curs agent securitate
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Curs agent securitate
1/73
t
$c.
SALT
TNCERC
s.R.L.
CENTRU
DE
EVALUARE
A
COMPETENTELOR
PROFESTONALE
J09lIl2AnW4
C.U.I^
fiA77238
BRAILA
srt. Rosiorilor
m.13,
bl. A33,
ap.lZ
Telefon
07441367211,
Telefo#Fax
0339401790,
enrail:
www.evaluareb'r.ro
SUPORT
DE
CURS
PENTRU
CALIFIGARE
IN
OCUPATIA
^A-;r\tT
DESECURITATL
)f:j
7r \rL
COD
NOMENCLATOR
OCUPATII
:
5{69-{'3
coD
cOR:5{6901
-
7/24/2019 Curs agent securitate
2/73
MODULUL
1
PREGATIRE
GENERALA
TEMA NR.
1
-
DREPTURILE
$l
LIBERTATILE
CETATENE$TI
Drepturile
gi
libertatile
cetilenegti sunt
consfin$te
prin
Constitu$a
Romdniei,
Capitolul
ll
incepAnd
cu art22-art.53
Dreptut
ta viata
gi
la
integritatefiica
9i
psihica
-
Dreptul
la viata,
precum
gi
dreptul
la
integritate
fizica
gi psihica
ale
persoanei
sunt
garantate.
-
Nimeni
nu
poate
fi supus
torturii
gi
nici
unui
fel de
pedeapsa
sau
de
tratament
inuman
ori
degradant.
- Pedeapsa
cu moartea
este
interzisa.
Li
bertatea
i
nd
ivid u
al
a
- Libertatea
individuala
gi
siguranta
persoanei
sunt
inviolabile.
-
Perchezitionarea,
retinerea
sau
arestarea
unei
persoane
sunt
permise
numai
in
cazurile
9i
cu
procedura
prevazute
de
lege.
-
Retinerea nu
poate
depasi
24
de
ore..
Dreptul la aparare
-
Dreptul la aparare
este
garantat.
-
in
tot
cursul
procesului, partile au dreptul
sa
fie
asistate de
un
avocat,
ales
sau
numit din oficiu.
Libera
circulatie
-
Dreptul
la libera circulatie,
acestui
drept.
in tara
gi
in strainatate,
este
garantat
Legea
stabileste
conditiile
exercitarii
-
Fiecarui
cetatean
ii
este
asigurat
dreptul
de
a-si
stabili
tara, de
a emigra,
precum
gi
de a
reveni
in
tara.
Viata intima, familiala
gi
privata
- Autoritatile
publice
respecta
qi
ocrotesc
viata
intima,
familiala
9i
privata
-
Persoana
lizicaare
dreptul
sa dispuna
de
ea insasi,
daca nu
incalca drepturile
Ei
libertatile
altora,
ordinea
publica
sau bunele
moravuri.
I nviolabilitata
domici
li ul
ui
Domiciliul
gi
resedinta
sunt
inviolabile
Nimeni
resedinta unei persoane fara
invoirea
acesteia-
Secre
t
u I
co respo
nd
en tei
-
Secretul
scrisorilor,
al
telegramelor,
al
altor
trimiteri
mijloace
legale
de
comunicare
este
inviolabil.
Li
bertatea
co n stii
ntei
postale,
al
convorbirilor
telefonice
gi
al
celorlalte
-
Libertatea
gindirii
gi
a op$niilor,
precum
qi
libertatea
credintelor
religioase
nu
pot
fi ingradite
sub
nici
o
forma.
Nimeni nu
poate
fi
constr6ns
sa
adopte
o opinie
ori
sa
adere
la o credinta
religioasa,
contrare
conMngerilor
sale.
-
Libertatea constiintei
este
garantata;
ea trebuie
sa se
manifeste
in spirit
de toleranta
9i
de respect
reciproc.
Li
bertatea
de
exprimare
-
Libertatea
de
exprimare
a
gindurilor,
a
prin
viu
grai,
prin
scris,
prin
imagini,
prin
inviolabile.
Dreptul
la informatie
domiciliul
sau
resedinta
in orice
localitate
din
nu
poate
patrunde
sau
ramane
in
domiciliul
ori in
- Dreptul
persoanei
de
a avea
acces
la orice
informatie
de
interespublic
nu
poate
-
Autoritatile
publice,
potrivit
competentelor
ce
le revin,
sunt
obligate
sa asigure
cetatenilor
asUpra
treburilor
publice
9i
asupra
problemelor de interes
personal.
Dreptul
la invatatura
-
Dreptul la invatatura
este
asigurat
prin
invatam3ntul
general
obligatoriu,
prin
invatamAntul
liceal
9i
prin
cel
profesional,
prin
invatamdntul
superior,
precum
gi prin
alte
forme
de
instructie
9i
de
perfectionare
gi
se
desfigoard
in
limba
rom6ni,
limba
maternd
sau
o limba
de circulalie
universald,
Accesul
la
cultura
-
Accesul la
cultura
este
garantat, in conditiile
legii-
-
Libertatea
persoanei
de
a-si deanolta
spiritualitatea
gi
de a
accede
la valorile cultuni
nationale
9i
universale nu
poate
fi ingradita.
Dreptul Ia ocrotirea sanatatii
-
Dreptul la
ocrotirea
sanatatii
este
garantat.
-
Statul este
obligat sa
ia masuri
pentru
asigurarea
igienei
Ei
a
sanatatii
publice.
opiniilor
sau
a
credintelor
gi
libertatea
creatiilor
de orice
fel,
sunete
sau
prin
alte
mijloace
de
comunicare
in
public,
sunt
fi ingradit
informarea
corecta
a
-
7/24/2019 Curs agent securitate
3/73
J
Dreptul
la
mediu sana{os
-
Statul recunoaste dreptul
oricarei
persoane
la
un
mediu inconjurator sanatos
gi
echilibrat
ecologic.
Dreptul
de vot
-
Cetatenii au drept de vot de
la vArsta de 18 ani, impliniti
p6na
in
ziua
alegerilor inclusiv.
Dreptul de a fi ales
-
Au dreptul de a
fi
alesi cetatenii
cu drept de
vot care au implinit 18 ani in ziua alegerilor,
daca nu le
este
inteaisa
asocierea
in
partide
politice.
Dreptul de
a
fi ales
fn
Parlamentul
European
- in conditiile aderarii Romiiniei
la Uniunea Europeana,
cetatenii
romAni au
dreptul de
a
alege
qi
de a
fi
alesi
in
Parlamentul European.
Li
bertatea
intruni ri
lo
r
-Mitingurile, demonstratiile,
procesiunile
sau orice alte
intruniri sunt libere
gi
se
pot
organiza
9i
desfasura numai
in mod
pasnic,
fara nici un fel
de arme.
Dreptul
de
asciere
- Cetatenii se
pot
asocia liber
in
partide
politice,
in sindicate,
in
patronate
gi
in alte forme de
asociere.
Munca
gi
prot*tia
sciala
a muncii
-
Dreptul
la
munca
nu
poate
fi
ingradit. Alegerea
profesiei,
a
meseriei sau
a
ocupatiei,
precum
gi
a
loculuide
munca este libera.
- Salariatii au dreptul la
masuride
protectie
sociala.
-
Durata normala a zilei de
lucru este,
in
medie, de cel mult 8
ore.
- La munca egala, femeile
au salariu egal cu barbatii.
Interzierea mu nci
i
fortate
- Munca fortata este intezisa.
Dreptul la
greva
-
Salariatii
au
dreptul
la
greva
pentru
apararea intereselor
profesionale,
economice
gi
sociale.
Dreptul
de
proprietate
privata
-
Dreptul
de
proprietate, precum
gi
creantele asupra statului,
sunt
garantate.
-
Proprietatea
privata
este
garantata
gi
ocrotita in mod egal de lege,
indiferent
de
titular.
Libertatea economica
-
{ccesul
liber
al
persoanei
la o activitate economica,
libera
initiativa
gi
exercitarea acestora
in
conditiile legii sunt
garantate.
Dreptul
Ia mostenire
- Dreptul la mostenire este
garantat.
Nivelul
de trai
-
Statul este obligat sa
ia
masuri de dezvoltare
economica
gi
de
protectie
sociala,
de
natura
sa asigure
cetatenilor un nivel de
trai decent.
Dreptul de
petitionare
-
Cetatenii
au dreptul sa se
adreseze autoritatilor
publice prin
petitii
formulate
numai in
numele
semnatarilor.
Dreptul
per&anei
vatamate de
o
autoritate
publia
-
Fersoana
vatamata intr-un drept al
sau ori intr-un
interes legitim, de
o
autoritate
publica,
printr-un
act
administrativ
sau
prin
nesolutionarea
in termenul
legal
a
unei cereri,
este indreptatita
sa
obtina
recunoasterea
dreptului
pretins
sau a interesului
legitim, anularea actului
gi
repararea
pagubei.
