curs 3 urgente apps

of 55 /55
ACORDAREA PRIMULUI ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR AJUTOR PRESPITALICESC IN PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE MEDICO-CHIRURGICALE

Author: ermilov-elena

Post on 01-Feb-2016

261 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

asistenta primara

TRANSCRIPT

  • ACORDAREA PRIMULUI AJUTORPRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTEMEDICO-CHIRURGICALE

  • OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUIAJUTOR PRESPITALICESC

    evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?natura urgenteicauza care a produs-ogravitateanumarul victimelor (in caz de accident colectiv)masuri ce trebuie intreprinsesuccesiunea acestora

  • estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinselimitarea efectului produs de agentul primar scoaterea accidentatului din zona efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale aplicarea masurilor de prim ajutor aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1 trimite la spitalevaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

  • STAREA DE RAU ASTMATIC = acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedeaz la medicaia bronhodilatatoare curent, aminofilin i -mimetice n doze adecvate,i care asociaz tulburri cardio-vasculare,neurologice i gazometrice speciale-clinic:dispnee sever cu polipneetiraj suprasternal,supraclaviculardiminuarea tusei i a wheezing-uluitranspiraii,cianoz,anxietatemurmur vezicular ,raluri sibilante raretahicardie,puls paradoxal,HTA

  • -factori precipitani:infecii respiratorii acute esp.viraleefort fizic intensfactori psiho-emoionaliadministrarea inadecvat a medicamentelor:aspirin i alte AINS-blocante esp.neselectivesedativeexces de -mimeticentreruperea brusc a corticoterapiei la un astmatic real corticodependentimunoterapia

  • -atitudine n ambulatoriu:msuri generalepoziie semiezndoxigenoterapie->degajarea ncperiihidratare oralmsuri specificeaminofilin i.v. 1 fiol (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h n PEV-administrarea rapid determin tahicardie-doza maxim = 1 g / 24 h,indiferent de intensitatea dispneei-se va evita n caz de:-IMA recent (1-3 luni)-tulburri de ritm rapid actuale sau n antecedente-hipertiroidismHHC i.v. 4 * 200 mgfluidificante i expectorante bronice neinhalatorii:-N-acetilcistein 3 * 200 mg-Bromhexin 3 * 8 mgantibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclin 4 * 250 mg/24 h

  • evitarea erorilor terapeuticeadministrarea opiaceelor,sedativelormucolitice inhalatoriisunt inactive n criz cromoglicatul disodic,corticoterapia topic inhalatorieinternare de preferin ntr-o secie de terapie intensivtransport cu autoambulanabord venossurs de O2nsoitor instruit n resuscitare cardio-pulmonarmonitorizarea TA,frecvenei cardiace i respiratorii n timpul transportuluibilet de trimiterediagnostic de urgenterapia administrat : doza,oraparametrii hemodinamici i respiratoristarea de contien : contient / confuz / com

  • STOPUL CARDIAC Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii. Diagnosticul stopului cardiacSe stabileste pe baza urmatoarelor semne:- paloarea sau cianoza instalate brusc- pierderea starii de constienta- incetarea spontana a miscarilor respiratorii- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)- absenta zgomotelor cardiace- aparitia midriazei.

  • Reanimarea cardiopulmonara!! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de exemplu , carcinom avansat)!

    Clinica stopului respirator si circulatorLipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala ) Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )Lipsa batailor cordului la auscultate Tegumente cenusii-cianotice

  • Regula ABCD - Manevra EsmarchA - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi tras spre anterior si superior .

    B - Breath Ventilarea :Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% .Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .

  • Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si ventilare alternative :in cazul unui ajutor 15 : 2 in cazul a doua ajutoare 5 : 1Frecventa de ventilare este 20/minC Circulatia- in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului).Frecventa masajului: adulti 80/min, copii 90/min, sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare > 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 5 cm Defibrilare precoce.

  • Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice.Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %

  • INFARCTUL MIOCARDIC ACUTDefinitieInfarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramuracoronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita . Necroza miocardica determina:un sindrom clinicmodificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian.cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardiaca I sau T, fractiunea MB acreatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina).modificari morfopatologice miocardice.

