curs 2 - proteine plasmatice 20 martie 2014

of 67 /67
PROTEINE PLASMATICE CSII Dr. Cristiana TANASE

Author: andrei-turcu

Post on 19-Jan-2016

112 views

Category:

Documents


3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Biochimie clinica

TRANSCRIPT

  • PROTEINE PLASMATICECSII Dr. Cristiana TANASE

  • Fractiunea solida majora din plasma sanguina;Structura:proteine globulare (exceptie: fibrinogenul proteina fibrilara);heteroproteine: lipoproteine, metaloproteine, glicoproteine (exceptie: serumalbumina - holoproteina).Valori de referinta: 60-80 g/L (6-8 g/dL)Modificari ale concentratiei proteinelor plasmatice apar in majoritatea starilor patologice; dozarea acestora valoare diagnostica.

    PROTEINE PLASMATICEConsideratii generale

  • Functiile proteinelor plasmaticeMentinerea presiunii coloidosmotice (albumina)Transport (proteine carrier: transferina, ceruloplasmina, albumina)Aparare a organismului (imunoglobuline, sistemul complementului, etc)Enzime informatii asupra afectarii de tesuturi sau organe (LDH, TGP, TGO), alte (MMP, SOD)Coagulare si fibrinoliza (protejare impotriva afectarii sistemului vascular)

  • Variatii fiziologice: in sarcina (primele luni scadere, ultimele luni crestere); modificari ale volumului sanguin (caldura, frig, efort)Variatii patologice:Hiperproteinemii (in special cresteri globuline): deshidratare; stari febrile, inflamatii cronice, nefroza, tuberculoza, diabet insipid, crestere monoclonala mielom multiplu, macroglobulinemie, crestere policlonala ciroza hepatica, sarcoidoza, LES.Hipoproteinemii: inanitie, hiperhidratare, tulburari de absorbtie, biosinteza deficitara (insuficienta hepatica), hipercatabolism, anemii, hemoragii acute, pierderi proteice la nivelul rinichiului, tractului digestiv, tegumentului, sechestrare-ascita, afectiuni hepatice cronice, tumori maligne.

  • Semnificatie clinicaraport albumina/globuline (A/G): 1,2-1,5.cresterea raportului fara semnificatiescaderea raportului A/G < 1 patologii cu scaderea sintezei de albumina / patologii care cresc sinteza de globuline.modificarea raportului A/G plasmatice induce aparitia disproteinemiei din inflamatia acuta caracterizata prin reducerea concentratiei plasmatice de albumina si cresterea 1 si 2 globulinelor, evidentiate prin electroforeza proteinelor plasmatice.

  • DENUMIRE PROTEINAFUNCTIESEMNIFICATIE IN DIAGNOSTICPrealbumina- transport- afectiuni hepatice, malnutritieAlbuminatransportmentinerea presiunii coloidosmoticeafectiuni hepatice, renale, gastrointestinale, malignitate, malnutritie1 globuline - 1 fetoproteina;marker tumoral, defecte ale tubului neural - 1 glicoproteina acida (orosomucoidul);afectiuni inflamatorii, marker tumoral, colagenoze - 1 anti-tripsina;anti-proteazaafectiuni inflamatorii - protrombina;coagulare screening-ul coagularii, test al functiei hepatice-afectiuni hepatice - lipoproteina;transportafectiuni hepatice - transcortina;transportafectiuni hepatice si renale - globulina fixatoare de tiroxina;fixarea tiroxineitransportul tiroxinei

  • DENUMIRE PROTEINAFUNCTIESEMNIFICATIE IN DIAGNOSTIC2 globulineceruloplasmina;transportboala Wilson (Cu)haptoglobina;transportboli hemoliticeanti-trombina IIIinhibitor al trombineiscreening-ul coagularii si afectiuni hepatice2 macroglobulinainhibitor al plasmineiafectiuni renale, diabetplasminogenul;proenzima plasmineiscreening-ul coagularii globulineproteina C-reactivaaparare a organismuluiprocese inflamatorii-microglobulinaaparare a organismuluiafectiuni renale, mielomtransferinatransportafectiuni renale, procese inflamatorii, neoplasmfibrinogencoagulareprocese inflamatorii, afectiuni hepatice, colagenoze

  • DENUMIRE PROTEINAFUNCTIESEMNIFICATIE IN DIAGNOSTIC globulineimunoglobuline (IgA, M, G, D, E)apararea organismului (anticorpi)infectii cronice, boli hepatice, boli autoimune, alergii

  • ALBUMINA Consideratii generaleReprezinta 55-60% din totalul proteinelor plasmatice;Principalul agent al presiunii coloidosmotice plasmatice;Rol important ca molecula carrier pentru o serie de elemente endogene si exogene;Valori de referinta: 3,5-5,2 g/dL.

