cugir 2020 - primarie · sub îndrumarea unor experţi a fost concepută strategia oraşului cugir...

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1

Cugir 2020

Strategia de dezvoltare a orașului Cugir 2014 – 2020


2

Cuprins:

Capitolul 1 - Aspecte introductive ................................................................................................................. 6

1.1 Rezumat executiv ................................................................................................................................ 6

1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare ........................................................................ 10

1.3 Prezentarea generală a oraşului ....................................................................................................... 14

1.3.1 Cugirul geografic ......................................................................................................................... 14

1.3.2 Cugirul istoric .............................................................................................................................. 18

1.3.3 Cugirul economic ........................................................................................................................ 20

1.4 Cadrul Strategic ................................................................................................................................. 23

1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir............................................................................................... 25

1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir ............................................................................... 30

Capitolul 2. .................................................................................................................................................. 32

Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii ........................................................................................... 32

2.1 Administrația publică ........................................................................................................................ 33

2.1.1 Prezentare generală ................................................................................................................... 33

2.1.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................... 36

2.1.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 39

2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ........................................................................ 42

2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) .................................................... 49


2.2.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................... 52

2.2.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 55


2.3 Buget - Finanțe ................................................................................................................................. 71


2.3.2 Evoluţia grafică .......................................................................................................................... 73

2.3.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 78


2.4 Industrie ............................................................................................................................................ 83



3

2.4.2 Evoluţia grafică .......................................................................................................................... 89

2.4.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 92


2.5 Agricultură și silvicultură ................................................................................................................. 101

2.5.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 101

2.5.2 Evoluţia grafică ......................................................................................................................... 106

2.5.3 Analiza SWOT........................................................................................................................... 107

2.5.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 108

2.6 Turism și tineret .............................................................................................................................. 114


2.6.2 Evoluţia grafică ......................................................................................................................... 120

2.6.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 120


2.7 Învățământ ..................................................................................................................................... 134


2.7.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................ 138

2.7.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 141


2.8 Sănătate ........................................................................................................................................... 153



2.8.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 158


2.9 Asistenţă socială ............................................................................................................................. 166



2.9.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 175


2.10 Cultură ........................................................................................................................................... 185

2.10.1 Prezentare generală ............................................................................................................... 185

2.10.2 Evoluţia grafică ....................................................................................................................... 189


4

2.10.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................ 190

2.10.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale .................................................................... 191

2.11 Sport .............................................................................................................................................. 202


2.11.2 Analiza SWOT ......................................................................................................................... 204


2.12 ONG şi Mediul asociativ ................................................................................................................ 212


2.12.2 Evoluţia grafică ....................................................................................................................... 217

2.12.3 Analiza SWOT ......................................................................................................................... 219



5

Cuvânt înainte Dezvoltarea, indiferent de domeniul la care facem referire, a ieşit demult din zona fatalităţii,

fiind o rezultantă a unui proces de planificare, bazat pe cercetări şi analize. Conştienţi de această

realitate, încă din anul 2004 am realizat o strategie de dezvoltare a oraşului, al cărei scop a fost acela de

a depăşi maniera heirup-istă de lucru şi de a asigura o dezvoltare durabilă pe toate nivelele vieţii locale.

Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir este supusă periodic evaluării, fiind actualizată atât cu

investiţiile deja realizate, cât şi cu cele care se impun ca necesare în viitorul apropiat sau îndepărtat.

Sub îndrumarea unor experţi a fost concepută Strategia Oraşului Cugir 2014-2020, document ce

oferă o viziune unitară cu privire la dezvoltarea Cugirului pe toate domeniile de activitate: sănătate,

infrastructură, buget-finanţe, industrie, administraţie publică, asistenţă socială, învăţământ, cultură,

sport, societate civilă, agricultură, turism şi tineret. Conturarea obiectivelor de dezvoltare s-a realizat în

concordanţă cu capacitatea financiară a localităţii, un capitol important al strategiei fiind analiza

bugetară a viitorilor şase ani. Prioritizarea problemelor a fost o muncă de echipă care a angrenat

experţi, funcţionari publici, consilieri locali, şi reprezentanţi din fiecare sector de activitate. Pentru

eficienţă, au fost întocmite comisii de lucru pe fiecare domeniu în parte, care s-au întrunit separat pentru

a identifica nevoile specifice. În felul acesta am reuşit să identificăm şi să stabilim investiţiile şi

demersurile pe care administraţia publică locală va trebui să le realizeze până în 2020.

Experienţa din ultimii ani ne-a confirmat faptul că fixarea unor ţeluri mai apropiate sau mai

îndepărtate este utilă în managementul administraţiei locale, pentru că aceste ţeluri devin repere la care

se raportează toţi membrii comunităţii locale şi astfel pot fi înregistrate progresele sau eşecurile realizate

în timp. Dacă privim retrospectiv, observăm că o mare parte dintre obiectivele pe care le-am stabilit

pentru perioada 2007-2013 au fost atinse, ceea ce ne întăreşte convingerea că munca după o planificare

clară, prealabilă, poate crea premisele unei continuităţi minimale în actul administrativ, dincolo de

„nuanţele” politice specifice fiecărui partid politic.

Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir 2014-2020 stabileşte obiective concrete pentru

trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la o dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung,

capabilă să îmbunatăţească calitatea vieţii oamenilor din oraş. Trebuie să precizăm că acest document

este esenţial pentru accesarea fondurilor europene, astfel că la conceperea lui ne-am pliat pe cele trei

priorităţi ale Comisiei Europene: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Mulţumim tuturor celor care au înţeles importanţa acestei strategii pentru oraşul Cugir şi au

participat la toate întâlnirile şi dezbaterile pentru întocmirea ei, sacrificându-şi din timpul lor liber.

Cu stimă,

Primar, Ing. Adrian Teban


6

Capitolul 1 - Aspecte introductive

1.1 Rezumat executiv

Strategia de dezvoltare a orașului Cugir definește o imagine clară a obiectivelor strategice

și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu

principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp al anului 2020. Strategia de

dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a orașului Cugir, un

document de sprijin al administraţiei publice pentru a se pune în slujba comunității locale.

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi

de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale

orașului și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada

vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei

publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele

Strategiei de dezvoltare a orașului Cugir pentru orizontul anului 2020.

Principalele obiective ale lucrării au fost identificarea principalelor probleme cu care se

confruntă comunitatea, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea

orașului şi principalele direcţii de dezvoltare pentru perioada la care face referire strategia. De

asemenea, a fost evaluată situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de

idee de la nivelul administraţiei publice locale.

Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe perspective:

permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respctiv a potenţialului de dezvoltare a

zonei;

permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile

de dezvoltare stabilite;

permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi

operaţionalizarea acestora;

permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/ sau nerambursabile;

permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de

consultare publică.


7

Strategia constituie un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi

supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi

ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor

locuitorilor orașului, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii

locale.

Pentru anul 2020 orașul Cugir își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un

mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne.

Această evoluție va putea deveni posibilă prin:

valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;

creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi

promovarea incluziunii sociale;

facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate

şi educaţie;

susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;

creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul orașului Cugir;

implicarea transparentă și activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială

echilibrată a orașului.

Strategia de dezvoltare a orașului Cugir oferă oportunitatea unui dialog real între

grupurile sociale şi colectivitate. Cetăţenii informaţi asupra realităţilor locale, implicaţi în

dezbaterile privind direcţiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia

corect rezultatele acţiunilor publice. Preocuparea pentru rezolvarea nevoilor comunităţii, pentru

asigurarea prosperităţii locuitorilor prin furnizarea competentă şi eficientă de servicii

specializate, reprezintă misiunea administratiei publice locale din Cugir.

Strategia trebuie considerată ca un document de lucru şi un document previzional,

deschis şi perfectibil, în care obiectivele şi politicile devin obligaţii pentru Primar și instituţiile

executive din subordine.

În acelaşi timp, obiectivele, politicile şi realizarea acestora trebuie să fie constant

monitorizate şi corectate în aşa fel încât ele să fie în cea mai apropiată adecvare cu evoluţiile şi

realităţile constatate.


8

ACTORI LOCALI / INSTITUŢII CONSULTATE:

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba

Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba

Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Alba

Casa Județeană de Pensii Alba

Consiliul Județean Alba

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Alba

Direcția Județeană de Statistică Alba

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba

Institutul Național de Statistică

Instituția Prefectului – Județul Alba

Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alba

Poliţia oraşului Cugir

Unitățile de învățământ de pe raza orașului Cugir

alți actori locali.


9

1.2. Aspecte metodologice ale procesului de planificare


10

1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune

strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o

activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional

resurse preţioase. Proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac

parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a

unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze

oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Proiectul de planificare strategică (PPS) la nivelul oraşului Cugir reprezintă un demers

ambiţios şi dificil, dar extrem de necesar. El este construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe

experienţa internaţională şi intenţionează să reunească eforturile tuturor persoanelor şi

organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a

comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.

PPS vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-

7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS sunt următoarele:

a) Realizarea analizei preliminare (Audit). Planificarea strategică presupune o analiză

preliminară a caracteristicilor comunităţii vizate. Această analiză cuprinde elemente diverse:

elemente de istorie a comunităţii;

analiza de mediu (fişa de localitate, elemente socio-economice, elemente de

infrastructură etc.);

analiza cadrului strategic la nivel naţional, regional şi judeţean).

Principala misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se

plasează comunitatea şi la identificarea capacităţilor reale deţinute de aceasta.

b) Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii (Viziune şi obiective

strategice). Pasul al doilea se referă la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltării strategice a

oraşului Cugir. Această viziune trebuie să ţină seama de elementele principale ale analizei

preliminare.

c) Analiza sectorială a domeniilor strategice principale. Această analiză se realizează pe

domenii, iar în cadrul fiecărui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza cărora au fost


11

organizate dezbateri. Domeniile strategice principale sunt:

Dezvoltare şi competitivitate economică (industrie, agricultură şi silvicultură);

Dezvoltare urbană şi infrastructură (urbanism, servicii publice, mediu etc.);

Dezvoltarea resurselor umane (educaţie - invăţământ, pregătire continuă etc.);

Dezvoltare comunitară (cultură, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sănătate, asistenţă

socială).

S-au stabilit 12 grupuri de lucru. Fiecare grup de lucru a elaborat o sinteză pe baza unei

metodologii comune, care a permis ulterior structurarea documentului final. De asemenea,

trasarea noilor obiective pe termen scurt, mediu şi lung, au avut la bază obiectivele Europa

2020: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, dar s-a ţinut cont şi de

obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, Planul

Naţional de Dezvoltare a României şi Planul Naţional de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 -

2020. Metodologia presupune următoarele elemente principale:

Analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunităţi, ameninţări) şi analiza PESTEL;

Identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT;

Elaborarea de strategii sectoriale care să răspundă problemelor strategice identificate;

Modalităţi de evaluare a rezultatelor pe termen mediu şi lung.

Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii, la care au fost invitate să ia parte toate

părţile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri, pentru că ele trebuie să

reflecte realitatea şi să reprezinte dorinţele şi interesele comunităţii.

d) Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat

în urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru şi dezbateri. Acesta este

necesar să fie analizat de Consiliul Local, de partidele politice şi de societatea civilă din Cugir,

forma lui finală putând fi asumată ca document de planificare strategică pentru comunitate.

e) Monitorizare şi evaluare:

Activitatea de monitorizare constă în: colectarea continuă a informaţiei despre stadiul

implementării unei politici cu scopul de a corecta deficienţele, evaluarea progreselor

intermediare şi în oferirea de informaţii despre evoluţia indicatorilor de performanţă.

Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza fazei de

implementare a politicilor şi de identificarea posibilelor deviaţii de la scopurile stabilite iniţial în


12

prezenta strategie. Monitorizarea asigură colectarea informaţiilor şi a datelor statistice şi

utilizează indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora să poată fi urmărit procesul

implementării strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir pe termen scurt, mediu şi lung. Prin

intermediul procesului de monitorizare se obţin informaţii în ceea ce priveşte: modul în care

resursele alocate şi serviciile furnizate şi-au atins ţinta, eventualele schimbări socio-economice

care ar rezulta în urma implementării unei politici publice, precum şi concordanţa acţiunilor

întreprinse pentru implementarea unei politici cu standardele şi reglementările existente.


13

1.3. Prezentarea generală a oraşului

Aşezare geografică

Scurt istoric

Structura administrativ teritorială - economie


14

1.3 Prezentarea generală a oraşului

1.3.1 Cugirul geografic

Harta Nr. 1 – Poziționarea geografică pe harta României

Teritoriul oraşului Cugir ocupă partea de sud-vest a judeţului Alba, oraşul propriu-zis

fiind aşezat în partea nordică a acestui teritoriu. Oraşul Cugir este situat în zona de contact a

culoarului depresionar al Orăştiei cu Munţii Şureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc,

la o altitudine de 300 m faţă de nivelul mării.

Şoseaua naţională şi calea ferată Bucureşti-Arad se ramifică în dreptul comunei Şibot

spre sud, trecând prin localitatea Vinerea de unde ambele se îndreaptă paralel cu râul Cugir, spre

oraşul Cugir.

Oraşele reşedinţă de judeţ apropiate Cugirului sunt:

municipiul Alba-Iulia - 45 km sud-vest,

municipiul Sibiu - 97 km,

municipiul Deva - 45 km,

municipiul Cluj-Napoca - 149 km.


15

Harta Nr. 2 – Principalele căi rutiere spre orașele mari

Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea Cugir se află la intersecţia

paralelei de 45º 49’ latitudine nordică cu meridianul de 23º 34’ longitudine estică, situându-se la

15 km Sud de Valea Mureşului, la 25 km Est de Orăştie şi 35 km Sud-Est de Sebeş.

Harta Nr. 3 – Poziționarea geografică a orașului Cugir

Frumuseţea zonei este dată de îmbinarea armonioasă a patru forme de relief: lunca Râului

Cugir sub forma unui culoar cu o lăţime de 400-500 m situată în partea de nord a teritoriului,

terasele râului Cugir, dealurile piemontane cu pante ce depăşesc 15º şi zona munţilor evidenţiată

net de cea a dealurilor printr-o diferenţă de nivel accentuată, distingându-se două subzone:

subzona munţilor de altitudine mijlocie, respectiv până la 1600 –1700 m, cuprinzând o serie de


16

versanţi şi creste bine reliefate şi subzona munţilor de altitudine mare, peste 1600-1800m.

Tipul de climat este temperat continental-moderat, cu o temperatură medie anuală de

9,5ºC şi un regim de precipitaţii medii anuale de 664,5mm. Stratul de zăpadă este şi el variabil,

în funcţie de altitudinea reliefului, astfel în zona de luncă şi terase nu depăşeşte 30 cm, iar în

zona de munte depăşeşte frecvent un metru.

Covorul vegetal al teritoriului administrativ al oraşului Cugir este o reflectare a varietăţii

reliefului şi a particularităţilor de climă, hidrografie, expunere, sol şi bineînţeles a intervenţiei

omului care l-a transformat în terenuri agricole. Vegetaţia este destul de variată şi se poate

împărţi în următoarele grupe: vegetaţie de munte – pajişti alpine, păduri de esenţă tare şi mixtă;

vegetaţia dealurilor – păşuni şi păduri de foioase; vegetaţia de luncă şi terasă – fâneţe şi păşuni.

Fauna este şi ea foarte variată, în funcţie de relief şi zonele de vegetaţie. Astfel, în

locurile acoperite de păduri se întâlnesc căprioara, cerbul, mistreţul, vulpea şi ursul brun. În

apele celor două râuri, Râul Mare şi Râul Mic, trăieşte păstrăvul.

Din punct de vedere al protecţiei zonelor deosebit de importante pentru conservarea

patrimoniului natural semnalăm prezenţa lacului glaciar Şurianu – 2,5 ha şi Dealul Cetăţii,

precum și Situl Natura 2000 desfășurat pe o parte a teritoriului administrativ al Cugirului.

Harta Nr.4 – Aria Protejată Natura 2000


17

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un

eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost

constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe

termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

România este una dintre cele mai importante țări în cadrul programului Natura 2000,

pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite. Potențialele Situri de Importanță

Comunitara acoperă circa 13% din intreg teritoriul țării noastre.

O parte a teritoriului administrativ al Cugirului este inclus în siturile Natura 2000 în zona

Munților Șurianu cum se poate vedea pe Harta Nr. 4 și Nr. 5. Linia roșie prezentă pe ambele

hărții delimitează ariile protejate ale Natura 2000 și conform coaliţiei ONG Natura 2000 în

România se solicită respectarea legislaţiei şi realizarea unor analize atente şi dezbateri cu factorii

interesaţi pentru orice programe şi proiecte în siturile Natura 2000, mai ales în situaţia în care

acestea nu au o legătură clară cu obiectivele de protecţie a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar.

Harta Nr.5 – Limita și suprafața ariei protejate Natura 2000


18

1.3.2 Cugirul istoric

Orașul Cugir, asemeni județului Alba, reprezintă o zonă cu o puternică încărcătură

istorică. Descoperirile arheologice întâmplătoare sau sistematice, demonstrează cu prisosinţă

dăinuirea elementelor fundamentale ale poporului român de-a lungul mileniilor pe aceste

meleaguri. În puncte diferite s-au identificat întâmplător semne ale locuirii umane datând din

perioada neolitică. Urme ale unor aşezări aparţinând perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca

bronzului s-au găsit în locurile "Țara Vânturilor, Piatra Pleşii, Făgeţel, Podereaua, Chiciura". Nu

lipsesc dovezi ale locuirii unor comunităţi umane din epoca bronzului situate pe Pârâul Gugului,

Dealul Cetăţii, Ţara Vânturilor, în timp ce în cartierul Cindeni au fost semnalate vestigii din

epoca fierului.

Cetatea dacică de la Cugir a fost plasată pe un promotoriu bine poziționat din punct de

vedere strategic, având în acelați timp o bună fortificare naturală, cu pante abrupte, greu de urcat.

Locuirea pe dealul Cetate a început din epoca bronzului prelungindu-se ulterior, în prima vârstă a

fierului, de când datează un valoros tezaur din bare de aur, găsit accidental, în 1973, în partea de

jos a orașului.

Cercetările făcute pe Dealul Cetate au scos la lumină elemente cu adevărat spectaculoase privind

fascinanta civilizaţie geto-dacică (locuinţe dacice, gropi de provizii, ceramică, monede şi nu în

ultimul rând un mormânt princiar, devenit de acum celebru în întreaga lume arheologică, care a

adus lămuriri importante privind

tehnica incinerării la daci). S-a putut

stabili totodată că platoul superior al

Dealului Cetate şi terasele care-l

înconjoară sunt artificiale, dealul iniţial

sub forma unui con alcătuit din

micaşist, fiind tăiat şi terasat. Pe

versanţii dealului s-au găsit vestigii

dacice de locuire datând din secolele

V-IV ÎH. Amenajarea propriu zisă s-a

făcut mai târziu în secolele III-II ÎH,


19

când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic val de apărare construit din piatră şi

pământ. Acesta a fost înlocuit cu unul mai puternic, întărit cu un zid de piatră de râu pentru

amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat lat de peste 3 m.

Urmele unor sate dacice au fost identificate și în împrejurimile cetății de la Cugir, la

poalele dealului Cetate, în locul Crucea Viilor, Dealul Chicioara, pe malul râului Cugir, punctele

La Bălți și Gura Luncilor. La Vinerea, ceramica dacică specifică este semnalată în Tăboriște,

Vadu Bonții.

Studiul atent al regiunii a dus la concluzia posibilităţii comunicării din vedere între

locuitorii vechii cetăţi şi centrul religios dacic de la Sarmisegetusa Regia.

După cucerirea şi distrugerea davei de la Cugir, centrul de greutate al locuirii s-a deplasat

în Valea Viilor unde pe lângă substratul dacic este identificat stratul cuceritorilor romani. În

apropierea acestei văi, în locul numit Dosurele, au fost găsite fragmente foarte bine conservate

ale unei conducte romane de apă care alimenta probabil o vilă rustică.

Satul născut din comunitatea daco-romană a continuat să existe şi după retragerea

autorităţilor romane, dovada fiind, printre altele, o oală ornată cu striuri orizontale, aparţinând

statului slav. În anul 1493 satul medieval este atestat documentar sub denumirea de "Villa

Kudzur". Cunoscutul istoric Ştefan Pascu constată că într-o perioadă (anul 1539) când în general

numărul locuitorilor din sudul Transilvaniei a scăzut datorită expediţiilor şi războaielor, Cugirul

număra aproape 700 de locuitori. Evului mediu îi aparţin ruinele castelului construit din lemn la

poalele dealului Chiciora, în partea superioară a oraşului la cota de 434 m.


20

1.3.3 Cugirul economic

Harta Nr.6 – Orașul Cugir

După cum arată indicatorii statistico-economici, oraşul Cugir are un potenţial dinamic în

sectoarele economice din România, fiind un oraş important al ţării ca potenţial de dezvoltare

industrială.

În anul 1799 se înfiinţează la Cugir Fabrica de Fier şi Oţel, una din primele fabrici cu

profil siderurgic din Transilvania. Calitatea oţelului produs aici era apreciată atât în imperiul

Austro-Ungar cât şi în afara acestuia.