Restrengerea
exercitiului unor drepturi
sau
al unor libertati
:
Exercitiul
unor drepturi sau
al unor libertati
poate
fi
restrAns
numai
prin
lege
gi
numai
daca se
impune, dupa caz,
pentru:
apararea securitatii
nationale,
a
ordinii,
a sanatatii ori
a
moralei
publice,
a
drepturilor
gi
a
libertatilor cetatenilor,
desfasurarea
instructiei
penale; prevenirea
consecintelor
unei
calamitati naturale, ale unui
dezastru ori ale
unui sinistru
deosebit de
grav.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
4/73
TEMA NR.2
-
NOTIUNILE
DE PATRIMONIU
9l
DREPT
DE
PROPRIETATE
2.1. Dreptul
de
proprietate
privata
este
garantat
prin
art.44
al Constitu$ei
Rominiei
astfel
:
(1)
Dreptul
de
proprietate,
precum
gi
creantele
asupra
statului, sunt
garantate.
Continutul
9i
limitele
acestor drepturi
sunt stabilite
de
lege.
(2)
Proprietatea
privata
este
garantata
9i
ocrotita
in
mod egal
de
lege,
indiferent de
titular.
Cetatenii
straini
gi
apatrizii
pot
dobindi
dreptul
de
proprietate
privata
asupra
terenurilor
numai
in
conditiile
rezultate din aderarea
RomAniei
la
Uniunea
Europeana
gi
din alte
tratate
internationale
la
care
Romania este
parte,
pbaza
de reciprocitate,
in conditiile
prevazute
prin
lege organica,
precum
9i
prin
mostenire
legala.
(3)
Nimeni
nu
poate
fi
expropriat
dec2t
pentru
o
cauza de utilitatepublica,
stabilita
potrivit
legii, cu
dreapta
gi
prealabila
despagubire.
(4)
Sunt
interzise nationalizarea
sau
orice
alte
masuri
de trecere
silita
in
proprietate
publica
a
unor
bunuri
pe
Mza
apartenentei
sociale,
etnice,
religioase,
politice
sau
de alta natura discriminatorie
a
titularilor.
(5)
Pentru lucrari
de interes
general,
autoritatea
publica poate
folosi
subsolul
oricarei
proprietati
imobiliare,
cu
obligatia
de
a
despagubi
proprietarul
pentru
daunele
aduse
solului,
plantatiilor
sau
constructiilor,
precum gi pentru
alte
daune imputabile
autoritatii.
(6)
Despagubirile
prevzute
in alineatele
(3)
qi
(5)
se
stabileSc
de comun
acord cu proprietarul sau,
in
caz de divergenta,
prin
justitie.
(7)
Dreptulde
proprietate
obliga
la
respectarea
sarcinilor
privind
protectia
mediuluiqi asigurarea
bunei
vecinatati,
precum gi
la
respectarea
celorlalte
sarcini care,
potrivit
legii
sau
obiceiului,
revin
proprietarului.
(8)
Averea
dob6ndita
licit nu
poate
fi confiscata-
Caracterul
licit
al dobindirii
se
prezuma.
(9)
Bunurile
destinate,
folosite sau
rezultate
din infradiuni
ori
contraventii
pot
fi confiscate
numai
in
conditiile
legii.
Dreptul
de
proprietate
este
un
drept
fundamental
intr-un
stat de
drept. Potrivit
prevederilor
art.
480 C.
civ.
"'proprietatea
este dreptul
ce
are cineva
de
a
se bucura
gi
a
dispune
de un lucru in
rnod exclusiv
gi
absolut, insa
in limitele
determinate
de
lege"
Domeniile
in
care se exercita
dreptul
de proprietate
sunt domeniul
public
Ai
domeniul
privat.
Apar[in
domeniului
serviciului
public.
iinanO
seama
de
titularul
acestuia
public
bunurife
care sunt afectate
z.z. RAsputrtDERlLE
AGENTILoR
DE
sEcuRlrATE
PRlvlND
RESeEcTAREA
gr
RpAnnnen
enoenterAltt
Principalul act
normativ
ce
guverneaza
problematica in domeniu
este Legea
nr 333/2003
{si
HG
3A1/2012\
privind
paza
bunurilor,
valorilor
gi protedia
persoanelor,
unde
sunt
prevazute
in mod expres
drepturile
gi
obligatiile
personalului
de
paza
privind
respectarea
9i
apararea
proprietatii.
Astfel,
conform aft.
47 din Legea
nr.
333120O3,
personalul
de
paza
este obligat
sa
cunoasca
9i
sa
respecte
indatoririle
ce
ii
revin fiind
direct raspunzator
pentru
paza
9i
integritatea obiectivelor,
bunurilor
gi
valorilor incredintate.
Z-Z.t-
in timpul
executarii
serviciului
personalul
de
paza
are in
principal
urmatoarele
responsabilitati:
-sa
cunoasca
locurile
gi
punctele
vulnerabile
din
perimetrul
obiectivului
pentru
a
preveni
producerea
oricaror
fapte de natura
sa aduca
prejudicii
unitatilor
pazite;
-sa
pazeasca
obiectivele,
bunurile
gi
valorile
nominalizate
in
planul
de
paa
9i
sa asigure
rgT::ffi::r::"J,i
obiectiv
in
conrormitate
cu
regtementarite
regale
si
cu dispozitiite
interne,
sa efectueze controlul
la intrarea
gi
iesirea
din incinta
unitatii a
persoanelor,
mijloacelor de
transport,
materialelor, documentelor
gi
altor
bunuri;
-sa nu
permita
accesul
in obiectivele
pazite
persoanelor
aflate
in
stare de ebrietate;
-szt
opreasca
gi
sa legitimeze
persoanele
despre
care
exista date
sau indicii
ca au
savarsit
infracliuni sau alte
fapte ilicite
in obectivul
pazit,
pe
cei
care
incalca
normele
interne stabilite
prin
regulamente
proprii;
-sa
incunostiinteze
de
indata conducerea
unitatii
gi pe
seful
sau ierarhic
despre
producerea
oricarui eveniment
in timpul executarii
serviciului
gi
despre masurile
luate;
-
7/24/2019 Curs agent securitate
5/73
5
-ln
caz de avarii
produse
la'instalatii,
conducte sau rezeryoare
de
apa,
de
combustibil ori
de
substante
chimice,
la
retele electrice
sau telefonice
gi
in
orice
alte
imprejurari care sunt
de
natura
sa
produca
pagube,
sa
aduca
de
indata
la
cunostinta celor
in
drept
asemenea
evenimente
qi
sa
ia
primele
masuri
imediat dupa constatare;
-in
caz de
incendiu sa ia imediat
masuri de stingere
gi
de salvare
a
persoanelor,
a bunurilor
9i
a
valorilor,
sa sesizeze
pompierii
gi
sa anunte conducerea
unitatii beneficiare
gi
politia.
in
concluzie, personalul
de
paza
-
prin activitati specifice-
va
asigura, conform obligatiilor
gi
raspunderilor
ce ii revin din dispozitiile
art. 48 din
Legea nr. 333/2003,
cunoasterea tuturor locurilor
gi
situatiilor
de
risc
pentru prevenirea producerii
oricaror
fapte
infractionale
contra
patrimoniului
prevazute
in actele normative
in vigoare.
2.2.2.Contraventii
pretabile
a
fi
savarsite
de
catre
personalul
de
paza
ti
mdul
de
sanctionare a acestora
Constituie contraventie
la Legea Nr.
333/2003 urmatoarea
fapta, daca nu este savarsita
in
alte
conditii
incat
potrivit
legii
penale
sa
constituie.infracliune:
incalcarea
de
catre
personalul
de
paza
a
obligatiilor
prevazute
la art. 48
din
Legea
nr. 333/2003.
lndeplinirea
corecta a indatoririlor
de serviciu
asigura buna desfasurare
a
activitatii
de
serviciu
;
faptele
de
incalcare
a
acestor indatorirl
prezinta
pericolsocialgi
atunci
cind
sunt savarsite
din
culpa.
Ca urmare,
constituie contraventie
de
incalcare
a
obligatiilor
de
seruiciu:
-neirdeplinirea
din culpa
de catre un agent
de securitate
a unei indatoriri de
serviciu;
daca s-a cauzat o
tulburare a
bunului mers al
activitatii dintr-un
obiectiv sau
o
paguba
patrimon
iului
aoestuia;
-indeplinirea
ei defectuoasa,
daca
s.a cauzat o
tulburare
a
bunului
mers
al activitatii
dintr-
un
obiectiv
sau
o
paguba
patrimoniului
acestuia
Neindeplinirea unei indatoriri
de
serviciu
sau
indeplinirea
in
mod defectuos
a
unei
asemenea
indatoriri
poate prezenta
forme
concrete
variate in
functie de
specificul fiecarui
obiectiv,
precum
9i
in
functie
de
sfera
qi
natura indatoririlor
de serviciu ale
agentului de securitate.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
6/73
6
TEMA
NR.3
-
COMUNICAREA
IH.RCTIvITATEA
DE
SECURITATE
pRtNctpALELE
REGULT
gt
NORME
DE
COMPORTAMENT
ALE
PERSONALULUI
DE
SECURITATE
in
conformitate
cu
prevederile
LegiilS/1996
gi
ale
0.U.G-16112OAO,
societatile
de
Wza
au multiple
atributii care
in
totalitate
se
exercita
in relatia
directa
cu
personalul
beneflciarilor
gi
cu
publicul.