  • Semnificatie clinicaHipoalbuminemia

    Conditii fiziologice: cresterea volumului plasmatic (sarcina)

    Conditii patologice: - sinteza redusa: afectiuni hepatice, cronice sau acute; - aport inadecvat: malnutritie si malabsorbtie intestinala - distributie alterata: cresterea permeabilitatii capilare-arsuri severe, hiperhidratare, efuzie seroasa cu sechestrare de proteine-ascita - catabolism crescut: infectii, inflamatii, neoplasme, traume, interventii chirurgicale - pierderi crescute in afectiuni renale: sindrom nefrotic

  • Semnificatie clinicaHiperalbuminemia: nu se inregistreaza in nici o conditie fiziologica sau patologica; cand apar valori crescute - indicator de deshidratare severa.

    Analbuminemia: afectiune genetica rara; concentratia albuminei plasmatice

  • TRANSFERINA / SIDEROFILINA

    -globulina sintetizata in ficat cu rol in transportul Fe;rata de sinteza este invers proportionala cu depozitele de Fe; Valori de referinta: 2-3,6 g/L

    Indicatii de testare:diagnostic diferential intre anemia feripiriva si cea din bolile cronice;diagnosticul supraincarcarii cu Fe (hemocromatoza)

    Semnificatie clinica:Valori crescute: anemia feripriva, sarcina;Valori scazute: anemia din bolile cronice, inflamatii acute, hemocromatoza

  • CERULOPLASMINA

    2 globulina sintetizata in ficat cu rol in transportul Cu

    Valori de referinta: 20-50 mg/dL

    Semnificatie clinica: - Valori scazute se inregistreaza in boala Wilson caracterizata prin depozite anormale de Cu la nivel hepatic, cerebral, cornean si renal - Valori crescute: inflamatii acute si cronice

  • Inflamatia reprezinta procesul dinamic prin care tesuturile reactioneaza la o injurie de natura infectioasa, imuna, fizica sau chimica.

    Procesele inflamatorii indiferent de etiologie infectioasa sau traumatica si unele boli maligne induc un raspuns generalizat - REACTIE DE FAZA ACUTA.

    - instalare in decurs de ore sau zile de la aparitia infectiei sau leziunii; - induce modificari - teste generale de inflamatie: 1. numaratoarea de leucocite. 2. viteza de sedimentare a hematiilor VSH. 3. Reactanti de faza acuta. 4. Electroforeza proteinelor.PROTEINE DE FAZA ACUTA

  • La cateva ore de la evenimentul infectios sau traumatic declansator, ficatul creste sinteza unor proteine - reactanti de faza acuta.

    Raspunsul de faza acuta este reglat de citokine: - Interleukina 6 (IL-6) stimul major pentru majoritatea proteinelor de faza acuta; - Interleukina 1 (IL-1); - Factorul de necroza tumorala (TNF); - Interferonul (IFN- ); - Factorul de transformare (TGF).

  • PROTEINE DE FAZA ACUTAProteine plasmatice care prezinta valori crescute in cursul - afectiunilor inflamatorii - alte afectiuni majore: infarctul miocardic, traume, arsuri, infectii acute, etc. - patologie malignaMonitorizarea proteinelor de faza acuta permite urmarirea evolutiei maladiilor inflamatoriiDin punct de vedere clinic cei mai importanti reactanti de faza acuta - dozati in majoritatea laboratoarelor: proteina C reactiva, amiloidul seric A si fibrinogenul.

