MARIA MÂNDROANE

DESCÂNTECE (I)

Culegeri

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞMUZEUL SATULUI BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

Seria condeieri plugariCentenar

Timişoara, 2011

Coperta: Cristina VlădilăPaginare: Gheorghe StanjicTipar: BrumaR

Editura BrumaR300050 Timişoara, str. A. Popovici 6tel./fax: + 40 256 203 934; 293 441e-mail: offi ce@brumar.rowww.brumar.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMÂNDROANE, MARIA Descântece / Maria Mândroane. – Timişoara: Brumar, 2011 ISBN 978-973-602-693-5

821.135.1-1

MARIA MÂNDROANE

DESCÂNTECE (I)Culegeri

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞMUZEUL SATULUI BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

Seria condeieri plugariCentenar

5

Argument

În impasul nimicitor al modernizării cu orice preţ, satul românesc suferă o mutaţie forţată, bruscă, paralizantă, încât, într-o eventuală revenire la o conştiinţă mai lucidă, el se va afl a în situaţia haotică, bulversantă a unui habitat puternic deformat.

Generaţia care a sărit peste un fragment de tranzit, din-tr-o lume tradiţională, cu case de bârne şi şură cu paie, de la carul tras de boi sau cai la casele cu termopane, maşini de ultimă generaţie şi la magnifi cul calculator, de la doctrina îndobitocitoare a comunismului la o deschidere cu pretenţii de democraţie, orbecăieşte, fără a fi parcurs etapele necesare, între tradiţionalismul românesc, care volens-nolens, ne carac-terizează, înspre o societate nouă, de formă, care-şi impune azi, mai bine decât oricând, mulţimea preceptelor şi a formelor fără fond.

Graba cu care ne descotorosim de tot ceea ce moşii şi strămoşii noştri au considerat a fi valori, păstrându-le cu sfi nţenie şi cu mândrie, ca mărci de identitate, în timp ce generaţiile tinere le consideră ca pe ceva perimat, inutil, denotă imaturitatea noastră materială şi spirituală. Nu tot ceea ce este nou, vine în consens cu fondul nostru structural, naţional-identitar; nu tot ce vine din afară poate acoperi golul creat de noi înşine, prin lipsa de discernământ. Nu tot ceea ce este vechi este perimat, netrebuincios, lipsit de confort… vorbim de valori materiale pe care „aruncându-le” le pierdem defi nitiv; vorbim de valori spirituale, pe care, ignorându-le sau, mai rău, dispreţuindu-le, le vom căuta, cu mult regret, peste câteva decenii, când sigur vor deveni irecuperabile.

6

Dacă Muzeul Etnografi c, ca instituţie specializată dar bugetară, neputincioasă în lupta cu avalanşa noului, rău înţeles, se luptă inutil cu aceste „mori de vânt”, care aduc un mare deserviciu românismului, cu nimicirea în masă a valorilor tradiţionale, partea de cercetare ştiinţifi că, fără pretenţia de acoperire totală, încearcă să salveze, măcar în parte, din patrimoniul cultural, valorifi când încă din sertarele nefructifi cate îndeajuns, producţiile noastre populare.

Aceste culegeri de descântece constituie o deschidere imperioasă, care se cere, deopotrivă, continuată, întregită, îmbogăţită prin alte şi alte culegeri. Ele reprezintă parte din oglinda noastră identitară. Parte cu parte, formează întregul care se cere salvat, recuperat… atât cât se poate şi cât, încă, nu este prea târziu.

Mă tem că, din păcate, suntem ultima generaţie care se poate regăsi, ca sens şi consens utilitar, în contact cu satul, cu lumea satului şi cu ţăranii lui, atât cât societatea, care, neobosită să copieze modelele străine, le mai îngăduie statutul nobil şi demn, românesc, de ţărani.

Dr. etnolog Maria Mândroane, Muzeul Satului Bănăţean

Timişoara,decembrie 2011

7

Descântece din judeţul Caraş-Severin

A) Zona etnografi că Valea Bârzavei

Aceste descântece au fost culese de condeierul plugar Iosif Cireşan Loga (manuscris)

Descântece

Plecai pră cărareMă-ntâlnii cu buba-n cale,Bubă drăşească,Bubă albă,Bubă galbină,Bubă roşie,Bubă vânătă,Bubă iuce,Bubă domoală,Bubă bişăcoasă...Tu nu îmfl a,Nu îngâmfaŞî nişi în gură nu sta;Cu cuţâtu’ ce-oi tăiaŞî-n gură nu ce voi lăsa;În pământ ce-oi îngropa;Bubă rea,Bubă nămiloasă, Bubă dîn apăBubă dîn vânătură,

Capitolul 1

8

Nu coaşe, Nu răscoaşeŞî dîn gură să ieşi;Cu cuţâtu’ ce voi tăia,Leac dîn gura mea!!!

Drăgan Cocoana, ţigancă fără carce din Duleu

Aceste vorbe se zic de către descântătoare prin căscat, iar când a terminat, ea pune bolnavul să-şi clătească gura cu ceai de romaniţă sau cu ţuică tare sau sare şi petrol, fi indcă acest descântec este pentru bube în gură.

Se întâmplă că îi trece bolnavului şi oamenii cred că descântecul a avut leac.

Descântec de giocheat

Du-ce giochi dîn frunce,În mijloc dă munce; Du-ce giochi cu vântul,Vântul să ocolească pământul;Vântul să vină,Giochiul în munce să rămânăTui, Tui!!!

Descântătoarea scuipă de trei ori pe jos, pe vatră, bagă degetul în gură şi unge cu scuipat fruntea copilului, apoi pune într-un pahar apă curată, proaspăt scoasă din fântână şi aruncă de trei ori cărbuni aprinşi în pahar. După ce s-au stâmpărat cărbunii se dă copilului să bea, de trei ori şi mai târziu până ce se termină din pahar.

(Drăgan Cocoana, Duleu)

9

Descântec de giocheat

Fuji giochiDîntră ochi,Dîn splinăDîn dulbină;Fuji muroane,Fuji strîgoane,Fuji poşitură,Fuji strîcnitură Dîn creii (creierii) copilului,Dîn faţa obrazului,Copilu’ să rămână curat şî luminat,Ca Maica DomnuluiDîn şeri lăsat.

Tomescu Maria, 69 de ani, patru clase, Duleu

B) Zona etnografi că Valea Bistrei

Băuţari

(Descântece dintr-un caiet al muzeografului Nicolae Ţăranu, Timişoara, anul 1980)

Dă holană (dă bubă) pentru vaci

Bubă ge luni,Bubă ge marţ’Bubă ge miercuriBubă ge joiBubă ge vineri

10

Bubă ge sâmbătăBubă ge duminicăNu înţăpa,Nu înjunghia,Pă vacă nu ce aşăza;Nu coace,Nu răscoace,Tu ’napoi ce-ntoarşe,Cum să-ntoarşe Sfântu’ SoareDă la răsărit pân la apus,Aşa să ce-ntorşi!Că dacă nu ce întorşi,Io cu acu’ ce-oi împunje,Cu aiu’ ce-oi unje,În pământ ce-oi îngropa,Porşii ce-or mânca!

Cât ţine descântecul aiul (usturoiul) este mereu împuns. Se descântă de trei ori.

Dă giochi

Apucai pă caleMă-ntâlnii cu muroaneleCu strigoanele-n cale;Şine o geocheat, o crepat,Şine o râmuit,O plesnit!

Ge o fi geocheat dă fată, nevastă,Piere-i păru’ dă pă cap,Giochiu’ să să ducă în vânt,În copicele ciutelor,În coarnele cerbilor,

11

Unge cocoşu’ nu cântăRoata morii nu să învăleşce,Baba la biserică nu mergeCă Măria în ceam d-o născutNişi o boală n-o avutNişi acu’ să nu măi aibeCrească inima în ea,Cum creşce pita în ţăstŞi aiu’ în grăgină,Şi mierea-n stupină.

Se ţine în mână o oală cu apă şi un bât de mătură. Cu mătura stropeşti locu’ geocheat şi-i dai apă dîn oală să bea bolnavului după descâncec.

(Bugari Ruja, n.1901, nr. casă 503)

Dă giochi

Pă cale, pă cărareMă-ntâlnii cu Maica Precistă-n cale– Ce plânji tu, Marie?– Plâng că mă-ntâlnii cu muroni,Cu strâgoni;Mă strânsă şi sânjele mi-l băuŞî mi-l mâncă– Taşi tu, muiereŞî ce întoarşe înapoi,Că mă duc euÎn patru colţuri dă ţarăŞî-ţ’ aduc pucerea tă iarăŞî d-o fi Mărie geocheată

12

Dă muiere cu bărbat,Să iasă giochiu’ din capu’ eiŞî dîn trupu’ ei...Şî ce du (giochi) la munceUnge cocoş’ nu cântă,Baba la bisărică nu merge...

Acolo ţî locu’, Acolo ţî mâncare; Acolo ţî şina Şî ogina.

Maria să rămână curatăCa Maica Precistă care-o lăsat-oDoamne ajută, Maica Precistă!

Dă olană

– Bună gimineaţa Domnului Mare– Mulţămesc dumitale!– Măi sădz’– N-am venit să săd,Am venit Să ce mut dîn scamn, Într-un alt scamnBubă vânătă,Bubă drăşească,Bubă grabnică,Bubă iuce, Bubă păgânească,Bubă dă 99 dă feluriNu umfl a, Nu îngâmfaNişi la Mărie în corp

13

Nu ce aşăza,Că, cu cuţîtu’ ce-oi tăia, Cu mătura ce-oi mătura,Prăstă 99 dă hotare ce-oi arunca;Acolo să locuieşci, Acolo să trăieşciŞî Mărie să rămână curatăCum Maica Precista o lăsat-o!