După anul 1925 fabrica devine proprietatea Statului Român, numindu-se Uzinele

Metalurgice Copşa Mică Cugir, odată cu înfiinţarea societăţii mixte Uzinele Copşa Mică Cugir

printr-o înţelegere cu firma londoneză Vikers Armstrong Ltd. În anul 1926 se porneşte

extinderea uzinei prin construirea de noi hale de producţie. Printr-o colaborare cu firma Skoda

se înzestrează secţiile cu maşini şi materiale electrice. În timpul celui de al doilea război

mondial, acţiunile firmei sunt preluate de concernul german Herman Garing iar producţia se

diversifică făcându-se şi producţie de tehnică militară.

După terminarea celui de al doilea război mondial, uzina cunoaşte o puternică

dezvoltare, astfel că în anul 1946 s-au realizat la Cugir primele maşini de cusut casnice şi

industriale, un an mai târziu reuşindu-se fabricarea primelor maşini unelte. Până la revoluţia


21

din 1989, Cugirul era un oraş monoindustrial, viaţa oraşului fiind indisolubil legată de viaţa

uzinei metalurgice. După acest an au apărut noi unităţi de producţie, unele păstrând tradiţia

oraşului de prelucrare a metalului. Cea mai reprezentativă în acest sens este S.C. STAR

TRANSMISSION S.A., născută în urma colaborării uzinei cugirene cu concernul Daimler

Chrysler, colaborare începută încă din anul 1996 prin executarea unor angrenaje a cutiei de

viteze pentru automobilul Mercedes A Classe.

Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv

Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o

multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC fie în

zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ.

Numărul acestora a crescut foarte mult în ultimii ani, existând aproximativ 670 de

societăți cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea pe raza localității Cugir și 400 de

PFA conform datelor de la Oficiul Registrului Comerțului.

Potențialul economic al orașului Cugir s-a dezvoltat în principal pe industrie, care din

cele mai vechi timpuri a constituit baza materială și financiară a orașului, dar există şi alte

sectoare a economiei pe care nu s-a pus foarte mare accent, care nu au fost suficient exploatate și

care pot aduce beneficii financiare foarte mari comunității orașului și dezvoltării durabile a

acesteia.

Dezvoltarea surselor de energie alternativă (insuficient exploatate) pot constitui un factor

de creștere economică, datorită specificului zonei care poate oferi beneficii prin energia eoliană,

solară cât și hidroenergia.

De asemenea, turismul prezintă un potențial foarte ridicat (Munții Șurianu cu toate

obiectivele turistice, Râul Mare și Râul Mic, Orașul Cugir cu obiectivele turistice) și cu

perspective reale de creștere, constituind un alt factor de dezvoltare economică și socială pentru

populația orașului Cugir și pentru factorii de interes din zonă.

În dezvoltarea orașului, după industrie, cultura împreună cu turismul pot constitui un alt

factor principal de atragere a veniturilor și de creștere economică.

Nu în ultimul rând agricultura, care prezintă potențial de dezvoltare și creștere continuă.

Acest sector poate reprezenta și pentru orașul Cugir un avantaj, iar exploatarea maximizată a

acestui sector, împreună cu exploatarea rațională a lemnului pot constitui un alt factor de interes

în dezvoltarea durabilă continuă la nivelul comunității din Cugir.


22

1.4. Cadrul Strategic:

Profilul strategic al oraşului

Dezvoltarea de BRAND al orașului


23

1.4 Cadrul Strategic

Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir pe perioada 2014 – 2020, a fost elaborată având

în vedere politicile şi obiectivele Europa 2020 şi anume:

Creştere economică inteligentă:

Educaţie;

Cercetare inovare;

Societatea digitalǎ;

Creştere economică durabilă:

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

O politică industrială pentru era globalizării;

Creştere economică favorabilă incluziunii:

O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;

O platformă europeană pentru combaterea sărăciei.

Concordanţa obiectivelor strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir cu politicile Europa

2020 solicită o nouă cunoaştere în organizarea oportunităţilor de investiţii, o nouă cunoaştere a

interesului comunităţii, o nouă cunoaştere în formarea şi motivarea forţei de muncă locale prin

programe de formare profesională continua şi o nouă cunoaştere în promovarea valorilor

culturale locale.

Obiectivele strategice acoperă atât aspectele competitivităţii oraşului Cugir care să devină

“un oraş al investitorilor şi al oportunităţiilor de afaceri” cât şi aspectele accesibilităţii serviciilor

publice.

Cugirul are posibilitatea să devină atractiv și accesibil pentru investitori şi să ofere un cadru de

parteneriat activ pentru administrație, mediul de afaceri, ONG-uri şi mediul educațional.

Obiectivul strategic 1:

Cugir un oraş mai DINAMIC şi COMPETITIV: Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare

a infrastructurii urbane, industriei şi tehnologiei, precum şi revigorarea agriculturii, comerţului

şi silviculturii.


24

Cugirul este capabil să ridice standardul de calitate a vieţii pentru toți locuitorii săi, să asigure

acces liber la infrastructura de calitate în toate cartierele oraşului și să asigure un climat de

ordine și siguranță.

Obiectiv strategic 2:

Cugir un oraş mai CONFORTABIL şi ACCESIBIL: Asigurarea accesului tuturor la

serviciile publice ale oraşului; siguranţa cetăţenilor, inclusiv împotriva calamităţilor naturale.

Pe lângă factorul economico - industrial un punct important pentru a creşte atractivitatea

oraşului îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă oraşul astfel încât

confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar, acest lucru va creşte şi

atractivitatea turistică a zonei şi o imagine îmbunătăţită a oraşului.

Obiectiv strategic 3:

Cugir un oraş mai ATRACTIV: Consolidarea renumelui de oraş industrial – tehnologic

dublat de identificarea ca oraş cu valoare culturală şi turistică. Constituirea reţelei de lideri de

brand ai economiei locale, dezvoltarea unei economii locale cu plus valoare, continuarea

depoluării și protejarea mediului ambiant, promovarea valorilor autentice din domeniile

educativ, cultural, sportiv, întărirea semnificaţiei culturii locale în context naţional / european.

Obiectivele trasate în Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir trebuie corelate cu Planul

Naţional de Dezvoltare (PND) care reprezintă instrumentul fundamental prin care România va

încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea

Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi

reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat

într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în

conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte Strategia PND, Obiectivul Global al PND este „Reducerea cât mai

rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale

Uniunii Europene”.

Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;


25

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la

aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi

naţionale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020:

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative;

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir

Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte

comunităţi similare. PPS (profilul strategic al oraşului) trebuie structurat în funcţie de aceste

caracteristici. Întrebările cele mai importante sunt: Ce diferenţiază oraşul Cugir de alte oraşe

asemănătoare din România şi din regiune (Europa Centrală şi de Est)? Care sunt elementele

strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul oraşului Cugir ?

PPS s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate asupra

documentelor strategice sectoriale precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date

statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic al

oraşului (înţelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta -

pozitiv sau negativ - determinant şi pe termen lung dezvoltarea oraşului Cugir).

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate cu comisiile pe fiecare domeniu, a fost

creionată o viziune de dezvoltare a oraşului pornind de la următoarele elemente:


26

Viziunea propusă pentru oraş este: Cugirul va redeveni un centru al industriei şi

oportunităţilor de investiţii, va deveni o destinaţie turistică atractivă şi de perspectivă prin

legătura pe care o are cu munţii Şureanu, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise şi o

comunitate de afaceri dinamică şi implicată.

Viziunea propusă a fost rezultatul întâlnirilor organizate şi facilitate de Primăria Oraşului

Cugir cu consultanţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, ai comisiilor pe fiecare domeniu, ai unor

instituţii de stat şi private din oraşul Cugir.

Analiza documentelor strategice şi a datelor statistice a identificat următoarele

caracteristici strategice ale oraşului Cugir:

Caracteristicile pozitive identificate au fost:

existenţa unui potenţial deosebit în domeniul învăţământului profesional;

existenţa unui potenţial economic;

existenţa unui potenţial administrativ;

existenţa unui potenţial turistic;

existenţa unui potenţial asociativ.

În sinteză putem considera că analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor


27

“pozitive” arată atuuri importante ale comunitătii cugirene. Toate acestea oferă Cugirului

posibilitatea de a deveni un oraş prosper, tipic european, care să ofere soluţii şi perspective

favorabile pentru toată comunitatea.

Caracteristicile negative identificate au inclus:

constrângeri datorate poziţionării geografice (un drum care se închide);

insuficienta coordonare şi comunicare între agenţii economici, autorităţile locale, ONG-

uri şi alţi actori din comunitatea locală;

dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale (resurse turistice, materiale,

umane);

migraţia forţei de muncă (în special cea tânăra care nu se mai întoarce în oraş);

slaba reprezentare şi promovare a intereselor oraşului la nivel naţional şi international.

În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării

acestui document strategic:

Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale ci ţine de voinţa

şi capacitatea comunităţii (companii, firme, asociaţii, ONG-uri etc.) de a defini obiective

strategice şi de a le transpune în măsuri operaționale.

Cugirul se confruntă cu probleme specifice unui oraş aflat în dezvoltare. Comunitatea

locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o folosească în interesul dezvoltării

locale.

Cugirul trebuie să îşi asume cu adevărat rolul pe care îl are în strategia de dezvoltare

durabilă regională şi naţională. Profilul de oraş industrial obţinut de-a lungul istoriei

trebuie dublat de o acţiune strategică raţională, capabilă să speculeze domeniile în care

Cugirul deţine cu adevărat avantaje strategice în comparaţie cu alţi competitori (resurse

umane pregătite în domniul industrial, cultură tehnică, infrastructură industrială

disponibilă, potenţial turistic natural).

Oraşul Cugir deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor activităţi

Economico - Industriale (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de înaltă

calificare (industrie de armament, industria prelucrătoare de maşini, prelucrarea cărnii.

etc).

Creşterea calităţii vieţii în comunitatea cugireană este un obiectiv strategic indispensabil


28

dezvoltării viitoare a oraşului.

Existenţa unei administraţii publice performante este esenţială pentru dezvoltarea

strategică.

Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a

forma grupuri comune de lucru (administraţie - grupuri interesate) care să implementeze

programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze şi corecteze în timp.

Principalele direcţii strategice Domeniul: Direcţii strategice: Dezvoltarea şi competitivitatea economică, inclusiv dezvoltarea turismului

Dezvoltarea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine; atragerea altor concerne pentru producţie în oraş, gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale; promovarea următoarelor forme de turism: turismul cultural, religios, turismul de evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end etc,

Dezvoltarea urbană (amenajarea teritoriului, Urbanism şi infrastructură mediu)

Racordarea oraşului Cugir la căi majore de transport (Autostrada Sibiu –Sebeş- Deva – Arad direct la inelul de coborâre de la Halta Geoagiu). Modernizarea infrastructurii edilitare; Valorificarea potenţialului turistic al zonei montane din apropierea oraşului Cugir (Râul Mare, Râul Mic); Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi; Crearea unei zone cu parcuri şi locuri de relaxare, şi de joacă; Orientarea oraşului Cugir spre un sistem de management integrat al deşeurilor; Stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane.