Ele
coopereava
atat cu
organe ale statului cat
gi cu insitutii
private pentru indeplinirea atributiilor
ce
le
revin, bineinteles
in
limita atributiilor
legale,
avand
drept
scop, atat
ocrotirea
bunurilor
publice
9i
private,
cat
gi
a
persoanelor.
Societatile
de
paza
prin
modul
ln
care
sunt
organizate
gi
isi desfasoara
aetivitatea,
au creat
conditiile
unei adevarate
profeiuni;
iar
personalul
incadrat
in
aceas{a
este
gi
va
deveni
in
timp,
un
personal
calificat,
acumuland
un
bagaj
de
cunostinte
profesionale,
priceperi
gi
deprinderi
indispensabi
le
prestarii
unui servici
u
public.
POLTTETEAAGENTLU|
DE
SECURITATE
9l
RELATIILE
DE
SERVICIU
Meseria
de
agent
de
securitate
este formata
din
obligatii
profesionale
extrem
de
variate
9i
imprevizibile. Pentru
a
putea
face
fata el trebuie
sa stapaneasca
un
bagaj de
cunostinte
(profesionale
gi
de
cultura
generala)
vaste
gi
experienta
de viata
gi profesionala,
care
sa-i
permita
sa
rezolve
cu
competenta
9i
raspundere,
toate situatiile relationale in care
intra.
In
acelasi
tirnp
morala
statului
de drept
obliga
pe
agentul
de
securitate,
ca
ln
indeplinirea
atributiilor de
serviciu
sa respecte
cu strictete
o
serie
de
principii
gi
norme,
printre
care
amintim:
Principiul
iqalitatii
Potrivit
acestui
principiu,
toate
persoanele
fizice
gi
juridice
trebuie
sa
respecte
legile
tarii.
Astfel,
agentul
de
securitate
gi
garda
de
corp treh.rie
sa-gi
incadreze
intreaga
lor
activitate
9i
comportare
in limitele
actelor
normative
in
vigoare,
iar
pe
de
alta
parte,
sa solicite acest
luctu
tuturor
persoanelor
cu care
vin
in
contact.
Personalitatea
agentului
de secrrritate
Personalitatea
mmplexa,
constructiva
a agentului
de securitate
se
manifesta
9i
se
verifica
cel
rnai
sigur
pe
timpul
indeplinirii
atribr-rtiilor
de
serviciu,
familie, in
societate,
intrucat
aceata
trgbute
inteleasa atat
ca
un
sistem
de
calitati morale
care
il
releva
pe
om,
cat
gi
ca un siSem
de
trasaturi
psiho-fizice care il prezinta
in
calitate
de
subiect constructor de
valori
morale.
In
raporturile
de serviciu
cu
prblicul,
cu
personalul
beneflciarului
gi
al
firmei de
paza,
agentul
de securitate trehuie
sa
respecte
regulile de
politete,
care
sunt
indeosebi
statornic la
poporul
nostru,
norme elernentare,
dictate
in buna
parte
de bunul
simt cetatenec.
Dintre regulile
elementare
ale
politetii
de
care
trebuie
sa
dea dovada
agentul
de
securitate
prezentam
succint
cateva
care au
importanta deosebita
in
munca
sa
astfel:
a)
salutut
agentilor
de securitate
adresat
cetatenilor,
sefilor,
colegilor,
scoate
in
evidenta
buna sa
crestere
gi
bunele
intentii,
reprezentand
iarorul
colaborarii
sau
necolaborarii,
al
sprljinului
sau
al
indiferentei,
prin
urmare este
deosebit
de
important
cum
salutam,
tonalitatea,
mimica
gi
gestica
din
timpul salutului.
b) modul
de
adresareJn-functia
oficiala
de
agent de
securitate,
problerna
adresarii
se
pune
cu
foarte
mare seriozitate
9i
responsabilitate,
indecebi
in relatiile
de
serviciu,
care
pot
fi
putemic
influentate de
acest mod strict
de
adresare.
c)
inlaturarea
stereotipurilor verbale, sa evitam
din
exprimare
formulari
lozincarde,
abtzul
de
a-djective
gi
superlative
in
caracterizarea
unor
persoane
sau
situatii.
Totodata
se impune
ca agentul
de
securitate
sa
abordeze
teme cunoscute,
folosind
expresii
potrivite,
evitandu-se
formele
de inlocuire
on
argou.
d)
politetea
exprimata
prin
gesturi
gi prin
evitarea
unor
geslurigestica este un element
speciftc
conditiei umane,
care are o
mare
relevanta in manifestarea
politetii.
Solicitudinea
agentului
de securitate
se manifesta
in exterior
prin:
-
ascr:ltarea
cu atentie
a
persoanei;
-
adresarea
de intrebari
pentru
edificare;
-
pastrarea
unel atitudini
ferme fata
de
petitionar
Aptitudinile
agentului
de securitate.
-
aptitudinea
de a invata;
-
aptitudinea de a lucra cu oamenii.
Compoftarea
in
familie
a
agentului
de securitate.
Se
va evita:
-
divergenta
metodelor educative
gi
lipsa
de
autoritate
a
parintilor;
-
atitudinea
rece-indiferenta
a
parintilor
fata de
copii
-
7/24/2019 Curs agent securitate
7/73
-
atitudinea
critica,
tiranica
a
parintilor;
-
atmosfe,ra
conflictuala
9i
perturbatiile
climatului
morai
ai
'a::
e
-
familiile
slab organizate
sau
dezorganizale.
TRASATURI
PSIHICE
DE BAZA
ALE AGENTULUI
DE SECURITATE
ATENTIA,
CURAJUL
9I
STAPANIREA
DE
SINE
Curajul
reprezinta
un
ansamblu
de
pafticularitati
psihice,
o
trasatura caracteriala
de
ordin
ralional
constand
in
capacitatea
de
infruntare
constienta
a
pericolelor
gi
de
actiune
consecventa
in
conditii
de risc
Ai
care implica
nu absenta
fricii
ci stapanirea
9i
dapasirea
ei
Curajul rezultat
ai
unei
temeinice educatii
gi
al
unei
pregatin
intelectuale
corespunzatoare,
nu
trebuie
confundat
cu acel
rcuraj
pornit
din furie
gi
irationalitate.
Acolo unde
inteligenta
9i
judecata
sunt
absente,
poate
duce
adesea
la
luarea
unor hotarari
9i
masuri
gresite-
Curajul
ca
trasatura
morala
de baza
al agentului
de
pazi,
se dezvolta
in cursul
intregii
vieti
9i
mai ales in cadrul
procesului
de
pregatire
profesionala
gi
de indeplinire
a sarcinilor
de
serviciu.
TEAMA,
PANICA,
FRICA
$I
STRESUL
Stresul
ca reactie
emotionala,
reprezinta
acea
liniste
sufleteasca,
acea agitatie
9i
framantare
interioara
care
poate
sa
apara
la
un
agent
de
paza
atunci c6nd
asupra
sa
planeaza
un
pericol
sau
c6nd se
gaseste
in
aseptarea
indeplinirii
unei
sarcini
de serviciu
cu un
anumit
grad
de dficultate
9i
mai
ales cdnd
nu are
certitudinea
reusitei.
Experienta
ne invata
ca anumite
deprinderi
de viata
sau de
munca
pot
ajuta la
stapanirea
sau
diminuarea
stresului.
Se
poate
ealimina
tensiunea
prin
exercitii
fizice
dar alegand
o disciplina
care
va
place
pentru
a
nu forta
lucrurile.
Activltatile
cele mai
eficiente
contra
stresului
sunt cele
care
intensifica
bataile
inimii, care
fac sa
lucreze
plamanii
gi
care
ne
determina
sa
transpiram.
Teama
este
o
reactie
emotionala
mai
accentuata
decat
nelinistea,
exteriorizata
in
cele mai
multe
cazuri
printr-o
stare
apasatoare.
Teama
poate
capata
un caracter
pronuntat
cAnd agentul
de
paza
nu
dispune
de
suficente
cunostinte
cunostinte
in
domeniul sau
de
activitate,
de
o
stare
morala
buna.
Frica
este o stare
emotionala
cu consecinte
dezorganizatorice
asupra
proceselor
psihice,
care
pa;alizeazacapadtatea
omului
de a reactiona
adeo/at,
care survin
cind
agentul de
paza
ajunge
intr-o
situatie
primejdioasa,
tara a
fi
pregatit.
Panica
este una dintre
cele
mai
negative
forme de
manifestare
a
fricii, in cadrul
efectivelor
de
agenti
de
paza
in timpul serviciului.