Se foloseşte mătura şi cuţitul. Se ia o zdreanţă şi cu ea se afumă cel deocheat. Se fac mişcări cu cuţitul cât se descântă.

Când se ia laptele de la vacă

– Mă-ntâlnii cu muroni, cu strâgoniŞî lapcele meu mi-l luarăŞî mi-l stricară

– Taci Roza (numele vacii)Şî ce-ntoarşe înapoi,Că mă duc io,În patru colţuri dă ţarăŞî aduc lapcele tău iară...

Crescu lapcele în pulpa lu’ RozaCum creşce pita în postăviŞi aiul în grăginăŞî mierea în stupină

Ieş’ giochi dîn pulpa lu’ RozaŞî ce du la munceUnge cocoşî nu cântăFusul morii nu să învăleşce,

14

Babă la biserică nu merge,Acolo ţî băuturaAcolo ţî mâncarea,Acolo ţî şina,Acolo oginaŞî lapcele lu’ RozaSă vină curat,Cum Maica Precistă l-o dat,Doamne ajută-i!

C) Zona etnografi că Valea Caraşului

Socolari

Bălaore Liza, 17 martie 1999; 61 de ani, venită, prin căsătorie, din Almăj

O dăscântat baba me chiar şî pîntru vânătoare.La dăscântec trăbuie să auzi, să furi; dacă ţi-o spune

descântătoarea, dăscâncecu’ nu-i bun, nu-i dă leac. Io am furat dăscântecu’ dă la o babă cam surdoane, care vorbea tare.

Izdatu dă burtă (strânsori)

Fuji izdace, blăstămace,Ce-oi izda, ce-oi blăstăma,Cu săşera ce-oi săşera, Cu cuţâtu’ ce-oi tăia,Pră Marea Neagră ce-oi arunca,Să n-auzî cocoş cântând,Nişi lume pră drum umblândIon să rămână curat, luminatCa Maică Mărie care l-o lăsat

15

Cu o săşeră să faşe la burta copilului dă trei ori. Tămânea să punea în lingură şi să afuma cu ea.

Dă moleţ’ (bube pe cap la copiii nou-născuţi)

Taşi moleţ’, cocoleţ’Taşi naş, pră domaşVoi săriţ’, voi înstăriţ’Dîn creierii capuluiDîn umerii obrazuluiSă n-aveţ’ stareSă daţ’ dă mâncare;Să n-aveţ’ cihnăSă daţ’ odihnă,Marea Neagră să vă ducă,Să n-auzîţ’ cocoş cântând,Nişi câne pră drum lătrând, Să rămână Ion curat,Ca Maică Mărie care l-o lăsat

Oraviţa

După o culegere de pe banda de magnetofon a tarago-tistului G. M. Craiu (de prin anii 1975-1977), în Oraviţa. Transcrierea de pe bandă s-a făcut în 9.08.1996, în Timişoara.

Se descântă încet, indescifrabil, doar câteva cuvinte se disting în timpul ritualului:

Pleacă Ana pră calePră cărare,Să-ntâlni cu o găină albă-n cale...Pră urmă să dusă la râuSă spălă pră maţu’ curuluiSă rămână Ana curată, luminată,Ca arjintu’ dă curată, Răscocorată.

16

Efectul descântecului se presupune prin repetarea de mai multe ori, de 3 sau de 5 ori.

Pe ici, pe colo, descântătoarea mai scapă câte o vorbă:Ţî-să-mpare că nu-i nimic asta, dar io şciu că la nepoată-mea dîn vorbili ăşcea i-o tricut...

Ciclova Română

Din manuscrisul condeierului plugar Dumitru Brânzei (cca 1960-1965)

Descâncec dă izdat

Fuji izdace, blăstămace,Nu încinje, nu cupringe,Că io, Lena, dăscântătoareaM-am sculat,Cu gura ce-am dăscântat,Cu cuţîtu’ ce-am tăiatFiu!!! Leac lu’ Ion să-i fi e,Dîn mine, Dîn Maică Mărie, Măi vârtos,Dîn Domnu’ Cristos!

Fuji Izdace cu ochi urîţ’Cu ochi viorinţ’

’Napoi să ce stucneşci (opreşti),Dă la Ion dîn faţă,Dîn braţă,Că io, Ileana dăscântătoareaM-am sculat,

17

Cu gura ce-am dăscântatCu cruşea ce-am dărâmat,Rădăşina ţ-am săcat.

Fui! Leac să-ţ’ fi e,Dîn mine, Dîn Maică Mărie, Măi vârtos,Dîn Domnu’ Cristos! (Miu Elena, 42 de ani)

Descâncec cu boabe dă cucurudz (porumb)

Să ia dîn fântână apă în care se pune molitvă, busuioc, trei fi re de salcie şi trei bulgări de tămâie. Se afumă de trei ori cămaşa pe care urmează să o îmbrace bolnavul. Descântecul se face şi cu „stat roşu”, adică cu fi r de aţă legat în lungime, (înălţimea bolnavului) şi peste 44 de boabe de porumb.

Patruzăşi şi patru dă boabe,Cum şciţ’ răsăriŞî lumea (h)răni,Aşa şî mie să-m’ spuneţ’Dă MărieCă şeare ea boală?Are doare-n cap,Are doare-n pişioareAre-n tot corpu’ ei biceag...

După ce să afl ă în boabe boala dă care suferă, i să dăscântă de acea boală.

(Stângu Rusălina, Voiomir, 82 de ani)

18

Descântec dă bubă

Amin, amin!Descâncecu’ Maichii Mării

Am plicat pră cale, pră cărareMă-ntâlnii cu buba-n cale,Cu buba, cu puiu’ bubii,Cu buba, cu făcătura,Cu buba căprească,Cu buba oiască,Cu buba nimţascăCu buba dă 99 dă feluri

Nu înnoage, nu cupringe,Că, io, Lena, dăscântătoareaAm afl at,Cu gura i-am dăscântat,Cu cuţîtu ce-am tăiat,La pământ ce-am aşăzat;Rădăşina ţ-am săcat,Nişi dă leac nu ce-am lăsat;

Măria să rămână curată,Luminată,Ca auru’ străcuratăMăi vârtos,Ca Domnu’ Cristos!

Cum să sparg nourii pră şeri,Spumele pră mări,Vaşile la văcari,Oile la păcurariAşa să să spargăBuba cu puiu’ bubii

19

Dîn cap,Dîn jinjieDîn toace oscioarăle eiSă rămână curată, luminatăCa auru’ străcurată. (Miu Elena, 42 de ani)

Masa Sfi ncelor

În mijlocul camerei bolnavului se pune o masă, acoperită cu o faţă albă, apoi se aşază nouă farfurii, nouă linguri, nouă monede, nouă coţche (bucăţi) dă zahăr, un pahar cu apă la mijloc şi încă nouă pahare cu gura în jos. Dacă în casă e o femeie bolnavă, sub masă se pune o găină, dacă bolnavul este un bărbat, sub masă se pune un cocoş. Descântătoarea se aşază în faţa mesei, în genunchi:

Amin, amin!Sfi ncelor, Zânelor, BunelorRugătoare,Înfl oritoare!

Mă-nchin Şî mă rog pîntru beceag, Că el v-o fi călcat,Masa v-o strîcatŞî v-o mâniat;Mă-nchin şî vă rog,Că el s-o rugat,Masă frumoasă v-o gătat,Cu pânză albă pră masă,Cu apă d-adăpat,Cu pită dă mâncat;Cu bani v-o dăruit

20

Şî voi, sfi ncelor, MilostivelorLa Sfânta Maică s-alergaţ’,Cu leac la beceag să veniţ’,Să rămână curat, luminat,Ca dîn şeri lăsat!

(Doran Maria, Ujoane, 77 de ani)

Dăscâncec dă Sântoageri

Într-o oală cu apă se pun trei fi re de salcie, trei cărbuni aprinşi şi porumb care apoi se dă la cai.

CailorOrbilor,Şchiopilor!

Eu vă dau zob,Să vă zobiţ’,La pârâu să vă duşeţ’Să beţi apă răşe,Să vă adăpaţi,Acolo să staţ’!S

(Doran Maria, Ujoane, 77 de ani)

Descântec pentru vaci

Se pune o cămaşă şi o pereche de izmene la iesele (iesle) şi se împung cu o furcă de fi er:

Nu împung, împung Ăşcea iesăle (iesle),Nişi astă chimieşăNişi ăşcea izmene,Ci împung

21

Pînă la inimă,Să nu aibă leac, să trăiască,Aia care ia lapcele;În pământ să să baje,Viemii s-o mănânce!!!

Variantă:O plecat Floarea la păscutPră delureleŞ-o dat prăstă pazări (făcături) grele,Jios o trânceaO săca,Pucerea i-o lua;Şî noi dă i-om dăscânta,Lapcele înapoi i-o venea,Sănătacea să-ntărea,Era Floarea, cum era! (de la Moşoarcă Nicolae, copiate dintr-un caiet care i-a

aparţinut lui Pircea Ion, în urmă cu 20 de ani, de la acea dată, cca anul 1940).