  • Principalele proteine de faza acuta

    PROTEINAGREUTATEA MOLECULARA (DALTON)VALORI NORMALE (g/L)INTERVALUL DE APARITIE (ORE)Proteina C reactiva120.000

  • Raspunsul proteinelor la faza acuta

    Tipul 1Cresteri de 50% -Ceruloplasmina; -C3 din complement.Tipul 2Cresteri de 2-10 ori-orosomucoidul;-1-antitripsina;-haptoglobina;-fibrinogenul.Tipul 3Cresteri de sute de ori ( adevaratii reactanti de faza acuta!)- proteina C reactiva;- amiloidul A sericTipul 4Scaderi ale concentratiei (constituenti negativi ai fazei acute)-albumina;-transferina;-proteina fixatoare de tiroxina;-proteina fixatoare de vitamina D-apolipoproteina A1.

  • PROTEINA C-REACTIVA

    Consideratii generale- Glicoproteina cu proprietatea de a precipita in contact cu polizaharidul C al pneumococului (denumirea); Este un reactant de faza acuta nespecific; Este sintetizata in ficat in timpul proceselor acute inflamatorii ca raspuns la prezenta complexelor imune, bacterii, fungi, traumatisme etc; Rol moduleaza raspunsul imun (activeaza complementul, faciliteaza fagocitoza bacteriilor etc) Este un marker foarte precoce pentru inflamatie (cresteri ale concentratiei la 4 - 24 ore de la debutul procesului inflamator)

    Valori de referinta:

  • Indicatii: Detectarea infectiilor, inflamatiei; Boli autoimune, Evaluarea extensiei IMA Monitorizarea raspunsului terapeutic etc

    Semnificatie clinica- Cresteri semnificative (de 10-100 ori sau mai mult) in stari inflamatorii, infectii;- Infectii bacteriene neonatale monitorizarea (dozarea in dinamica) ca marker al eficacitatii antibioterapiei;Supraveghere postoperatorie valori maxime ziua 2-3 (neinregistrarea unei scaderi in ziua 4 suspiciunea unei complicatii infectioase);Nivelele CRP pot creste in artrite, RAA, TBC, neoplasm, meningita bacteriana, LES, IMA, traumatisme etc.

  • hs-CRPTestul hs-CRP poate detecta in mod exact concentratii mai mici ale proteinei (este mai sensibil) decat testul standard de detectare a CRP. Poate identifica riscul de boala coronariana la persoane aparent sanatoase; Valori de referinta: risc scazut 3,0 mg/L inflamatii acute: >10,0 mg/L se coreleaza cu risc crescut fiind predictive pentru IMA, AVC, chiar la o concentratie de colesterol aflata in limite acceptabile.

  • AMILOIDUL A SERIC /SAAEste cea mai mica proteina de faza acuta. Ca siCRP este sintetizat in principal in ficat ca raspuns la infectie, inflamatie, leziuni tisulare sau stres; Constituent principal in depozitele de amiloid la pacientii cu inflamatie persistenta; Concentratia sa creste precoce in toate procesele inflamatorii acute; Procesele inflamatorii acute determina o crestere rapida si intensa a nivelului plasmatic de amiloid A, astfel ca in decurs de 24 ore valorile serice de SAA pot fi chiar si de 1000 ori mai ridicate fata de cele inregistrate in conditii normale, facand din aceasta proteina un marker sensibil al evaluarii inflamatiei.

  • Indicatii: evaluarea proceselor inflamatorii; evaluarea riscului de amiloidoza secundara; evaluarea riscului de evenimente cardiace viitoare; diagnosticarea si predictia rejetului de grefa in transplantul renal; monitorizarea diseminarii unui proces tumoral.

    Valori de referinta-

  • Semnificatie clinicabolile inflamatorii cum ar fi artrita reumatoida, artrita juvenila, spondilita anchilozanta, scleroza sistemica progresiva, infectiile cronice (tuberculoza si osteomielita), precum si neoplaziile (boala Hodgkin, carcinomul renal) - predispun la dezvoltarea de amiloid seric A.la persoanele cu angina instabila si infarct miocardic SAA prezinta o sensibilitate similara cu cea a CRP sau chiar mai mare in evaluarea riscului de aparitie a unor evenimente cardiace noi.niveluri serice crescute ale SAA - corelate cu procesul de carcinogeneza (cancer pulmonar, cancer esofagian, cancer de colon, cancer de endometru, tumori ovariene epiteliale). modificarile concentratiei SAA - indicator de malignitatea si progresie tumorala, raspuns la terapie specifica.