Panica este o stare
de
confuzie, de dezorientare, o
frica
impinsa
la
paroxism
in
prezenta
unui
pericol
real sau
imaginar,
o
reactie
afectiva
individuala
sau
colectiva
de
frica alarmanta,
caracterizata
prin
dezorganizari
ale conduitei,
pierderea
autocontrolului.
TEHNICI
PSIHOLOGICE
DE
INVINGERE
A FRICII,
DE
DOMINARE
A
REACTIILOR
NECONTROLATE
9l
ASTRESULUI
In
anumite
imprejurari,
teama, frica,
stresul,
panica
pe
care
le
incearca
unii agenti
de
securitate,
pot
fi
inlaturate
prin
influenta
energica
a sefului
de tura
sau obiectiv.
Pe timpul
indeplinirii
indatoririlor
de
serviciu,
ce
cuprind
stari
emotive
pronuntate,
acei
agenti
de securitate
ajunsi
in stare
de
panica,
trebuie
ca
imediat
sa
fie
izolati,
pentru
a
se
evita influenta
lor
negativa.
Sefii
au
datoria
de
a
reaiiza
un
climat
propice
recunoasteril
eventualelor
greseli
savarsite
de
agentii
de
paza
pe
timpul
indeplinirii
unor
sarci
ni
prof
esionale
deosebite.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
8/73
8
TEMA NR.4
-
SAuArerEA
$t
SEcURtTArea
iru
nauruCA
LA
SPEcIFICUL
pnesrAnn
sERVrcuLoR
DE sEcuRtrATE
pRlvnrA
REGULT
cE
TREBUTE
itrtsugtre
$t
RESPEcTATE
DE cArne
AGENTUL
DE sEcuRtrATE
pE
LrNrA
secunlrAnl
iru uuttcA
ln
tara noastrS, sindtatea
gi
securitatea
in
munci
constituie
o
problema
de stat
gi
face
parte
integranta
din
procesul
muncii,
avdnd ca
scop:
asigurarea celor
mai
bune condilii de
munca,
prevenirea
accidentelor
de
munca
gi
a
imbolnivirilor
profesionale.
ln acest domeniu,
personalul
de
paza
are
urmdtoarele
atribulii:
a) indatoriri
generale:
-
sa
cunoascd
gi
sa
respecte
integral normele
de
securitate
gi
igiena
a muncii
la
locurile
unde isi
desfSgoard
activitatea
9i
sa
contribuie
la
preintimpinarea oriciror
situa{ii
care
ar
putea
pui
in
primejdie
viata,integritatea corporala
ori
sdnitatea
oamenilor sau
bunurilor
materiale;
- sa respecte
ordinea
gi
disciplina
[a
locul
de munca
gi
prevederile
regulamentului
de ordine
interioara
din obiectivul cdruia
i
se asigura
paza.
- sa se ingrijeasca,ca
la
postul
incredintat
sa
existe
afigate la
loc vizibil, norme,
instructiuni mijloace
materiale specifice serviciului precum
gi
pentru prevenirea
gi
stingerea incendiilor.
b) indatoriri
specifice
fun4iei:
$eful
de
obi
ectiv/tura:
-
rdspunde
de
luarea
tuturor
masurilor
de sinitate
gi
securitate
in
muncd
,prevenirea
qi
stingerea
incendiilor la locul de munca
al
personalului
de
paza.
ln acest sens,seful
de otriectiv
este obligat:
-
sa
cunoasca,
sa
respecte
qi
sa
pretindd
la
agenlii de securitate
cunoagterea
gi
respecta
normelor
de
sdnitate
gi
securitate
in munci,
pentru
prevenirea
accidentelor
gi
imbolndviri
profesionale.
-
Lunar
in
primele
5
zile
ale
acesteia
sa faca
instructajul cu
personalul
de
paza
obiectiv
urmirind
insusirea de citre
acegtia
a normelor
de tehnica
a
securitdfii
gi
igiena
a
muncii,
prevenirea
gi
stingerea
incendiilor
gi
de
aplicare
a legislaliei in domeniu,
menliondnd
in fisa de instructaj
sub semndtura
personalului
de
paza
gi
despre instructajul
fAcut,
-
zilnic inaintea
intrdrii
in
serviciu
de
paza,odati
cu
veriflcarea
linutei
9i
cunoasterea
consemnului
particular
se vor
veriflca
gi
problemele
de
sinitate
gi
securitate
in muncd;
-
in cazul accidentelor
sa
raporteze
imediat
gefului
compartimentului
de
pazi;
beneficiarului,
luAnd
primele
masuri
de ajutor sanitar
gi
de
transport la cea
apropiata unitate sanitara;
-
sa inregistreze
gi
sa tina evidenta
accidentelor
de munca;
-
zilnic sa controleze
Instalaliile
de iluminat
9i
de
incalzire
de la
posturile
paza,
luand
masuri
de remediere a unor
defecfiuni
gi
de
intezicere
a unor instala{ii
improvizate
sau defecte,
-
nu
permite
fumatul,
folosirea
focului
deschis,parasirea
postului,consumul
de
alcool sau
plecarea
din
post
inainte
de
a
fischimbat;
-
nu
pdrisegte
postul
inainte de
a
fi inlocuit,
-
tine
permanent
legitura cu beneficiarul
prin
persoana
imputernicita
pentru
dotarea corpului
de
garda
qi
a
posturilor
cu
mijloacele
gi
materialele
de sdnitate
gi
securitate in
munc5,
prevenirea
gi
stingerea
incendiilor,precum
qi
cu instrucliuni
specifice;
-
executa controale
permanent,si
ia
masuri
de
remediere
a
defec{iunilor;
-
se
asigura
ca
toli
agenlii
de
securitate
din obiectiv
cunoasci
gi
respectd semnificalia
indicatoarelor
de
avertizare
gi
informare
cum ar
fl
:
-
pericol
de explozie;
- materiale ugor
inflamabile;
-
fumatul
gi
focul
deschis,strict
interzis;
-
intrarea
oprita:
-
substanle toxice;
-
substanle
caustice,
etc.
-
asigura
cunoagterea
gi
folosirea
de citre
personalul
de
paza
a mijloacelor
materialelor de
prevenirea
gi
stingerea
incendiiior;
-
sa
plinuiasci
gi
analizeze
cum sunt indeplinite
masurile
pe
linie
de
sdndtate
9i
securitate
in
muncd,
prevenirea
Ei
stingerea
incendiilor
de c6tre
personal
din
subordine.
Agentul
de
secuitate
este
obligat:
-
7/24/2019 Curs agent securitate
9/73
9
-
sa
cunoasce,sa
respecte
gi
sa
aplice
normele
de sindtate
9i
securitate
in
munc6
specifice
obiectivului
unde
lucreazd;
-
sa
participe,lunar,la
instructajele
pe
aceasta
linie,
-
sa
nu
vina la
serviciu:obosit,bolnav
sau sub
influenla
alcoolului;
-
sa
nu
intervind
in
locuri
periculoase (gaze,instalalii
electrice,utilaje,etc.)
care
nu
au tangenta
cu
atribufiile
sale
de
serviciu;
-
sa
foloseasci
zilnic
Ai corect
echipamentul
de
proteclie,armarnentul
9i
celelalte
mijloace
din
dotare;
- sa
respecte
intocmai
regulile
de
prevenire
gi
stingere
a incendiilor,sa
gtie
sd foloseascd
mijloacele
din
doiare,sa
nu fumeze
sau sa
foloseasci
focul
deschis
in
depozitele
de materiale,de
produse
finite,de
coloranli
gi
lubrifianli
unde
in
general
exista
pericol
de incendiu
sau
explozii;
- sa
nu
plece
din
serviciu
dec3t
dupi
predarea serviciului;
-
sa
respecte regulile
de circulalie
impuse
in
obiectiv;
- sa
anun[e
imediat
Seful
de
tura
despre
existenta
unor
pericole;
- sa
nu foloseascd
magini,
agregate
sau
instalalii
care
n-au
legdtura
cu
serviciul;
-
in
caz
de
cutremur,inundllii,catastrofe,etc.,fird
a-si
parisi
postul
9i
a-si
pune
viata
pericol
aclioneazi
pentru
salvarea
de oameni
9i
bunuri
materiale;
-
sa
nu consume
sau sa
foloseascd
obiecte,alimente
sau biuturi
primite
de la divergi
cetifeni,
care
ii
pot
pune
viata
in
pericol.
-
|
sa verifice
armamentul
9i
munilia
inainte
de
a le
primi;
-
sa
nu
fumeze
in
camera
de
pdstrat
armamentul,
-
sa
nu foloseasci
instalalii
de iluminat
sau
de
incalzire
defede
ori
improvizate;
- sa
nu
permitd
cain
raza
postului
sau
sa
se
depoziteze
materiale
inflamabile
(carpe,paie,fan,frunze
uscate'etc');
r minimrrm de miilaace r
aincendiilor.