Descântec pentru piatră (grindină)

Se aruncă vătraiu’ afară şi se spune de trei ori: „Să să stâmpere piatra şî viscolul, cum să stâmpără fi eru’”.

Dăscâncec între patru lumini

În vas se pune apă, se pun trei bucăţi de tămâie, trei fi re de salcie şi trei fi re de iarbă:

Amin, amin!Leac la astă apăLu’ Măria să-i fi e,

22

D-o fi ăst rău ameţalăDă la Dumnedzău Sfântu’Milostăvnicu’Amince să-ş’ aducă,Mila să-ş’ întoarcă,Leac şî sănătace lu’ Măria să-i fi e!

Se aruncă în apă câţiva cărbuni aprinşi

Cum să stâmpără focul cu astă apă,Aşa să să stâmpere tot rău’Dă pră capu’ lu’ Măria

Dar d-o fi ăsta rău Pră capu’ lu’ Măria, Dîn sfi ncele luluice,Amince să-ş’ aducă,Mila să-ş’ întoarcă,Leac şî sănătace Lu’ Măria să-i fi e!

Se aruncă iarăşi cărbuni

Cum să stâmpără focu’ cu astă apă,Aşa să să stâmpere tot rău’Dă pră capu’ lu’ Măria!

Mânat şî lăpădatDîn nor, dîn şeriDîn str’in, (străin) dîn veşinDîn vară, primăvară,Dîn şine goge o fi Vânturi vânjoasă,Vânturi mânioasă

23

Vânturi înfocace,Vânturi eidace,Vânturi tătăreşci,Vânturi copilăreşci

Dîn Iaduri aţ’ ieşît,Locurile v-aţ’ vădzut

Aţ’ întâlnit-o pră Măria,La pământ aţ’ trîncit-o, în cale,Mincea i-aţ’ luat-o,Carnea i-aţ’ mâncat-o,Aţ’ buzuminit-o (zăpăcit-o)Şî rău’ pră capu’ ei l-aţ’ dat...

Vai mândrelor, Frumoaselor,Trufaşelor,Gimbaşelor!

Domnul Cristos În braţă o lua,Cu salbe albe o spălaŞî pusă carne la carneŞî rost la rost,Măi frumos dăcât o fostI-o ponivi cum poniveşceSalca-n gardŞî iarba sub gardAşa i-o ponivi sănătaceaŞî pucerea lu’ Măria,Leac dîn mineŞî Maică MărieSă-i fi e!

24

Să pun cărbuni aprinşi în patru locuri, să tămâne şi la mijloc să fi e bolnavul.

Amin, amin!Leacu’ lu’ MărieSă-i fi e!La capu’ lu Mărie,Cap dă lup;La pişioare,Păşioare dă ursLa inimă, furcă dă fi er,O păza Ş-o ocolea pră Măria,Dă lei cu lioane,Dă zmei cu zmăoane,Dă draşi cu drăcoaneDă şciri muiereşciŞî farmeşe feceşci,Dă toace năplăciturile (făcături)Năplăcitură dîn geal,Năplăcitură dîn valeN-o năplăciriţ’ / N-o sugiţ’N-o munşiriţ’ (chinuiţi),Nişi un rău pră capu’ ei nu-i puneţ’,Că io, Lena descântătoarea,Întră patru focuri dă lumină v-am băgat,Cu tămâne v-am tămâneat,Cu paru’ v-am păruit,Cu săcurea v-am zdrunşinatCu cuţîtu v-am alietoşat (îndepărtat),În mări negre v-am aruncat,Nimic nu s-alesă dă voi!

Ca spuma mării, Ca roua pră câmp

25

Cu surduc’ (pedică) napoi,Cu doisprăşe boi...Tot rău’ dă pră capu’ lu MăriaSă să-ntoarcă înapoi;

Leac dîn mineŞî dîn Maică MărieSă-i fi e!

Amin, amin!La capu’ lu’ Măria,Cap dă lup;La pişioare,Pişioar dă urs,La inimă,Furcă dă fi erO păza Ş-o ocolea pră Maria

Dîn asfînţît dă soarePână la şina mare,Pîn la cântat dă cocoş,Pînă-n răsărit dă soare, Pînă-i lumea şî pământu’!

C-o fătat o căţauă neagră,Până-n sara dă SângiorzPatru căţăi negri,Îi luai şî-i puşăiLa patru cornuri dă casăIar căţaua bătrânăO lăsai la uşa căşî lu’ Măria,O păza ş-o ocolea Dă lei cu leoane,

26

De zmei, cu zmăoane,Dă şciri muiereşciDă farmeşe feceşci...

(Coadă Ana, Dica, 62 de ani)

Dăscâncec dă plesne (bubă la gură)

Mama cu copiii mai mari şi cu copile mici pleacă la râu. Copiii mai mari iau fi re dă iarbă, le înmoaie în apă şi dau cu ele la gură la copilu’ mic şî dzîc:

Fujiţ’ văcari,Fujiţ’ porcari,Să stâmpărăm cuptoru’ împăratuluiCu apă dîn vad,Cu iarbă dă sub gard. (Maria Doran, Ujoane, 85 de ani)

Dăscâncec dă sujină (bubă la gură)

Să spune dă trei ori:

Brâu, brâuşorIo ce-arunc pră coşSă ce faşi cocoş,Cu cicu dă fi er,Cu aripi dă oţăl!

Să ce duşiLa sujina meaS-o plesneşci,Cu aripi dă oţălS-o ciupeşci

27

Cu cioc dă fi er,Să vină la mine-n visS-o visez,Aevea s-o văd.

(Stângu Rusalina, Voiomir, 82 de ani)

Mândroane Elena (Bicineagă), 78 de ani, 1992

Gigiochi

Hui, hui!!!

Am plicat pr-o cale, pr-o cărareMă-ntâlnii cu gigiochiu-n caleGigiochi cu muroni, Gigiochi cu strâgoniCu priculişi, cu priculişioane,Cu Dracu’, cu drăcoaneCu giavol, cu giavoloane,Cu toace gigiochiturile,Cu toace făcăturile,Cu toace năplăciturile…

Fuji, ardă-ce focu’!Hai, hai!!!Să sufl ă: Pfu, pfu!Leac să-ţ’ fi e,Dîn mine, Dîn Maică MărieMăi vârtos,Dîn Domnu’ CristosSă-ţ’ fi e ţîie dă folos!!!

28

Se sufl ă:

Pfu, pfu!!!Fuji dă la copilu’ meuBată-ce Dumnedzău!Să ce sparji dă pământ, Cum să sparg nourii-n vânt

Hu, hu, hui!Să vă sparjeţ’Cum s-or spart norii pră şeri,Spumele pră mări,Toace muroanele dîn cap,Dă după cap,Dîn fi căţăi,Dîn rărunţăi

Phu, phu!Să rămâni curat, Luminat;

Şine ce-o fi geocheatSă fi e crăpat,Şine ce-o fi răunit,Să fi e pocnit!

Pfu! fhu!Nimic nu şciu, Nimic să nu-ţ’ fi e!Hai, hai!Bine ce cântai, bine ce afl aiSă rămâi curat,Ca auru’ dîn şeri,Ca spumele pră mări;Să fi i Luminat,

29

Ca arjintu’ străcurat,Să fi i scăpat,Ca Maică Mărie care ce-o lăsat! Moşoarcă Maria (baba Oara), 83 de ani, 23.07.1996,

Ciclova Română

Dăscâncec dă sujină

Trei fece dăscântă cu trei fi re dă iarbă rupce dîn gard, dace prin apă dă râu şî apoi pe la gura copilului bolnav:

Cureţ’ văcari,Cureţ’ porcariSă stâmpăraţ’ Cuptoru’ împăratului, Cu apă răşe din vadCu iarbă verge dă su’ gard.

Dă sujină (variante ale aceluiaşi descântec)

Arjoca Magdalena (Porcoane), 64 de ani; Ciclova, 1996

Mama cu trei copii merge la vad. Fiecare copil are un fi r de iarbă de la gard. Îl spală în vad şi îl trece pe la gura copilului bolnav, adus de mamă. Se descântă:

Veniţ’ porcariVeniţ’ văcariSă stângem focu’ împăratuluiCu apă din vad, Cu iarbă de su’ gard.

La sfârşit, copiii sunt răsplătiţi cu câte o monedă.

30

Maria Mândroane (Bicineagă), 57 de ani; 8.05.1996

Mama duce copilu’ biceag la râu, cu încă trei copii (dacă bolnavul este băiat, cu 2 fete şi un băiat; dacă este fată, cu doi băieţi şi o fată). Firele de la gard se spală în vad. Copiii aduşi, trecând fi ru’ pe la gura copilului bolnav, fi ecare zice:

1. Eu îţ’ dau cu apă din vadCu iarbă dă su’ gard;Îţ’ dau cu gegetu’ micSă nu-ţ’ măi fi e nimic!

2. Eu îţ’ dau cu apă din vadCu iarbă dă su’ gard;Îţ’ dau cu gegetu’ mare,Să-ţ’ treacă măi tare!

3. Eu îţ’ dau cu apă din vadCu iarbă dă su’ gard;Îţ’ dau cu gegetu’ dă la mijlocSă-ţ’ treacă pră loc!

Moşoarcă Maria (baba Oara, Faighil ), 83 de ani, 6 clase; 23.07.1996

Dăscâncec dă izdat (strânsori la burtă) la copiii mici

Fuji izdace, blăstămace,Nu încuiba, nu înrădăşina,C-aişia locu’ nu-ţ’ eraAl biceag nu ce poace purta;Să să spargă toace răleleCum să sparg nourii pră şeri

31

Spumele pră mări; Fecele dă la jioc,Muierile dă la biserică…Să rămână al micCurat, LuminatCa arjintu’ curat!

