curs 6 – membrele

69
Curs 6 – MEMBRELE

Upload: florin-b

Post on 18-Nov-2015

87 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

anatomie clinica

TRANSCRIPT

  • Curs 6 MEMBRELE

  • MEMBRUL SUPERIOR

    Din punct de vedere topografic membrul toracic se imparte in sase segmente: umar, brat, cot, antebrat, gatul mainii si mana.

  • I. Umarul

    Cuprinde trei regiuni: deltoidiana, scapulara si axilaraRegiunea deltoidianaEste regiunea laterala a umarului, care corespunde in general muschiului deltoid. Stratigrafie : pieleplan subcutanatfascia deltoidianaplan profund:muschi deltoidstrat celular subdeltoidianstrat tendinos profundplan articular:articulatia umaruluiarticulatia acromioclaviculara

    Importanta clinica: fiind o regiune proeminenta, este expusa frecvent traumatismelor care intereseaza in special elementele osteo-articulare, sub forma luxatiilor scapulo-humerale si a fracturilor colului chirurgical al humerusului. Ambele produc modificari de forma ale regiunii (umar in epolet). Paralizia nervului axilar, consecutiva fracturii colului humeral, duce la atrofia deltoidului si impotenta lui functionala.

  • I. Umarul

    Regiunea scapularaOcupa partea posterioara a umarului, este reprezentata de totalitatea partilor moi situate pe fata dorsala a scapulei si dubleaza peretele posterior al axilei.

    Stratigrafie:PielePlanul subcutanatPlanul profund cuprinde doua fose osoase, despartite prin spina scapulei: fosa supraspinoasa si fosa infraspinoasa, care contin muschi, fascii si elemente vasculo-nervoase.

    Regiunea axilaraReprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala (supero-lateral), fata laterala a toracelui (medial) si scapula (posterior). Este foarte importanta din punct de vedere clinic deoarece este complexa anatomic, poate fi sediul unor leziuni diverse si aici se pot practica multiple interventii chirurgicale. Are forma unei piramide cu patru pereti, cu axul oblic, indreptat in jos si spre lateral.Cavitatea axilara contine: O cantitate mare de tesut celulo-adiposManunchiul vasculo-nervos al axilei (vasele axilare si plexul brahial)Ramurile colaterale ale vaselor axilareVase limfatice si ganglioni axilari

    Importanta practica a regiunii axilare este multipla. Limfonodulii axilari pot fi implicati in neoplasme mamare (sediul metastazelor), procese inflamatorii (limfadenite) date de plagi sau infectii ale membrului superior sau ale glandei mamare. Prezenta foliculilor pilosi si a numeroaselor glande sebacee si sudoripare reprezinta conditii favorabile aparitiei de furuncule sau hidrosadenite.

    Scheletul si articulatiile umaruluiCuprind treimea laterala a claviculei, scapula, epifiza proximala a humerusului si articulatiile dintre acestea.

  • II. Bratul

    Cuprinde doua regiuni: regiunea brahiala anterioara si posterioara.Regiunea brahiala anterioaraStratigrafie:PieleaPlanul subcutanat: vena cefalicavena bazilicanervul cutanat medial al bratuluinervul cutanat medial al antebratuluilimfatice superficialefascia brahialaplanul profund dispus in doua straturi: stratul superficial cuprinde doi muschi si stratul profund ce cuprinde doi muschi si manunchiul vasculo-nervos al bratului

    Importanta clinica: in aceasta regiune in portiunea mijlocie se masoara in mod curent tensiunea arteriala, prin aplicare mansonului tensiometrului, cu implicarea pulsatiilor arterei brahiale.

