on-line Specialiştii icircn marketing au

nevoie de instrumente simple care le permit să incorporeze icircn orice context informaţii

asupra produselor şi comenzilor

8 Soluţii normative Icircntreprinderile pot investi icircn platforme şi protocoale deschise şi

standardizate icircn scopul reducerii riscurilor şi asigurării unei interoperabilităţi maxime

icircntre diferitele componente ale unui sistem complex

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I Tratate şi monografii1 Anderson P (2007) - What is Web 20 Ideas technologies and implications foreducation2 Little Arthur D (2006) - Ce este Web 20 supliment al revistei Comunicaţii Mobilenr 12 din decembrie3 Musser J (2006) - Web 20 Principles and Best Practices OReilly Radar4 OReilly T (2005) - What Is Web 20 - Design patterns and Business Model for thenext Generation of Software OReilly Network5 OReilly T (2006) - Web 20 Compact Definition Trying Again OReilly Radar6 OReilly T (2007) - The future of Web 20 OReilly Radar7 wwwwikipediaorg cu articolul despre Web 20

TEST DE AUTOEVALUARE

1 Modele de afaceri din perspectiva comerţului electronic care se potriveşte icircnsectorul educaţional

62

2 Comerţul economic avantaje şi dejavantaje

TEMĂ DE REFLECŢIE

Posibilităţile de creştere economică icircn plin regres economic

MODELE DE IcircNTREBĂRI

1 Rezultatele integrării web-ului icircn funcţiunea de comunicare internă a icircntreprinderiisunta Promovarea de produse noib Promovarea imaginiic Suport tehnic şi module de formare clienţid Catalog de produse şi serviciie Prezentarea internă a grupurilor serviciilor şi produselorf Aplicaţii de baze de date icircn organizaţieg Partajarea resurselor disponibile munca colaborativă

2 Succesul comerţului en-detail pe Internet depinde de sporirea volumului următoarelorcomponentea Poşta electronicăb Constituirea comunităţilor virtuale de interesec Informatizarea procedurilor administratived Evoluţia domeniului TICe Gradul de instruire al utilizatorilor

3 Precursorii schimburilor inter-icircntrepinderi sunta Transferul electronic de fondurib Transmisia ordinelor şi informaţiilor financiarec Societăţile de curierat rapid

4 Care dintre următoarele beneficii tangibile revin comerţului electronic

63

a Reducerea cheltuielilor de personalb Reducerea costurilor proceselor de informarec Scăderea costurilor de operared Consolidarea poziţiei financiaree Icircmbunătăţirea informaţiilor disponibilef Dezvoltarea imaginii firmei

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) c) 2 d) 3 a) 4) e)

• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

63

a Reducerea cheltuielilor de personalb Reducerea costurilor proceselor de informarec Scăderea costurilor de operared Consolidarea poziţiei financiaree Icircmbunătăţirea informaţiilor disponibilef Dezvoltarea imaginii firmei

RĂSPUNSURI LA IcircNTREBĂRI

1 a) c) 2 d) 3 a) 4) e)

• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