Dăscâncec dă muroni, dă strâgoni, dă hale

Se merge la râu şi se ia din cursul râului un şol (cană) cu apă şî se zice. „Cum să duce apa pră râu, aşa să să ducă rălele dă la bietu’copil”. Se pune într-o oală apă şi se duce acasă. Se mai pun în oală 3 fi re dă mătură, un fi r dă busuioc, tămâie şi apă năîncepută. Mama copilului descântă:

Dacă o însăraPră Maica Luni,Pră Maica SâmbătăS-o dăzleje Dumnedzău.

„... cât ai copil mic nu-i bine dă lucru sara; trăbuie să ai o zî în care s-o ţâni. Vinerea nu-i bine dă spălat. Maica Mărie s-o apărat cu o cunună dă sânzâiene dă răitace (răutate).

Să dăscântă:

Unge urmă dă săcure nu s-o afl at,Glas dă cocoş n-o răsunat,Nişi crac dă om n-o îmblat,Acolo să încuibaţ’,Să înrădăşinaţ’,Pr-al biceag să nu-l afl aţ’!

32

Plică fata la drumŞî să-ntâlni cu Maica DomnuluiŞî Maica Domnului îi spune:– Du-ce fi ico acasăLa uş’ încuneace,La ferestre astupace...Şî caută toace nevăstelele (nevestele)Să meargă pră toace socăcelele (uliţele)Să aducă toace licurelele

Să pună os la osSânje la sânjeMăduă la măduă (măduvă)Să rămână al biceagMăi sănătos dăcât o fost

Fuji muroni, Fuji strâgoniSpărjeţî-vă dîn cap,Dîn crei (creier)Dîn toace încheiturile!

Cum să sparg nourii pră şeri,Spumele pră măriOile dîn poloşci (turmă)Fecele dă la jioc,Muierile dă la biserică...

Aşa să să spargă toace răleleDîn cap, dîn ochiDîn toace oasăle...Să rămână copilu’ curat,Ca arjintu’ curat,

33

Cu sufl etu ce-am sufl atGiochiturăMuroni cu strâgoniŞî-n mări negre ce-am mânat!Acolo să încuibaţ’,Să înrădăşinaţ’,Să rămână al biceag curat,Luminat...

Că Maica MărieDîn şeri auzaŞî să slobogeaŞî leacu-ţ’ aduşea!

Nu încuiba, nu înrădăşinaCă al biceag Nu ce poace purta!

Unge urmă dă săcure nu s-o afl at,Glas dă cocoş n-o răsunat,Nişi crac dă om n-o îmblatAcolo să încuibaţ’,Acolo să înrădăşinaţ’Şî pr-al biceag să-l lăsaţ’!

Dăscâncec cu cuţât mic, cu cuţât mare

Cuţât mic,Cuţât mare,Domn mare!Pân’ acu’ ce-am avut tăietoriTrăbuitori,Acu’ ce pun dă pazăLa Ion,

34

Tăietori,Trăbuitori,Să-l păzăşci dă toace primejdiileDă toace rălele!Să rămână curat,Luminat,Ca arjintu’ curat!

Hai!Leac să ai!Dîn mine,Dîn Maică MărieMăi vârtosDîn Domnu’ Hristos!

Cu schipiţ’ (scuipat) ce-am udat,Cu mâna ce-am luatŞî-n pământ ce-am aşăzat,Cu pişioru’ce-am călcatNişi dă leac nu ce-am lăsat!

Să faşe cruci dă la picioare până la cap şi împrejur

Pircea Iustina, 80 de ani (Macu) Ciclova Română, 23.01.2001

Leac să-ţi fi eDîn mine Şî dîn Maică Mărie!

...ai sufl at dă trei ori prăstă copil

Dă-i fi geocheat dîn omCrăpe-i coaiele,

35

Curgă-i pişăţ’Să să mire lumea dă el, Cum s-o mirat şî el dă cine;Dă-i fi dă muiereCrăpe-i ţîţăleSă-i curgă lapcele, Să-i moară copilu’ dă foame,Să să mire lumea dă ea,Cum şî ea s-o mirat dă cine;Dă-i fi dă fată curată, Năcurată,Crape-i buzăle,Meargă-i balele,Să să mire lumea dă ea,Cum şî ea s-o mirat dă cine!

Cum să sparg nourii pră şieriŞî spumele pră mări,Vaşile dîn văcari,Porşii dîn porcari...

Aşa să să spargăToace giochiturile,Toace strâgoniturileToace poşiturile;

Ion să rămână curat, luminat,Ca arjintu’ străcurat,Ca auru’ din şeri lăsat;

Leac să fi e!Dîn mine,Dîn Maică Mărie,Măi vârtos,Dîn Domnu Cristos!

36

„...am furat dăscâncecu’ dă la baba Ana Şoimu, la părinţî mei. Ea aşa o zâs: „cu maica, fură vorbele dă la mine!” Io aşa am făcut, prîn vorbe şi am dăscântat copiii mei. Am pus trei cărbuni, am dăscântat şi am aruncat cărbunii pră şopru”.

Dăscâncec dă bubă

Bubă albă, bubă roşieBubă verge, bubă neagrăBubă dă 99 dă feluri

Io m-am sculat,Cu fusu’ v-am răsuşit,Cu gura v-am dăscântat,Cu cuţâtu’ v-am tăiat,Nişi dă leac nu v-am lăsat!

Bubă, puiu brânşii,Brâncă puiu’ brânşii,

Că Iostâna s-o sculat, Cu gura v-o dăscântat, Cu cuţâtu’ v-o tăiat,Cu fusu’ prăstă mări negre V-o aruncat,Nişi dă leac nu v-o lăsat!

Leac să-ţ’ fi e!Dîn mineŞî dîn Maică Mărie,Măi vârtos,Dă la Domnu’ Hristos!!!

37

Elena Caragea, Ciclova Română, (Gara) 69 de ani, 1999, repetat şi completat în 6.01.2008

Cântecul Maichii Mării

În numele TatăluiŞi FiuluiŞi Sântului Duh. Amin!Dă câncecul Maichii MăriiPthui!!!Pasăre albăCoadă albă,În sus ai zburat,În jios ai picat,În piatră ai călcat,Piatra în cinci, În şasă ai dăspicat…Dăspică-să gigiochiu’Dîn cap dă la LenaDîn cap,Dă după cap,Dîn piele,Dîn toace încheieturelele!Lena să rămână curatăLuminată,Ca argintu’ curat,Ca auru’ străcurat,Ca Maica Mărie,Mai vârtos,Ca Domnu’ Isus HristosPhui!Şine ce-o fi giocheatSă fi e crăpat;Şine ce-o fă răonit (făcut rău)Să fi e pocnit!!!

38

Dă-i fi geocheată dă fată,Curată, năcuratăSă-i pişe cozîle,Să-i curgă lacrimile;Să ce stropească, Şă ce lecuiască;De-o fi geocheatăDă muiere curată-năcuratăCrape-i ţîţăle,Curgă-i lapcele,Să ce stropească,Şă ce lecuiască;D-o fi geocheată Dă om curat, năcuratCrapă-i vâneleCurgă-i sânjele,Să ce stropească Să ce lecuiască!

Că eu cu sufl etu’ am sufl at,Cu cruşea ce-am dărâmat,Prăstă‚ (h)otar ce-am lăpădat,La pământ ce-am aşăzatŞi cu cracu’ ce-am călcat,Nişi dă leac nu ce-am lăsat!

Cum să sparg nourii pră şeri,Spumele pră măriAşa să să spargă,Să să tragăStrâgonii cu strâgoane,Muroni cu muroane…

Tu să rămâni curată,Luminată!

39

Ca auru’ curat,Ca arjintu’ străcurat,Măi vârtos,Ca Domnu’ nostru Isus Cristos!

Cum linje vaca viţălu’Şi oaia mielu’,Aşa ling după capu’ tău,Dă toace ghiochiturile,Făcăturile,Făcuce şî năfăcuceToace strâgoanele, muroanele...

Să rămâni curat, luminat, Cu sufl etu’ ce-am sufl at,Cu cruşea ce-am dărâmat.

Leac să-ţ’ ge DumnedzăuDîn mineŞî dîn Maică MărieMăi vârtos Dîn Domnu’ nostruIsus Cristos

Amin!!!

Se stâmpără trei cărbuni (jăghiu) în apă. Să zîce:

Nu stâmpăr jăghiuStâmpăr gigiochiurileDîn capu’ lu Lena.

Dacă cărbunii cad la fundul vasului, e semn că persoana a fost giocheată.

40

Floca Marioara (Dumbrea), 31 de ani, casnică

Giochi

Fuji muroni, cu muroaneCu strîgoni şî strîgoane,Priculici, priculişioaneDă la Ionuţ din cap, Dă după cap,Dîn zgârciul nasului, Din merii obrajului, Ionuţ să rămână limpegeŞi curat ca argintul dă curatLeac să-i fi eDin mineŞî din Maica Mărie!Cu Cruşea ce-am descântat,Cu cuţâtu’ ce-am tăiat, Leac să-ţi fi eDîn mine,Dîn Maică Mărie,Măi vârtos,Dîn Domnul Isus Hristos!