  • Modalitati de debut ale IMA- anginos- gastralgic- astmatiform

    Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune pe baza : 1- Tabloul clinic2- Detectia necrozei miocardice concentratia enzimelor miocardice in sangemodificari EKGmetode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast, scintigrafia, miocardica )examen morfopatologic

  • Tabloul clinicDezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie determina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza miocitelor cardiace.

    Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de:dureremodificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala)fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)palpitatiidispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi)manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar)astenie fizicahiperpirexie.

  • Caracteristicile durerii in infarctul miocardicFactori precipitanti : - efort fizic intens- stress- hipoglicemie - infectii respiratorii- alergii- hemoragii

    Localizare : - retrosternala- retroxifoidiana- epigastrica- precordialIradiere : - umarul sau membrul superior stang- umeri si brate bilateral- interscapulovertebral- la baza gatului- mandibula- epigastru

    Caracter : - strivire apasare- constrictie arsura

    Durata : - zeci de minute- nu cedeaza la nitroglicerina, alti nitrati, analgezice uzuale

  • La examenul fizic se constata:bolnav anxios, agitatpaloare, tegumente reci si umedetranspiratiipuls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulatraluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS).wheezing in IVStuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut

  • Detectia necrozei miocardiceNecroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH).Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul miocardic nonQ.

    Modificarile EKG reprezentate de :unde T ascutiteST supradenivelataparitia undei Qinversarea undei TModificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se mentin mai multe zile .Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA.20 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara modificari electrocardiografice .

  • Conduita de urgentaMajoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la instalarea infarctului.

    In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic: prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia electromecanica, asistolia)reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore.

  • Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:pozitia bolnavului: decubit dorsalinterzicerea efectuarii oricarei miscarise scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasapsihoterapiepacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila de infarct miocardicdaca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta.

    Se poate administra:aspirina 75-325 mgtramal 50 mgsedativ.Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevrede resuscitare.

  • In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni:prinderea unei linii venoaseasigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri: * intensitatea durerii toracice * alura ventriculara * T.A. * aparitia aritmiilor cardiace * ventilatia pulmonara

    Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezatin pozitie Trendelenburg .Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min).Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

    Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu).

  • Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut

  • Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de :modul de reactie al anturajului si pacientului

    primele masuri aplicate la domiciliul pacientului precum si pe toata durata transportului la spital

    accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta

    dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor de urgenta

  • EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGENDefinitie:insuficien respiratorie acut prin transudarea lichidului intraalveolar i interstiial secundar dezechilibrului dintre presiunea hidrostatic n capilarele pulmonare i presiunea coloid-osmotic

    Etiologie- cardiopatia ischemica- hipertensiunea arteriaia- tulburarile de ritm paroxistic- insuficienta ventriculara stanga- infarctul miocardic acut- cardiopatiile valvulare

  • factori precipitani:origine cardiac->tulburri de ritm i de conducere,insuficien coronarian acutorigine extracardiac:-suprancrcare lichidian parenteral,exces de NaCl-exces de efort fizic-insuficiena tratamentului digitalo-diuretic,puseu hipertensiv-hipoalbuminemie,sarcin

    clinic:dispnee i anxietate extremetuse productiv,cu expectoraie spumoas,rozat,abundentdispnee cu ortopnee i tahipnee,cianoz,transpiraii profunderaluri crepitante cu extindere ascendent,tahicardie,galop diastolic

  • -obiectivele tratamentului: presiunii hidrostatice n capilarele pulmonare presarcinii i postsarciniiameliorarea contractilitii miocardicecorectarea aritmiilorameliorarea hematozei pulmonarecombaterea anxietii i tahipneei

  • -mijloace de tratament:poziia ezndabord venos sigursngerarea->flebotomie extern a 300-500 ml snge n 5 minute-contraindicaii:TAS < 100 mmHganemievrstnici cu ATS cerebral->favorizeaz AVC ischemicmorfin clorhidrat n diluie (1 f.de 20 mg n 9 ml ser fiziologic)se administreaz cte 2 ml la 10 minute presarcina,efect vasodilatator tahipneea,efect anxiolitic-contraindicaii:comatoi,ocaiastm bronic,BPOC,EPA necardiogennitroglicerin n perfuzie dac TAS > 100 mmHg

    diuretic de ans->furosemid 20-40 mg i.v.

