Tema 1 : POLITICA MACROECONOMICĂ: OBIECTIVE ŞI INSTRUMENTE. COMPONENTELE POLITICII MACROECONOMICE In ultimii ani, pe fondul accentuării presiunilor inflaţioniste şi a celor legate de creşterea numărului şomerilor, al accentuării dezechilibrelor macroeconomice, se vorbeşte tot mai mult de adoptarea unui mix de politici economice care să conducă la stabilizarea macroeconomică. Nu de puţine ori, stabilizarea macroeconomică era asociată cu stab iliza rea monet ară. Stabilizarea monetară, etimologic vorbind (in sensul de bază al cuvantului), presupune, in fapt, schimbarea sist emul ui mo ne tar specific economiei res pectiv e ş i, in pr imul rand , sc hi mbarea monede i economiei respective. Cealaltă faţetă a stabilizării este cel mai frecvent concept utilizat in prezent, avand in vedere asigurarea stabilităţii economice prin restabilirea echilibrului general al economiei analizate. Procesul de stabilizare macroeconomică este puternic influenţat de măsurile de politică economică adoptate, de coerenţa acestora şi implicit de gradul in care autorităţile implicate in aplicarea acestor măsuri sunt capabile să conlucreze in vederea atingerii obiectivelor propuse. Politica macroeconomică se concretizează in ansamblul instrumentelor şi măsurilor adoptate de autorit ăţ ile unei ţări in scopul influenţării principalelor variabile economice şi al atingerii nivelului dorit pentru economia respectivă. Altfel spus, „politica economică este o intervenţie deli berat ă a statu lui in dome niuleconomic in scopul de a infăptui anumite obiective de ordin structural sauconjunctural”. 1 Problema care se ridică este aceea a alegerii obiectivului de politică economică ce trebuie avut in vedere prin mixul de politici economice care se adoptă. Chiar dacă „obiectivul este ac el aşi, mi jl oace le de a- l atinge – nu. Economia este unmec ani sm atat de comple x, incatconducerea ei este asemănată mai degrabă cu o artă decat cu o ştiinţă exactă. Soluţiile oferite pentru o problemă sau alta sunt, de obic ei, multi ple, uneor i chia r apar ent cont radic torii .” 2Atingerea acestor obiective are la bază, in definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitată cu realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii economice, componente ce se concretizează in tot atatea politici independente, dar in acelaşi timp corelate una cu cealaltă: politica monetară, politica valutară (considerată de unii economişti ca fiind parte componentă a politicii monetare, iar de alţii ca politică distinctă in cadrul politicii macroeconomice), politica fiscală, politica comercială şi nu in ultimul rand politica veniturilor. Aceste instrumente pot conduce la realizarea doar a unei părţi din obiectivele propuse. 1.1 OBIECTIVELE POLI TI CII MACROECONOMICE ŞI CONFLI CTUL DINTRE ACESTEA Realizarea st ab il it ăţ ii ma cr oeco no mice es te reflecta t ă de mo du l in ca re sunt atinse obiectivele stabilite prin politica macroeconomică şi, nu in ultimul rand, de natura obiectivului avut in vedere. Obiectivele avute in vedere prin politica macroeconomică vizează activitatea economică; activitatea economică poate să fie reprezentată de mai multe variabile precum PIB, gradul de oc up are, ra ta infl a ţ ie i etc. At in ge re a un ui an umit ni vel al aces to r va ri abile macroeconomice se constituie in obiectivul fundamental al politicii macroeconomice a statului, in general şi al politicii monetare, in special. 1 1 BASNO, Cezar şi DARDAC, Nicolae –Monedă, credit, bănci , Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1999, pag. 379. 2 RĂDULESCU , Eugen – Inflaţia, marea provocare , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, pag. 8.