  • 1-glicoproteina bogata in glucide si acid sialicValori de referinta: 0,6-1,2 g/LSemnificatie clinica:Cresteri accentuate: stari inflamatorii (RAA al copilului/ boala Bouillaud);Monitorizarea terapiei - evolutia favorabila este insotita de o scadere progresiva a nivelului de orosomucoid.

    OROSOMUCOIDUL / 1 glicoproteina acida

  • FIBRINOGENUL

    Glicoproteina fibrilara sintetizata in ficat (factorul I al coagularii); se transforma in fibrina insolubila in procesul de coagulare;Proteina de faza acuta sensibilaValori de referinta: 2,5-3,5 g/LIndicatii: procese inflamatorii acute si cronice; infectii;monitorizarea hemostazei;evaluarea riscului de aparitie a evenimentelor trombotice cardiovasculare (de ex. IMA, AVC);

  • Semnificatie clinicaHiperfibrinemii (>4,5 g/L): numeroase sindroame inflamatorii si infectioase.Hipofibrinemii (
  • HAPTOGLOBINA

    2 globulina sintetizata hepatic;Prezinta mare afinitate pentru hemoglobina libera;Complexul haptoglobina-hemoglobina este transportat de catre macrofage inapoi la ficat, unde cele doua sunt separate, iar fierul este reciclatProteina de faza acuta nespecifica;In sindroamele inflamatorii acute crestere lenta (dupa 24 ore de la instalarea inflamatiei, cu un maxim in ziua a 3-a) Indicatie principala: evaluarea proceselor de hemoliza Valori de referinta: 0,3-2 g/L

  • Cresterea haptoglobinei este asociatacu: Infectii si stari inflamatorii, neoplazii, limfoame in stadii avansate, obstructie biliara, colagenoze, IMA distructii tisulare-arsuri

    Scaderea haptoglobinei este asociata cu: anemie hemolitica intravasculara reactii post-transfuzionale, afectiuni hepatice cronice, hemoragii, LES, etc.

  • 1-ANTITRIPSINA

    Glicoproteina cu timp de injumatatire scurt (5 zile) cu activitate puternic inhibitoare asupra enzimelor proteolitice circulantePoate inhiba si alte proteaze in afara tripsinei (denumire)Rol fiziologic major inhibitia enzimelor proteolitice eliberate din leucocite in cadrul fagocitozei Valori de referinta: 0,9-2 g/L

    Indicatii: - diagnosticul starilor inflamatorii; - emfizem pulmonar cu debut precoce; - ciroza hepatica la copii.

  • Semnificatie clinicaValori crescute: Infectii acute Sarcina Traume

    Valori scazute: Afectiuni hepatice, enteropatii Bronhopneumonii si emfizeme pulmonare La 20% din copiii cirotici afectarea hepatica este atribuita deficitului de 1 anti-tripsina

  • 2-MACROGLOBULINA

    Cea mai mare proteina plasmatica non-imunoglobulinicaInhibitor endoproteazic cu spectru larg (inactiveaza aproape toate tipurile de tiol, serin, metal si carboxilproteaze si limiteaza efectele daunatoare ale reactiei inflamatorii)Reprezinta o proteina de faza acutaInhibitor al coagularii (inactiveaza trombina si factorul Xa) si fibrinolizei (inactiveaza plasmina si kalicreina) Valori de referinta: 2-3,5 g/L

  • Indicatii - evaluarea pacientilor cu: pancreatita; sindrom nefrotic; diabet; ciroza hepatica.Semnificatie clinicaValori crescute: Sindromul nefrotic, proportional cu gradul pierderii de proteine (ca urmare a unei sinteze hepatice crescute si a unei retentii partiale traverseaza cu dificultate membrana glomerulara patologica); Inflamatii acute; Ciroza hepatica;- Nefropatia diabetica in faza incipienta.