    cardiotonic digitalic->digoxin 1 f.a 0.5 mg i.v.,repetat la 8 ore

    miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6 ore,max.4 f./zi

    tratamentul bolii de fond i al factorilor precipitani

    internare

    transport cu salvarea dotat cu O2 i personal instruit

  • EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGENDefinitieacumulare lichidian intraalveolar i interstiial secundar lezrii membranei alveolo-capilare prin procese inflamatorii sau factori toxicietiologie:1. lezarea membranei alveolo-capilareinfecii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-)pneumonie de aspiraie,sdr.de detres respiratorie acut a adultuluiinhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxizi de azot,O3,acizi.bazeascensiuni rapide la altitudineedem pulmonar neurogenic->AVC hemoragice,traumatisme cerebrale,tumori cerebralenecare

  • 2. presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemiehepatopatii i nefropatii severeenteropatii cu pierdere de proteinesdr.de malabsorbie

    3. presiunii hidrostatice n alveolele pulmonare de cauz extracardiacEPA iatrogen->perfuzii masive de substane cristaloide,transfuzii masiveEPA ex vacuo->evacuarea rapid a unei colecii pleurale mari sau a unui pneumotorace masiv

  • -clinic:absena APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii actualeexpunerea la toxicevidenierea unui factor etiologictablou clinic asemntor cu EPA cardiogen + semne legate de etiologie

  • -atitudinea de urgen n ambulatoriu:asistena medical de urgen la locul accidentuluievacuarea din mediul toxic,ventilaie eficient a ncperiipoziie ezndexcepie necatul->decubit ventral cu flexia lateral a capuluicontraindicate opiaceelecontraindicate emisia sanguin i diureticele la necatul cu ap de mare care prezint hipovolemie i hemoconcentraiecardiotonicele sunt ineficacese indic n EPA non-cardiogen:HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoz 5%)metilprednisolonfurosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 hantibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilin 2-4 g/ziantidot->dac toxicul este cunoscuttransport adecvat cu ambulan cu surs de O2 i nsoitor instruitinternare n secie ATI

  • SOCUL

    sdr.plurietiologic caracterizat prin brusc a irigaiei sanguine tisulare-clinic:TAS < 80 mmHgtahicardie,puls filiform,greu palpabilmanifestri ale hipoirigaiei tisulare:nervoase->agitaie,apoi apatie,contien mult timp pstratcardiace i respiratorii->funcii diminuaterenale : oligurie (< 500 ml/24 h)digestive->tulburri dispeptice,dureri abdominalecutanate->tegumente reci,palide,transpiratesdr.hemoragipar->CID

  • -ocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de performanei cardiace care se manifest prin reducerea critic a fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigur aportul de substane eseniale pt. susinerea organelor vitale-etiologie:IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardului VSdefecte mecanice cardiace acute neletale n mod directruptura SIVruptura muchilor pilieridistrucii valvulare masive,brusc instalatetromboze intracardiace voluminoasedisecie acut a aorteiembolie pulmonar masivaritmii grave,persistente

  • -atitudine n ambulatoriu:poziiadecubit dorsal,cu extremitatea cefalic uor decliv,cu membrele inferioare ridicate la 15eznd->oc cardiogen + IVS acutabord venos sigurperfuzie cu soluie glucoz 5%cardiotonic nedigitalic,amino-simpaticomimetic (catecolamine)dopamin perfuzabil n diluie 2 f.a 50 mg n 500 ml.soluie glucozat 5%-5-10 g/kg/minut (35 picturi / minut)digitalicele sunt indicate doar n ocul cardiogen la bolnavi cu IMA i fibrilaie atrial sau EPAmedicaie vasodilatatoare->nitroglicerin n perfuzie 6-8 picturi / minut->dac TAS > 80 mmHgnitroglicerina debitul cardiac prin: congestiei pulmonare tonusului venos consumului de O2 miocardictransport cu salvare cu mijloace antioc,surs de O2 i nsoitor instruitinternare ntr-o secie de terapie intensiv coronarian