  • II. Bratul

    Regiunea brahiala posterioaraStratigrafie:PieleaPlanul subcutanat:Nervul cutanat brahial lateral superiorNervul cutanat brahial lateral inferiorNervul cutanat brahial posteriorVene superficialePlanul fascialPlanul profund:Tricepsul brahialManunchiul vasculo-nervos

    Scheletul bratului cuprinde diafiza humerala

  • III. Cotul

    Cuprinde doua regiuni formate de planul frontal ce trece prin epicondilii humerali: regiunea cubitala anterioara si posterioara.Regiunea cubitala anterioara (regiunea plicei cotului)Stratigrafie:PieleaPlanul subcutanat:Vena cefalicaVena bazilicaAnastomoza intre precedentele: vena intermediara a cotuluiVena intermediara a antebratuluiVena cefalica accesorieVenele intermediara cefalica si intermediara bazilica, ce se varsa in cefalica si bazilica, realizand M-ul venos al plicei cotului. Planul fascial fascia cotului cu aponevroza bicipitalaPlanul profund, muscular, format din trei grupuri de muschi: mijlociu, medial si lateralIn acest plan gasim si elemente vasculo-nervoase importante cum sunt:Artera brahiala cu ultima ei colaterala: artera colaterala ulnara inferioara si bifurcatia brahialei in arterele ulnara si radiala.Venele omonimeNervul median si nervul radial

    Importanta medicala se datoreaza prezentei venelor superficiale, usor vizibile prin transparenta tegumentului, in care se realizeaza punctiile venoase in scopul recoltarii probelor de sange sau al efectuarii injectiilor intravenoase. In anumite imprejurari se poate executa descoperirea lor chirurgicala (exemplu: creearea de fistule arterio-venoase in vederea efectuarii hemodializei).

  • III. Cotul

    Regiunea cubitala posterioara (regiunea olecraniana)Formata din trei proeminente osoase: olecranul si cei doi epicondili humerali, formand un triunghi cu varful in jos.

    Stratigrafie:PielePlan subcutanat care contine o bursa seroasa subcutanataFasciaPlanul profund format din:Trei grupuri de muschi: mijlociu, lateral si medialReteaua arteriala a cotuluiImportanta practica consta in faptul ca olecranul poate fi sediul frecvent al unor fracturi sau se pot produce luxatii ale articulatiilor cotului in urma caderilor pe cot, care pot leza usor nervul ulnar.

    Oasele si articulatiile cotului cuprind:Epifiza distala a humerusuluiEpifizele proximale ale oaselor antebratuluiArticulatia cotului

  • IV. Antebratul

    Regiunea antebrahiala anterioaraStratigrafie:PielePlan subcutanat:Vena cefalicaVena bazilicaVena intermediara a antebratuluiNervii superficialiFascia antebrahialaPlanul profund:Cuprinde 11 muschi, dispusi in doua grupuri: lateral (format din trei muschi) si anterior propriu-zis (format din 8 muschi)Elemente vasculo-nervoase: nervul median, manunchiul vasculo-nervos radial, manunchiul vasculo-nervos ulnar).

    Regiunea antebrahiala posterioaraStratigrafie:PieleaPlan subcutanat: vene, limfatice, nervi (superficiale)Fascia antebrahialaPlan profund contine 7 muschi, dispusi in doua straturi.

    Scheletul antebratului cuprinde:Corpul ulneiDiafiza radialaMembrana inter-osoasa

  • V. Gatul mainii

    Regiunea anterioara a gatului mainiiStratigrafie:PieleaPlanul subcutanat cuprinde elementele vasculo-nervoase superficialePlanul fascial cuprinde retinaculul flexorilorPlanul profund, musculo-tendinos, dispus in patru straturi

    Regiunea posterioara a gatului mainiiStratigrafie:Pielea Planul subcutanat elemente vasculo-nervoase superficiale, cele mai importante fiind originea venelor cefalica si bazilicaPlanul fascial cuprinde retinaculul extensorilorPlanul profund este format din tendoaneIntre tendoanele lungului adbuctor al policelui, scurtului extensor al policelui si lungului extensor al policelui se delimiteaza o depresiune numita tabachera anatomicaReteaua arteriala dorsala, reteaua venoasa, limfatice.

    Importanta clinica: tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor si extensorilor gatului mainii pot fi sediul frecvent al unor chiste sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii.Scheletul si articulatiile gatului mainii cuprind: epifizele distale ale oaselor antebrahiale, randul proximal al oaselor carpiene si articulatiile dintre acestea.Importanta clinica: extremitatile distale ale oaselor antebratului si mai ales cea a radiusului sunt sediul frecvent al fracturilor. In cazul afectarii radiusului, datorita deplasarii fragmentelor osoase, se produce deformarea denumita in dos de furculita, cu ascensiunea procesului stiloidian radial, care ajunge la acelasi nivel cu cel ulnar.

