curs 1 balast santina

05:17 PM Conf.dr.ing. Viorel Panaitescu 1

INSTALAŢIA DE BALAST- SANTINÃ

Destinatie:

Realizeazã corectarea poziţiei centrului de masã al navei prin ambarcarea, transferarea şi evacuarea peste bord a balastului lichid, precum si evacuarea peste bord a apelor colectate în santinã în limitele admise de lege.



Instalaţiile de balast- santinã sunt compuse din tancuri de balast- santinã unite prin tubulaturi, circuite de drenare independente, pompe comune, sorburi si valvule de izolare, de direcţionare sau de evacuare peste bord.

Având porţiuni comune de conducte, în exploatarea acestor instalaţii se utilizeazã un numãr mai mic de pompe si tubulaturi, ceea ce implicã reducerea gabaritului instalaţiei.

Conform amendamentelor MARPOL 73/78, se interzice utilizarea tancurilor de balast ca tancuri mixte balast combustibil. Este obligatorie separarea stricta a celor doua instalatii din considerente de poluare.



Cerinţele impuse instalaţiilor de balast santinã sunt:• sã asigure corectarea poziţiei centrului de masã al navei;• sã dreneze sau sã umple complet tancurile astfel încât sã asigure asieta dreaptã a navei (înclinarea transversalã maximã de 150 şi longitudinalã maximã de 50);• sã funcţioneze astfel încât sã se excludã posibilitatea inundãrii arbitrare a navei şi degradarea mãrfurilor;• sã nu polueze acvatoriile cu reziduuri petroliere;• sã corespundã cerinţelor si regulilor internaţionale privind poluarea (MARPOL 1973 şi PROTOCOLUL 1978);• elementele instalaţiilor sã fie executate din materiale anticorozive.



1- after pick; 2 - sorb; 3 - pompã de balast; 4 - armãturã de închidere; 5 - valvulã Kingston; 6 - casetã de valvule; 7 – tanc lateral inferior de balast; 8 – tubulaturã de balast ; 9 – tanc de combustibil; 10 – perete de coliziune; 11 – forpic; 12 – armãturã de închidere a forpicului; 13 – armãturi de golire a tancurilor superioare laterale; 14 – tancuri superioare laterale; 15 – punte principalã; 16 – filtru; 17 – armãturã de bordaj



1 - armãturã de închidere; 2,3 – conducte de alimentare cu abur şi aer comprimat; 4 – racord de aerisire; 5 – tub perforat pentru dezgheţare si suflare cu abur sau aer comprimat; 6 - grãtar

Valvula Kingston



Valvula Kingston

1 – corp;2 – capac;3 – roatã de manevrã manualã;4 – tijã de acţionare;5 – flansã de cuplare cu tubulaturã de balast;6 – ventil;7 – flanşã de cuplare la filtru Kingston



Calculul instalatiei

Conform R.N.R. valoarea diametrului ţevii care deserveşte un tanc de balast trebuie sã fie superioarã valorii dR datã de relaţia:

mm]

în care: V - volumul tancului m3.

318 VdR



Instalatia de santina

Instalaţia de santinã asigurã evacuarea apei peste bord, apa ce se adunã în santinã în condiţii normale de exploatare si de asemenea, asigurã evacuarea cantitãţilor de apã pãtrunse în caz de gaurã de apa.

Ea îndeplineşte deci o funcţie de drenaj si o funcţie de salvare.

Elemente de construcţie: casete de santinã, sorburi cu filtre de protecţie si armãturi de reţinere, racorduri de drenaj, filtre de nãmol, grãtare, colectoare, pompã de santinã pentru CM cât si pentru magaziile de marfã, separator pentru reziduuri petroliere, armãturi de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santinã.



Instalatia de santina

Elemente de construcţie:

casete de santinã, sorburi cu filtre de protecţie si armãturi de reţinere, racorduri de drenaj, filtre de nãmol, grãtare, colectoare, pompã de santinã pentru CM cât si pentru magaziile de marfã, separator reziduuri petroliere, armãturi de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santinã.