  • COMELEcoma = pierderea de lung durat a strii de contien i a funciilor de relaie (motilitatea voluntar, sensibilitate, reflexivitate),cu pstrarea redus a funciilor vegetative (respiratorie,circulatorie,termoreglare)

    -anamnez:modul de instalare a comeiAPPtratamente efectuateexpuneri profesionale

    -examen obiectiv:gradul i profunzimea comeiexamenul funciilor vitale

  • -tipul respiraiei:Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemic,coma uremicKussmaul->coma diabetic cetoacidotic, hipoxie, sever, intoxicaie cu COzgomotoas,stertoroas->AVC hemoragic cu inundare ventricularBiot,de tip agonic->coma avansat,leziune pontin sau bulbar

    -examenul aparatului cardio-vascular:hTA + bradicardie->coma neurologic (meningit,HTIC),intoxicaie acut cu alcooltahicardie->come vasculare,come din infecii severe (abces cerebral,septicemii)tulburare de ritm sever sau valvulopatie + semne neurologice de focar->AVC embolic

  • -examenul aparatului digestiv:vrsturi->coma prin HTICsughi->coma uremichalena:acetonemic->coma diabetic acidocetozicamoniacal->coma uremicfetid->coma hepaticalcoolic->intoxicaie acut etanolicdeglutiia:alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficialealterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate

    -aspectul tegumentelor:uscate,calde,pliu cutanat ters->cetoacidoza diabeticumede,reci->coma hipoglicemic

  • -curba termic:hipotermie->coma barbituric, alcoolic, mixedematoas, hipoglicemichipertermia->coma din hemoragia subarahnoidian,come profunde din AVC

    -agitaie,tremurturi->coma hipoglicemic,tireotoxic

    -convulsii->encefalopatie hipertensiv,eclampsie,epilepsie major,coma hipoglicemic,AVC hemoragic cu inundaie ventricular,tumori cerebrale

    -examenul pupilelor:midriaza unilateral->traumatism cranio-cerebral,AVCmidriaza bilateral->coma diabetic profund,coma epilepticmioza bilateral->intoxicaia cu organofosforice

  • -atitudine n ambulatoriu:msuri generaleabord venos sigurrecoltare de probe sanguine,urinare,din secreii naintea administrrii medicaieieste contraindicat spltura gastric nainte de intubaia trahealsunt contraindicate hidratarea oral,administrarea oral a medicaiei i a opiaceeloraplicarea msurilor specifice de urgen la locul unde este gsit comatosultransport adecvat,cu ambulan cu surs de O2 i nsoitor instruitinternare ntr-o secie de terapie intensiv

  • msuri specificecoma diabetic acido-cetozic-abord venos i recoltarea glicemiei,rezervei alcaline,ionogramei serice-sondaj vezical,monitorizarea diurezei,TA,frecvenei cardiace-hidratare parenteral cu ser fiziologic,2000 ml n primele 2 ore-insulin 20 U i.v. i 20 U s.c.-antibiotic cu spectru larg->ampicilin 4 g/24 h -internare obligatoriecoma hipoglicemic-abord venos,recoltarea glicemiei-sol.glucozat hiperton i.v. : 5-10 f.sol.glucoz 33% sau PEV cu sol.glucoz 20% netamponat cu insulin-glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v.-internare obligatorie

  • coma barbituric-cea mai frecvent intoxicaie voluntar-foarte periculoas-nu exist antidot-tablou clinic de insuficien respiratorie acut-diurez osmotic alcalin->PEV cu sol.glucoz10%,sol.manitol 20% i sol.bicarbonat de Na 1.4%-Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimuleaz centrul respirator-internare n secie ATI iar ulterior ntr-o secie psihiatric