-
sa asigure
postul
cu
minimum
de mijloace
de
prevenire
9i
stingere
Obtigatiite
sataiatilor
privind sdndtate
,i
secuitate
in muncd
- s2-s1
insugeascd
gi
sa
respecte
normele
de
sinitate
9i
securitate
in muncS;
-
sa lucreze
in asa fel
incat
sa nu
expuni
la
pericole
persoana
sa
precum
gi
celelalte
persoane
participante
la
Procesul
de munca;
- sa
inforrneze
conducitorul
locului de
munca
despre
orice
pericol de
accident
sau
imbolnivire
profesionala,
-
sa
informeze
conducStorul
locului
de
munca
despre orice accident;
- sa
opreascd
lucrulla
aparilia
unulpericoliminent;
-
sa
r-rtilizeze
echipamentul
individual
de
proteclie aflat
in
dotarea
sa;
-
sa
dea relalii
organelor
de control
gi
de
cercetare
in
domeniul
sinitate
gi
securitate
in muncd,
Accidentele
de
munca
9i
bolile
profesionale
prin
accident
de
nrgnca
se
intelege
vitdmarea
violenta
a
organismului
precum
9i
intoxicalia
acuta
profesionala
care are
loc in
timpul
procesului
de munca
sau
in
indeplinirea
atribu{iilor
de
serviciu
6i
care
provoaci
incapacitatea
de
munca
de
cel
pufin
3
zile, invaliditate
sau
deces.
De asemenea
se
considera
accident
de
munca:
-
accidentul
suferit
de
citre
cei
care
urmeazi
cursuri
de
calificare,
recalificare
sau
perfeclionare
a
pregdtirii
profesionale,
in
timpul
gi
din
cauza
efectudrii
activitdlilor
aferente
stagiuluide
Practici;
-
accidentul
suferit
in
timpul qi
pe
traseul
normal
de
deplasare
de la
domiciliu
la
locul de
munczr
gi
invers,
-
accidentul
suferit
de o
persoana care
din
proprie
iniliativa
intervine
pentru
inlSturarea
unut
pericol
care
ameninli
awtul
public
qi
privat
sau
pentru
salvarea
de
vieli omenegti;
-
accidentul
cauzat
de
activitd{i
ce
nu
au
legdtura
cu
procesul
muncii,
daca
se
produce la
sediul
persoanei
juridice
sau
in orice
att
loc organizat
de
aceasta;
- accidentul
suferii
de
cei
care
indeplinesc
sarcini
de
stat
sau de
interes
public,inclusiv
in
cadrul
unor
activitdfi
cultural-sportive,in
timpul
gi
din
cauza
indeplinirii
acestor sarcini-
Accidentele
de
munca
au
urmitoarea
clasificare,
in
raport
cu
urmSrile
produse
9i
cu
numirul
persoanelor
accidentate:
-
accidente
care
produc
incapacitatea
temporari
de munca
cel
pulin
3
zile calendaristice;
-
accidente
de
munca
care
produc
invaliditate;
-
accidente mortale,
-
accidente
colective
(minim
3
persoane
accidentate
in acelaqi
timp
9i
din aceeagi
catJu.a).
Bolile
profesionale
suni
afe4iunile
care
se
produc
ca
urmare
a exercitdrii
unei
meserii
sau
profesii,cauzate de
agenli
nocivi,fizici,chimici
sau
biologici
caracteristici
locului
de
munca,precum
9i
de
suprasolicitare
a
diferitelor
organe
sau
sisteme
ale
organismului
in
procesul
muncii.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
10/73
10
TEMA NR.s
PREGATIREA
.AGENTULUI
DE SEGURITATE
PENTRU
AcnvFATTLE
DE
AeARARE
innpornlva
lNcENDllLoR
Cunoagterea
gi
folosirea
mijloacelor
PSI
Activitatea
de
ap5rare
impotriva
incendiilor
este
reglementata
de :"Legea
privind
apdrarea
impotriva
incendiilof'.
Apirarea de
incendii
este
o
problema
de
lnteres nalional
la
care
trebuie
sa
participe
toate structurile
administraliei
publice
centrale
9i
loca e,agentii
economici
9i
celelalte
persoane
fizice
gi
jundice.
Este
o
componenta
esenliala
a
furicliei
de conducere in
orice
unitate
economica
gi
sociala,
CoordollEreo;controlul
$i
indrumarea
activitifii,
pentru
Romaniei,revine
lnspectoratului
pentru
Situalii
de
Urgenli,
Obligatiile
perso
analului
de
paza
sa
cunoasca
gi
sa respecte
cu
strictele
regulile
de
prevenire
gi
sd foloseasce
mijloacele
destinate
acestui
scop:
stingere
a incendiilor
gi
sa
stie
-
sa ia masuri
pentru
salvarea
armamentului,documentelor,masinilor,aparaturii
de
radio
9i
telefonie
gi
a
celorlalte bunurifolcind
toate
mijloacele
avtrte la
dispozilie;
- cadrele
de
conducere
ale
societarii
de
paza
rispund
de
prevenirea
gi
stingerea
incendiilor
precum gi de buna funcfionare
a
instdla$ilor
9i
construc[iilg1{in
cadrul sediilor;
- activitatea
de
prevenire
este
condusa
nemijlocit
de comisia
tehnica
9i
de agentul
de
securitate
aperarea
impotriva
incendiilor
pe
teritorii
organ
de
specialitate
din
M.A.l.
cate
un
pichet
de
prevenire,care
in lipsa
pea
numit
pentru
aceasta activitate;
la
sediul
fiecirei societdli
de
paza
se constituie
$efului
se
subordoneaza
dispeceratului
societSlii
de
Requli
de
respectat
la
sediul
soci tatii
de
paza
:
sa
asigure accesul
spre
surse
de apa;
-
sa curele spatiile
interioare
gi
exterioare
de
orice fel de
ambalaje,combustibil
sau iarlca
uscata, .
-
sa acopere
pirlile
lemnoase
ale construcfiilor
cu
substanle
ignifuge;
-
sa
asigure coridoarele,trecerile
gi
iegirile
principale
pntru
circula{ia
libera a
persoanelor;.
-
sa asigure
lopetilanga
l5zile cu
nisip,inclusiv
galeti,butoaie
gi
cazane;
- sa existe
numirul
de telefon
al unitarii
ISU:
-
pentru.alarma
de aceasta natura
trebuie sa
existe miiloace
de
sernnalizare
acustica:
Atibutiile
personalului
de
paza
in
obiectivele
la care
executa
paza
Conf. Legii 333l2003,personalul
de
paza
este
obligat
ca
in
caz
de
incendiu,sa
ia
masuri
de
stinge
acestuia,salvarea
persoanelor,sesizarea beneficiarului,a
sefllor
ierarhici
9i
a
seruiciului
lSU.
in acest
personalul
de
paza
este obligat
sa :
-
participe
la
i
nstructaje
gi
acli
un i instructiv-ed
ucative
;
-
anunfe
gefii
despre
existenta
unor lmprejuriri
de natura sa
produci
incendii;
-
nu
func{ioneze
sau sa
foloseasci
focul
deschis
in
apropierea
depozitelor
de carburanfi,
lubrifianli,
materiale explozive
gi
in
general
la
toate
locurile unde
este
pericol
de incendii sau
explozii,
-
nu arunce bete
de chibrituri
pe
jos
sau in coguri
cu
hirtie;
-
alarmeze
conducerea
obiectiyglui
in
caz
de
incendiu;
-
asigure prima intervenlie pentru localizarea
9i
stingerea
focului;
-
asigure evacuarea
din calea
focului
in
prima
urgenta
a documentelor
secrete,actelor
de
eviden{d contabila
gi
a documentelor
tehnice deosebite;
-
supravegheze in
permanenta
instalaliile din
zona
postului
de
paza
care
pot
produce
incendii;
-
verifice la
intrarea
in serviciu
locurile
gi
sursele
periculoase
pentru
depistarea
9i
inliturarea
eventualelor
pericole.
Sa menlini
permanent
ordinea
gi
curilenia
in
postul
incredinlat;
-
sesizeze conducerea
obiectivului
despre
orice
abatere
de natura
a
provoct
un incendiu;
nu
fumezgsa
nu umble
cu foc deschis
pe
coridoare
sau
in birouri
cAnd
se curata
pardoseala
cu
substanle
inflamabile;
-
nu
fumeze
in
locurile
unde sunt
depozitate
materiale
combustibile
sau unde este
afigat
,'FUMATUL
INTERZIS
I";
-
sa
ceara angajafilor obiectivului
sa
fumeze numai
in
locurile special amenajate
iar
cu
10-15
minute inaintea
termindrii
programului
de lucru
sa verifice
flecare
incdpere ca la
plecare
sa nu
lase
electrice
in
priza,resturi
de tigari aprinse,chibrituri
sau alte
materiale inflamabile;
-
la
intrarea
in
serviciu
sa
controleze
starea de
intretinere
gi
funclionare
a
mijloacelor
de
prevenirea
incendiilor aflate
in obiectiv;
-
7/24/2019 Curs agent securitate
11/73
1l
-
cunoascA semnalele
pentru
alarmarea
per$anelor
care se ocupa de stingerea
incendiilor;
-
la izbucnirea incendiului
sa ia masuri
de intarire a
pazei
obiectivului
pentru
prevenirea
unor
sustrageri de documente,bunuri
gi
valori;
-
intezice alimentarea
cu carburanfi a
ma$nilor in
alara
locurilor amenajate;
- intezicd stafionarea
maginilor
in
diferite
locuri atunci cind
din
rezervoarele
sau conductele
lor
au
loc
scurgeri de combustibil:
-
intezicd
pistrarea
carburanlilor
gi
lubrifiantilor
in
ambalaje
necorespunzatoare,
- respecte consemnul
particular
privind
incendiile.
