Curs 1 BFKT neuro.ppt

Download Curs 1 BFKT neuro.ppt

Post on 11-Nov-2015

45 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<ul><li><p>ATITUDINI PARTICULAREDefinitie : Pozitii anormale, in general patologice, pe care le adopta un segment de membru, un membru sau mai multe membre sau corpul in intregime.Cauze:Una sau mai multe din urmatoarele:-deficit motor,-tulburari de tonus muscular,-durere (cu adoptarea unei pozitii antalgice),-miscari involuntare,-stare comatoasa, etc.</p><p>1. Hemipareza spastica a adultului (atitudinea particulara Wernicke-Mann): a) membrul superior: semiflexie si semipronatie, b) membrul inferior homolateral: extins la maximum. Cauze: Predominanta hipertoniei piramidale (spasticitate) pe muschii flexori la membrul superior si pe muschii extensori la membrul inferior.</p><p>2. Hemiplegia flasca:Pacientul este dispus in decubit dorsal, nu misca voluntar membrele hemiplegice. </p></li><li><p>ATITUDINI PARTICULARE 3.Paraplegia spastica: Membrele inferioare sunt imobile, dispuse in extensie sau, mai rar, in flexie (datorita reflexului de tripla flexie, cu flexia piciorului pe gamba, a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin).</p><p> 4.Sindroamele meningeene (hemoragia subarahnoidiana, meningita): -pozitia in cocos de pusca, pacientul fiind aflat in decubit lateral, cu flexia membrelor superioare pe torace si a membrelor inferioare pe abdomen. -in caz de predominenta a contracturii musculare la nivelul musculaturii cefei si a celei paravertebrale, apare o hiperextensie a coloanei vertebrale, inclusiv a coloanei cervicale, pozitie denumita opistotonus.</p><p> 5. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene: semn de intrebare -facies cu trasaturi sterse, hipomimic. -aspect general rigid teapan, capul si trunchiul fiind discret aplecate inainte (anteflectate), iar membrele pacientului sunt semiflectate. -cauze: hipertonia paleostriata, generalizata, cu usoara predominanta pe flexori.</p><p> 6. Torticolis -inclinarea si rotatia laterala a capului, datorita hipertoniei unilaterale a muschilor sternocleidomastoidian si trapez. -cauze: afectiuni musculare, leziune nerv XI extern (care inerveaza motor muschii respectivi), leziuni extrapiramidale, etc. </p></li><li><p>ATITUDINI PARTICULARE8.Amiotrofiile mielopatice (scleroza laterala amiotrofica, siringomielia, etc): a) mana simiana: - policele este eversat (situat in acelasi plan cu restul degetelor mainii) si abdus (indepartat de celelalte degete), prin paralizia muschiului opozant al policelui. b) grifa totala -hiperextensia tuturor falangelor proximale, cu semiflexia tuturor falangelor mijlocii si distale, datorita paraliziei tuturor muschilor lombricali. c) mana de predicator: -extensia mainii pe antebrat si a degetelor pe mana, datorita paraliziei si a atrofiei musculaturii flexoare a degetelor si a mainii. d) mana scheletala: -datorita paraliziei si a atrofiei musculaturii extensoare.</p><p>9. Leziunea totala de plex brahial: in limba de clopot : -bratul este in adductie si pronatie (lipit de trunchi, rotat intern, cu umarul coborat in epolet), prin paralizia musculaturii membrului superior.</p><p>10. Leziunea de nerv radial: mana in gat de lebada: - antebratul este flectat si in pronatie, cu partea dorsala a mainii in sus, mana ramane in flexie pe antebrat, prin paralizia musculaturii extensoare a mainii pe antebrat. </p><p>11. Leziunea de nerv cubital grifa cubitala: falangele proximale ale degetelor IV-V sunt extinse, iar falangele mijlocii si distale sunt semiflectate (paralizia muschilor lombricali deg IV-V, inervati de nervul cubital).