1

Receptorii.SNP este alcătuit din:

- aparatul receptor alcătuit din receptori- căi de conducere a influxului nervos reprezentate de nerviAparatul receptor este alcătuit din organe cu ajutorul cărora culegem informaţia din mediul extern

prin organe de simţ la nivelul cărora se găsesc receptori specifici pentru : văz, auz, gust, miros dar şisensibilitatea generală.

Impulsul din mediul intern necesare menşinerii homeostaziei şi echilibrului metabolic, hidric,neurobiologic şi acidobazic.

Pe parcursul dezvoltării receptorii au suferit o adaptare continuă pentru că au fost supuşi unorexcitaţii sau a unor stimuli noi. La nivelul fiecărui organ receptor se ve ramifica o fibră nervoasădepedent de neuronul receptor trimiţând excitaţia spre centrul nervos. Aici se poate vorbi de UNITATEASENZITIVĂ când un organ sau mai multe organe receptoare sunt aferente aceluaiaş neuron receptor.

Stimulul trebuie să îmbrace următoarele particularităţi:- prag de intensitate- prag de timp- prag de suprafaţă la care se adaugă frecvenţa stimulului (nr. stimuli/timp)Energia se transformă în potenţial de acţiune în transmiterea stimulului se ţine cont şi de numărul

de fibre nervoase stimulate dar mai ales de tipul acestora de unde apare şi noţiunea de fibre cu oconducere lentă şi rapidă.

Clasificare receptori.EXTERORECEPTORI (cutanaţi)PROPIOCEPTORI (receptorii profunzi ai aparatului locomotor)INTEREORECEPTORI (auxiliari ai vaslor şi viscerelor)EXTERORECEPTORII.

Structuri care se dezvoltă din ectoderm.Clasificare după structură şi modul de recepţie.După structură:

- terminaţii nervoase libere, intraepidermice.- terminaţii nervoase încapsulate.- terminaţii nervoase peritrihiale, la nivelul foliculilor piloşi.

După modul de recepţie:Exteroreceptori :

a) de contact : sensibilitatea de tact, presiune, vibraţii, durere, temperaturăb) la distanţă : telereceptori in special celule receptoare ale organelor de simţ; celule cu conuri si

bastonaşe –retină-, celulele organului corti –urechea internă-, muguri gustativi –papile linguale-,celule bipolare – olfactiv-.

2

I SENSIBILITATEA TACTILĂ:a) discurile MERKEL

b) corpusculi MEISSNERc) terminaţii PERITRIHIALE

a)Discurile Merkel.Sunt receptori de contact pentru sensibiliatea cutanată a atingerilor fine.Situaţi în stratul spinos al epidermului. În zonele lipsite de păr.Aspect: reţea nervoasă în formă de cupă în interiorul căreia se găseşte ocelulă epitelială mare modificată.La joncţiunea dintre cupă şi celulă epitelială există o capsulă de naturălipidică.Aceiaşi corpusculi după naştere şi cresc numeric cu vârsta.

b)Corpusculul Meissner.De contact pentru atingerile puternice.Situaţie: în stratul papilar al dermului tot în zonele fără păr. În pulpadegetelor, mucoasa linguală, mucoasa organelor genitale externe,tegumentul mamelonului.Sunt corpusculi mai mari decât discurile Merkel si au diametrul mic de30-40 µ si diametrul mare de 100 µ.Sunt receptori ce au capsulă, care înveleşte centrul corpusculului decare aderă şi lipseşte la polii corpusculului. Este alcătuita din fibre

elastice orientate în lungul axului mare. Conţin fibrocite şi celule de origine endoneuronală.Topografic sunt situaţi astfel:

- polul superior: extracapsular în contact cu epidermul- polul inferior: intracapsular in contact cu o fibră nervoasă care îl pătrunde dând aspectul unui

filament spiralat.- în interior: sunt celule de două feluri: neregulate spre capătul dermal şi aşezate în cordoane

multinucleate aşezate spre epiderm.La nivelul corpusculului vor intra între 2 – 9 fibre nervoase mielinice şi amielinice provenite din plexulcorial profund.DE MENŢIONAT !La nivelul sinapsei intracorpusculare se găseşte colinesterază.DE MENŢIONAT!Apariţia lor este perinatal şi spre deosebire de Merkel diminuă cu vârsta.

c)Terminaţii peritrihiale.-amielinice-din plexul corial profund-traseu dezordonat-ajung în contact cu firul de păr. De la contact urcă paralel. Traseul nu este urmăritde toate terminaţiile, unele rămân la nivelul tunicii externe a foliculului pilos iaraltele pătrund până la tunica internă. Se vor termina ca fibre paralele între fibrelede colagen al firului de păr. Se spune că prin tăierea fibrelor de colagen şi tăiereaparului sensibilitatea la tact scade.