Incendiul
poate
fi in
interiorul obiectivului
sau in zone apropiate, de unde se
poate
extinie
pana
la
obiectiv.
El
poate
avea
drept cauze acliuni
teroriste
desfigurate
cu
premeditare
gi
indreptate
impotriva obiectivului,
sau neglijenta angajalilor
acestuia.
La
semnalizarea
unui focar de incendiu,
agentul
de
pazd
are urmdtoarele obligalii:
"
contacteazi
telefonic
pompierii prezent6nd pe
scurt situa{ia creata;
*
alarmeazd dispeceratul societd{ii
de
pazi
conform
indicativelor de alarmare;
*
informeazd
conducerile
obiectivului
gi
societdlilor
de
pazd
in
legdtura cu evenimentul
apdrut;
"
solicita, la nevoie,
sprijinul
grupei
mobile
de intervenlie;
"
se
deplaseazd
rapid
la
locul
incendiului,
dar
fdrd
a
inceta
supravegherea obiectivului
gi
actioneaze
pentru
stingerea
incendiului,
iar
daca
acest lucru nu este
posibil
incearcd
limitarea
zonei de ac(iune
a
focului cu mijloacele existente
pana
la sosirea
pompierilor;
*
prin
acliuni ferme
gi
autoritare
stdpAnegte fenomenul de
panica
ee apare in astfel
de situalii,
ev
acueazd rapid
gi
ordonat
personalu
I
di n obiectiv,
perimetrul
periculos;
*
dupd evacuarea
persoanelor,
incearci sa
salveze actele
9i
bunurile
materiale
gi
scoaterea
acestora
din
zona incendiului,
"
ajuta
pompierii
militari
in acliunea de localizare
gistingere
a incendiului;
*
in cazul existentei unor rinili ca urmare a
incendiului anunld telefonic Salvarea;
*
legitimeazd
persoanele
suspecte, oprirea acestora,
anunlarea Politiei
gi
predarea
lor
echipajuluisosit
la fata locului
pebaza
de
proces-verbal;
*
semnalizeazd conform indicativului de alarmare
incheierea alarmei:
*
intocmege
raportul
de
eveniment
9i
totodatd
il
consemneazd
in
registrul de evenimente,
specificAnd
ora, locul, natura
gi
urmirile
incendiului, ac$unile intreprinse de cdtre
personalul
de
paza.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
12/73
-
7/24/2019 Curs agent securitate
13/73
t3
Daca rana este la
piept
gi
se
aude
un zgomot de intrare
gi
iegire a aerului
(amestecat cu
singe),iar
rinitul
respira foarte
greu,este
semn
ca
peretele
toracic
este
slripuns
pana
la
plimAn.
in
asemenea
situa{ii se aplica
un
pansarnent
cat
mai etanq
gi
se
aseaza
intr-o
pozilie
mai
ridicata
a
toracelui.
in
cazul rdnirii abdomenului se aplica
pansament
circular iar rdnitul se
aseaza
pe
spate.
Cu
excepfia rdnilor
la
aMomen,ranitilor
li
se da
sa
bea apa sau
alte lichide mai
pufin
alcool
pentru
a
compensa
pierderea
sdngelui.
Pentru
pansare
se
folosesc
pansamente
sterile aflate
in
huse
sau
improviza{ii
(batiste,
cravate,fasii
din lenjeria
proprie
a rinitului).
Oprirea hemoragiei
se
va
realiza
in
funcJie
de felul
acestora,astfel:
-
in
cazul
hemoragilor arteriale
in
care sdngele rogu
-
aprins tasneste
in
jet
sacadat in
acelagi ritm
cu
pulsaliile
inimii,se
va exercita o compresiune
deasupra rinii
pentru
a
intrerupe circulalia singelui de
ia
inima
spre artera
lezata;
- in
cazul
hemoragiilor
venoase
in
care sdngele rogu
-
inchis
curge
uniform,compreiunea se face
sub
rana
deoarece circulalia venoasa
are
loc
in sens invers
celeiarteriale;
-
pansamentul
compresiv se aplica
direct
pe
rana
gi
va fi
strdns
at6t cat este necesar
pentru
a realiza oprirea sdngelui. Se noteazd
ora
gi
minutul
aplicirii
garoului
care
insolege
victima spre spital.
Garoul
nu
poate
fi
menlinut
strAns
mai
mult
de 1,5
- 2
ore
deoarece
intreruperea circulaliei sAngeluiduqg_ a cangrenarea
lesuturilor
din
zona.
Daca pana la primirea ajutorului medical calificat trec mai mult de
2
ore,din
15
in
15
minute se desface
garoul
pe perioade
scurte
(3O
-
60
secunde),
asigurindu-se hrSnirea cu
singe a
porliunii
vdtimate.
^
Primul
ajutor
in
caz de stop cardio-respirator
In asemenea,
situalii sunt cinciforme de manifestdri:
a) accidentatul
este
afectat de eveniment, congtient
9i
cu
func{ii vitale neafec'tate;
b) accidentatul
este
congtient sau
semicongtient dar cu
respiralie
mai frecventa
gi
superficiala,
puls
slab
gi
accelerat,tensiunea coborita
(stare
de
soc),
c)
pierderea
cunogtinlei in
prima
faza
dup6 accident
nerevenindu-si
dar recuperind
in
scurt timp
funcfiile vitale;
d) accidentatul este incongtient
cu
funcliile vitale
pistrate
(stare
de
coma);
e) accidentatul
sta
nemigcat,incongtient,fird respiralie
gi
absenta Mtiilor inimii
(moarte
clinica).
in toate
aceste
situafiiaccidenta$i
pot
prezenta
diferite
plSgi,fracturi,hemoragii,arsuri,etc.
ln
primele patru
situafii{cAnd
funcfiile vitale
nu sunt
compromise)
primul
ajutor consta
in
efectuarea hemostazei
provizorii,imobilizarea
fracturilor,pansarea rdnilor iar in
cea de-a $,a
situalie
(moartea
clinici)
agentul de securitate
va interveni in
primul
rAnd
pentru
restabilirea
respira{iei
gi
a
circula{iei sangvine,aplica manevrele de
resuscitare
(respirata
artificiala
gi
masajul
cardiac).
Moartea
clinica dureaza 3-5 minute(apoi se instaleazd moartea
biologica)
9i
poate
fi
recunoscuta
dupd urmdtoarele semne:
-
pierdereacunogtinlei;
-
oprirea respiratiei;
-
incetarea b.itdilor inimii;
-
lipsa
pulsuluila
artera
carotida;
-
paloarea
extrema
a
tegumentelor,
-
ldrgirea
pupilelor
9i
globii
oculari
mobili;
-
relaxarea completa a musculaturii;
in
astfel de situalii
primul
ajutor trebuie
sa
inceapd
prin
asigurarea
libertilii cailor respiratorii
superioare,astfel:
-
plasarea
capului in hiperextensie(victima se culca
pe
spate, se ridica ceafa cu o mana
,
iar cu cea agezata
pe
funte
iiimpinge
capul spre spate);
-
controlul liberte$i cailor respiratorii
se
face folosindu-se
de
indexul mdinii,inldtur6nd
din cavitatea bucala corpiistrdinigiasigura
permeabilitatea
orificiuluiglotic.
Pentru realizarea respiraliei artificialele
pot
folosi doua
procedee
diferite
gi
anurne:
-
metoda interna -
prin
insUflalie activa a aeruluiin cdile respiratorii;
-
metoda externa -
prin
compresarea activa
gi
ritmica
a
toracelui
din exterior.
Metoda
interna
este
cea
mai
eficienta deoarece
este mai
operativa
in aplieare,mai ugor
de
execut deoarece
la insuflare
se
asigura accidentatului un
volum de
1500 ml aer,in comparate
cu
volumul
de
maxi 300 ml cat asigura metoda
externa.
Metoda
interna se
Mzeazd
pe
insuflata aerului
direct
in
cdile
respiratorii
prin
mai
multe
procedee:
-
procesul
gura
la
gura,care
se face astfel:
-
7/24/2019 Curs agent securitate
14/73
14
r
se
asigura
libertatea
cailor
respiratorii;
I
se agterne
pe
fata
victirirei
un material
de
proiecte din
pAnza
(batista,tifon,etc.)