  • VI. Mana

    Reprezinta una dintre caracteristicile specific umane si poate fi sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative.Regiunea palmara prezinta o depresiune centrala delimitata intre eminenta tenara si cea hipotenara iar distal prezinta patru proeminente la nivelul carora se pot dezvolta clavusuri (bataturi) la muncitorii manuali.Stratigrafie:PielePlanul subcutanatPlanul fascial reprezentat de fascia palmara superficiala, cu portiunea ei mijocie aponevroza palmaraPlanul profund subfascial format din doua straturi: Strat musculo-tendinosStrat muscular interosos

    Regiunea dorsala a mainiiStratigrafie:PielePlan subcutanat contine reteaua venoasa dorsala a mainii, limfatice, nerviPlan fascial: fascia dorsala a mainiiPlan profund tendinos, format din tendoanele care traverseaza gatul mainii

    Importanta clinica: mana este sediul frecvent al unor traumatisme sau plagi, care se pot infecta, dand nastere la supuratii, ce se pot propaga spre regiunile proximale ale membrelor. Pe de alta parte, numeroasele anastomoze arteriale de la nivelul mainii fac posibila refacerea circulatiei in conditii bune dupa ligaturile arteriale. De asemenea abordul venos al retelei superficiale este facil si des utilizat pentru cateterizari si tratamente sistemice.

  • VI. Mana

    Degetele Reprezinta cinci apendice terminale ale mainii, cu rol important in diverse activitati, prehensiune, pipait. Au o forma aproape cilindrica iar anatomic li se descriu cate o regiune palmara si una dorsala. Degetele pot fi sediul unor leziuni, care se pot complica cu supuratii, dand nastere panaritiilor. Supuratiile au tendinta de a difuza in profunzime amenintand periostul, osul si teaca sinoviala. Ele se pot extinde proximal spre palma, mai ales in cazul tenosinovitelor degetelor I si V, deoarece tecile sinoviale ale tendoanelor acestor degete se continua in regiunea palmara, pana in canalul carpian.

  • MEMBRUL INFERIOR

    Din punct de vedere topographic membrul inferior cuprinde sase segmente: regiunea gluteala, coapsa, genunchiul, gamba, gatul piciorului si piciorul. Membrele pelvine sunt adaptate pentru statiunea bipeda si pentru locomotie.

  • I. Regiunea gluteala (Regiunea fesiera)

    Muschii puternici pe care ii cuprinde servesc la locomotie, ortostatism si de asemenea la pozitia sezanda.Stratigrafie:PieleaPlanul subcutanatFascia gluteala in partea infero-laterala ea adera la tegumente formand santul glutealPlanul profund, subfascial, format din mai multe straturi:Stratul muscular superficial: muschiul gluteu mareStratul celulo-adipos subglutealStratul muscular mijlociu format din sase muschi si elementele vasculo-nervoase si limfatice ale regiuniiStratul muscular profund format in principal de muschiul gluteu micPlanul osteoarticular cuprinde: coxalul, marele trohanter, colul femural, articulatiile sacro-iliaca si coxo-femurala.

  • In practica medicala prezinta o reala importanta proiectarea la suprafata regiunii gluteale a elementelor vasculo-nervoase din stratul muscular mijlociu. Astfel se vor repera prin palpare: SIPS (spina iliaca antero-superioara)TI (tuberozitatea ischiadica)TM (trohanterul mare)Liniile conventionale care unesc cele trei puncte delimiteaza un triunghi. Se vor repera:Mijlocul liniei spino-tuberale; putin lateral de acest punct se proiecteaza spatiul infrapiriform, prin care trec elementele vasculo-nervoase din zona (punctul 1 pe desen)Unirea 1/3 superioara cu 2/3 inferioare pe linia spino-trohanteriana imediat sub acest reper se proiecteaza spatiul suprapiriform (punctul 2 pe desen)La unirea 1/2 mediala cu 2/3 laterale pe linia tubero-trohanteriana se fac infiltratiile pentru anestezia nervului sciatic (punctul 3 pe desen)De asemenea, injectiile intramusculare se fac in masa muschilor gluteu mijlociu si mic, deasupra liniei spino-trohanteriene. Dupa alt procedeu, regiunea gluteala se imparte in 4 cadrane iar injectiile se fac in cadranul superolateral.