INSTALAŢIA DE BALAST- SANTINÃInstalatia de santina

1 – pompã santinã CM; 2 – filtru; 3 – pompã balast – santinã; 4 - pompã santinã magazii de marfã; 5 – sorburi salvare; 6 – sorb drenare; 7 – casete valvule drenare; 8 – casetã valvule santinã magazii de marfã;

9 – sistem de comandã si control al descãrcãrilor ; 10 – pompã de apã de peste bord;11 – separator reziduuri petroliere; 12 – armãturã de bordaj; A – bordaj ; B – de la scurgeri separator combustibil; C – de la scurgeri separator ulei; D – magistrale santinã magazii marfã; E – de la diesel generatoare; F – de la caldarinã; G – scurgere în santinã; H – la tanc reziduuri petroliere.


INSTALAŢIA DE BALAST- SANTINÃCalculul instalatiei de santina

Instalaţia de santinã dispune de douã pompe de santinã al cãror debit total trebuie sã fie mai mare cu 20 – 30% faţã de debitul pompelor de incendiu (excepţie petroliere). Cele mai utilizate pompe sunt cele duplex cu piston.

Diametrul magistralei de santinã este dat de relaţia:

Diametrele interioare ale racordurilor de aspiraţie sunt calculate cu relaţia:

mmunde:

B – lãţimea navei; H – înãlţimea de construcţie a navei;•pentru magistrala: k=1,5 unde l=L-lungimea navei•k – 1,68; l - lungimea compartiment drenat .

vQ

d

4

25 HBlkd


INSTALAŢIA DE BALAST- SANTINÃCalculul instalatiei de santina

•k=2,15 pentru tronsoanele de aspiraţie ale compartimentelor care nu sunt racordate direct la pompã ci la pompe manuale, •k=2 pentru tubulatura principala de aspiratie, unde l- lungimea compartimentului drenat, masurata pe fund.

Pentru a evita înfundarea tubulaturii, diametrele racordurilor de aspiraţie trebuie sã fie cuprinse între 32…50 mm.


INSTALAŢIA DE BALAST- SANTINÃReguli R.N.R.

•La navele autopropulsate cu P>200 Kw trebuie sa existe cel putin 2 pompe de santina cu actionare mecanica- din care una sa fie stationara di inclusa in instalatia de santina.

•Se pot folosi ca pompe de santina pompele independente de balast, sanitare sau pompe de serviciu. Drept una din pompele de santina se poate folosi o pompa antrenata de M.P. sau un ejector.

• Apa evacuata peste punte va fi curatata in prealabil de produse petroliere cu ajutorul unei instalatii corespunzatoare. In caz contrar se vor prevedea tancuri de colectare a apei ce contine hidrocarburi.

• In fiecare compartiment sorburile de aspiratie trebuie amplasate astfel incat sa asigure drenarea totala la inclinari mai mici de 50 in orice bord.



• Compartimentele care au inclinari ale fundului mai mari de 50, si cele de la extremitatile navei vor avea sorburile amplasate in planul diametral.

•La petroliere si la navele la care pompele de santina dreneaza numai C.M., sectiunea tubulaturii principale va fi cel putin egala cu dublul sectiunii tubulaturii de aspiratie (k=2)

• Amplasarea sorburilor:-la nave fara asieta – langa peretii din pupa ai compartimentelor prova si langa peretii din prova ai compartimentelor pupa-La nave apupate- langa peretii din pupa ai compartimentelor



• In fiecare compartiment C.M. ce trebuie drenat se vor amplasa cel putin 2 sorburi. Unul din ele se va racorda direct la o pompa independenta de drenare.

•Pe tubulatura de aspiratie la C.M. si tunelele de arbori se vor monta cutii de namol usor accesibile. Sorburile se prevad cu site. La nave mai mici de 20m cutiile de namol se pot inlocui cu site usor curatabile.

•La sorbul de avarie nu se prevad site.

•Instalatiile frigorifice cu freoni se pot drena cu instalatia de santina; cele cu amoniac vor avea instalatie de drenare separata.



• Drenarea tunelurilor- se face cu cate un sorb pentru fiecare tunel; sorbul se amplaseaza in pupa compatrimentului.

•Drenarea magaziilor de marfa

•Drenarea coferdamurilor

•Drenarea picurilor si a altor incaperi

curs 1 balast santina

Documents