3

II DE PRESIUNE:a) corpusculi Golgi

b) corpuscului Vater-Pacinic) corpusculi Kraused) corpusculi Ruffini

a)corpusculi Golgi:- corpusculi din mucoasa organelor externe şi hipoderm (de aici şi numele corpusculi genitalia)- sensibili la persoanele slabe- consideraţi ca varietate modificată a corpusculilor Vater-Pacini

b)corpusculi Vater-Pacini- în hipoderm- în zone extinsse pe palmă, plantă, degete, braţe, antebraţe, organe genitaleexterne, periost, articulaţii, membrane interosoase antebraţ şi gambă- sensibili la presiuni mari (pot fi încadraţi în baroreceptori) şi la vibraţii.- formă iniţială ovalară, devine sferic la adult.- voluminoşi şi pot fi observaţi cu ochiul liber cu dimensiuni de 2-4 mm

- lamelari: * periferic - capsulă lamelară alcătuita din 20-60 lame concentrice de natură cinjunctivă uniteimprefect, lăsând să treacă limfa prin capilare şi fibre de colagen.

* centru - au un ax care conţine: celule puşine şi o terminaţie nervoasa mielinică ce provinedin nervi periferici. În interior se pierde mielina iar corpusculii se situează înşiraţi ca mărgelele pe un şirde aţă.Particularitatea lor: vine în raport cu glomerulii vasculari arterio-venoşi de unde îşi primescvascularizaţia.Unii îşi încep dezvoltarea tipuriu în luna a II-a intrauterin. Se vor multiplica după naştere când cresc învolum prin adăugarea de lamele noi.

c)corpusculii Krause sau bulbi terminali.- pentru rece- în derm mai superficial spre epiderm sunt şi în zonele cu păr şi la niveluljoncţiunii muco-cutanată pe zone mari (degete, tegumentul antebraţului,glandele salivare şi tunicile vaselor de sânge)- mare reprezentare pe mucoase (cavitatea bucală, limbă, epiglotă)- clasificare: la limita dintre capsulaţi şi necapsulaţi. După unii autori

prezenţa capsulei are aspect lamelar aparte. ENDONERV şi conţine colinesterază.- dacă luăm în considerare capsular, structural, subcapsular există o reţea de celule polinucleate şi fibrănervoasa care se ramifică in buchet în jurul celulelor.- apar intrauterin se dezvoltă în copilărie si la adolescenţă, diminuă la adult.

d)corpusculii Ruffini.-pentru cald- recepţionează şi sensibilitatea profundă presională- în jurul capsulelor articulare- mici 0,2 – 1,5-2 mm puţin vizibili cu ochiul liber- alungiţi- capsulă lamelară până la 4-5 straturi- în interior au un ax de natură conjunctivă în care pătrunde 1-2 filete nervoasecare formează o reţea cu terminaţii în buton

4

III TERMICE

- Ruffini, krause şi terminaţiile nervoase libere.Senzaţia cald/rece nu ţine doar de specificitatea receptorilor ci în special de topografia lor.

III DUREROASĂ

- Terminaţii nervoase libere.- Topografic: în derm şi epiderm, au aspect plexiform. În epiteliu plex superficial în derm plex

profund.- Terminaţiile nervoase pătrund între celule epiteliale şi sub ele.- Din plexul superficial iau naştere ramificaţii intraepidermice care se termină în butoni în

apropierea stratului granular formând joncţiuni neuro-epiteliale, iar din epiteliu îşi pierd teacade mielină atunci când aceste terminaţii străpung membrana bazală.

Propioceptorii.