  • II. Coapsa

    Regiunea anterioara a coapseiAbductorul lung, croitorul si plica inghinala delimiteaza triunghiul femural Scarpa, care contine formatiuni anatomice importante. Stratigrafie:PieleaPlanul subcutanat contine:Artere (ramuri ale femuralei)Vena safena mare care la nivelul triunghiului Scarpa se varsa in vena femuralaVena safena accesorieVene omonime ale arterelorTrunchiurile colectoare limfaticeLimfonoduli inghinali superficialiNervi superficialiFascia lata inveleste coapsa in intregimePlanul profund format din trei straturi musculare (superficial, mijlociu si profund) ce cuprinde si elemente vasculonervoase multiple.

  • II. Coapsa

    O importanta practica deosebita o au limfonodulii inghinali superficiali din aria triunghiului femural, care primesc limfa de la tot membrul inferior, regiunea perineala, organele genitale, anus si zona subombilicala a peretelui abdominal. Importanta clinica a regiunii consta in prezenta celor doua zone herniare pe care le contine: canalul femural si canalul obturator.Nodurile limfatice inghinale superficiale sunt destul de frecvent sediul adenitelor inghinale. Muschiul cvadriceps reprezinta, datorita volumului sau mare al doilea loc de electie, dupa regiunea gluteala, pentru injectiile intramusculare. Artera femurala este situata relativ superficial in lacuna vasculara, repauzand pe planul osos al coxalului, prin urmare aici se poate lua pulsul arterial sau se poate comprima vasul pentru hemostaza provozorie. De asemenea, imediat sub ligamentul inghinal se pot efectua punctii sau injectii intraarteriale, precum si descoperirea chirurgicala pentru ligatura.

  • II. Coapsa

    Regiunea posterioara a coapseiStratigrafie:PieleaPlan subcutanat cel mai important component este nervul cutanat femural posteriorPlan fascial: fascia lataPlan profund:Strat muscular superficialStrat muscular profundElemente vasculo-nervoaseLimfatice

    Scheletul coapsei: diafiza femurului

  • III. Genunchiul

    Regiunea este dominata (ca importanta clinica) de prezenta articulatiei genunchiului. Aceasta este co-interesata in numeroase afectiuni, fiind foarte expusa, prin pozitia sa, la traumatisme, procese inflamatorii sau degenerative. Rolul sau in locomotie si in ortostatism este foarte mare astfel incat anchiloza articulatiei reduce mult locomotia. Regiunea anterioara a genunchiului (regiunea patelara sau rotuliana)Stratigrafie:PieleaPlanul subcutanat contine bursa seroasa prepatelaraFascia de invelisPlanul profund cuprinde portiunea terminala a cvadricepsului, complexul tendinos si elemente vasculo-nervoase.

  • III. Genunchiul

    Regiunea posterioara a genunchiului (regiunea poplitee)Stratigrafie:PieleaPlanul subcutanat pe aici urca vena safena mare (spre medial) impreuna cu nervul safen si vasele limfatice superficialeFascia genunchiuluiPlanul profund (fosa poplitee) traversat de:Nervul ischiadic (sciatic), cu ramurile sale terminale: nervul peronier comun si nervul tibialArtera popliteeVena popliteeVena safena micaGanglioni popliteali superficiali si profunzi

    Scheletul si articulatiile genunchiului cuprind: extremitatea distala a femurului, extremitatile proximale ale tibiei si fibulei, patela, articultia genunchiului si articulatia tibio-fibulara proximala.Importanta clinica a regiunii:Lezarea nervului peronier comun prin fracturi sau prinderea lui intr-un calus duce la paralizii cu tulburari de mersLezarea oricarui element din fosa poplitee este grava, necesitand interventii chirurgicale de urgentaLigamentul patelar contine proprioceptori, dand reflexul patelar la percutarea sa cu ciocanul de reflexe (extensia gambei)

