curs 4 imbunatatiri funciare
TRANSCRIPT
![Page 1: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/1.jpg)
Cercetari de geomorfologie aplicata pentru imbunatatiri funciare
![Page 2: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/2.jpg)
Definiţie: Îmbunătăţiri funciare
ansamblu de măsuri finalizate prin lucrări mecanice asupra terenurilor, prin care se înlătură acţiunea dăunătoare pentru culturi a unor factori naturali, ceea ce duce la modificarea radicală şi pe lungă durată, în sens favorabil, a potenţialului productiv al terenurilor agricole.
![Page 3: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/3.jpg)
Clasificarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare
- lucrări cu rol de refacere (completare) în sol a deficitului de umiditate şi în care categorie se cuprind irigaţiile;
- lucrări care au rol de a preveni sau elimina excesul de apă din sol, de la suprafaţa acestuia, categorie în care se încadrează regularizarea cursurilor de apă, irigaţiile, desecarea şi drenajul;
- lucrări care au rolul de a proteja solul împotriva acţiunii mecanice a apei şi a vântului, categorie în care intră complexul de lucrări de prevenire şi combatere (control) a eroziunii solului;
- lucrări pentru acumulări de apă necesară în agricultură, industrie, agrement etc.
![Page 4: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/4.jpg)
Principalele trăsături ale lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, care le deosebesc de lucrările agricole
obişnuite se referă la:
durabilitatea mare a lor şi lipsa periodicităţii; importanţa specifică mare pe care o necesită;
caracterul lor complex şi de înaltă tehnicitate; rapida evoluţie în concepţiile de amenajare şi
ritmul ridicat de realizare a acestor lucrări pe glob.
![Page 5: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/5.jpg)
Imbunătăţirile funciare au în vedere următoarele:
- controlul eroziunii versanţilor, inclusiv al stabilităţii;
- controlul inundaţiilor şi al proceselor de albie;
- irigaţiile şi desecările; - amenajarea de lacuri de acumulare.
![Page 6: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/6.jpg)
Controlul eroziunii versanţilor şi al stabilităţii lor
![Page 7: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/7.jpg)
Structura fondului funciar al României în 2001
Alte suprafete
2%
Ape, balti, lacuri4%
Drumuri si cai ferate
2%
Constructii si curti
3%
Paduri28%
Agricol61%
![Page 8: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/8.jpg)
Diferenţierea tipurilor de eroziune pe teritoriul Romaniei
Alunecari de teren12%
Eroziune torentiala si alunecari de
teren in fondul forestier
5%
Eroziune fluviala
10%
Eroziune in suprafata
49%
Eroziune liniara24%
![Page 9: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/9.jpg)
Schimbarea tipului de proprietate asupra terenurilor agricole
0
20
40
60
80
100
120
1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001
%
AgricolArabilPasuni si faneteVii si livezi
![Page 10: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/10.jpg)
Efectul schimbării de proprietate asupra fărâmiţării suprafeţelor agricole
1990 2000
![Page 11: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/11.jpg)
Sub aspect geomorfologic, pentru a participa la măsurile de îmbunătăţiri funciare este important a avea în vedere câteva
elemente majore care caracterizează relieful:
morfologia şi hipsometria reliefului; înclinarea sau geodeclivitatea; expoziţia versanţilor; tipurile genetice de relief; procesele actuale de modelare a reliefului; rata proceselor actuale de modelare a reliefului; regionarea terenurilor funcţie de tipologia proceselor; rata eroziunii sau a denudaţiei reliefului; stabilitatea terenurilor; alcătuirea geologică
![Page 12: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/12.jpg)
Realizarea de hărţi
1) a depozitelor superficiale (neconsolidate); 2) harţilor hipsometrice, de expoziţie a versanţilor şi a înclinării
acestora; 3) hărţi pedologice în legătură cu care este necesară si o evidenţiere
a grupării solurilor funcţie de rezistenţa lor la eroziune. 4) hărţii tipurilor genetice de relief, a proceselor geomorfologice
actuale.