- Se găsesc mai ales între structurile derivate din mezoderm.- Consideraţi organe ale sensibilităţii MIOARTICULARE, ORIENTĂRII, ECHILIBRULUI şi PRESIUNII.- Topografic: muşchi, tendoane, articulaţii, capsule articulare, ligamente articulare, labirintul

membranos al urechii interne.După funcţie:A) Propioceptori care culeg informaţii în legătură cu sensul mişcării şi poziţia corpului *

SENSIBILITATEA KINESTEZICĂ.B) Propioceptori care culeg informaţia de la nivelul muşchilor, controlând gradul de contracţie,

putând compara mişcările intenţionate de cea executată (pasivă), controlând tonusul muscular.

A) SENSIBILITATEA KINESTEZICĂ

Receptori:1. Corpusculii neurotendinoşi Golgi.2. Corpusculii Ruffini.3. Terminaţii nervoase libere.4. Corpusculii Pacini.

1. Corpusculii neurotendinoşi Golgi.- Sensibili la presiuni puternice.- Răspund la contracţia activă a muşchiului.- Topografic: la joncţiunea sau pântecele musculo-tendinos şi la nivelul ligamentelor.Alcătuire:- Mai multe FASCICULE TENDINOASE reprezentate de FIBRE SCURTE printre care se găsesc celule

tendinoase mari si mai numeroase.- Sun incapsulaţi. Capsula este subţire, iar conjunctiva căptuşită de celule capsulare care formează

lamelele concentrice.- În corpuscul se găsesc 1- fibre mielinice, apoi îşi pierd teaca. Aici terminaţiile nervoase au un rol

foarte important pentru ca inhibă creşterea excesivă a tracţiei pe tendon.

5

2. Corpusculii Ruffini.- Se găsesc şi in stratul superficial al capsulei.- Au adaptare lentă.- Culeg informaţii legate de poziţia şi mişcările din articulaţie.3. Terminaţiile nervoase libere.- Arborizată în capsula articulară.- Adaptare lentă.- Transmiterea sensibilităţii dureroase articulare dată de amplitudinea mare a mişcării.4. Corpusculii Pacini.- Corpuscula articularia.- Specifici.- Au dimensiuni mici.- Profunzi în capsula articulară.- Adaptare rapidă.- Sensibilitate la modificări presionale articulare şi sun consideraţi de control.

B) PENTRU TONUSUL MUSCULAR.• Fusurile neuromusculare.- Topografic: printre fibrele musculare striate, paralele cu acesta.- Sensibili la tensiunea creată de contracţia muşchiului striat.- Alcătuite din 2-10 fibre musculare striate modificate (intrafusale).- Au fiecare teacă conjuntiva fină.- Manunchiul de fibre sunt cuprinse într-o capsulă conjunctivă unde găsim limfă şi acid hialuronic.- Limfa circulă prin spaţiile din jur.

Fibrele se pot împărţi:a) CU SAC NUCLEARb) CU LANŢ NUCLEAR

CU SAC NUCLEARMai lungi, mai groase, se prind de endomisiumul fibrelor extrafusale, dau raspunsul dinamic almuşchiului având sub control LUNGIMEA muşchiului şi GRADUL DE CONTRACŢIE. Se contracă lent.Structural are două zone:

1. ZONĂ polară contractilă.2. ZONĂ centală, ecuatorială, necontractilă.

CU LANŢ NUCLEARMai subţiri şi mai scurte decât fibrele cu sac nuclear şi sunt în şir. Contracţie rapidă. Iniţial au o adaptarelentă şi corespunde repausului static. Controlează doar lungimea.Fusurile neuromusculare au inervaţie senzitivă şi una motorie.SENZITIVĂ: Determinată de terminaţiile primare(anulospirale care se aşează în jurul ecuatorialei) şisecundare(dispoziţie în floare sau buchet ca o bandă în jurul terminţiilor primare).MOTORIE: indepedentă de cea a fibrelor extrafusale.

Două categorii alcătuiesc sistemul fibrelor gama:• conducere rapidă – 100m/s responsabile de cele cu sac•conducere lentă; ambele fibre intrefusale în special cele cu lanţ.DE MENŢIONAT! În apropierea celor gamma există şi fibre eferente β.