</p></li><li><p>ATITUDINI PARTICULARE12. Leziunea de nerv median: grifa mediana: -la tentativa de inchidere a pumnului, indexul ramane extins, medianul in semiflexie , iar degetele IV-V se flecteaza complet. -indexul si mediusul sunt inervate motor de nervul median, in timp ce degetele IV-V sunt inervate motor de nervul cubital. -prin paralizia muschiului opozant al policelui, apare mana simiana. 13. Discopatia /hernia de disc lombara cu semne de suferinta radiculara: (lombosciatica): -rectitudinea coloanei vertebrale lombare. -scolioza lombara, cu concavitatea homo/heterolaterala discopatiei. 14. Leziunea de nerv sciatic popliteu extern: -piciorul afectat este in flexie plantara, datorita paraliziei musculaturii lojei antero-externe a gambei (ce determina flexia dorsala a piciorului). -pozitia se evidentiaza in decubit dorsal.</p><p> 15. Distrofiile musculare progresive: -hiperlordoza lombara, cu proeminarea accentuata a abdomenului: abdomen de batracian. -atrofia musculaturii paravertebrale lombo-sacrate: talie de viespe.</p></li><li><p>ORTOSTATISMUL</p><p> Definitie: statiunea verticala. -de regula este biped. -atunci cand este posibil, este normal sau patologic (pacientul prezinta inclinari sau oscilatii in raport cu pozitia de echilibru static).</p><p> Ortostatismul poate fi afectat datorita unui deficit motor, a unei tulburari a tonusului muscular, a unor miscari involuntare, precum si de: -afectarea cerebelului sau ale conexiunilor acestuia, -afectarea cailor sensibilitatii profunde, -afectarea sistemului vestibular. In cazul unui ortostatism posibil patologic, pacientul pastreaza statiunea verticala cu baza larga de sustinere, pentru a compensa instabilitatea produsa de inclinarea sau de oscilatiile ce determina tendinta de cadere a pacientului.</p><p> Pentru examinarea ortostatismului se utilizeaza proba Romberg.</p><p> Principiul probei Romberg: -diminuarea suprafetei poligonului de sprijin face ca cele mai mici inclinari sau oscilatii sa detrmine scoaterea centrului de greutate in afara poligonului de sprijin.</p></li><li><p>ORTOSTATISMUL</p><p> Examinarea probei Romberg: -pacientul in ortostatism, alipeste picioarele calcai la calcai, varf la varf, intinde bratele inainte cu palmele in sus si, dupa cateva secunde, inchide ochii. -in mod normal, echilibrul poate fi mentinut in aceasta pozitie (proba Romberg negativa).</p><p> Imposibilitatea mentinerii statiunii verticale in absenta unui deficit motor, a unei tulburari de tonus muscular sau a unor miscari involuntare, se datoreaza leziunilor cerebeloase, vestibulare sau/si ale cailor sensibilitatii profunde constiente (proba Romberg pozitiva).</p><p> a) Proba Romberg pozitiva de tip cerebelos: -in leziunile de vermis anteriorpacientul se inclina anterior, -in leziunile de vermis posteriorpacientul se inclina posterior, -in leziunile de emisfer cerebelospacientul se inclina de partea emisferu- lui cerebelos lezat. Pacientul se inclina anterior inchiderii ochilor, iar, dupa inchiderea lor, inclinarea se accentueaza foarte putin. </p></li><li><p>ORTOSTATISMUL</p><p>b). Proba Romberg pozitiva de tip tabetic/tabetiform (mioartrokinetic): -prin lezarea cailor sensibilitatii profunde constiente mioartrokinetice. -pacientul prezinta oscilatii nesistematizate (in toate directiile), cu tendinta de cadere nesistematizata. -inchiderea ochilor accentueaza tendinta de cadere, intrucat centrii vizuali nu mai pot substitui partial absenta informatiilor proprioceptive.</p><p>c). Proba Romberg pozitiva de tip vestibular (labirintic): -bolnavul se inclina de partea vestibulului lezat, directia de cadere fiind influentata de pozitia capului/vestibulului. -ex: vestibulul stang lezat si capul rotat spre dreapta determina o inclinare inainte (vestibulul respectiv ajunge anterior). -inchiderea ochilor accentueaza tendinta de cadere.