  • coma din intoxicaia cu organo-fosforice-com convulsiv prin excesul acetilcolinei datorat blocrii colinesterazei de ctre substana toxic-msuri de decontaminare la locul intoxicaiei->ndeprtarea hainelor,splarea tegumentelor cu ap i spun-diurez osmotic neutr->PEV cu 2/3 sol.glucoz 10% i 1/3 sol.manitol 20%-antidot specific:-atropin (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,pn la apariia semnelor de atropinizare : midriaz, tegumente uscate,tahicardie;doza total : 20-30mg,pn la 100 mg/zi-toxogonin->reactiveaz colinesteraza blocat de toxic;se administreaz la 5 minute dup atropin-iniial 1-2 f. (250-500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore-combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. i furosemid 40-80 mg-internare n secie de terapie intensiv

  • coma uremic-controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal : hidralazin,metil-Dopa,chinidin-combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg-diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg-internare

    coma adisonian-perfuzie i.v.soluii izotone : glucoz 5%,ser fiziologic-HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore-internare n secia endocrinologie

    coma tireotoxic-propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg)-HHC 100 mg i.v.-internare n secia de endocrinologie sau medicin intern

  • HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA DefinitieHemoragia digestiva superioara reprezinta sangerareaprodusa de leziuni localizate la nivelul esofagului, stomacului, duodenului si jejunului proximal, exteriorizata sub forma de hematemeza si / sau melena.

    Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea , de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rareori are aspect rosu aprins.

    Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca pacura, lucios si lipicios.

  • Diagnostic diferentialHematemeza va fi diferentiata de:epistaxisul inghitithemoptiziehemoragia buco-faringiana

    Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:terapie orala cu fier, carbune, bismutconsum de: cafea, masline, spanac.

  • Cauzele hemoragiei digestive superioare

    Boli ale tractului digestivBoli ale esofaguluivarice esofagienehemie gastrica transhiatala;esofagita peptica de reflux;ulcer esofagian;tumori benigne esofagiene;tumori maligne esofagiene;cancer esofagian;sindrom Mallory-Weiss

    Boli ale stomaculuiulcer cronicgastrita erozivatumori benigne ale stomacului;cancer gastric;stomac operat.

    Boli ale duodenuluiduodenite acuteulcer duodenal

  • Boli ale organelor de vecinatateBoli ale ficatuluihipertensiune portala

    Boli ale tractului biliarhemobilie

    Boli ale pancreasuluipancreatita acuta sau cronicacancer de pancreas

    Boli generate extradigestiveBoli generaleinsuficienta cardiacafeocromocitomcolagenozeuremie

    Boli ale sangeluisindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombo- penii, hemofilieleucemie

    Boli ale vaselorteleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler-Weber)

  • Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei

  • Conduita de urgenta, primele masuriconfirmarea diagnosticului de HDS:linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajuluirepaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen.efortul fizic va fi interzis (poate accentua hemoragia sau agrava tabloul clinic);sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vasgura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa bolnavul acesta avand capul asezat intr-o parte;se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele constatate;se va aprecia gravitatea hemoragiei se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K)se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologicbolnavul este transportat la spital cu ambulantafunctiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

  • SOCUL ANAFILACTICSocul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa:administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai alespenicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic;preparate de dextran, anestezice locale;injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica )substante de contrast radiologice;intepaturi de insecte (albina), serpi;extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

  • Tablou clinicEste tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cuvasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducereadebitului cardiac, care genereaza colaps.Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edemQuincke, laringospasm. Conduita terapeuticaSe intrerupe imediat administrarea substantei alergizante. In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante.Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 mm la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase.bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.

  • Schema de tratament Adrenalina se poate administra:s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)i.m.i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000 diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.Hemisuccinat de hidrocortizondoza de atac 250 mg i.v. lentse continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de oreOxigenoterapie 6-8 1/minutMiofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severaTraheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotrahealaAntihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent intravenosDaca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesaraIn caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinicacel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

  • COLICA RENALADefiniteColica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiereuretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica provocata de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.

    Cauze1. Litiaza reno-ureterala2. Inflamafiile urogenilale- pielonefrita- pielonefroza- tuberculoza renala3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)

  • Conduita de urgentaIn colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective. Suprimarea durerii prin:Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent);Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen;Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

  • Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica Prevenirea recidivelor colicii:Scobutil compus (supozitoare) sauScobutil + Algocalmin

    Tratamentui ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie decompozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei acestuia.