curs 6 - morfologia microscopica si macro a dintelui
DESCRIPTION
morfologia dintilorTRANSCRIPT
Morfologia macroscopică şi structura dintelui
Odontonul—organul dentar(complex de tesuturi cu structura diferita, armonizate morfo-functional pentru a primi, amortiza si
transmite presiunile masticatorii)
• Este constituit din două componente: dinţii şi elementele de susţinere a acestora:
1.Componenta dentară -odonţiul este constituit din :
-ţesuturi dure –smalţ şi dentină- ţesuturi moi – pulpa dentară2.Componeneta de atasare la oasele maxilare
parodonţiul – constituit din:-parodonţiu de susţinere:- Cement -Os alveolar -Ligamente parodontale-parodonţiu de acoperire -Gingia
ODONŢIUL-SMALŢUL-
• Acoperă coroana dinţilor• Este cel mai dur ţesut al organismului,
capabil să suporte presiunile masticatorii-5-8 scara Moohs
• Din punct de vedere chimic smalţul are, în proporţie de 96%, componentă anorganică- hidroxiapatită- restul de 4% fiind reprezentat de componenta organică şi apă
ODONŢIUL-SMALŢUL-
• Duritate-variabila de la un dinte la altul si intre diferitele regiuni alle aceluiasi dinte datorita orientarii prismelor, diferentelor regionale de calcificare, distributiei unor ioni metalici
• Grosime variabilă minima cervical,maxima la nivelul cuspizilor2,5 mm
• Culoare• Elasticitate -cu rol în amortizarea presiunilor• Solubilitate în mediul acid• Permeabilitate selectiva Straturile
superficiale sunt mai dure si mai greu solubile.Contin de 5-10 ori mai multe fluoruri,Zn,Pb,mai putina apa
ODONŢIUL-Dentina-
• Este ţesutul de bază al dintelui, fiind acoperit, la nivelul coroanei de smalţ şi la nivelul rădăcinii de cement
• Dentina conţine elemente organice, anorganice şi apă
Compoziţia chimică a dentinei
% greutate
Componentă anorganică
70
Componentă organică
18,9
Apă 11,1
ODONŢIULPulpa dentară
• Este un ţesut conjunctiv lax, bogat în vase sangvine, limfatice şi nervi
• Este cantonată în camera pulpară şi canalele radiculare şi se deschide în periodonţiu prin orificiul apical
• Topografic se descrie o pulpă coronară(bogata in celule,elemente vasculo-nervoase cu potential de aparare crescut), o pulpă radiculară (celule si vascularizatie reduse)şi o pulpă apicală( asemanatoare t.conj.periodontal)
Pulpa dentară-funcţii-
• Nutriţie a dintelui• Dentinogenetică-depunere de dentina
secundara sau tertiara
• Senzitivă• De apărare-procese
de calcificare
Parodonţiul
• Este un complex de ţesuturi care asigură menţinerea dinţilor în alveole
• Este constituit din parodonţiul de susţinere şi parodonţiul de înveliş
• Între suprafaţa radiculară, acoperită de cement şi suprafaţa peretelui alveolar se găseşte un spaţiu- dento-alveolar sau periodontal- care conţine fibre conjunctive, vase de sânge şi nervi; existenţa acestui spaţiu asigură dintelui o uşoară mobilitate fiziologică
Parodonţiul de susţinere1. Cementul- acoperă rădăcina anatomică, cuexcepţia foramenului apical-Tesut mezenchimal calcificat-- Are rol în închiderea canaliculilor
dentinari şi fixarea fibrelor parodontale pe suprafaţa sa
- Cement acelular-primarin jumatatea cervicala a radacinii
- Cement celular –secundar in jumatatea apicala a radacinii
- Jonctiunea smalt-cement-acoperire60-65%
- Cap la cap 30%- Hiatus 10-15%
Parodonţiul de susţinere
2. Osul alveolar• Se mai numeşte proces alveolar• Este o componentă a maxilarului sau
mandibulei cu rol de susţinere a dinţilor• Este alcătuit din os alveolar propriu-zis
şi os alveolar de susţinere
Osul alveolara. Osul alveolar propriu-zis
este un os compact care căptuşeşte pereţii alveolelor dentare
Mai este numit şi corticală sau compactă alveolară internă