</p><p>Proba Romberg II (sensibilizat): -principiu: se micsoreaza si mai mult baza de sustinere, invitand bolnavul sa aseze un picior inaintea celuilalt in linie dreapta, prin alipirea calcaiului unui picior anterior de varful celuilalt picior.</p></li><li><p>MERSUL</p><p> Mersul poate fi imposibil sau posibil. Mersul posibil poate fi normal sau patologic. Examinarea se face in functie de o serie de parametri: -modul in care plantele iau contact cu solul sau il parasesc, - pozitia si miscarile asociate ale membrelor superioare si ale trunchiului. -marimea bazei de sustinere, lungimea pasilor, -viteza de deplasare, pastrarea directiei. Tulburarile de mers pot avea una sau mai multe cauze: -paralizii, tulburari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare sau/si miscari involuntare.</p><p> 1.Mersul din hemipareza spastica a adultuluimers cosit: Cauze: -deficit motor: hemipareza predominant distala, -tulburari de tonus:hipertonie pe flexorii membrului superior paralizat si pe extensorii membrului inferior afectat homolateral. Pacientul va prezenta: -membrul superior paralizat in semiflexie, -membrul inferior homolateral in extensie. </p><p> In consecinta, pacientul prezinta miscari reduse in articulatiile genunchiului si tibio-tarsiene de partea paralizata, fapt ce-l determina sa execute la fiecare pas o miscare de semicircumductie in articulatia coxo-femurala homolaterala.</p></li><li><p>MERSUL 2.Mersul din parapareza spastica: Cauze: -deficit motor al membrelor inferioare, predominant distal, cu hipertonie pe muscula- tura extensoaremers cu pasi mici si tarati (membrele inferioare fiind in extensie si adductie). -uneori, mersul devine cosit bilateral. -alteori, devine galinaceu pe varfurile picioarelor.</p><p> 3.Mersul din sindroamele lacunare (microangiopatie cerebrala): -mers lent, nesigur, cu pasi mici, tarati.</p><p> 4.Mersul din sindroamele parkinsoniene: Cauze: -hipertonia parkinsoniana are un rol esential in caracteristicile mersului: -capul si trunchiul sunt anteflectate, faciesul este hipomimic, lipseste balansul fiziologic al membrelor superioare, mainile prezinta tremorul parkinsonian(de repaus). -mersul se face cu membrele semiflectate, cu pasi mici si tarati. 5. Mersul din coreea acuta: -este topait, dansant, datorita miscarilor involuntare bruste, dezordonate, ample, ce paraziteaza motilitatea voluntara.</p></li><li><p>MERSUL 6.Mersul cerebelos: -este un mers efectuat cu baza larga de sustinere, nesigur, in zig-zag, de tip ebrios. -uneori, corpul pacientului ramane in urma membrelor inferioare, datorita asinergiei trunchiului. -in caz de leziune unilaterala de emisfer cerebeloscadere unilaterala (lateropulsie); - in caz de afectare bilaterala, pacientul prezinta oscilatii nesistematizate.</p><p> 7. Mersul cerebelospasmodic: -apare in scleroza multipla si in unele scleroze combinate, imbinand caracterul ataxic cerebelos cu cel spastic (de tip hemiparetic sau paraparetic). -in unele scleroze combinate, ataxia este mixta (cerebeloasa + tabetiforma).</p><p> 8. Mersul tabetic/tabetiform: -apare in leziuni izolate sau combinate ale cailor sensibilitatii profunde mioartrokinetice (tabes, polinevrita ataxica diabetica, scleroza combinata). -este un mers cu baza larga de sustinere, nesigur. -mersul prezinta caracter talonat, piciorul fiind ridicat mai sus decat in mod normal, lovind apoi brusc solul cu calcaiul (talonul). -bolnavul isi controleaza partial mersul cu privirea, substituind deficitul de informatii mioartrokinetice.