;
r se
penseazd
nasul cu mana
stdnga
pentru
a
preveni
pierderea
aerului,
-
se
insufla
aer
in
plsmAnii
victimei
(o
inspiralie,o
expira,tie
9i
inga
o inspirate
profunda:
in timpul
2
aplica circumferinla
buzelor
sale
peste
buzele
victimei
gi
insufla cu
'
putere
aer
in
Plam6nii
victimei)
Frecventa
insuflirii
aerului
in
plSm6nii
victimei este
de
1&18 ori
pe minut.
Procedeul
gura
la
gura
batista
"salvatorului" este
utilizat
numai
atunci
cdnd
victima
are
ciile
respiratorii
inundate
de
singe,secrelii
sau
conlinut
gastric.
-
Praci,edee
de
respiralie
aftificiaa
an dispozitivul
din trusa
me
Acest dispozitiv
are
un tub
gofrat,bloc
de
supape
9i
o
piesa
de
gura.
Agentul
de
securitate
insufla cu
putereaerul
prin
capdtul
liber
al tubului
iar
piesa
de
gura
se
aplica accidetatului.
in
ritmul
de
16-18 respiralii
pe
minut,
nu
ridica
gura
de
pe
tubul
gofrat-
ln
toate aceste
masuri de
salvare
a
victimelor,domina
surpriza,deruta
9i
Metode
externe
Constau
in compresiunea
ritmica
culcati orizontal.
Micgorarea
pupilelor,in
difatarea
lor
e semnul
unei
evolu{ii
grave.
Resuscitarea cardiaca
Se
face
prin
doua
metode:
masaj
cardiac;
perculia
presternala.
Masaiul
cardiac are
rolul
de
a
inlocui,pe
durata
sincopei
contracliile
a inunda
cu
sAnge
organele
vitale,mai
ales
creierul,executindu-se
astfel:
spontane
ale inimii,
pentru
palma
mAinii
stAngi
se aplica
pe
stem,in
treimea
inferioara
risfirate
in
aer
mana
dreapta,se
aseaza
in
acelaqi
mod
peste
cea
stinga,
a
acestuia
cu
degetele
- se executa
ritmic
circa
60 compresiuni
pe
minut,scurt
gi
energic,apisind
sternul
astfel
incot
sa
se deplaseze
pe
o
distanta
de
4$
centimetri
spre
interior.
In practica,cAnd ajutorul este dat de
o
singura
persoana,se fac
10
compresiuni
presternale
la
insuflalii
succesive,iar
cAni
sunt
doi salvatori
se
fac 5
compresiuni
la fiecare
insuflate
profunda
a plimAnilor
Percutia
oresternala
Metoda se
recomanda
a
fi
aplicata
de specialiqti
la inceputul
reanimdrii
oricirei
sincope
cardio
respiratorii. Aceasta
presupune
aplicarea
unei singure
lovituri
cu
pumnul
in
segmentul
mijlociu
al
regiunii
prestemale,de
la
o
ind[ime
de^20'40
centimetri.
Ele
pot provoc.l
excitarea
centului
inimii,
conducind
la
restabilirea
funcliei
sale.
in caz
de
insucces
se
trece
la respiralia
artificiala
9i
masaj
extern
panica gi
ca atare,
agentul
salvator
trebuie
sa manifeste
stipAnire
de
sine,curaj,aclionind
cu
pricepere
gi
fermitate.
La solicitarea
ambulantei
trebuie sa-i
furnizeze
urmatoarele
date:
.
locul(adresa)
unde
S-a
petrecut
evenimentul;
.
ce
s-a intampiat;
.
numdrul
ranitilor{adult,coptii);
de
unde
se
da
alarma
(numele
persoanei
care
solicita
intervenlia,adresa
gi
numirul
de
telefon
a
cutiei
toracice
din
fata
in spate,in
mod
energic,cu
victima
cursul
manevrelor
este
semnul
unei
evolutii
favorabile
iar
-
7/24/2019 Curs agent securitate
15/73
l5
TEMA
NR. 7
-
PROTECT|A
MED|ULUT
pE
TTMPUL PRES-TAR||
SERVICIILOR
DE
SECURITATE
PRIVATA
NOTIUNI GENERALE
DESPRE
MEDIU
Problematica
"mediului
inconjurdtor"*
-
subiect
aparent
facil de dezbdtut
gi
"generos
in oferte"
de
exprimare
spontani,
dar nu intotdeauna
foarte
documentati
-
este,
in
realitate, unul complex (datoritd
inter
gi
multidisciplinaritdlii
sale)
9i
deosebt de
delicat.
Cuvdntul
'mediu'
exprimi
gi
acoperi
o noliune
globali,
utilizatd
in toate domeniile
de activitate,
inclusiv
in
ramurile
gtiinlei
care
se ocup5, direct
sau indirect,
de
proteclia
factorilor
de mediu
naturali
gi
artificiali.
Prin
mediu
inlelegem
-
conform
definilieidin
Ordonanla
de Urgenli
a
Gwernului
nr.195/2005
privind
proteclia
mediului
(publicatS
in Monitorul
Oficial
al Rom6niei
nr.1196 din
30
decembrie
2005)
-
ansamblul
condiliilor
gi
elementelor
naturale ale
Terrei: apa,
aerul, solul
qi
subsolul,
aspectele
caracteristice
ate
peisajului,
toate straturile
atmcferice,
toate
materiile organice
gi
anorganice,
precum
gi
fiinlele vii, sistemele
naturale
?n
interacliune cuprinzAnd
elementele
enumerate anterior,
inclusiv
unele
valori materiale
gi
spirituale,
calitatea
vielii
9i
condiliile
care
pot
influenla
bundstarea
9i
sdndtatea
omului.
Astfel definit,
conceptul evidentiazd
o dinamici
aparte, exprimAnd
tendinta
generald
de
includere
in
compunerea
sa
atat
a
elementelor
naturale,
cdt
gi
a
celor
create de om. Avdnd
in vedere
pozitia
centrali
pe
care o ocupd
ornul
in mediu,
gi
luAnd
in considerare
interesele
sale firegti de
a trii intr-un
ambient
sdn5tos, despre
noliunea
de
mediu nu
se
poate
vorbi
decit
cu
referire la
om
@re, ca
viefuitoare,
face
parte
din mediul
naturaDin definilia
de
mai
sus rezulti
cd no{iunea cuprinde
atit
mediul
natural
-
natura
[n
forma sa
originari,
cu
p5(ile
eivizibile
gi
invizibile, reprezentAnd
condilia
existenlei
tuturor vietuitoarelor
(
terenurile de
orice fel, subsolul
oricAror
terenuri, apele
subterane
qi
de
suprafald,
pddurile,
aerul, flora
gi
fauna
terestrd
9i
acvatici
etc.
)
-
c6t
gi
mediul artificial,
cel creat
de
mina
gi
mintea
omului, adici
bunurile
care existd
datoritd
activiti{ii umane
gi
care reprezinti
condiliile
materiale ale
vielii.
Nofiuni
generale
de
ecologie
Proteclia mediului
trebuie
abordata
in
strinsi
legiturd
cu e c o
lo
g
ia
,
care are
ca
obiect de
studiu
relaliile
de interacliune
dintre
materia
vie
gi
mediu,
dintre sistemele
alcituite de
plante
9i
animale.
Mai
@ncret,
ecologia
pune
in eviden 5 mecanismele
intime
ale vielii
pe
Terra,
ale
proceselor naturale de
transformare-conservare
de
substan 5, energie
9i
informalie
in
care se
angajeazd
materia vie
organizatd
sub
formS
de
sisteme.
Termenul
ecologieafostcreatinanul
lS66decdtrezoologul
germanErnstHaeckel
pentrua
desemna
o noud disciplind
biologicd. Cwintul
provine
din
limba
greaci,
de la cwintulo
i
k
o s
(oikia,
care
inseamnd
casd sau
gospoddrie)
gilo
g
o s
-
gtiin{a.
LuAnd in considerare
acest
sens,
ecologia
ar
r
fi
giiinta gospoddriei
din
natura vie,
a
felului cum
convieluiesc
plantele
gi
animalele.
erin ecotogie
infelegem
ansamblul
gtiinlei
relaliilor
organismelor
cu mediul
lor, cuprinzAnd,
in sens
larg, toate
condiliile
de
existenli.
Prin
sintagrna
"toate
condiliile
de
existenli" ecologia
capdtd
o
.. deschidere foarte
targ5,
fdcAnd
trimitere
nu
numai la
raportul obiectiv
al
organismelor
cu
mediul,
ci
9i
la cel
al
or-ganismelor
intre
ele,
adici la
tot
ce
face
posibild
existenta
fiinlelor.
Din
definilia
de
mai
sus
rezultS ci
noliunea cuprinde
atirt
mediul natural
-
natura
in forma
sa
originar|,
cu
pd(ile
ei vizibile
gi
invizibile,
reprezent6nd
condilia
existenlei tuturor
vieluitoarelor
(
.
terenurile
de orice
fel, subsolul
oricdror terenuri,
apele
subterane
gi
de suprafa 5,
pidurile,
aerul,
flora
gi
fauna terestrd
gi
acvatici
etc
)
-
c3t
Ei
mediul
artificial,
cel creat
de mina
gi
mintea
omului,
adicd
bunurile care
existi
datoritd
activitilii
umane
gi
care
reprezinti
condi{iile materiale
ale
vielii.