  • SISTEMUL COMPLEMENTULUI

    Sistem alcatuit din ~ 25-30 proteine si glicoproteine plasmatice ce participa la raspunsul imun nespecific (innascut)Proteinele circula in sange sub forma unor precursori nefunctionali; activarea lor se produce secvential (in cascada) iar in urma clivajului proteic sunt generati multiplii mediatori ai inflamatieiExista 3 cai de activare a complementului: calea clasica; calea alternativa; calea lectinelor (mai nou descrisa, foloseste o proteina denumita MBL mannose-binding lectin). .

  • Calea clasica a complementului este o secventa in care sunt activati in cascada 9 factori, (C1-C9) ca rspuns la prezena de complexe imune ce conin IgM, IgG1, IgG2 sau IgG3. Alte molecule care activeaza complementul pe calea clasica prin interaciunea direct cu componenta C1q : proteina C reactiva, amiloidul, heparina, unele bacterii Gram negative, virusuri, mycoplasme, protozoare, componente celulare (ADN, membran mitocondrial, filamente de citoschelet) au de asemenea capacitatea de a activa complementul pe calea clasic.Rezultatul final al cascadei de activare: formarea complexului de atac membranar (MAC) cu atacul litic al membranelor celulelor tinta.

    .

  • Calea alternativa a complementului este componenta centrala a imunitatii innascute.Consta in activarea in cascada a unor proteine plasmatice in stare inactiva; unele sunt specifice caii alternative (factorii B, P si D) iar altele sunt comune cu calea clasica. Factorul C3 este esential in declansarea cascadei; calea alternativa este activat continuu, n urmei hidrolizei spontane a proteinei C3 -uor instabil n mediu apos).Calea alternativa functioneaza permanent, cu intensitate redusa si se amplifica in cazul in care se formeaza complexele MAC.

    .

  • Semnificatie clinicaValori crescute ale proteinelor complementului: sindroame inflamatoriiValori scazute: malnutritie, lupus eritematos, CID, infectii cronice, deficite congenitale pentru componente individuale, cum ar fi:Deficitul C2: cel mai frecvent, se asociaza cu afectiuni articulare, lupus eritematos, purpura Henoch-Shonlein Deficitul de properdina (factorul P) se asociaza cu infectii, in special meningiteDeficitele de C5,C6, C7, C8 asociate cu meningite meninngococice sau artrite gonococice

    .

  • IMUNOGLOBULINELE

    Glicoproteine sintetizate de limfocitele B avand functie de anticorpi.Structura: patru lanturi polipeptidice (doua lanturi grele H, doua lanturi usoare L) formate fiecare dintr-o regiune variabila si o regiune constanta; la nivelul regiunilor variabile se gasesc segmente hipervariabile implicate in fixarea antigenului. Sunt descrise cinci tipuri de lanturi grele: , , , , si doua tipuri de lanturi usoare: si In functie de tipul lantului greu, exista 5 clase de imunoglobuline: IgA, IgG, IgM, IgD, IgE.

  • IMUNOGLOBULINA G (IgG)

    IgG reprezinta 75% din imunoglobulinele plasmatice, sintetizata ca raspuns la un contact secundar cu un antigen (majoritatea bacteriilor si virusurilor)sunt descrise 4 subclase: IgG1 IgG4IgG1 traverseaza bariera placentara si protejeaza nou nascutul in primele luni de viata Valori de referinta: 5 13 g/L.

  • Semnificatie clinicaValori scazute de cauza congenitala sau dobandita: sindroame cu pierdere de proteine, sarcina, mielom non-IgG, macroglobulinemie Waldenstrm, aplazie limfoida, leucemie limfatica cronica, agamaglobulinemie, deficienta selectiva de IgG. Se asociaza cu susceptibilitate individuala pentru infectii bacteriene;Valori crescute policlonal se intalnesc la persoanele imunocompetente, ca raspuns la o mare varietate de procese infectioase sau inflamatorii: sarcoidoza, afectiuni hepatice cronice, boli autoimune, parazitoze, infectii cronice, hiperimunizare, malnutritie severa, disproteinemie. In mielomul multiplu exista o crestere monoclonala IgG. .