La nivelul osului alveolar propriu-zis se inseră fibrele parodontale
Osul alveolar
2. Osul de susţinere se găseşte sub osul alveolar propriu-zis şi este alcătuit din os spongios trabecular
Este delimitat vestibular şi oral de compactele alveolare externe
Osul alveolar• Osul alveolar se dezvoltă ca rezultat al
formării dintelui-coroana şi rădăcina- şi se maturizează când dintele ajunge în ocluzie funcţională
• Îşi continuă funcţia de-a lungul vieţii, dispărând odată cu dintele
• Deci, dinţii au rol atât în formarea cât şi îm menţinerea osului alveolar
Periodonţiul• Cuprinde următoarele elemente:
- Fibre periodontale- Elemente celulare- Vase sangvine şi limfatice- Fibre nervoase
Spaţiul periodontal
• Este cuprins între corticala internă a osului alveolar şi cementul radicular
• Este ocupat de periodonţiu• Este mai larg în apropierea marginii
alveolare (0,35 mm) şi în dreptul apexului (0,25 mm) şi mai îngust la joncţiunea treimii medii cu treimea apicală (0,17 mm)
Periodonţiul- elemente celulare
Elementele celulare sunt:- Fibroblaste-produc noi fibre,diseminate in tot spatiul
periodontal- Cementoblaste-secreta matricea organica a
cementului;dispuse preponderent apical, la nivelul furcatiilor- Osteoblaste-secreta tesut osteoid
- Osteoclaste secreta enzime proteoliticecare lizeaza trama organica a osului
Periodonţiul-vasele sangvine şi limfatice
• Vascularizaţia parodonţiului se realizează prin:
- Vase apicale destinate pulpei- Vase pentru osul alveolar- Vase pentru mucoasa gingivală
Periodonţiul- fibre nervoase
• Nervii pătrund în spaţiul periodontal prin regiunea apicală prin canale osoase perforante sau dinspre marginea alveolară
Fibrele periodontale• Leagă cementul radicular
de osul alveolar sau ţesutul gingival
• Sunt dispuse în fascicule colagenice şi au un aspect ondulat
• În funcţie de direcţia lor se împart în fibre
• Dento-alveolare şi gingivale
Fibrele dento-alveolare
Fibre dento-alveolare
Inserţii Funcţii
Apicale Apexul rădăcinii şi osul alveolar subiacent
Se opun forţelor de extruzie
Oblice Deasupra zonei apicale şi osul alveolar propriu-zis
Se opun forţelor de intruzie
Orizontale 1/3 medie a rădăcinii şi osului alveolar propriu-zis
Se opun forţelor orizontale de basculare
Marginale De la zona cervicală a rădăcinii, după JAC la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
Se opun forţelor de intruzie
Interradiculare Între rădăcinile dinţilor pluriradiculari
Se opun forţelor verticale şi laterale
Fibrele gingivale
Fibre gingivale Inserţii Funcţii
Transseptale La nivel cervical pe feţele radiculare M şi D ale dinţilor adiacenţi
Se opun deplasărilor M-D
Dento-gingivale Zona cervicală radiculară şi gingia marginală
Se opun deplasărilor gingiei
Alveolo-gingivale Rebordul alveolar şi gingia marginală
Se opun deplasărilor gingiei
Circulare În jurul coletului Se opun deplasărilor gingiei
Funcţiile parodonţiului de susţinere
1. Susţinere a dintelui în alveolă2. Funcţie senzitivă prin receptorii şi
nervii de la acest nivel3. Nutriţie prin reţeaua bogată de vase
sangvine
Parodonţiul de înveliş
• Este reprezentat de gingie, parte a mucoasei bucale
• Gingia acoperă osul alveolar, coletele dinţilor şi participă la formarea sulcusului gingival
Gingia se clasifică în:
1. Marginală -ce înconjură coletele dinţilor
• Prezintă două versante-intern şi extern
• Versantul extern se continuă cu gingia aderentă
• Versantul intern participă la realizarea sulcusului gingival
Gingia se clasifică în:
2. Aderentă-Acoperă cementul
cervical şi osul alveolarSe continuă cu mucoasa
alveolară, cu mucoasa palatului dur sau a versantului lingual