Deteriorarea
ecosistemelor
prin
poluare
Omul
a
in{eles
cd
progresul
societSlii
umane
s-a
transformat
-
treptat
-
fntr-un instrument
de
distrugere,
cu efecte
inverse
asupra
sa
gi
asupra
naturii.
Odati
cu
aparitia
primelor
civilizalii
urbane
s-a
ficut
simliti
gi
intervenlia
brutali
a
omului
in
mediu
prin
exploatarea
neralionali
a terenurilor
gi
a
alterdrii
mediului
prin poluanli
-
de origine
nrenajerd,
agricoli
gi
industriali
-
rezultali
in
urma
desfigurdrii
unor
activitili
umane.
-
7/24/2019 Curs agent securitate
16/73
16
protector
qip
o lu
a r e
a mediului
in
general
au devenit
fectul
de
seri, distrugerea
stratului
de
ozon
probleme
prioritare
ale
ecologiqtilor'.
Poluarea
este
procesul
de modificare
a factorilor
biotici
gi
abiotici
prln
poluanlilor
de
tipul
degeurilor
rezultate
din
activitef
le
umane.
focul
-
reprezinti
o
primi
cat:z:d
a
deteriorlrii
ecosistemelor,
fiind
mai des
intAlnit
in
anii
secetogi
pe
continentul
african
9i
mare
parte
a
ecosistemelor
naturale.
introducerea
in
mediu
a
folmit
incd
din vechime
de om,
astdzi
in
America
tropicalS,
unde distruge
o
Poluarea
naturali
reprezinti o
impurificare
a
mdiului
sub
influenla
factorilor
naturali,
devenitd
insd
un
fenomen secundar
ca
importantd,
fiind
rari
gi cu
cantneli
reduse
de
poluanli (pulberi,
gaze
9i
vapori).
Sursele
de
poluare
naturali
sunt:
vulcanii.
eruptiile
vulcanice
elimind
in cantiteli
foarte
vapori,
pini
la 30
-
50
km in stratosfera,
mari
(de
ordinul
tonelor)
particule
solide,
gaze
9i
Poluarea
artificali
a apdrut
odati
cu dezvoltarea
agezirilor
urbane,
sub
influenla
fadorului antropic.
lnilial,
produsele
poluante
erau
puline,
av6nd naturi
organici
9i
fiind
ugor degradabile
de
citre
microorganismele mediului (bacterii
qi
ciuperci).
Pe misura
dearoltdrii
industriei,
a cregterii
demografice
gi
a
modemiz6rii
tehnicii,'poluarea
s-a"extins,
poluanlii
s-au
inmullit
gi
au apdrut
degeuri
greu
biodegradabile
de
tipul
detergenlilor,
pesticidelor
de
sintezd,
degeurilor
radioactive.
Cind
cantitatea
de
poluanli
depigegte
capacitatea
de neutralizare
a
mediului,
ecosistemele
Suferi
un
proces
de
alterare
9i
distrugere
a lor,
rezult6nd
zone
total lipsite
de vi45.
in
functie de natura
poluantului,
poluarea
poate
fi.
affizicd
-
produsi
de zgomot
(poluarea sonori),
de substanle
radioactive
(poluare
radioactivd)
sau de
apa
caldi,
praf, particule
de
cirbune;
b)chimici
-
produsi
de compugii
gazogi
din
industrie
(ionii
unor metale
grele,
pesticidele
folosite in
agriculturd,
detergenlii);
c)biologici
-
rezultati
din
infestarea
mediului
cu agenti
patogeni
9i
germeni
provenili
din
fermentalii,
eutrofizarea apelor.
Dupi
mediul
in
care aclioneazS
poluanlii,
poluarea
poate
fi:
poluare
a
aerului,
poluare
a solului,
poluare
a apei.
LEGISIATIE
PENTRU
PROTECTIA
MEDIULUI
(Legea
137119951
Obiectul
legii
il
constituie
reglementarea
protectiei
mediului,
ca
obiectiv
de
interes
public
major,
pe
baza
principiilor
qi
elementelor
strategice
sare conduc
la
dezvoltarea
durabila
a societatii,
agentul de
securitate avdnd
obligalia de
serviciu
si cunoasci
gi
si
urmdreascd
respectarea
prevederilor
legale
in
domeniul
proteqiei
mediului
de
citre toate
persoanele
fiZce sau
juridice
in funclie
de
speciftcul
obiectivului
pdzit.
Protectia mediului
constituie
o obligatie
a
tuturor
persoanelor fizice
9i
juridice,
in
care
scop.
a)
solicita
autoritatilor
pentru protectia
mediului
acord
si/sau
autor2atie
de mediu,
dupa caz,
potrivit
prezentei
legi;
b) asista
persoanele
imputernicite
cu inspectia,
punanduJe
la
dispozitie
evidenta
masuratorilor
proprii,
toate documentele
relevante,
gi
le
faciliteaza
controlul
activitatilor
9i
prelevarea
de
probe;
c)
se
supun ordinului
de incetare
temporara
sau
definitiva a
activitatii;
d)
suporta
costul
pentru
repararea
prejudiciului
gi
inlatura
urmarile
produse
de
acesta, restabilind
conditiile anterioare
producerii
prejudiciului;
e) asigura sisteme
proprii
de supraveghere
a
instalatiilor
gi
proceselor
tehnologice
gi pentru
analiza
9i
controlul
poluantilor
pe
raza de
incidenta
a
activitatilor
desfasurate
gi
evidenta
rezultatelor,
in
scopul
prevenirii gi
evitarii
riscurilor tehnologice
gi
eliberarilor
accidentale
de
poluanti
in
mediu
gi
raporteaza
lunar rezultatele
supravegherii
mediului
autoritatii
competente
pentru
protectia
mediului;
f)
informeaza
autoritatile
cgmpetente gi populatia,
in
caz
de eliminariaccidentale de
poluanti
in
mediu
sau de accident
major;
g)
restructureaza,
pentru
activitatile
existente,
gi
propun,
la solicitarea
autorizatiei
de mediu,
programe
pentru
conforrnare,
in
termen
de 6
luni
de la
intrarea
in
vigoare
a
prezentei
legi;
h) adopta solutii
adecvate
pentru rnediu
la
propunerea
proiectelor
sau activitatllor
noi,
precum
9i
-
7/24/2019 Curs agent securitate
17/73
t7
pentru
modificarea celor
exi
stente;
i) nu dgradeaza mediul natural
sau
amenajat
prin
depozitari necontrolatJ de Oeseuri de orice fel.
A.
Obligatiile
persoanelor
fizice
gijuridice
ln
domeniu:
-
sa
tina
evidenta stricta
dupi
cantitate, caracteristici, mijloace
de asigurare
a
substantelor
gi
deseurilor
periculoase,
inclusiv
recipientii
gi
ambalajele
acestora care intra
in
sfera
lor
de activitate,
gi
sa furnizeze lunar
autoritatilor
competente
pentru protectia
mediului datele
necesare,
-
sa
ceara
acordul si/sau
autorizatia de mediu
gisa
aplice reglementarile legale
privind
substantele
gi
deseurile
periculoase;
-
sa asigure,
prin
sisteme
proprii,
supravegherea mediului,
p
baza
prevederilor
din autorizatia
de
mediu,
pentru
identificarea
gi
prevenirea
riscurilor,
sa
tina evidenta
rezultatelor
gi
sa anunte
iminenta
sau
producerea
unor eliminari neprevazute sau a accidentelor,
autoritatilor competente
pentru
protectia
mediului
gi
de aparare impotriva dezastrelor.
la autorizare
puturile
forate
la
adancimi
pana
la
50 m
pentru
satisfacerea
cerintelor
gospodariilor
individuale;
-
sa eeara
acordul si/sau
autorizatia de mediu
pentru
ac-tivitatile
prevazute
in anexa
nr. ll
la
prezenta
lege. Sunt
exceptate de
la
autorizare
puturile
forate
la
adancimi
pana
la
50
m
pentru
satisfacerea
cerintelor
gospodariilor
i ndividuale;
-
sa
respecte
standardele
de emisie
qi
de calitate a apelor,
prevederile
din
acordul
gi
din
autorizatia
de
mediu
gi
sa puna
la
dispozitie laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apa
pentru
analiza;
-
sa
nu
arunce
gi
sa
nu depoziteze
pe
maluri, in alblle raurilor
gi
in
zonele umede, deseuri
de orice fel
gi
sa nu introduca
in acestea
explozibile, tensiune electrica, narcotice
sau
alte
substante
periculoase;
- sa nu
spele
in
apele ndurale.autovehicule,
utilaje
gi
ambalaje
care au in continut uleiurl,
combustibili lichizi, lubrifianti,
substante
periculoase
sau
pesticide,
-
sa execute toate
lucrarile
de refacere
a
resurselor naturale,
de