Cum se trag nourii pe cer, Apele pe mări, Vacile la văcari, Oile la păcurari,Aşa să se tragă strigoii, Din cap, dă după cap,Dă la Ionuţ

D-o fi geocheat dă muiereSă-i coacă ţîţăle

41

Să-i cură lapcele, D-o fi geoacheat dă om,Că-i coacă stomacu,Să-i cură maţăle, Leac să-i fi e!Dîn mine,Dîn Maică Mărie,Măi vârtos, Din Domnul Isus Hristos;

Cu Cruşea ce-am descântat,Cu cuţâtu’ ce-am tăiat Leac să-ţi Fie!

Se sufl ă. Descântecul se spune de trei ori. La gata se pun trei cărbuni aprinşi sau trei feştili (chibrituri). Dacă se aşază, copilul a fost deocheat. Dacă nu-i deocheat, cărbunii rămân la suprafaţă. Cu apa aceea se unge copilul pe frunte şi i se dă şi să bea. Dacă în timpul descântatului copilul cască până la lacrimi, este semn clar că a fost deocheat, dacă nu, nu-i deocheat. Descântecul se fură, doar aşa are efect.

Brânzei Aurica, Rusălină (Bioi), Ciclova Română; 5.03.1999

Descântec la apus de soare

La asfi nţit de soare somnul poate deveni dăunător mai ales în cazul copiilor proaspăt născuţi şi mai ales în cazul primului născut, de care vrăjile se prind foarte repede. Se crede că în trecerea sa, Soarele poate fura mintea copilului.

De aceea, când doarme copilul, te duci, îi sufl i peste frunte şi îi spui:

42

Rusălină, Soarele să duşe la Maică Mărie, cu razăle toace;

Tu să rămâni la maica, cu minţîle curace! Să sufl ă dă trei ori şi se repetă de trei ori descântecul.

D) Zona etnografi că Valea Almăjului

Prigor

Maria Jivcu, 62 de ani, 11.09.2002

Am învăţat să descânt de la o babă. Am mers la Rudăria. Am dus jumătate de apă stătută

şi jumătate molitvă. Am pus în ea cărbuni; tămâie am dus şi mătură. O dăscântat:

O plicat Livia pă cale, pă cărare,S-o întâlnit cu 99 dă făcături în cale,Unge-o întâlniră,Sânjele-i pornirăMaica Mărie, tăşea, auza,Pră scară dă şeară să scobora, Cu bişiu le plesneaŞî le împrăşciaFăcătură bujorată,Unge-ai plicat, cu gura căscatăÎntoarşe-ce pră băţ fericatÎn puşcişag (pustiu)Acolo puneţ’ masa, Puneţ’ casaPuneţ’ şina şî ugina! (odihna)

Atunşea o dzîs:

43

Io cu mătura ce-am măturat,Cu sare şî piparcă ce-am pipărat,Cu apă din Iordan ce-am bocezat.

Ş-atunşea am dzîs: Întoarşe-ce în puşcişag...

S-o sufl at în sticla cu apă şi s-o spus:

Pieri Sătană. Întoarşe-ce!

O pus sticla jios. S-o dzîs:

Cum să calcă pământu’Aşa să ce calşe vântu’;Vântu’ auza,Dinspre miazăzi băceaToace le aduna, le lua,În pustâie le mâna.

Iar s-o sufl at în stică şi s-o dzîs:

Întoarşe-ce, pieri SătanăPă băţ ferecat,În capu’ cui ce-o făcut Şi ce-o dat,Că Ion nu ce poace ţînea,Nu ce poace sătura,Nu ce poace încinje,Nu ce poace cupringe...

Atât o fost dăscâncecu, dar o fost cu leac.

44

Când am vinit cu sticla acas, o dzîs s-o pun la cântari. Am cântărit-o şi am dat fecii să bea, am uns-o cu apă, iar mătura am aruncat-o pră râu...

O măi fost unu, dă făcătură, dacă omu’ o tricut peste ceva. Baba care şcia era din Rudăria...

Strădomaş’

Capu’ la copiii mişi nu-i bine încheiat. Şî să zbate tare la ceafă. Se descântă cu făină dă cucuruz şi cu molitvă. Se punea apoi la brâu şi la mânuţă.

Cu cuţitu-n mână:

Pui!Gigiochiu’ dîn cap, Treci prăstă sat,În capu’ lu’care ce-o giocheatCocoţat!

Iar pro sufl i prăstă cap

Pui!Giochi dîn frunce,Treci prăstă munce,În ochii lu...

Cât stă pasărea pră gard,Atât să şce giochiu-n cap;Cât stă pasărea pră punce,Atât să şce giochiu-n frunce,

Leac gi la mine,Leac gi la Maică Mărie

45

Leac să-ţi fi e!Măi vârtos,Gi la Domnu’ Iisus Hristos,Să-i fi e gi folos!!!

Şini ce-o giocheat,Căcat’ ţ-o mâncat;Şine o rămnitO plisnit!Şini s-o uitat,O crăpat!

Gi-o fi giochiu’ gi fată mare,Să-i crăpe peliţa,Să-i pişe cosiţaSă să mire lumea şi ţara gi eaCum s-o mirat ea gi Livia

Gi-o fi giochiu’ gi muiereSă-i crăpe ţâţăleSă-i curgă lapcileSă să mire lumea şi ţara...

Gi-o fi gigiochiu’ gi omSă-i crăpe coaieleSă-i curgă pişăţî,Să să mire lumea şî ţara!

Hală, hală, budihalăŞe ce-ai iocitŞî şe ce-ai năprăcitCa o scroafă grohocind,Ca o iapă rânchezândIo v-am dăruit un ouCât un bou,

46

Cuţîce gi tăiatFurculiţe gi mâncatVă duşeţî în ale păduri mari,Unge nu-i glas gi cocoş cântat,Nişi pom gi săcure tăiat

Şî nu v-aţ’ mirat Ge al mari omCu ochii cât un ouÎn cur cât un bouMânile ca brătăniliiPişioarele ca răschitoareleLimba ca lopataGura ca poiata;Ăla-i mare, ăla-i tare,El vă poace ţînea,El vă poace sătura;

Voi, ochi albi, Ochi roşiiOchi verzî, Ochi nărozi...V-aţi miratŞî v-aţi dăzmiratC-o fi mari, C-o fi tari,C-o fi slab, C-o fi gras,C-o fi urât, C-o fi frumos,Nu v-aţ’ mirat gi al mare MoşCu curu’ cât un coş,Cu mânile ca brătănilePişioarele ca răschitoareleLimba ca lopataGura ca poiata

47

Să sufl ă prăstă al geocheat (descântecul a fost auzit de la o babă şi era folosit la descântecul pentru vite)

Eva Liuba, 62 de ani, 11.09.2002

Bubă la nas

Să faşe cu o piatră mică, dă pe râu, că asta-i dă leac:

Bubă mică, bubă mare,Bubă dă nouă feluri dă bubi,Nu umfl a, nu îngâmfa, Nu strâcni (tăia), nu fuljera;Io ce trag, tu să ce traji,Io ce trag pră după mână,Tu să pleşi din rădăşină;Măi un pic...şî picăŞărpele crapă,Vininu’ să varsăO rămas Lena curată, Luminată,Ca poala Maichii Mărie, lăsată..

...el îi măi lung, numa’ io nu-l măi şciu. M-am dus şi io dă câceva ori la babă. Dă la un timp am înregistrat, am furat şi m-am dascântat io, sîngură!

Stela Sofi a, 11 sept. 2002, Prigor

Degeochi

Fuji tu hală, budihală, Mânătură, poşitură,Prăstă nouă mări,

48

Prăstă nouă ţări,Unge pasărea n-o umblatŞi cucu’ n-o cântat,Unge foc nu s-o făcutŞi nişi fum că n-o ieşît, Unge muierea păru’ nu l-o spălatŞi omu’ lemne n-o tăiat,Acolo să ce duşi tu,În focu’ IaduluiŞî în prăpastia vântului...Ge la Măria din cap să pieri,La ea să nu măi vini;Cum să-ntoarşe uşa din ţâţâni,Aşa să să-ntoarcă giochiu’ Dă la Măria dîn cap,Să să ducă, Unge pasăre n-o cântatŞi om pră lume n-o măi umblatAcolo să pieri!Să rămână Măria curată, luminată,Ca poala Maichii Mării lăsată,

Cum să-ntoarşe uşa-n ţâţâni,Aşa să să-ntoarcă giochiu Dă la Măria dîn cap.D-o fi giochi dă fată mare,Să-i pişe păru’,Rămână-i capu’ ca curcubăta (dovleac);D-o fi giochi dă muiere măritată, Crăpe-i-să ţîţăle,Moare-i copilu’ dă foame, Ge durere dă cap;Cum să miră ea,Aşa să să mire lumea şî ţaraDă şine o geocheat!

49

D-o fi giochi ge omCrăpe-i boşniţăle,Meargă-i pişăţ’ şîr,Măria să rămână curată, luminată,Ca poalele Maichii Mări, lăsată

Io nu şciu mulce,Dumnezău să-i ajuce!

Într-un pahar dă sticlă puneam apă cu molitvă, trei cărbuni. Luăm cuţâtu şi făşeam cruşe prăstă pahar şî ne apucam dă dăscântat. Şî când s-o terminat dă dăscântat, omu’ să pleşe în alt loc, să să muce.