</p></li><li><p>MERSUL 9. Mersul din leziunea nervului sciatic popliteu extern sau a radacinii motorii L5 (din lombosciatica de patogenie discala) -mers stepat: -piciorul este cazut in flexie plantara, prin hipotonia musculaturii lojei antero-externe a gambei si prin actiunea concomitenta a musculaturii lojei posterioare a gambei. -miscarea de flexie dorsala a piciorului este diminuata (prin paralizia musculaturii lojei antero-externe a gambei). -contactul piciorului bolnav cu solul se realizeaza mai intai cu varful piciorului si abia ulterior cu calcaiul, de unde denumirea mersului. -la fiecare pas, pacientul este obligat sa ridice mult genunchiul, pentru a nu se impiedica de propriul picior. - unii pacienti cu polinevrite pot prezenta un mers stepat bilateral.</p><p> 10. Mersul din distrofiile musculare progresive :leganat de rata: Cauze: -hiperlordoza lombara, prin atrofia musculaturii lombare si pelvine. -in alte situatii de DMP, datorita retractiei tendoanelor ahiliene, mersul se face pe varful picioarelor (mers galinaceu).</p></li><li><p>MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA</p><p> Definitie: -miscarile active sunt miscarile care sunt initiate, se desfasoara si se opresc prin vointa persoanei respective (miscari voluntare). Motilitatea activa se caracterizeaza printr-o serie de parametri, dintre care foarte importanti sunt -viteza (v), : -amplitudinea (A) si -forta segmentara (F). Normalitatea celor 3 parametrii (v, A, F) este asigurata de integritatea formatiunilor nervoase ce controleaza functiile motorii, formatiuni dispuse intre scoarta cerebrala (circumvolutiunea frontala ascendenta) si muschiul striat efector (inclusiv aceste formatiuni): a). neuronul motor central (corticospinal) -are pericarionul (corpul celular) situat in circumvolutiunea frontala ascendenta (aria 4 Brodmann). -axonul acestuia intra in componenta fasciculului piramidal, care coboara homolateral prin emisferul cerebral si trunchiul cerebral, se incruciseaza la nivelul decusatiei piramidale (la linia de demarcatie dintre bulbul rahidian si maduva spinarii) si se opreste la nivelul coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, unde face sinapsa cu neuronul motor periferic. b). neuronul motor periferic (spinomuscular) -are pericarionul situat in coarnul anterior al maduvei spinarii. -axonul acestuia trece prin radacina spinala anterioara a nervului spinal pana la nivelul muschiului striat. c). muschiul striat </p></li><li><p>MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Lezarea oricareia dintre cele 3 formatiuni determina paralizie (deficit motor permanent). Un aspect clinic aparte il constituie fatigabilitatea (oboseala musculara) patologica din miastenie (afectiune a sinapsei neuromusculare), in care, la repetarea miscarilor active, se instaleaza o fatigabilitate musculara patologica.</p><p> Examinarea vitezei si a amplitudinilor miscarilor active: -se cere pacientului sa execute liber toate miscarile posibile din toate articulatiile: flexie/extensie, adductie/abductie, pronatie/supinatie, circumductie interna/externa, opozitia policelui,etc. -miscarile se efectueaza concomitent stanga-dreapta, comparand viteza si amplitudinea lor. -paralizia poate fi mai usor sesizata prin compararea membrului paralizat cu cel simetric (ex: cele doua membre superioare).</p><p> Examinarea fortei segmentare: -pacientul nu mai executa liber miscarile active, intrucat examinatorul se opune desfasurarii lor, apreciind, astfel, forta segmentara. -ex: pentru aprecierea fortei segmentare la miscarea activa a pacientului de flexie a antebratului pe brat, examinatorul se opune acestei m...</p></li></ul>