Dezvoltarea resurselor umane

Creşterea investițiilor în capitalul uman pentru o mai bună educație şi formare, atragerea şi menținerea în activitate profesională a unui număr cât mai mare de persoane, creşterea gradului de calificare a forței de muncă, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor şi întreprinderilor; Crearea unui cadru în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ, administraţia locală, comunitatea de afaceri şi societatea civilă, ONG-urile) să îşi poată coordona eforturile şi satisface mutual interesele; Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii cugirene având drept factor cheie administraţia locală; Sporirea atractivităţii oraşului Cugir ca piaţă de muncă; Profilarea formării şi pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale.


29

Dezvoltare comunitară (include politicile legate de tineret, sport, cultură, învăţământ, servicii sociale, sănătate şi asistenţă medicală şi organizaţii neguvernamentale nonprofit)

1. Politici comunitare pentru tineret: Creşterea accesului la informaţie; Sporirea participării civice; Dezvoltarea activităţilor cu caracter educaţional non-formal; Încurajarea iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor; Includerea de secţiuni dedicate tinerilor în strategiile sectoriale.

2. Politici comunitare pentru sport: Dezvoltarea sportului pentru toţi; Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară; Susţinerea sportului de performanţă; Dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive; 3. Politici comunitare în domeniul culturii: Crearea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale; Creşterea dinamicii vieţii culturale cugirene: creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural; Creşterea gradului de sustenabilitate a instituţiilor culturale; Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri şi administraţia publică locală; Crearea unor politici comunitare în domeniul cultural;

4. Serviciile sociale: Crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile cetăţenilor; dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Asistenţă Socială; Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile.

5. Politici comunitare în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale: Crearea unei structuri, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul oraşului; Susţinerea politicilor care urmăresc acordarea autonomiei financiare a instituţiilor abilitate în domeniul sănătăţii; Efectuarea unei analize a stării de sănătate a populaţiei din oraş şi stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor; Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice;

6. Politici comunitare în domeniul organizaţiilor: Dezvoltarea capacităţii mediului nonprofit din Cugir; Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice;

7. Politici comunitare în domeniul multiculturalismului: Definirea unei identităţi multiculturale a oraşului şi promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare; încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, private, organizaţii în diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.; Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt şi mediu; Valorificarea potenţialului multicultural al oraşului pentru a încuraja turismul cultural; Conştientizarea problematicii etniei rome ca o componentă a potenţialului multicultural al oraşului.


30

1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir

Conceptul de branding aplicat ţărilor, oraşelor şi regiunilor a început să fie utilizat la

mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în competiţia lor acerbă din

mediul concurenţial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic neobişnuit în a considera

un oraş, o ţară sau o regiune ca fiind un brand de succes.

Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările şi

oraşele se află în competiţie pentru atragerea turiştilor, investiţiilor, talentelor şi credibilităţii.

Clienţii au la dispoziţie o paletă foarte largă de locuri din care pot alege, fiecare cu mesaje

atractive şi cu promisiuni extrem de credibile.

Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. Din această cauză este de preferat

ca oraşul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul de a-i întări identitatea şi

valoarea percepută în cadrul unei pieţe dominate de o competiţie din ce în ce mai acerbă. Oraşele

şi regiunile formează un amestec unic de dinamism şi creştere, modernism şi inovaţie,

infrastructură şi tehnologie, atractivitate şi calitate.

Ele reprezintă motoarele dezvoltării durabile, culturale şi economice – puternice centre

care depozitează resurse valoroase, dar şi inovaţie. În cadrul acestora, tehnologia avansată şi

turismul joacă un rol important.

„Brandul unui oraş reprezintă suma tuturor percepţiilor şi asocierilor pe care oamenii le

au în legătură cu un anumit oraş”. Acestea pot include experienţe trecute, filme, ştiri, reclame,

accesul la informaţie, vreme, preţuri, opiniile prietenilor sau ale cetăţenilor respectivului oraş.

Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraş şi îi poate conferi calitate. Un

brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele, infrastructura,

cheltuielile, reţelele şi logistica, ci şi aspectele mai „sensibile”, precum mentalitatea şi toleranţa,

arta şi cultura, natura şi starea de sănătate a populaţiei. Un astfel de brand dovedeşte nu doar

calitatea resurselor (precum, pământul, forţa de muncă sau capitalul), dar şi calitatea vieţii

(ambianţa oraşului, serviciile şi posibilităţile oferite în materie de recreere).

Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir 2014 – 2020 îşi propune obiective pentru o

creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Pentru a ajunge să fie

îndeplinite este necesar ca toţi factorii care stau la baza acestei strategii să colaboreze pentru a

eficientiza procesul de realizare.


31

Brandingul de oraş este un obiectiv prioritar pe care şi l-a stabilit oraşul Cugir pentru a-şi

dezvolta o imagine favorabilă aşa cum a avut pe parcursul istoriei economice a României.

Oraşul Cugir trebuie angajat în mod proactiv într-un proces de branding, altfel riscă să fie

poziţionat în mod automat pe piaţă într-o poziţie dezavantajoasă de către competitori şi de către

mass-media. Este nevoie de punerea la punct a unei strategii comprehensive care merge dincolo

de superficialitatea unui logo sau a unei reclame şi dezvoltarea brandului industrial la nivelul

oraşului Cugir care să aibă în vedere:

Prezenţa;

Locul;

Necesităţi de bază;

Oameni;

Pulsul;

Potenţialul.

Evaluarea implementării şi actualizarea strategiei

Proiectul de planificare strategică a oraşului Cugir trebuie să ia în considerare necesitatea

unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se

bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de

interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii cugirene şi să

aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale). Evaluarea va

fi realizată periodic de către echipe mixte (formate din funcţionari ai Primăriei, reprezentanţi ai

instituţiilor statului şi ai grupurilor interesate din comunitate) menite să evalueze măsura în care

există progres în termeni de implementare a strategiei dar şi să se asigure că strategia rămâne

relevantă pentru nevoile şi priorităţile locale.


32

2.1. Administraţie publică 2.1.1. Prezentare generală

Capitolul 2.

Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii


33

2.1 Administrația publică

2.1.1 Prezentare generală Administraţia publică locală se află într-un continuu proces de modernizare în scopul

asigurării unor servicii de calitate pentru cetăţeni. Reforma administraţiei publice constituie una

din priorităţile reformei instituţionale din România şi unul din elementele esenţiale de

modernizare şi adaptare a ţării, implicit şi a oraşului Cugir.

Având în vedere importanţa asigurării unei administraţii publice eficiente şi transparente,

se impune abordarea unor priorităţi strategice din perspectiva a şase direcţii majore de acţiune, în

cadrul fiecăreia fiind prevăzute măsuri cu impact asupra dezvoltării capacităţii administrative în

perioada următoare :

implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice;

profesionalizarea funcţionarilor publici și promovarea unor politici stimulative pentru

stimularea performanței profesionale a personalului din administrația publică locală din

Cugir (participarea la cursuri de formare profesională, instruiri pe domeniul aferent

compartimentelor de care aparţin);

Îmbunătăţirea procedurilor

administrative existente şi

standardizarea acestora;

creşterea gradului de absorbţie a

fondurilor structurale şi de coeziune;

utilizarea eficientă a TIC pentru

modernizarea administraţiei publice;

dezvoltarea teritorială, prioritizarea

investițiilor și lucrărilor publice în

contextul dezvoltării regionale

durabile și echilibrate.

Cadrul necesar începerii reformei în

administraţia publică locală a fost dat de

Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală. În baza acesteia s-a constituit şi prima

administraţie locală aleasă în mod democratic după 1989 şi în oraşul Cugir.


34

Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală la

nivelul oraşului nostru sunt: Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul ca

autoritate executivă, acestea fiind alese cu ocazia scrutinului organizat în anul 1992 apoi din 4 în

4 ani.

Începând cu anul 2004, Consiliul Local este constituit din 19 consilieri locali. În prezent

partidele politice au următoarea reprezentare: Partidul Național Liberal – 7 membri; Partidul

Social Democrat – 5 membri; Partidul Democrat Liberal – 3 membri; Partidul Poporului Dan

Diaconescu – 3 membri; Partidul Conservator – 1 membru;

În cadrul Consiliului Local Cugir sunt organizate 5 comisii de specialitate şi anume:

1. Comisia buget-finanţe, servicii publice, administrarea domeniului public şi privat;

2. Comisia industrie, agricultură, comerţ, prestării servicii, turism;

3. Comisia amenajarea teritoriului, urbanism, protecţia mediului;

4. Comisia învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie socială;

5. Comisia administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice.

Aparatul de Specialitate al Primarului funcționează în baza Legii 215/2001 şi a HCL

113/2004 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia și este structurat conform

HCL nr. 101/19.07.2013 astfel:

Secretar:

• Serviciul Administraţie publică:

- Biroul resurse umane, arhivă;

- Contencios;

- Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;

• Compartiment Registrul Agricol, fond funciar;

Arhitect şef - Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru

Direcția dezvoltare economică care cuprinde următoarele:

• Serviciul Buget:

- Compartiment Urmărire contracte instituţii publice subordonate CL;

- Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;

- Compartiment Buget, finanţe, contabilitate, salarizare;

• Biroul Administrativ;


35

• Achiziţii Publice;

Direcţia venituri

• Urmărire, control şi executare silită a taxelor şi impozitelor locale;

• Înregistrare, încasare, monitorizare amenzi şi informaţii fiscale a taxelor şi impozitelor

locale);

Audit;

Managementul Calităţii;

Administrator Public:

• Serviciul Comunitar Local de Utilităţi Publice:

Biroul ADPP: - Salubrizare străzi şi ecarisaj;

- Gospodărire comunală, spaţii verzi;

- Compartimentul Iluminat Public;

- Intreţinere şi intervenţii;

• Serviciul Poliţia Locală;

• Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;

Viceprimar:

• Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;

• Autofinanţate:

Cultură: - Casa de Cultură;

- Căminul Cultural Vinerea;

• Clubul sportiv orăşenesc Cugir;

Cabinet primar;

Serviciul Public de Asistenţă Socială;

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor.

În scopul dezvoltării comunității cugirene, Autoritatea Publică Locală prin reprezentantul

executiv (primarul) au avut și au un scop permanent în întărirea parteneriatelor la nivel

internațional prin derularea de proiecte comune cu autoritățile locale ale orașelor cu care Cugirul

este înfrățit, parteneriate care au adus beneficii majore pentru comunitatea locală preluând

modelele de succes a acestora în ceea ce privește dezvoltarea economică.