Pră urmă alta:

Noapcea, când copiii nu dorm, îi puneam în prag, la uşă. Luam cărbuni, lăpădam prăstă ei şi zîceam:

No, miez dă noapce, noi îţ’ dăm foc şî luminăTu dă-i copilului meu somn şi ugină!

Am furat dăscâncecu’ dă la soacră-mea. Am stat şî am ascultat cum dăscânta ea la copiii mei, când să trizau noapcea.

51

Descântece din judeţul Timiş

A) Zona etnografi că Făget

Poieni

Ursulescu Elena, 85 de ani, 27.07.2004

Geocheat

Voi Strîgoni,Voi rîmnitoriVoi giochitori...Să vă duşeţ’In’e voinic cal nu călăreşce,In’e popa carce nu şeceşceNişi pră Dumnezău nu-l pomeneşceNuma’ tot dă voi, strîgoni, grijăşce

Să vă duşeţ’La nouă stâni părăsîce, Cu vasăle năopăriceLa vârvu’ bradului,În rotundu’ fagului,Acolo să vecuiţ’Acolo să sălăşluiţ’ Şî pră Ion să-l părăsîţ’,Acolo să staţi,Să beţi şi să mâncaţi

Capitolul 2

52

Şî copiii bolnavi să-i lăsaţ’;Acolo să vecuiţ’, să sălăşluiţ’Şî pră bolnav să-l părăsîţ’Că el nu vă poace căuta,Şî nu vă poace câşciga, Numa’ voi să vă duşeţ’!

Că dă nu-ţ’ ieşî,Dă nu-ţ’ plicaŞî sănătacea în trup nu i-oţ’ lăsa,Pră mâne sară...m-oi mâniaCu cuţâtu vă tăiamNouă dărăbele (bucăţi) vă făşeamLa nouă căţăle vă dam;Pră gură v-o mâncaPră cur v-o căca,Vouă bine nu v-o sta, Dacă dă la Ion nu-ţ’ pleca,Ca să-ş vină în fi re, Să-i vină sferea (starea de bine)Şî leacu’Şî pucerea!

Descântec la vite

Să punea apă într-o cană, usturoi, tămâie şî să spunea:

Şine la vaşile lu’ Lena s-o mirat,Înapoi să să dăzmire,Vaşilor să le vină în fi re,Să li să sloboadă lapcele, Ochi pră uitare,Gură pră mâncare,Pişioarele pră umblare;Sănătace-n trup

53

Ca fagurele-n stup,Să vină lapceleIzvoru’, ca noru’,Smântâna ca lâna,Gras ca slănina;

Să-i vină lapceleŞî untu’ şî smântâna!

Că dă voi, strîgoni,Nu le-ţ’ lăsa,Mâne sară ne-om mâniaŞî foc la capu’ vostru om puneaVouă bişe v-o săgea,

Dacă de la vaşile lu’ IonNu-ţ’ ieşî şi nu-ţ’ plica;

Să vă duşeţ’ în fundul adâncului,La curu’ pământului,Acolo să vecuiţ’,Să sălăşluiţ’Iar vaşile lu’ Ion să le părăsîţ’;

Vaşilor să le vină lapce curat, Luminat,Dă mana câmpului,Din izvoru’ pământuluiSă vină izvoru’, ca noru’Mana ca lâna,Grasă ca smântâna.

După descântec, cu apă se stropea şi se punea să bea în vadra din care se adapă vaca.

54

Frânturi din descântecul Sântoaderului

Sântoagere, SântoagereDă-i cicuţă fecii mele,Cât cogiţa iepii taleŞî păru’ feşiorilor,Cât coada răţonilor!

Armăgeanu Iuliana, 41 de ani, Timişoara (descântecul bunicii de la Căpăt), 2001, zona Făget, jud Timiş

Dă poşitură,

Poşitură dă om,Poşitură dă muiere,Poşitură în 99 dă feluri,Nu săgeta,Nu înţăpa,Că Măria nu ce poace purta,Cu mătura ce-oi mătura, La masă încinsă ce voi mâna, Că acolo-i locu’ tăuDă băut şî dă mâncat!

Măria să rămână curatăCa dă la Dumnedzău lăsată;Şin’ ce-o giocheat,O crăpat,Şin’ ce-o poşit, O murit!

Să sufl ă dă trei ori.Giochiul o fost furat dă la buna mea.

55

Bulza

Bocşări Maria (Tudoroni), 72 de ani, nr. 35, 3 clase; 1999

De deochi

Ieş’ poşiturăDă om cu muiere,Dă muiere cu bărbat,Ieş’ poşitură dă fată mare,Ieş’ poşitură dă fată fecită,Ieş’ poşitură dă babă băbită,Ieş’ poşitură dă 99 dă feluriIeş’ positură dă 99 dă cipuri (chipuri),Ieş’ poşitură cu ochi mohorâţ’Ieş’ poşitură dă ochi năsăgiţ’Să ieş’ dă la IonDîn giochiu’ ochilor,Dîn sfârcu’ nasului,Dîn ginţ’ şî dîn măsăle,Dîn fi ere şî dîn pucere;

Ion să rămână curat,Ca Maica sfântă care l-o lăsat,În şeasu’ dă s-o născut,Când nişi un rău pră el n-o avut!

Că dă nu ieş’Io cu cuţîtu’ voi tăia,Cu cruşea busuiocului voi blăstămaŞî în vânt voi sufl a!

56

Deochi pentru vacile care pierd laptele

Să pun tărâţe dă grâu într-un văling. Se iau de 9 ori între degete tărâţe şi tot de nouă ori sare. Se mai adaugă în văling frunze dă varză „curiji”. Se descântă în tărâţe de câte 9 ori şi tot de 9 ori se face scară de ceară cu mâna:

Bruia, FloriţaNu ce strâg pră cineCi strâg lapcele tău să vină,Dă la muroni, dă la strâgoni,Dă la fată grasă,Dă la văduvă rămasă,Ginge o fi , ginge n-o fi Să nu să poată stăviPână n-o veni lapcele lu’ FloriţaHăl gras, hăl smântânosSă vină la Floriţa în uger Şî pră os,Că Floriţa o plicat Pă cale, pă cărareŞî s-o-ntâlnit cu muroniţa-n caleCu muroni, cu muroniţăCu strâgoni, cu strâgoniţăŞî o luat lapcele lu’ FloriţaHăl gros şî hăl smântânos…Floriţa să-ntoarsă înapoi Cântându-să şî văicărindu-să:– Cum mă duc io la stăpâna meaFără lapcele meu hăl gros Şî smântânos?!Maica Precista o audzît, Cântându-să şî văicărindu-să:– Nu ce cânta Floriţă,

57

Nu ce cânta, nu ce văiera,Că eu m-oi face scarăDă şearăŞî ţi-oi aduce laptele tău Înapoi iară,Cu polcuţa dă argintLapcele lu’ FloriţaDă pă câmp strângând!

Doamne ajută!Cum să plămăgesceVarza în grăgină,Mierea la stupină,Aluatu-n oalăAşa să izvorască,Să să plămăgească Lapcele la FloriţaDîn şeasu’ asta înainceDîn Cuvântu’ meu,Dîn Daru lu’ Dumnedzău.

Apă dă vânturi

O fost un om biceag dă japuri (rapuri), mâncături şî doctoru’ o zîs că n-are ce să-i facă, să să ducă pe la babe. Şî omu’ o vinit la mama mea, Cătălina...

Dăscâncecu’ să faşe cu potcoavă dă cal, cu săşeră şî cu fi eru’ plugului. Să bagă la foc să să roşască o ţâră. După aia să aduce apă nă-ncepută. Să bagă bucăţ’ dă jar, să pune rug şî fi r dă busuioc şî să spune:

Doamne, Sfântă Maică Precistă,Nu stîng focu’ astaŞî stîng făcăturile, mânăturile…

58

Atunşea înşepi cu potcoava. Puni în apă şî zîci:

Doamne ajută, Maică PrecistăCum or sărit scânceiDîn potcoava calului,Aşa să sară vânturi mariVânturi tariVânturi din esceriVânturi din şenuşăriVânturi haleşci,Vânturi păsăreşciVânturi dîn trestie,Vânturi dîn baltă,Vânturi albe, Vânturi negre, Vânturi mohorâce,Vânturi năsăgiceVânturi cu şeasu slab,Vânturi cu duhu’ necurat,Vânturi cu sudălmi,Vânturi cu blăstămi,Vânturi dă 99 dă feluri,Vânturi dă 99 dă cipuriCă eu nu vă şciu numele la tăce...

Numai Tu, Ileana, Crisciana,Mocu în Tolombocu,Tu, Adraş Cărăbaş,Voi să le strânjeţ’ Toace boceu (în turmă)Pătru Cosiaş,Ion FluieraşSă vă suiţ’ în ceu (tei)Să vă duşeţ’ tăt mereu

59

La Carpen, la CărpenaşAcolo să staţ’, acolo să mâncaţ’Pră Ion să-l lăsaţ’,Că Ion s-o fi scăpat,Masa voastră o fi -mburdat (răsturnat)Blidu’ vost o fi versat (vărsat)Şî-n târzâie vremeŞ-o adus amince…Luaţî-vă voi, dragă,Vesmincele voastreŞî vă duşeţ’ bucuros’Duşeţî-vă tareŞî măi tareCa pulberea pră cale!