  • IV. Gamba

    Regiunea anterioara a gambeiStratigrafie:PielePlan subcutanatPlan fascial fascia cruralaPlan profund impartit in doua loji: mediala si laterala. Aici gasim si elemente vasculo-nervoase

    Regiunea posterioara a gambeiStratigrafie:PielePlan subcutanat ce contine:Vena safena mareVena safena micaNervii safen si cunat sural medialVase limfatice superficialeFascia cruralaPlanul profund musculo-fascial, format din doua straturi musculare (superficial si profund) si manunchiul vasculo-nervos al regiunii gambiere posterioare precum si vase limfatice profunde.

    Scheletul gambei este alcatuit din diafizele tibiala si fibulara, legate intre ele prin membrana interosoasa.

  • V. Gatul piciorului

    Are o importanta clinica deosebita deoarece entorsele, luxatiile, fracturile, hematoamele pot interesa sau chiar imobiliza articulatiile, ducand la dificultati de locomotie. Regiunea anterioara a gatului piciorului Cuprinde pe partile laterale proeminentele celor doua maleole si doua santuri pre-maleolare care se sterg in edeme ale regiunii si in colectii intra-articulare.Stratigrafie:PielePlan subcutanat ce contine vena safena marePlan fascial fascia cruralaPlan profund tendinos

    Regiunea posterioara a gatului piciorului Cuprinde toate partile moi care se gasesc inapoia articulatiei talo-crurale si a calcaiului. Stratigrafie:PielePlan subcutanat ce contine vena safena micaPlan fascial continuarea fasciei cruralePlan profund tendinos, formand trei loji: mediana (posterioara, ce contine tendonul lui Ahile), laterala si mediala.

    Scheletul si articulatia gatului piciorului contine: epifizele inferioare ale oaselor gambei, talusul, calcaneul si articulatiile dintre aceste oase.

  • VI. Piciorul

    Regiunea dorsala a piciorului Stratigrafie:PielePlan subcutanat ce contine arcada venoasa superficialaFascia dorsala a picioruluiPlanul profund ce cuprinde:Strat tendinosStrat fascial subtireStrat muscularStrat fascial profund

    Regiunea plantaraStratigrafie:PielePlan subcutanat ce cuprinde reteaua venoasa plantaraFascia superficiala plantaraPlanul profund ce cuprinde:Strat musculo-tendinosStrat musculo-fascial profundArtere, vene, nervi, limfatice

  • VII.Degetele piciorului

    Sunt de forma aproximativ cilindrica, prezentand o regiune dorsala si alta plantara. Contactul si frecarea tegumentului de incaltaminte pot determina la nivelul degetelor aparitia unor excoriatii care prin suprainfectare sunt susceptibile sa se complice cu limfangite, adenite si flegmoane, uneori grave. De asemenea, incaltamintea poate produce aparitia bataturilor (clavus) care produc disconfort in timpul locomotiei, prin presiunea dureroasa asupra papilelor dermice. La nivelul piciorului sunt relativ frecvente plagile, mai ales cele prin zdrobire, necesitand uneori: interventii chirurgicale, aplicare de aparate gipsate sau amputatii.

  • SINDROMUL DE COMPARTIMENT - cresterea pres. tisulare intr-un spatiu anat. inchis compromite circulatia Cauze: hemoragie in sp. anat. inchis traumatisme, terapie anticoagulanta pansament strins, fasciorafie strinsa dupa repermeabilizarea arterelor Apare la extremitati antebrat/ gamba - hiperperfuzie tis. si edem iterst.si celular

  • SINDROMUL DE COMPARTIMENT CLINICA: - durere si impotenta functionala - tulb. ale nervilor aferenti-gamba/antebrat - durere la mobilizare pasiva picior/mina - obiectiv-tumefierea compart. - puls periferic absent - paralizia segm.= stad. avansat

  • SINDROMUL DE COMPARTIMENT Impotant: examen clinic repetat sindr. apare in prmele 48-72 ore Paraclinic: monitorizarea pres. Intracompart TRATAMENT: fasciotomie gambiera , an- tebrat, picior, mina - se lasa deschisa sutura intirziata/grefa