Cultura unor specii de crustacee comestibile

Cultura unor specii de crustacee comestibile

Profesor coordonator Masterand Pricope Ferdinand Frincu Ana-MariaCrustaceele sunt artropode acvatice care au corpul acoperit cu un invelis alcatuit din chitina impregnata cu carbonat de calciu, numita crusta, de unde si numele clasei.

In dezvoltarea lor crustaceele trec prin forma larvara, numita nauplius. In cursul vietii, un crustaceu naparleste de mai multe ori pentru a creste. In momentul respectiv, carapacea i se fisureaza si se ridica descoperind corpul moale, animalul are nevoie de mai multe ore pentru a scapa de vechea carapace. Apoi corpul sau creste in volum, membrana cu care este acoperit se intareste treptat si formeaza o carapace noua. Multe crustacee, mai ales crabii, au capacitatea de a-si forma un nou membru atunci cand cel vechi a fost ranit sau smuls.Cultura astacidelor

Astacidele fac parte din ordinul Decapoda, subordinul Reptante, familia Astacure.n Europa i S.U.A. racii sunt crescui pentru carnea lor bogat n calciu, vitamina B12 i vitamina E, carne considerat o delicates. Cei mai mari consumatori de raci sunt francezii, care au i nfiinat primele ferme de cretere a racilor, nc din anul 1880.

Cele mai mari cresctorii de raci sunt n S.U.A., circa 6.000 -7.000 de ha. Toamna trziu (octombrie noiembrie) are loc procesul de acuplare a masculilor cu femelele, dup terminarea acuplrii, la interval de 8-45 de zile, femela elimin din oviducte un numr de 100-150 de ou, oule fecundate rmn prinse de pleopodele femelei pe toat durata dezvoltrii embrionare (7-8 luni), timp n care femela mic ritmic pleopodele pentru a nlesni oxigenarea acestora.

Racii au un regim de via omnivor, difereniat n funcie de vrst, sezon, biotop, stare fiziologic, racii tineri consum hran preponderent animal iar adulii sunt preponderent vegetarieni. nainte de perioadele cu consum energetic mare, precum reproducerea, nprlirea, hibernarea, racii consum hran animal n cantiti mari.

Spectrul de hran al astacidelor este foarte diversificat. Hrana de origine animal const din molute, insecte, crustacee planctonice, larve de chironomide, pete mort, etc. Hrana vegetal este compus din alge filamentoase, frunze de arbori czute n ap, macrofite acvatice calcifile.

Creterea dirijat a racilor poate fi fcut n bazine special amenajate sau n bazine acvatice naturale. Puietul de rac se obine fie de la femele purttoare de ou, fie prin incubarea oulor recoltate de la femelele purttoare.

Insa astacidele sunt sensibile la deficitul de oxigen, nregistrndu-se pierderi masive mai ales n habitatele eutrofizate, n verile foarte clduroase. Dumanii naturali sunt vidra, vulpea, bursucul i psrile de ap pentru aduli, iar petii pentru racii juvenili, cel mai mare consumator fiind iparul (Misgurnus fossilis). O problem major a racilor o constituie bolile parazitare de natur viral, bacterian sau ciupercile.Capcana de prins raci

Creterea homarilor Homarul, un crustaceu de culoare bruna-albastrie, care poate la o lungime de o jumatate de metru si o greutate de 4-5 kg. Prima pereche de picioare prezinta clesti foarte mari si puternici.Il intalnim in Marea Neagra si pe langa tarmul Marii Nordului; langusta (Palinurus) ese de talie ceva mai mica decat homarul si nu are clesti mari. Culoarea sa este bruna-violeta, patata cu galben; traieste prin Marea Nordului si Marea Mediterana .Carnea lor este comestibila.

Dintre numeroasele specii de homari, importan economic prezint dou specii: homarul american i homarul european.

Homarii sunt capturai n aa numitele pot-uri (recipiente) pentru homari. Pot-ul este conceput n aa fel nct nici o scpare nu este posibil. Pentru a proteja stocurile de homari, este interzis n multe ri, s se prind homari sub 21 cm lungime. Acest lucru permite ca acetia s ajung la maturitate sexual. Homarii nu sunt ucii dup ce sunt capturai pentru a ajunge vii la consumator.

Valoare nutriionalpentru 100 gr homar (valorile medii pot varia) Energie: 341 kilocalorii, compoziie de baz: Ap 79,8 %, Proteine 15,9 %, Grsimi 1,9 %, Acizi grai: Polyunsaturat 536 mg, Colesterol: 89 mg, Minerale: Sodiu 270 mg, Potasiu 220 mg Calciu 61 mg, Magneziu 24 mg, Oligoelemente: Iod 100 g, Fosfor 234 mg, Fier 1 mg, Seleniu 130 g, Vitamine: Vitamina B1 130 g, Vitamina B2 88 g, Acid folic 16 g.

Pentru obinerea de reproductori n captivitate, larvele bentonice sunt trecute n incinte individuale, cu dimensiuni mai mici n primul an i din ce n ce mai mari, pe msur ce animalul crete.

Hrana administrat homarilor const din molute proaspete, dar s-au obinut rezultate bune prin utilizarea de hran granulat, similar cu cea folosit la hrnirea pstrvului. Prin creterea homarilor n ape marine calde, s-a reuit scurtarea ciclului de producie de la 5-7 ani n condiii naturale, la numai 3 ani.

Crescatorie de homar in China

Capcane de prins homari

Creterea crevetelorCreveii sunt crustacee salmastre i marine cu o mare plasticitate ecologic. Din cele 320 de specii de crevei existente, aproximativ 100 de specii se preteaz consumului uman i creterii dirijate.

Crevetii sunt prinsi in largul mariicu ajutorul unor traulere cu randament ridicat, care asigura prelucrarea si refrigerarea lor in cantitati mari la scurt timp de la recoltare. Insa cea mai mare parte a productiei de crevetiprovine din crescatoriile asiatice situate de-a lungul coastei Pacificului, recoltarea creveilor n vederea comercializrii din crescatorii se face cu plase, capcane sau prin vidarea total a heleteielor de cretere.

Proteinele din creveti sunt de calitate si au toti aminoacizii esentiali intr-o proportie echilibrata, usor de absorbit si utilizat de organism.

Unele studii arata ca acestea, spre deosebire de restul proteinelor, pot sa amelioreze sensibilitatea la insulina, factor de risc important in aparitia diabetului de tip 2.

Sunt apreciate, de asemenea, si pentru ca stimuleaza termogeneza, cresc senzatia de satietate si protejeaza tesutul muscular de degradare. In aceste conditii, crevetii nu trebuie sa lipseasca din meniul persoanelor care isi supravegheaza greutatea.ConcluziiFructele de mare, sunt alimente cu risc alergogen ridicat, de aceea persoanele predispuse la alergii alimentare este bine sa le consume cu prudenta.

Homarii, racii si crevetii au valoare nutritionala ridicata

Se dezvolta atat in mediu natural cat si cultivati, sunt usor de capturat.