Un proiect de succes în acest sens a fost atunci când, în urma eforturilor administrației


36

locale de a integra oraşul de la poalele Drăganei în spațiul european și de a stabili colaborări cu

diferite localități din străinătate, Cugirul s-a înfrățit în 2011, cu alte trei orașe din Europa. Este

vorba de Municipalitatea Casalborgone (Italia), Municipalitatea Mellieha (Malta) și

Municipalitatea Vecpiebalgas (Letonia), care alături de Cugir au accesat un proiect cu finanțare

europeană intitulat “TERRA MIRABILIS – Protecție Teritorială și de Mediu”.

2.1.2 Evoluţia grafică

La nivelul oraşului Cugir s-a identificat o scădere constantă a populaţiei, în decursul

anilor ca urmare a contextului economic și a locurilor de muncă tot mai puține. Conform

informațiilor primite de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența

Persoanelor Alba, în ultimii 3 ani se poate constata o mică creștere a numărului de locuitori la

nivelul anului 2011, o scădere nesemnificativă în anul 2012 şi ulterior creşterea foarte mică a

numărului de locuitori în 2013 (în concordanţă cu sporul natural).

Grafic Nr. 1


37

Grafic Nr. 1.1. - Numărul locuitorilor oraşului Cugir şi a localităţilor componente

Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2011 (Grafic Nr.2)


38

Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2009 (Grafic Nr.3)

În urma analizei celor două grafice putem constata că numărul total al populaţiei este în

creștere de la 26020 în 2009 la 28183 înregistraţi la în anul 2011. Se poate observa o scădere a

numărului persoanelor de vârsta a III –a, dar şi o scădere a numărului de copii sub 5 ani cu 20,35

%, ceea ce duce la calcularea unui spor natural negativ la nivelul comunităţii cugirene.

Numărul în scădere a populaţiei tinere se datorează migraţiei acesteia și deciziei să îşi

facă un viitor în alte ţări, iar cei mai multi dintre tinerii care urmează cursurile unei universităţi,

nu se mai întorc în oraşul Cugir.

0 100 200 300 400 500 600

Infracțiuni judiciare

- infracțiuni contra patrimoniului:

- furturi

- distrugere

- infracţiuni contra persoanei:

- loviri sau alte violenţe

Infracțiuni

Numărul de infracţiuni comise la nivelul oraşului Cugir

Anul 2012

Anul 2011

Anul 2010

Grafic Nr.4


39

După cum se poate observa în graficul Nr.4 privind situaţia infracţionalităţii la nivelul

oraşului Cugir în perioada 2010 – 2013, se constată o creştere semnificativă privind numărul

infracţiunilor judiciare comise pe teritoriul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare. În anul

2010 erau înregistrate 474 infractiuni, în anul 2011 – 581, în anul 2012 erau 575, această creştere

continuă se datorează în principal situației economice precare a anumitor categorii sociale, a

numărului redus de agenţi ai poliţiei locale şi a poliţiei române, precum şi dotării

necorespunzătoare a acestora.

2.1.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe

Comunicarea primăriei cu cetăţeanul şi cu

întreaga comunitate se realizează prin

personal specializat în relaţii publice;

Clădirea primăriei îmbunătăţită şi

reabilitată cu o faţadă nouă, dotarea cu

mobilier nou şi cu echipamente de lucru

performante la nivelul birourilor;

Instituţia este dotată cu tehnică de calcul

conectată la reţeaua internet, iar

personalul instituţiei are abilităţile

necesare utilizării eficiente a acestor

resurse;

Comunicarea internă respectă structura

ierarhică, relaţiile dintre instituţie cu

mediul extern sunt stabilite prin măsurile

legislative;

Sistemul de comunicare funcţionează atât

prin canalele formale cât şi prin cele

informale, iar rezultatele obţinute fiind

satisfăcătoare;

Lipsa fondurilor din bugetul local

necesare realizării unor investiţii vitale;

Lipsa unui sistem informatic integrat, cu

bazele de date actualizate şi corelate

pentru îmbunătăţirea comunicării cu

populaţia;

Personal insuficient raportat la populaţia

deservită;

Lipsa de echipamente specializate

necesare în caz de situaţii de urgenţă;

Resursele alocate sunt insuficiente

raportate la necesităţile curente;

Din punct de vedere al pregătirii

personalului nu există un plan de instruire

concret la nivelul instituţiei, bazat pe

nevoile reale de formare;


40

Colaborarea cu primării externe

Wasserburg am Inn - Germania,

Casalborgone - Italia, Mellieha - Malta,

Vecpiebalga - Letonia, Comunita

Montana Aurunci - Italia, dar şi interne

Iezer Muscel – Romania;

Colaborarea deosebită și eficientă cu

orașul Wasserburg am Inn din Germania,

considerat cel mai puternic partener al

orașului Cugir;

La nivelul instituţiei, structura

organizatorică este clar definită prin

diferite documente specifice activităţilor

desfăşurate de instituţie;

Procedurile decizionale sunt bine stabilite

şi cunoscute, tipurile de decizii sunt

specifice unui astfel de sistem public, iar

criteriile utilizate în procesul decizional

sunt cele stabilite prin regulamentul intern

de organizare;

Oportunităţi Ameninţări Conducerea APL Cugir formează o echipă

care are experienţă în munca de conducere

şi de administraţie publică;

Parteneriate cu alte administraţii publice

locale (Consiliul Judeţean, Primăriile altor

comune etc.) şi cele externe pentru

dezvoltarea oraşului, preluarea modelelor

de management şi administraţie precum şi

pentru formarea personalului din

administratia publică;

Procedurile birocratice măresc timpul şi

costurile cu managementul public;

Utilizarea pe o scară relativ redusă a

tehnologiilor avansate;

Implicarea ridicată a forţelor politice în

managementul public;

Scăderea numărului populaţiei


41

Biroul managementul proiectelor cu

finanțarea internațională din primăria

Cugir care oferă acces la informaţii

privind finanţarea prin programe ale UE

în cadrul Administraţiei Publice şi a

comunităţii locale;

Organizarea de şedinţe publice pentru

implicarea activă a cetăţenilor în

consultarea şi luarea deciziilor în

proiectele derulate de administraţia

publică;

Existenţa oportunităţilor de finanţare

externă sau internă a proiectelor propuse

de către APL;

Accelerarea reformei instituţionale

generată de procesul de aderare;

Dezvoltarea parteneriatului public-privat

la nivelul oraşului Cugir;

Accesul funcţionarilor/managerilor

publici la obţinerea unor burse

guvernementale în străinătate;

Posibilitatea realizării benchmarketingului

relativ la organismele similare din statele

membre ale Uniunii Europene prin

parteneriate, vizite de lucru, proiecte

comune;

Recomandări: 1. O sursă potenţială aducătoare de venituri este valorificarea terenului şi păşunii aflate în

proprietatea oraşului Cugir. Concesionarea anumitor suprafeţe de interes pentru posibili

investitori.

2. Atragerea surselor de finanţare nerambursabile de către Primăria Oraşului Cugir prin


42

accesarea şi implementarea de proiecte finanţate prin instrumentele structurale.

3. Dezvoltarea zonei industriale din Cugir, prin aducerea de noi investitori, creându-le

facilităti pentru atragerea de fonduri suplimentare la bugetul local.

2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice:

Luând în considerare problemele strategice identificate, în urma analizei SWOT au fost

identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:

Direcția strategică 1.

Creearea unei structuri funcționale

standardizate în cadrul

administrației publice a orașului

Cugir pentru deservirea

corespunzătoare a comunității

locale.

Direcția strategică 2.

Gestionarea eficientă și dotarea

corespunzătoare a serviciilor

administrației publice locale din

orașul Cugir.

Pentru fiecare direcţie strategică au fost identificate obiective şi măsuri operaţionale

menite să contribuie la atingerea scopului strategiei de dezvoltare.


43

Măsuri operaționale și obiective:

Administrație publică

Obiectivul general:

Dezvoltarea, îmbunătăţirea și actualizarea serviciilor

administrative aflate în slujba cetăţeanului

1. Dezvoltarea și îmbunătățirea capacităţii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă

a) Dotarea serviciului voluntar cu echipamente necesare în vederea intervenției corecte și

eficiente asupra solicitărilor existente

Descrierea proiectului:

Achiziționarea unei autospeciale care poate să intervină în zona montană a orașului

Cugir, dotată cu echipamente de intervenție pentru dezăpezire. Dotarea serviciului cu

echipamente de descarcerare și intervenție rapidă, precum și a unui sistem de intervenție tip

berbec;

Se doreşte reactualizarea planului de riscuri existent în concordanţă cu schimbările

climatice şi cu factorii care pot să îl influenţeze, precum şi cerinţe în vigoare pentru perioada

actuală. De asemenea se doreşte echiparea serviciului de voluntari pentru situaţii de urgenţă cu

echipamente (ex: barcă, echipamente de protecție, costume de salvare, căști, pompe

submersibile);

Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;

Termen de implementare: 2016

b) Înființarea unei grupe de salvamontişti pentru protecţie civilă


Înfiinţarea unei grupe de salvamontiști, datorită specificului zonei piemontane pe care o

are orașul Cugir, a prezenței locuinţelor în zona montană şi datorită activităților de agrement şi

de petrecere a timpului liber care se desfăşoară în acestă zonă.



c) Analiza sistemului de hidranți ai orașului și îmbunătățirea acestuia conform normelor

PSI.


44


Analiza sistemului de hidranţi pe toată suprafaţa oraşului, inclusiv în zonele periurbane

şi amplasarea acestora lângă obiectivele de interes economic, industrial şi instituţiile care

deservesc administraţia publică, în vederea intervenţiei rapide şi în siguranţă a autospecialelor

serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă.


Actori implicați: S.C. Apa C.T.T.A Alba;


d) Cursuri de formare profesională pentru pompieri și instruirea acestora de către entități

competitive și abilitate


Necesitatea instruirii periodice a personalului serviciului de voluntari pentru situaţii de

urgenţă de către cadre abilitate şi specialişti în domeniu, astfel încât intervenţiile să fie

efectuate cu un grad foarte ridicat de siguranţă şi precizie.



2. Creșterea gradului de securitate a cetățenilor

a) Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă şi cu autori necunoscuţi


Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă prin educaţie. Pe langă aceasta se vor lua şi

măsuri de ordin tehnic, mai precis supravegherea şi monitorizarea absenteismului şcolar în

timpul orelor de curs cu camera video, precum şi patrule ale poliţiei locale în locaţiile din jurul

unităţilor de învăţământ.

Se vor monta camere cu supraveghere video în curţile tuturor școlilor și celor două

colegii din orașul Cugir precum și extinderea sistemului de monitorizare video în zonele

aglomerate ale orașului și a zonelor cu grad mare de infracționalitate.