Să bagă şî săcera. Să zîce:

Tu, săceră, Cum ai fost harnică şî vrednicăDă ai tăiat tăce ferişelele (fi ricelele)Aşa să fi i harnică şî vrednicăSă tai vânturi hăleşci,Vânturi păsăreşci

Vânturi dîn trestie,Vânturi dîn baltă,Vânturi albe, Vânturi negre, Vânturi mohorâce,Vânturi năsăgiceVânturi cu şeasu slab,Vânturi cu duhu’ necurat,Vânturi cu sudălmi,Vânturi cu blăstămi,Vânturi dă 99 dă feluri,

60

Vânturi dă 99 dă cipuriCă eu nu vă şciu numele la tăce.

Să bagă şî fi eru plugului, tăt aşa, în apa aia şî să zîce:

Tu, fi erule!Cum ai fost harnic şî vrednicD-ai întors toace gliuţăle (gliile de iarbă)Ş-ai spart tăte pietruţăle (pietre mici),Aşa să fi harnic şi vrednic să taiToace vânturile:

Vânturi mariVânturi tariVânturi din esceriVânturi din şenuşăriVânturi haleşci,Vânturi păsăreşciVânturi dîn trestie,Vânturi dîn baltă,Vânturi albe, Vânturi negre, Vânturi mohorâce,Vânturi năsăgiceVânturi cu şeasu slab,Vânturi cu duhu’ necurat,Vânturi cu sudălmi,Vânturi cu blăstămi,Vânturi dă 99 dă feluri,Vânturi dă 99 dă cipuriCă eu nu vă şciu numele la tăce.Să rămână Ion curatLuminatCa arjintu’ curatCa Maica Sfântă când l-o lăsat!

61

Temerişti

Vărădean Ana, 16.07.2001

De spurcat (frânturi)

Doamne ajută, Sfi nce Doamne; Ieşi spurcace prîn părece,D-ai venit cu Vasile,Să te duci cu Vasile,D-ai venit cu caprele,Să te duci cu caprele...

Numa’ atâta ştiu. O fost o babă Livia care o dăscântat la copil. Ea o zis că copilul doarme, dar copilul o auzit-o şi pe urmă o spus ce o auzit.

Bejan Sofi a, nr. 47, 7 clase, 16.07.2001. Rit

Am luat un şol dă apă şî am stîns în el cărbuni. Şî am zis aşe:

Dacă l-a geocheat un bărbat, să pişe ca elDacă l-o geocheat o femeie să pişe ca ea. Tăt aşe... Am

uns cu apa aia şi ce-o rămas am aruncat pe mâţă şi pe câne, să rămână aici.

Popa Vioara, 86 de ani, 17.07.2001

Deochi Duci apă năîncepută. Să merje la vatra focului, cu cuţît

şi cu busuioc.Ţîpi trei cărbuni: unul pe femeie, unul pe bărbat, unul pe copil. Şî zici de trei ori: Doamne dă să fi e bine!

62

Dăscântec la vite, făcut pentru vrăjitoare, ca să nu fure laptele

Se pune lacăt la vită la cap şi zici: „Când lacătul acela se descuie, atunci să se ia mana vacii”. Am auzit de la mama mea că celea (vrăjitorul) ar ţîpa cuţitul în grindă şi că vine laptele pe acel cuţit. Ne-o învăţat cineva, când mulgem vaca, să ducem laptele la closet; aşa, să-i pută laptele la celea de-l ia. Şi aşa a fost!

63

Descântece din zona de interferenţă cu Banatul

A) Judeţul Timiş, la interferenţa cu judeţul Hunedoara

Coşava

Gălean Maria, 69 de ani, nr. 12, 22.09.2009

Descântec la copii

Ieşîţ’ poşituri, giochituri,Dîn cap, dă după cap,Dîn măduvă, dîn pişioareCă Ion o plicat pră cale, pr-o cărareS-o-ntâlnit cu o căţa mare şî turbată,Căţaua dă vatră-l trânceaSânjele i-l sujea,Puterea i-o luaŞî Ion aşa dă rău să tânguia,Că Maica Domnului veneaŞî-n braţă-l lua,Şî-n zbişi pocnea,Şî leac şî pucere lu’ Ion îi dădea;

Dîn graiu’ meuŞî din ajutoriu’ lu Dumnedzău!În timpul ăsta, se bagă şi se stâmpără în apă trei cărbuni.

Apa dă dăscântec să aruncă pe straşină.

Capitolul 3

64

Holdea

Buda Maria (alu’ Dămăschin), 24.09.2000

Deochi, rit (frânturi)

Se iau 3 cărbuni, usturoi şi fi re dă mătură (lipseşte des-cântecul)

La vaci se descânta de şarpe, cu bât de alun şî se spunea:

Ce bat cu bât dă alunCare ţ-o fost ţie nănaş!

Se bătea animalul de mai multe ori şi se ungea cu apă şi usturoi pe uger.

B) Judeţul Arad la interferenţă cu judeţul Timiş

Zimbru

Bisoarca Ion (Grecu), nr. 42, 73 de ani

Ochii răi deoache.Să aduce apă năîncepută. Zice tatăl nostru. Se pun 4

cărbuni, pentru bărbat-femeie; copil-fată. Să ţîpă în apă câte un cărbune; se face cruce cu cuţitul. Dacă să lasă cărbunele în apă, persoana a fost deocheată. Se numeşte cărbunele, care se ţioaie mai tare acela ar fi cel cu deochiu. Cărbunele scos se aruncă pe foc. Din apa aceea se bea de 3 ori şi se udă pe frunte, la inimă, pe umeri. Pentru fi ecare persoană. Şi la animale se face la fel.

65

Rostoci-Valea satului

Jiva Floare; 87 de ani; Buda Florica, 87 de ani, nr. 6; 19.07.2000

Pentru copiii mici

Se ia apă într-o cană şi zici Tatăl nostru; atuncea ţîpi 3 cărbuni aprinşi. Zici nume: Ion

Ieş’ dîn capDîn pişioare,Dîn trupDin ochiCă Ion nu-i vrednicNişi să te hrănească,Nici să te poarteDu-ce unge-s codrii pustiiUnge cocoş nu cântăŞî nişi pasăre nu şiurlică.

Se afumă cu o cârpă de la persoana deocheată

Pentru sperietură

Se face cruce

Spărietu’ luduluiÎn curu lupului;Ludu-i acasăSpărietu-i dus;Lupu-i în pădure,Ludu-i acasă,Sănătace în oasăLa Ion!

66

Să ia mătura în mână şi cu un cuţit se face cruce peste copil.

Se zice:

Cu mătura te măturCu cuţitu’ te tai!

Pentru prunci când îi doare burta

Foale, foale nu dureCă copilu’ cât să munceşteSî trugeşceTot în cine zâgrâneşce (mestecă)

Săvârşin

Butari Aurelia, 91 de ani, 21 iulie 2001

Descântec

Io-s muiere descântătoare,Maica Sfântă, lecuitoare

Ieşi poşitură ge om,Ieşi poşitură ge muiere, Ieşi poşitură ge domn,Ieşi poşitură ge doamnă, Ieşi gin cap, gin ochi,Gin mâni, gin pişioareIeşi gin foale,Gin toace oasăle lui IonSă vă duşeţ’ în codrii pustiiInge pasăre n-o cirică,Pleznă dă zbişi n-o pocni,Gură ge om n-o vorbi;

67

Acolo să vă prăpăgiţ’Acolo să vă risipiţ’Ion să rămână cutat şi luminat,Ca grâul curatCare Maica sfântă l-o dat!

Ţîpam trei cărbuni în apă, zîceam vorbele astea, dă trei ori, atunci îi dădeam apa să beie de trei ori şi îl ungeam pe faţă, pe piept, pe burtă, tot de trei ori. Ce mai rămânea o ţîpam la streşină. Ziceam:

Cum fuge apa de pe streşină, aşa să fugă răul ge pe Ion.Iar zîceam: Io-s muiere dăscântătoare,Maica Domnului lecuitoare!!!

Dacă se duc cărbunii la fund, atunci când se pun în apă, copilu’ îi sigur deocheat, dacă nu se duc, nu-i deocheat.

Mama me mult îmi descânta pe vatra de foc. Acolo făcea... io şădeam pe vatră la foc şi ascultam la ea cum descântă. Mă spăla cu apa aia şi-mi trecea. Apoi când am crescut, am furat descântecul. Îl făceam singură. Ţâpam apa pe casă şi îmi trecea.

Troaş

19.07.2001 şi 25.07.2002

Ileana Talpoş, 78 de ani, comuna Săvârşin, sat Troaş, jud. Arad, 19.07.2001, şi 25.07.2002

La geocheatul copilului îi ţîpă tăciune în pahar, îi dă apa să beie dă trei ori şî îl udă cu apă din aceea pe faţă, pe „stomac”.

68

Dă speriat

Doamne ajută, Sfi nte Doamne!Fuji spăreceÎn păreceSpăriatul lupului,În curu’ luduluiŞî a luduluiŞî în curu’ lupuluiFuji, Muma Pădurii, fujiÎn codrii pustâi, Acolo să ce duci,Că acolo-s mesăle încinsăŞî făcliile aprinsăŞî paharele umpluceŞi paturile ascernuce.

Acolo să stai,Că dacă nu, Io ce-oi blăstămaCu maica PrecistaCu Cuvântul meuCu Leacu’ de la Dumnezeu,Să rămână Ion curatŞî LuminatCa Maica Precista,Când l-o bocezat.