  • IMUNOGLOBULINA A (IgA)

    IgA reprezinta 10-15% din imunoglobulinele plasmatice, IgA secretorie constituie cea mai importanta forma de IgA fiind prezenta in lacrimi, saliva, lapte, colostru, secretii respiratorii, gastrointestinale si urogenitale asigura apararea naturala impotriva infectiilorstructura dimericaValori de referinta: 0,5 4 g/L.

  • Semnificatie clinicaScaderi ale IgA se inregistreaza la pacientii cu boala sinopulmonara cronica, ataxie-telengiectazie si deficit congenital. Unele deficite clinic semnificative de IgA sunt insotite de un deficit concomitent de IgG2 si IgG4.Cresteri ale IgA policlonale pot fi intalnite in numeroase afectiuni ale suprafetelor mucoase. Concentratii crescute de IgA monoclonale apar in afectiuni limfoproliferative, in special mielomul multiplu IgA si limfomul mediteranean cu localizare intestinala.

  • IMUNOGLOBULINA M (IgM)

    IgM - anticorpii majori produsi in timpul raspunsului imun primarprima clasa de imunoglobuline sintetizate de fat sau nou-nascutstructura pentamerica, 5 molecule de IgM fiind legate printr-un oligopeptid jonctional

    Valori de referinta: 0,3 2,5 g/L .

  • Semnificatie clinicaScaderi ale IgM se inregistreaza in hipogamaglobulinemia congenitala sau dobandita, caracterizata clinic prin infectii recurente.Cresteri policlonale ale IgM se intalnesc in diverse conditii infectioase sau inflamatorii. Nivelul IgM este tipic crescut in ciroza biliara primitiva. Cresteri monoclonale apar in boala Waldenstrm.

  • IMUNOGLOBULINA D (IgD)

    rol putin cunoscut: posibil implicata in modularea diferentierii si proliferarii clonale a limfocitelor Bstructura monomerica Valori de referinta: 0,1 0,3 g/L

    IMUNOGLOBULINA E (IgE/reagine)rol in reactiile alergice de tip imediatafinitate pentru mastocite si bazofileproduc degranularea si eliberarea de histamine si ale amine vasoactive reactie alergica, febra, astm, urticarie Valori de referinta: 0,1 0,5 g/L.

    .

  • METODE DE DETERMINARE A PROTEINELORProteine totale - Metoda biuretuluin condiii alcaline ionul cupric reacioneaz cu gruprile din legturile peptidice rezultnd un compus colorat violet-purpuriu. Dup amestecarea reactivului cu soluia proteic se las s se dezvolte culoarea timp de 15-30 minute dup care se citete absorbana la 540 nm. In prezent, metoda colorimetrica este automatizata pe analizoarele de biochimie.Proteine specifice Metode: Electroforeza, nefelometrie, turbidimetria, imunodifuzie radiala, ELISA, ELFA, metoda radioimunologica (RIA).

  • ELECTROFOREZA PROTEINELOR

    - metoda curenta pentru separarea proteinelor plasmatice / serice se utilizeaza suporturi solide (gel de agaroza, gel de acetat de celuloza) si pH alcalin, la care toate componentele proteice sunt incarcate negativ si migreaza spre polul pozitiv. pe electroforegrama, dupa colorare, proteinele apar sub forma de benzi carora li se masoara densitatea optica, fiecare banda avand un maxim de absorbtie. prin electroforeza, in conditiile amintite mai sus, se obtin cinci fractiuni: albumina serica, 1, 2, , globuline. Unele sisteme de electroforeza pot diferentia zona in doua benzi distincte 1 si 2 rezultand astfel 6 fractiuni proteice in total.

  • Electroforegrama serului uman

  • Valori de referinta electroforeza de proteine

    Fractia proteicag/L% din proteine totaleAlbumina37-4550-701-globulina1-31,1-4,22-globulina4-104,6-13-globulina5-107,3-13,5-globulina5-158-20

  • ASPECTE PATOLOGICE ALE ELECTROFOREZEIInflamatia acuta:cresteri 1, 2 globuline;scaderea albuminei.

    Inflamatia cronica:hiper globulinemie difuza (policlonala);cresterea 2 globulinei.

  • Hipogamaglobulinemia deficit de sinteza a imunoglobulinelor.