Responsabil: Serviciul Poliţia Locală;

Actori implicați: Colegiul Național ”David Prodan”, Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”,

Școala Gimnazială ”Iosif Pervain”, Școala Gimnazială Nr.3, Școala Gimnazială ”Singidava”;



45

b) Îmbunătăţirea activităţilor de ordine publică prin creşterea numărului de patrule mixte


Stabilirea unui protocol de colaborare a poliţiei naţionale cu poliţia locală şi cu

jandarmeria pentru îmbunătăţirea serviciilor de securitate a cetăţenilor prin acţiuni de patrulare

mixte precum și creșterea numărului de patrule mixte la nivelul comunității.



c) Dotarea cu echipamente specifice a poliției locale


Dotarea cu echipamente specifice a poliţiei locale pentru o mai bună intervenţie şi

pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiii a activităţii. Achiziţionarea de ţinute, arme

neletale conform cerinţelor, precum şi o autospecială pentru intervenţie rapidă la diferite

evenimente locale dar şi în situaţii de misiune. (În prezent există doar o singură maşină care

deserveşte mai mulţi poliţişti comunitari).



d) Crearea unei echipe de intervenţie pe ordine publică


Necesitatea de a crea o echipă de intervenţie rapidă în compartimentul de ordine

publică pentru a acţiona prompt în cadrul unor evenimente, manisfestaţii, mitinguri etc

organizate pe teritoriul oraşului Cugir.

Responsabil: Serviciul Poliţia Locală.


e) Amenajarea sediului poliţiei locale


46


Crearea condiţiilor propice de muncă prin amenajarea unui sediu distinct al poliţiei

locale şi separarea activităţii acestora faţă de ceilalţi utilizatori ai clădirii în care îşi desfăşoară

activitatea in prezent.


Actori implicați: Birou Administrator Public;


3. Creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale

a) Corelarea bazelor de date la nivelul Primăriei Cugir şi a instituţiilor din administraţia

publică prin implementarea unui sistem informatic integrat


Crearea bazelor de date la nivelul tuturor compartimentelor din administraţia publică

locală şi corelarea acestora cu datele din teren în vederea emiterii de documente si scăderii

timpului de răspuns. Necesitatea unui sistem informatic integrat pentru corelarea bazelor de

date de la Cadastru – Registrul Agricol – Evidenţa populaţiei – Taxe şi impozite – Urbanism;

Actori implicați / responsabili: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;


b) Dezvoltarea competenţelor personalului administraţiei publice locale în vederea oferirii

unor servicii de calitate superioară


Identificarea unor linii de finanţare și organizarea de cursuri de formare profesională

continuă în vederea îmbunătăţirii competenţelor angajaţiilor din administraţia publică a

oraşului Cugir și a dobândirii de atestate specifice pentru fiecare angajat care lucrează cu

sisteme informatice.

Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;


4. Dezvoltarea de relaţii parteneriale cu oraşe din UE

a) Dezvoltarea parteneriatelor existente


47


Îmbunătăţirea parteneriatelor existente şi dezvoltarea acestora pe domenii de interes

(economie - cultură – educaţie – sport – turism, etc), astfel încât comunitatea cugireană să

poată urma exemple pozitive ale comunităţilor din alte state europene spre o dezvoltare

permanentă.

Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională,

Actori implicați: Oraşele partenere ale Cugirului;

Termen de implementare: anual

b) Dezvoltarea de noi parteneriate cu alte autorităţi locale ale Uniunii Europene


Dezvoltarea de noi proiecte în cadrul programului de twining, program care oferă

administraţiilor publice din ţara beneficiară posibilitatea de a lucra cu omologii lor din statele

membre pentru a facilita transpunerea, consolidarea şi implementarea legislaţiei UE.



5. Scăderea timpului de răspuns către cetăţeni (petiţii, audienţe, reclamaţii)

a) Măsurarea gradului de satisfacție a problemelor existente la nivelul administrației

publice


Conceperea unui formular succint dar în același timp relevant pentru a măsura gradul

de satisfacere a comunității locale în ceea ce privește serviciile oferite de administrația publică

locală. Acest chestionar poate fii distribuit cetățenilor după finalizarea activităților avute cu

autoritățile administrației publice locale ale orașului Cugir.

Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;


b) Actualizarea informațiilor privind activitatea administrației publice locale și postarea

acesteia pe site-ul Primăriei Orașului Cugir.


48


Necesitatea actualizării constante a informațiilor referitoare la activitățiile

administrației publice și postarea acestora pe site-ul primăriei orașului Cugir. Exemple:

Hotărârile de Consiliul Local, afișele cu evenimentele importante din localitate și orice alte

documente folosite de administrația publică și care prezintă interes pentru comunitatea locală.

Actualizarea și îmbunătățirea site-ului primăriei.

Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;

Termen de implementare: lunar


49

2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) 2.2.1 Prezentare generală

Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune 2014-2020 urmăresc să

stimuleze politicile urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea urbană durabilă.

În timp (observaţie valabilă la nivel mondial), urbanizarea acompaniază dezvoltarea

economică, acest lucru contribuind semnificativ la bunăstarea socială a membrilor comunităţii.

Totodată trebuie subliniat faptul că dezvoltarea zonelor urbane este strâns legată de economia

zonelor rurale din imediata apropiere prin intermediul schimbului forţei de muncă, bunuri,

servicii, tehnologii şi informaţie, capital şi „tranzacţii sociale” de care beneficiază rezidenţii

acestor locaţii. Fenomenul de tranziţie urbană oferă oportunităţi semnificative de îmbunătăţire a

calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii, dar valorificarea acestor oportunităţi este strict legată de

modul în care oraşele sunt conduse precum şi de politicile locale, regionale sau naţionale care

afectează într-un fel sau altul dezvoltarea acestora.

Conform Planului Urbanistic General al orașului Cugir aprobat prin HCL 28/2011

suprafaţa intravilanului este 999,37 ha din care 603,49 ha – oraşul Cugir, 30,22 ha – satul

Bucuru, 4,8 ha – satul Bocşitura, 4,8 ha – satul Călene, 17,3 ha – satul Feţeni, 11,1 ha – satul

Goasele, 28,7 ha – satul Mugeşti, 298,96 ha– satul Vinerea.

Echiparea tehnico – edilitară și rețele de circulație:

La nivelul orașului Cugir și a localității Vinerea străzile orășenești se prezintă astfel:

Lungimea străzilor orășenești (Cugir + Vinerea) - 75,19 km;

Lungimea străzilor asfaltate: în Cugir - 32,617 km, în Vinerea - 5,410 km;

Lungimea străzilor modernizate cu piatră cubică: în Cugir– 3,219 km;

Lungimea străzilor cu piatră de râu: în Cugir - 6,992 Km, în Vinerea - 4,944 km;

Lungimea străzilor cu dale de beton: în Cugir - 1,194 km;

Lungimea străzilor cu pământ: în Cugir - 15,597 km, în Vinerea - 5,228 km.

Structura și diferențierea acestora o putem identifica pe graficul din subcapitolul de

evoluție grafică.

Rețeaua de distribuție a apei se regăsește pe toate străzile orașului Cugir și a localității

Vinerea, apa potabilă fiind produsă în uzina de apă situată pe cursul Râului Mare, folosind ca


50

sursă de apă brută apa de suprafaţă a Râului Mare Cugir Această stație de tratare a apei va fi

modernizată până la sfârșitul anului 2014, printr-un proiect cu finanțare nerambursabilă prin POS

Mediu.

Modernizarea și dezvoltarea rețelei de canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70

%, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg orașul Cugir să beneficieze de sistemul de

canalizare. În localitatea Vinerea a fost executată în întregime rețeaua de canalizare menajeră.

Aceasta va fi pusă în funcțiune după finalizarea stației de epurare Cugir, construindu-se în

localitatea Vinerea o stație de pompare și conductă de refulare în stația din Cugir. Atât

extinderea canalizării menajere cât și construcția stației de epurare sunt finanțate prin Programul

Operational Sectorial de Mediu.

Rețeaua de distribuție a gazelor naturale acoperă întreg orașul Cugir și localitatea

Vinerea, mai puțin satele de munte, unde nu se justifică existența acesteia datorită densității mici

de locuitori și proximitatea față de combustibil solid. Lungimea rețelei de distribuție (inclusiv

branșamentele) este de aproximativ 90 km, din care cca 4,5 km din polietilenă pe str. Victoriei și

21 Decembrie 1989.

Rețeaua electrică la nivelul orașului Cugir a înregistrat de asemenea o creștere deservind

toată populația orașului, a localității Vinerea precum și satele de munte (mai putin cătunul

Frăsinei). Iluminatul public stradal s-a extins pe toate străzile orașului Cugir și a localității

Vinerea, fiind modernizat cu lămpi eficiente pentru reducerea consumului de energie electrică și

implicit a cheltuielilor cu aceasta.

Începând cu anul 2002, în orașul Cugir s-a renunțat total la alimentarea centralizată cu

agent termic și apă caldă. În prezent încălzirea imobilelor se face cu centrale termice

individuale, folosindu-se gaze naturale, lemne, peleți sau energie electrică.

Salubrizarea orașului este realizată de către 2 operatori:

Primaria orașului Cugir care efectueză operațiile de salubrizare străzi și întreținere străzi

pe timp de iarnă;

SC G&E INVEST SRL București care prestează operaţiile de precolectare, colectare și

transport deșeuri menajere.

Transportul local public de călători pe teritoriul orașului Cugir este concesionat către 2

societăți: SC LAM TRANS SRL pentru Linia I și II (Cugir interior) și SC M BIT SRL pentru

linia IV Cugir - Vinerea. Linia III este suspendată până la rezolvarea infrastructurii rutiere în


51

cartierul Cindeni. În anul 2015 va avea loc o noua licitație pentru concesionarea acestui serviciu.

Comunicații și tehnologia informației:

În Cugir telefonia și transmisia de date sunt asigurate prin reţele fixe și mobile de către

următorii operatori: Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS, UPC.

Realizările din ultimii 3 ani:

Trendul ascendent al ultimilor ani se păstrează în continuare, realizându-se multiple

investiţii în infrastrucura orașului. Astfel s-au cheltuit în intervalul anilor 2010 - 2012 suma de

13.753.000 lei (2010 = 3.018.000 lei; 2011 = 2.283.000 lei; 2012 = 8.452.000 lei;) la care se

adaugă anual cheltuieli de întreținere și reparații în suma aproximativă de 1.000.000 lei.