![Page 13: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/13.jpg)
Referitor la procesele de mişcare în masă
A. Condiţiile geologice, geomorfologice, morfoclimatice şi de folosinţă a versanţilor
(1. natura şi stratificaţia rocilor (în masa în mişcare şi în masivul în loc); 2. descrierea microreliefului versanţilor; 3. regimul apelor subterane şi de suprafaţă (inclusiv bazinul de alimentare); 4. regimul precipitaţiilor (în special, precipitaţii în 24 de ore); 5. expoziţia versanţilor ; 6. folosinţa terenurilor de pe versanţi sau tipul de vegetaţie pentru versanţii fără o utilizare restrictivă).
![Page 14: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/14.jpg)
B. Comportarea versanţilor
![Page 15: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/15.jpg)
C. Starea stabilităţii versanţilor
1.versanţi instabili – cu alunecări active sau cu alunecări incipiente şi potenţiale ;
2. versanţi stabili - cu alunecări stabilizate (fixate) sau
3.versanţi fără indicii de alunecări vechi sau potenţiale).
![Page 16: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/16.jpg)
![Page 17: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/17.jpg)
D. Cauze probabile ale alunecărilor
Modificarea regimului hidrologic şi hidrogeologic Modificarea echilibrului mecanic al versantului Modificarea rezistenţei pământurilor Tipul probabil al mişcării Modul de propagare a unei alunecări Corespondenţa între masivul
antrenat în mişcare şi stratificaţia masivului în loc Poziţia probabilă a suprafeţei de alunecare
Panta generală a versantului Adâncimea maximă (Hmax) presupusă a alunecării Gruparea alunecărilor pe versant Suprafaţa versantului afectată de
mişcări
![Page 18: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/18.jpg)
Evaluarea ratei denudaţiei prin alunecări de teren
Rata denudaţiei (DR) : DR = SL/RI
în care DR - rata denudaţiei, în sensul coborârii suprafeţei terenului (în m sau mm/an); SL este suprafaţa coborâtă datorită alunecării şi RI este intervalul de recurenţă, iar SL se evaluează din
relaţia : SL = LV/SA
în care: LV este volumul de material deplasat prin alunecare (m3) iar SA este unitatea de suprafaţă studiată, în m2. Aceasta se calculează astfel :
SA = MA/cos B MA este suprafaţa planimetrată a unităţii de teren (m2), B este înclinarea medie a versantului
studiat (unitatea de teren).
![Page 19: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/19.jpg)
Determinarea intervalului de recurenţă
RI = (N + 1)/M
RI este interval de recurenţă (ani) a unui eveniment; N este numărul de ani în care s-au realizat măsurători şi M este şirul de evenimente luate în consideraţie într-o ordine în care evenimentul de cea
mai mare amplitudine este l.
![Page 20: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/20.jpg)
Exemplu de calcul
![Page 21: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: Curs 4 Imbunatatiri Funciare](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022052123/5572122b497959fc0b902654/html5/thumbnails/22.jpg)
Caracterizarea morfologică a alunecării este următoarea: Suprafaţa, MA, afectată de alunecare este de 6,5 ha sau 65 000 mp; diferenţa de nivel a arealului alunecat este de 160 m (590 m în baza frunţii de alunecare
şi 750 m la marginea superioară a râpei de desprindere), Panta = 34 grade; Volumul de material pus în mişcare a fost de 500 000 m3
Calculele sunt următoarele :
Panta versantului, B = 34 grade ; cos B = 0,84857 ;
SA = suprafaţa alunecării corectată funcţie de pantă, astfel :
SA = MA/cos B = 65 000/0,84857 = 75 599 m2
În continuare determinăm SL, adică înălţimea medie de coborâre a întregii suprafeţe a alunecării :
SL = LV/SA = 500 000 m3/ 76 599 m2 = 6, 527 m
Rata denudaţiei (DR):
DR = SL/RI = 6,527 / 38 ani = 0,17 m/an