    Sindrom nefrotic:- scadere marcata a albuminei, crestere considerabila a 2 globulinei, scadere globulinei.

  • Gamapatiile monoclonale - conditii clinice si biologice asociate cu afectiuni maligne (mielom multiplu, boala Waldenstrm, amiloidoza, limfoame) dar si cu unele afectiuni benigne sau chiar cu absenta unei modificari patologice (gamapatii monoclonale cu semnificatie nedeterminata). Elementul caracteristic este componentul monoclonal (banda M), rezultat ca urmare a proliferararii unei singure clone plasmocitare. Pe gel, componentele monoclonale apar sub forma unor benzi inguste, net definite, iar dupa scanarea densitometrica, se obtin varfuri (peak-uri) caracteristice.

  • ALTE TEHNOLOGII PROTEOMICE

  • ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay)conceptul care st la baza metodei ELISA este interacia specifica antigen-anticorp (Ag-Ac);

  • Western Blotmetoda analitica pentru detectarea si identificarea proteinelor din probe biologice, inclusiv biofluide (ser, plasma sau LCR).Electroforeza probei care contine proteina de interesTransfer electroforetic pe o membrana (blotare)Imunomarcarea proteinei de interes cu anticorpi specifici (primari si secundari)Vizualizarea proteinei tinta (reactie antigen-anticorp)

  • Electroforeza bidimensionala 2Dmetod de analiza utilizata in cercetarea proteomica prin care se realizeaza separarea si analiza amestecurilor complexe de proteine; separarea proteinele se realizeaza: - n prima etapa n funcie de punctul izoelectric; - n a doua etapa greutatea moleculara; cea mai rspndit metod de realizare a profilului proteic i de cuantificare a proteinelor.proteine provenite din diferite surse: biofluide, etc;

  • Rezultate 2D

  • Tehnologia de multiplexareMultiplexarea xMAP array dezvoltat de corporaia Luminex reprezint o tehnologie proteomic avansat ce permite identificarea i cuantificarea simultan a biomarkeri (paneluri pana la 100 de analiti) dintr-un volum foarte mic de prob biologic ntr-un timp relativ scurt, cu o nalt acuratee. Aceast tehnologie ofera avantajul unei game impresionante de aplicaii n sfera cercetrii tiintifice i n diagnosticul clinic.

  • Paneluri de biomarkeri EGF - factorul de crestere epidermalFGF-2 - factorul de crestere al fibroblastelorVEGF - factorul de crestere al endoteliului vascularGM-CSF - factorul de stimularea coloniilor de granulocite si macrofageIFNYIL-1IL-2IL-4IL-6IL-8IL-10IL-12(p70)MIP-1 - proteina de inhibare a macrofagelorPDGF - factor de crestere derivat din trombociteTNF - factorul de necroza tumoral

  • Paneluri de biomarkeri: cardiovascular, cancer, etc

  • Nivelurile serice ale citokinelor pro-inflamatorii prin analiza xMAP. Semnificatie statistica: p3x).

  • Nivelurile serice ale FGF-2 si VEGF prin xMAP si ELISA. Semnificatie statistica: p2x)

  • Pancreas - October 2012 Volume 41 Issue 7 p 1001-1007

  • IL-6, TNF- , IL-1b si IL-10 VEGF si bFGF IL-6, IL-1 si TNF-a CA 19-9IL-8, IL-10, TNF- CEA(p
  • BibliografieBiochimie clinica, Liliana Livia Paslaru, Ed. Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2004Biochimie medicala, Maria Mohora, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2008Curs de biochimie medicala, Elena Moldoveanu, Ed. Universitatii Titu Maiorescu, BucurestiBiochimie medicala, Valeriu Atanasiu, Ed. Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2006Clinical chemistry, seventh edition, Marshall WJ, Bangert SK, Lapsley M., Mosby Elsevier, 2012

  • *****In aceste tabele sunt reprezentate nivelele de concentratie serica ale citokinelor la pacientii cu cancer de pancreas in comparatie cu pancreatita cronica si lotul martor.Nivelele serice ale IL-6, TNF-a, IL-1b si Il-10 au fost semnificativ corelate cu nivelul de expresie al fact angiogenici VEGF si bFGF (p