Copilu’ trebuie să doarmă în leagăn. Cine-i descântă, cu săcurea în mână şi cu mătura părăsită face deasupra copilului dă trei ori:

Să ce duci Muma PăduriiÎn codrii pustii

69

Că dă nuCu mătura ce-oi mătura,Cu săcurea ce-oi tăiaŞi foc ţi-oi da!

Să rupe din fuior „zavistuţă” (bucăţi), cum iei din fuior. Se înconjoară legănuţul în cruci şi să dă foc. Se repetă de trei ori.

Soare sec

Se pune o farfurie la soare şi te uiţi în farfurie să se vadă soarele în ea. Se face cruce şi se zice:

Doamne ajutăSoare sec!Că ce-ajunje istălaltIeşi gin cap ge la Ion,Să să ducă durereaÎn codrii pustiiInge cocoş nu cântă, Pasăre nu şiurlicăSăcure nu toncănetceSă rămână Ion curat,LuminatCa de la Domnu’ dat!

Ge Blând

Se descântă cu o luminuţă odată. Pe fruntea copilului se face cruce cu o luminuţă stinsă. Mi-o zis cineva că copilu’ meu are bai ge blând; i-or ieşît bube la gură. Muierea aceea o zis cam aşa:

Plecă Lăzăruţ pă cale,Pă cărare

70

Să-ntâlni cu Blându-n cale,Blând alb,Blând negru,Blând roşuBlând vergeBlând vânătBlând galben,Blând năsăgit,Blând cânescBlând vulpesc,Blând lupesc,Ge l-o primit pră mâncare, mâncândP’în somn, dormind,P’în râs, râzândP’în apă, bând,P’în plâns, plângândSă ce duşi pă calea pă care-ai vinitSă rămână copilu’ curat şî luminatCa Maica Domnului şe l-o lăsat.

Ge Amurariu (ge armorare)

Să face când se umfl ă ugerul la vacă, de se trage laptele. Cu un cuţît, cu piaptăn, şi cu indreaua din aramă (pe care le coase femeile la conci) şi cu un fi r ge mătură părăsită. Se ţin în mână celea cât se descântă. Să face roată de trei ori. Descântecul să zice de trei ori:

Doamne ajută, Sfi nce Doamne!

Ieşi Amurare,Ieşi Bubă mareGin uger ge vacă,Ge la Joiana,

71

Şî ce traje,Cum să traje fumu’ pră coşŞî ce-aleje,Ca pleava gin grâuSă rămână vaca curată,Luminată;Şî ce du în codrii pustii, Inge cocoş nu cântăŞî pasăre nu şiurlică,Săcure nu troncăneşce,Glas dă om nu vorbeşceCă ge nu...Io cu cuţâtu’ ce-oi tăia,Cu mătura ce-oi mătura,Cu indreaua ce-oi împunjea,Şî foc ţ-oi da;Cu palma ce-oi pălmuii (se face cu palma)În pământ ce-oi cotropii

Popa Aurelia, 18 iulie, 2001, Troaş

Descântec de ulcior la ochi (frânturi) Ham, ham, Usciorule,Cât mi-s io câine,Atât să fi e până mâine!

Atunci s-o dat cu capu’ dă uscior (toc de uşă)

Vioara Ronta, 69 de ani, 21.07.2002, Troaş

Când se îmbolnăveau copiii, ţîpau apă în şol, dăgeau cu mâna, unjeau copiii cu asta. O bătrână cerea un fuior şi se

72

întorcea roată cu fi rul pe lângă leagăn şi se zicea, aşa, ce-am înţeles:

Ieşi poşiturăGin ochi, gin mâni,Gin osuţă, gin şioldolănuţă,Gin pişioare, gin space,Gin...câce le-o şciut ea, când o descântat!

...că la om, toace le-o numărat acolo.Şî cu fuioru acela se învârtea în jurul leagănului.

Ştiau femeile celea când se îmbolnăvea vaca şi făceau cu sare şi uruială (tărâţe), ziceau ceva şi dădeau la vaci să mănânce. Erau femei anume care făceau asta.

73

Descântece din alte zone

Dobrogea

Zona folclorică Măcin, 1990

Subiect actant Riciu Ştefan, 82 de ani, (n. 1909), 4 clase

Pentru junghi

Fugi junghi, că te alungCu peria te-am periat,Cu mătura Te-am măturat,Cu acu’ te-am înţepatDe la Ion pleacăDin ochi,Dintre ochi,Dintre gene,Din sprânceneŞi fugi în păduriUnde cocoş nu cântă,Unde câini nu latrăSă rămâie Ion curat luminat,Că Dumezeu a lăsatDescântecul de la IonicaŞi leacul de la Maica Domnului

Cu cuţitul se face că se taie junghiul.

Capitolul 4

74

Deochi

Pasăre albă, codalbăSus ochitor de ochitorCum a deocheat,Aşa a crăpat,Să rămâie Ion curat, luminatCa argintul cel curatFugi deochi dintre ochi,Din gene, din sprâncene,Din vârful nasuluiDin zgârciu’ obrazului,Din vinele gâtului, Din baierele inimii;Din creierii capului...Şi fugi în pădureUnde cocoş nu cântă,Unde câinii nu latrăSă rămâie Ion curat, luminatCa argintul de curatCă Dumnezeu a lăsatDescântecul de la IonicăŞi leacul de la Maica Domnului!

Gâlci (frânturi)

Gâlcă, mătâlcăÎncalecă pe drugăŞi te du la moarăŞi bea apă tare

De urechi (frânturi)

Năjât, puţitNăjit, clocit

75

Năjit de 99 de feluri...Să rămână Ion curat, luminatCa argintul cel curat

Cu o cârpă aprinsă se trece în jurul urechii şi se des-cântă.

Bîlciureşti, jud. Dâmboviţa

Condeier plugar Elena Fecioru, 64 de ani, 2011 (din manuscris)

Descântec de deochi

Ieşi deochi dintre ochi,Ieşi din gene, din sprâncene,Băierile inimii,Faţa obrazului,Zgârciul nasului...Ion să rămână curat,Luminat,Ca argintul strecurat,Ca poalele Maicii Precista!

Ieşi, du-te!Unde clopot nu toacă,Unde popă nu cântăLa fata lu’ Negru’Împărat,Că te-aşteaptăCu mese întinse,Cu făclii aprinse!

Cutare să rămână curatLuminat

76

Ca argintul strecuratCa poalele Maicii Precista!

Ptiu, ptiu!Baba cu descânteculMaica Precista cu leacul!

Cât se descântă se pune apă neîncepută în pahar, se amestecă cu paiul de mătură. În sfârşit, se ia un tăciune din sobă şi se stinge în pahar. Dacă se duce la fund, persoana a fost deocheată rău. Se stropeşte cu apă pe faţă şi restul se dă s-o bea.

O explicaţie a leacului ar fi : cărbunele absoarbe gazele toxice, uşurând durerile de cap şi starea general proastă sau doar prin simplă autosugestie, că „Dacă descânt, îmi trece!”

Descântec de gâlci

Gâlcă, gâlcă, motofâlcă!Rogojină aşternui,Bolovan de sare, căpătâiLosei gâlcanul şi-l trântiiÎl trântii şi nu-l zobiiGâlca mere îndărăt!

(se apasă gâlcile cu mâna)

Veni ciungu’, n-avu mâini, Veni ologu’, n-avu picioare; Venii lupul şi le luăŞi le mâncăToate gâlcile, e!Toate motofâlcile, e!Gâlcă nea-ndărăt!

77

Se repetă până gâlcile dau înapoi, mai ales la copii.Se pot pune cartofi cruzi, răzuiţi, stropiţi cu ulei şi spirt.Se mai poate pune osânză de oaie sau de porc; nalbă

mică, prişniţă de caşul popii, stropită cu alcool; ceai de salvie sau trifoi roşu, gargară, sau se beau 2-3 ceaiuri călduţe pe zi; gargară cu apă salină.

Descântec de ursită (însurătoare sau măritiş)

Stea, stea, steluţa mea, Toate stelele să stea,Numai steaua mea Să nu mai stea,Să se ducă, să pornească,Să ocolească,Să-ncolăcească,Să-nverzească,Soarta mea să mi-o găsească;

Să colinde pământul,Să-mi aducă ursitul.

Dumnezeu cu leaculŞi baba colacul!

79

Cuprins

Argument ............................................................................. 5Cap. 1. Descântece din judeţul Caraş-Severin

A. Zona etnografi că Valea Bârzavei ............................... 7B. Zona etnografi că Valea Bistrei (Băuţari) .................... 9C. Zona etnografi că Valea Caraşului ............................. 14

Socolari .................................................................... 14Oraviţa ..................................................................... 15Ciclova Română ...................................................... 16

D. Zona etnografi că Valea Almăjului (Prigor) .............. 43

Cap. 2. Descântece din judeţul TimişA. Zona etnografi că Făget ............................................. 51

Poieni ....................................................................... 51Timişoara (Căpăt) ......................................................... 54

Bulza ........................................................................ 55Temereşti.................................................................. 61

Cap. 3. Descântece din zona de interferenţă cu BanatulA. Judeţul Timiş la interferenţa cu judeţul Hunedoara

Coşava ..................................................................... 63Holdea ...................................................................... 64

B. Judeţul Arad la interferenţă cu judeţul TimişZimbru ..................................................................... 64Rostoci-Valea satului ............................................... 65Săvârşin ................................................................... 66Troas ....................................................................... 67

Cap. 4. Descântece din alte zoneDobrogea, zona Măcin .................................................. 73Bîlciureşti, jud. Dâmboviţa ........................................... 75