Proiecte de investiții în infrastructura orașului, în ultimii 3 ani au fost:

Anul 2010

Rețea de apă și branșamente Vinerea;

Rețea canalizare Vinerea;

Modernizare str. Alexandru Sahia;

Canalizare în zona periurbană a orașului Cugir - finalizare investiție

Centrul Social Multifuncțional Vinerea;

Anul 2011

Reabilitare Turn de Apă;

Rețea canalizare Vinerea - finalizare investiție;

Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;

Amenajare parcări - Etapa I;

Accesibilizarea fondului forestier și protectia mediului prin construirea infrastructurii de

transport la O.S. Sâpcea, Cugir;

Anul 2012

Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;

Amenajare parcări - Etapa II;

Modernizare str. Drăgana;

Accesibilizarea fondului forestier și protecția mediului prin construirea infrastructurii de

transport la O.S. Sâpcea, Cugir - finalizare investiție;


52


La nivelul oraşului Cugir se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveşte

dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea acesteia, la ora actuală fiind modernizate 62% dintre

străzile oraşului Cugir, iar restul străzilor sunt cuprinse în programul de reabilitare şi

modernizare. Lungimea străzilor nemodernizate însumează 22,49 km în oraşul Cugir şi 10,1 km

în localitatea Vinerea, lucrări care urmează a fi derulate în perioada 2014 – 2020.

Graficul Nr. 5

Graficul Nr. 6


53

În ceea ce priveşte reţeaua de apă din orasul Cugir, aceasta se regăsește pe toate străzile

orașului și a localității Vinerea, în proporție de 99%. Modernizarea și dezvoltarea rețelei de

canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70%, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg

orașul Cugir să beneficieze de sistemul de canalizare, lucrările fiind finanțate printr-un proiect cu

finantare nerambursabilă prin POS MEDIU.

Graficul Nr. 7 Graficul Nr. 8

Se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii

atât modernizarea drumurilor cât şi reţele de apă şi canalizare în oraşul Cugir. Obiectivele pe

care şi le-a propus noua strategie sunt deservirea tuturor cetăţenilor şi acoperirea până la 100 % a

tuturor zonelor, precum şi mentenanţa infrastructurii.

Graficul Nr. 9


54

Sumele destinate investiţiilor în infrastructura orașului nu includ și sumele cheltuite

pentru întreținere și reparații, care conform legii nu sunt asimilate investiţiilor. Cheltuielile cu

investițiile sunt fluctuante, ele depinzând de bugetul local, de finanțările nerambursabile

contractate și de prioritățile stabilite de nivel local.

Graficul Nr. 10

Consumul de apă în oraşul Cugir prezintă o evoluţie descrescătoare, după cum se poate

observa pe Graficul Nr. 10, cantitatea scade de la 4256 mii m³ în 2002 la 1628 mii m³ în anul

2012. Descreşterea se datorează în principal restrângerii activităţii principalului consumator de

apă (Uzina Mecanică Cugir) dar şi scăderii numărului populaţiei stabile.


55

Graficul Nr. 11

Analizând Graficul Nr. 11 privind evoluția cantității de deșeuri se observă o creștere, de

la an la an, a cantității totale de deșeuri colectate. Totodată se constată o creștere a cantității

deșeurilor valorificabile și a celor stocate pentru valorificare.

2.2.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unor spaţii şi terenuri în zona

industrială ce pot fi valorificate;

În teritoriul administrat de oraşul Cugir

şi în ariile limitrofe există oportunităţi

pentru a se crea noi zone de dezvoltare

urbană şi parcuri industriale;

Asfaltarea unor străzi de importanţă

maximă pentru oraşul Cugir în ultimii

doi ani;

Accesibilizarea fondului forestier şi

Lipsă centuri ocolitoare (localitatea

Vinerea) care să descongestioneze traficul;

Lipsa unui racord la Autostrada

Coridorului 4 European (Arad - Deva –

Sebes – Sibiu) în apropierea orașului

Cugir.

Oraşul Cugir nu este nod feroviar, iar

infrastructura feroviară este slab

dezvoltată și învechită, neprezentând

interes economic (calea ferată Cugir –


56

protecţia mediului, prin construirea

infrastructurii de transport care

deservește şi satele de munte;

Colectarea selectivă a deșeurilor

menajere din oraşul Cugir şi

transportarea la Centrul de Management

Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos;

Poluare scăzută a aerului în oraș datorită

închiderii/retehnologizării unor agenţi

poluatori;

Existenţa unui bogat fond forestier din

imediata apropiere a oraşului, cât şi a

parcurilor din oraş contribuie la

îmbunătăţirea calităţii aerului;

Poziţia apropiată faţă de Autostrada

Coridorului 4 European (Arad - Deva –

Sebes – Sibiu etc) constituie o

oportunitate de dezvoltare pentru

comunitatea cugireană;

Şibot trebuie reabilitată);

Vechimea parcului auto a transportului

public local este o problemă importantă,

unele maşini fiind în circulaţie de mai

mult timp decât limita maximă admisă

care este de 8 ani, conform legii;

Număr redus de mijloace de transport

public adecvate pentru persoanele cu

handicap;

Infrastructura rutieră slab dezvoltată;

Inexistența unei rute ocolitoare pentru

traficul greu de transport;

Aria acoperită de transportul public urban

este redusă;

Rețeaua de canalizare pluvială insuficient

dezvoltată și subdimensionată;

Lipsa unor spații pentru depozitarea

materialelor rezultate în urma demolării

construcțiilor și a resturilor vegetale;

Oportunităţi Ameninţări

Existența programelor guvernamentale

şi europene de stimulare a creării

infrastructurii de bază;

Existenţa unor programe cu cofinanţare

europeană orientate direct pentru

protecţia mediului şi a naturii

(Programul Operaţional Sectorial

Mediu);

Existenţa unor programe cu finanţare

europeană orientate spre creşterea

eficienţei energetice (POS CCE);

Lipsa unui plan de integrare a zonei

periurbane într-un proiect de dezvoltare

coerent;

Insuficienta colaborare între

administraţiile publice locale şi judeţene

pentru promovarea unor proiecte și

evenimente de interes local, judeţean sau

național;

Mediu legislativ instabil;


57

Posibilitatea folosirii Planului Judeţean

de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul

Alba;

Dezvoltarea unor proiecte de construire

de locuinţe;


În vederea implementarii strategiei Europa

2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii, este necesar ca autoritățile

naționale, regionale și locale din statele membre să

pună în aplicare prioritățile și inițiativele

emblematice stabilite de către Comisia Europeană.

Se dorește să se asigure o creștere:

inteligentă, prin dezvoltarea cunoştinţelor şi a

inovării;

durabilă, bazată pe o economie mai ecologică,

mai eficientă în gestionarea resurselor şi mai

competitivă;

favorabilă incluziunii, vizând consolidarea

ocupării forţei de muncă, a coeziunii sociale şi

teritoriale.

O parte importantă a strategiei trebuie pusă în aplicare de către autoritățile locale, iar din

acest motiv acestea trebuie să le încorporeze în strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei.

În urma analizei SWOT au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:

Direcția strategică 1. Modernizarea, extinderea şi optimizarea infrastructurii rutiere

locale și conectarea la căi majore de transport.

Direcția strategică 2. Conservarea mediului înconjurător.

Direcția strategică 3. Modernizarea și extinderea reţelelor publice de utilități.


58

Direcția strategică 4. Prezervarea și dezvoltarea zonelor verzi şi de agrement.

Direcția strategică 5. Dezvoltarea fondului locativ al orașului.

Direcția strategică 6. Eficientizarea sistemului de colectare a deșeurilor.

Pentru fiecare direcţie strategică au fost stabilite obiective și termene de realizare astfel

încât să existe o prioritate și o ordine cronologică în implementarea strategiei de dezvoltare.


Dezvoltare urbană

Obiectivul general:

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului

neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la

serviciile publice din oraşul Cugir.

1. Modernizarea infrastructurii edilitare de circulaţie şi transport

a) Realizarea Cadastrului General - întăbularea străzilor


Realizarea cadastrului general la nivelul străzilor în oraşul Cugir, precum şi întăbularea

acestora.

Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;


b) Modernizarea infrastructurii străzilor


Modernizarea infrastructurii edilitare se va realiza etapizat:

Etapa I

Str. Simion Bărnuțiu, str. Aurel Vlaicu, str. Dorului, str. Traian, str. Livezii, str. Pârâului, str. I.B.

Deleanu, str. Serelor, str. Nuferilor, str. Dealului, str. Șurianu, str. Horea, str. Morilor, str.

Merilor, str. Culturii, str. Vadului, str. Șantierului, str. Zăvoiului;


Etapa II

G. Enescu, str. M. Eminescu, str. Răchiții, str. Gh. Asachi, str. Strandului, Munteniei, str.

Decebal, str. Crinului, str. Crângului, str. Cooperativei, str. Fagului, str. Lacului, str. I. Slavici,


59

str. Biruinței, str. 8 Martie, str. Bradului, str. Colinei, str. Oituz, str. St.O. Iosif, str. Zorilor, str.

Arieșului, str. Scăunel, str. Nucului, str. Mesteacănului, str. Râului, str. Privighetorii, str.

Cireșului, str. Gării, str. Tractoristului, str. Arinului, str. Toamnei, str. Moților, str. Luncii;


Etapa III

Str. Th. Aman, str. Putna, str. Prunului, str. Plopilor, str. Plevnei, str. Olteniei, str. Oituz, str.

Morii, str. Liliacului, intrarea Aurel Vlaicu, str. Grigore Alexandrescu, str. Florilor, str. C.

Porumbescu, str. Călugăreni, str. 9 Mai, str. Codrului, str. Deal.



Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;

c) Amenajarea / Reabilitarea spaţiilor de parcări publice ale oraşului Cugir Descrierea proiectului:

Necesitatatea dezvoltării, amenajării şi reabilitării unui număr considerabil de zone

pentru parcarea autovehiculelor, în vederea evitării blocării benzilor de circulaţie, a trotuarelor

şi a spaţiilor verzi care deservesc oraşul Cugir. Amenajarea zonelor Ghe. Asachi, Griviţei şi

George Coşbuc;



d) Amenajarea copertinelor de către primărie într-un sistem unitar.


Preluarea modelului altor oraşe şi îmbunătăţirea aspectului arhitectural al garajelor şi

copertinelor existente în oraş precum şi evitarea blocării anumitor zone pietonale sau a benzilor

de circulaţie.



e) Programul de optimizare a circulaţiei şi realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate

pentru mijloacele auto în mediu urban


Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligentă dacă este cazul, inele

de circulaţie, crearea de parcaje în cartiere şi pericentric, descurajarea parcării autovehiculelor


60

în zona centrală, impunerea de norme tuturor noilor clădiri de a avea asigurat, fară ocuparea

terenului public, spaţiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul atras nu doar

locatari/personal propriu (firmele din parcul industrial), asfaltarea străzilor în zonele periferice,

modernizarea căilor de rulaj pentru automobile, crearea de piste pentru biciclete.



f) Extindere stradă Alexandru Sahia în zona Peret, inclusiv asigurarea utilităţilor


Extinderea străzii Alexandru Sahia în zona Peret şi asigurarea utilităţilor în vederea

dezvoltării construcției de locuinte şi facilitarea accesului în zonă.



2. Amenajarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement și dotarea cu mobilier urban

a) Amenajarea urbanistică și peisagistică a parcurilor


Conservarea parcurilor existente (Emil Racoviță, Carpați, Drăgana etc) și modernizarea

acestora prin dotarea cu aparate de joacă și echipamente de sport specific parcurilor, sădirea de

pomi ornamentali.

Se doreşte amenajarea de parcuri pentru copii (Mureșului, Râul Mic, Griviței, Alexandru

Sahia, Morilor- Vinerea) cu aparate de joacă specifice şi în concordanță cu cerințele actuale.

Amenajarea unui nou parc (parcul Tineretului) și dotarea corespunzătoare a acestuia.

Este necesară conservarea spațiilor și zonelor verzi existente la nivelul orașului, corelată

cu măsuri active probiodiversitate, încurajarea creării de noi zone verzi și parcuri pentru

îndeplinirea rolurilor de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu

cele estetice, declararea parcurilor existente ca zone protejate, încetarea schimbării destinaţiei

acestora, interzicerea eliberării de autorizaţii de construcţie pe spaţii verzi, combaterea ocupării

spaţiilor verzi prin construcţii provizorii, parcări sau staţionarea autovehiculelor.


Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului;


b) Dezvoltarea unui program ”Cugirul Verde”


61


Dezvoltarea proiectului Cugirul Verde are ca obiective conservarea zonelor verzi

existente la nivelul oraşului, creearea de piste pentru biciclişti, aceştia contribuind la reducerea

noxelor şi a nivelului de poluare, dezvoltarea unor sisteme pentru folosirea energiei alternative

în vederea reducerii consumului de energie şi a poluării.


Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului;


c) Dotarea cu mobilier urban: bănci și coșuri de gunoi


Dotarea orașului, a bulevardelor principale, aleilor pietonale circulate, parcurilor și a

spațiilor de agrement cu bănci și coșuri de gunoi în vederea menținerii unei ambiențe plăcute.


Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public;


3. Conservarea mediului înconjurător

a) Realizarea de îmbunătăţiri funciare şi împăduriri pentru terenurile degradate (consolidări,

decolmatări, împăduriri)


Este necesară realizarea de îmbunătăţirii funciare şi împăduririrea terenurilor degradate,

continuarea amenajării în scopul consolidării şi decolmatării, împădurirea terenurilor în pantă şi

reamenajarea zonelor erodate sau cu risc de eroziune pentru protejarea mediului înconjurător.

Trebuiesc efectuate împăduririi în zona Teiu Zânii, Poligon, Răzoare, Plevnei precum şi alte

lucrări de întreţinere pentru protecţia mediului în zonele aferente.


Actori implicați: Ocolul Silvic ”Sâpcea” Cugir


b) Colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia râului Cugir Descrierea proiectului:

Este necesară colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia

râului Cugir, în vederea evitării reversărilor şi distrugerii părții carosabile sau a gospodăriilor.


62



c) Regularizarea râului între Cugir şi Vinerea, inclusiv o priză de apă pentru Canalul Morii Descrierea proiectului:

Este necesară derularea unui proiect de regularizare a râului între Cugir şi Vinerea având

ca scop prevenirea erodării malurilor şi afectarea unor infrastructuri importante din localitatea

Vinerea sau alte obiective strategice importante ale localităţii (poduri, căi de comunicaţii etc.)



d) Programul de menținere și protecție a zonelor naturale și de agrement


Este necesară salubrizarea şi amenajarea zonelor naturale şi de agrement pentru a evita

antropizarea aspectului lor natural actual. Exemplu: zonele de picnic, Râul Mare, Râul Mic,

Poiana cu goruni.



e) Regularizarea Văii Viilor și a Văii Dăii Descrierea proiectului:

Se impune promovarea unui proiect de regularizare a văilor în zona caselor de locuit

pentru evitarea erodării malurilor şi a inundării zonelor adiacente.



4. Crearea de centuri ocolitoare pentru devierea traficului greu şi de tranzit, precum şi

îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi

localităţile componente pentru optimizarea circulaţiei.

a) Programul de deviere a traficului greu din Cugir


Crearea unei artere ocolitoare pentru devierea traficului greu în oraşul Cugir,

periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat (maşinile de lemne şi cu gabarit depăşit

care coboară de la munte ar trebui să evite deplasarea prin centrul oraşului).



63


b) Crearea unei centuri rutiere ocolitoare pe raza localității Vinerea


Crearea unei centuri rutiere pe raza localității Vinerea pentru absorbţia fluxului ridicat

de trafic rutier şi redirecţionarea traficului spre centura localităţii care va putea face legătura cu

nodul de autostradă aflat în apropiere.



c) Balastarea drumurilor de legătura între oraşul Cugir şi satele de munte Descrierea proiectului:

Amenajarea infrastructurii drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi satele de munte

Cugir – Călene 5 km, Cugir – Mugești 9 km, Cugir – Feţeni 6 km, Feţeni – Frăsinei 6 km, prin

balastarea acestora în vederea creări unui acces mai facil în zonă.



d) Modernizare din DJ 704 de la km 12 +600 la Poarta Raiului şi de la km 17 la Poarta

Raiului - drum de culme"


Amenajarea infrastructurii drumului aferent Râului Mare care face legătura cu Poarta

Raiului, drum care este administrat de Consiliul Judeţean Alba;

Executare din DJ 704 de la km 17 la Poarta Raiului – drum de culme;


Actori implicați: Consiliul Judeţean Alba;


e) Modernizarea drumului de culme de la Bocşitura, Răchita - Surianu


Amenajarea corespunzătoare a infrastructurii drumului de plai între satele de munte

Bocşitura şi Răchita până în Şurianu.



5. Dezvoltarea fondului locativ al oraşului Cugir


64

a) Recuperarea datoriilor de la chiriaşii rău platnici


Rezolvarea problemelor cauzate de chiriașii rău platnici prin sancțiuni conform

legislației în vigoare (somații de plată).

Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;


b) Preluarea blocurilor de nefamiliști de la UM Cugir


Preluarea imobilelor și reamenajarea acestora pentru a oferi condiții corespunzătoare de

locuire famililor nevoiașe sau persoanelor care au nevoie de adăpost.

Responsabil: Directia Venituri;


c) Monitorizarea programului de reabilitare termică a locuinţelor


Reabilitarea termică a blocurilor în vederea reducerii consumului și a pierderilor de

căldură.

Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;,


d) Construirea blocurilor de locuinţe tip ANL Descrierea proiectului:

Construirea de locuinţe din fondurile oraşului, parteneriate public-privat pentru

construirea de locuinţe, punerea la dispoziţia persoanelor tinere de terenuri pentru locuinţe.

Responsabili: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;


6. Extinderea și modernizarea reţelelor publice de utilități

a) Reglementarea situaţiei sistemului de canalizare pluvială


Stabilirea unui plan coerent de acțiune în ceea ce privește sistemul de canalizare

pluvială, aspect foarte important în infrastructura unei străzi. Trebuie avute în vedere străzile

care se modernizează și posibilitatea existenței unei concordanțe în ceea ce privește reabilitarea

străzii și a canalizării pluviale în același timp.


65

Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;


b) Reabilitarea reţelei de canalizare pluvială


În urma verificărilor și sesizărilor făcute, reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială este

necesară pe următoarele străzi: Str. Ştefan cel Mare, Str. Victoriei, Str. Doinei, Str. Rozelor, Str.

E. Racoviţă, Str. 1 Decembrie 1918, Aleea Constructorului, Str. Vasile Alecsandri, Str. Decebal,

Str. Ştrandului, Str. Horea, Str. Gh. Lazăr, Str. Crinului, Str. Nuferilor, Str. Dorului;



c) Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zonele unde debitul este mai mare


Există foarte multe locații unde scurgerea apelor pluviale nu se face corespunzător din

prisma neamenajării corespunzătoare a scurgerilor pluviale și a debitelor foarte mari de apă care

vin de pe versanți și se scurg pe străzi, sistemul nefiind corespunzător nu reușește să capteze

apa pluvială.

Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zona str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente (str.

Bradului, Str. Şurianu, Str. Oituz etc.) şi a străzilor A. Iancu, Str. 1 Mai, zona R. Mic (str. Putnei,

str. C. Porumbescu, str. Răchiţii etc.) şi zona Scăunel.



d) Modernizarea și conecterea la reţeaua de apă şi canalizare menajeră a tuturor

gospodăriilor


Oraşul Cugir şi localitatea Vinerea beneficiază de sistem de alimentare cu apă. Reţeaua

de canalizare menajeră deserveşte în prezent aproximativ 70% din necesar în oraşul Cugir, iar în

localitatea Vinerea a fost realizată în totalitate, urmând să fie conectată la Staţia de epurare

Cugir. Anul 2014 aduce finalizarea lucrărilor care acoperă întrega suprafața a orașului Cugir și

a localității Vinerea.

Măsurile care ar trebui luate sunt de înlocuire a conductelor vechi și degradate, precum


66

și implementarea unui sistem computerizat de urmărire a defecțiunilor în rețea.

Responsabil: Apa C.T.T.A. Sucursala Cugir;


e) Valorificarea Staţiei de tratare-captare a apei de pe Râul Mic


Valorificarea resurselor existente și repunerea în funcțiune a vechilor amenjări care

aduc beneficii economice comunității locale. Măsuri: Valorificarea stației de captare a apei de

pe Râul Mic.



f) Programul de echipare edilitară adecvată a reţelei de iluminat public


Dezvoltarea, echiparea, modernizarea şi întreţinerea reţelei de iluminat (stâlpi metalici,

lămpi cu leduri).



g) Înfiinţarea unui dispecerat pentru iluminatul public şi celelalte utilităţi.


Înfiinţarea unui astfel de serviciu care să funcţioneze non-stop care are sarcina să preia

informaţiile transmise de cetăţeni şi să le trimită mai departe către serviciile care au atribuţia să

le rezolve. În acelaşi timp, prin intermediul dispeceratului, cetăţenii vor fi la curent în orice

moment cu stadiul în care se află sesizarea lor. La Dispecerat pot fi sesizate orice fel de

probleme ce ţin de avariile la reţelele de utilităţi, câini abandonați şi iluminat public.



h) Pozarea în canalizaţie a reţelelor electrice, telefonie, cablu pe străzile ce urmează a fi

modernizate


La promovarea proiectelor de modernizare străzi se va avea în vedere și cuprinderea

lucrărilor de canalizaţie pentru reţelele electrice, telefonie, cablu - în prezent montate pe stâlp,


67

aeriean.



i) Alimentarea cu apă potabilă a satelor de munte din surse locale


Demararea unor studii pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din zona satelor de

munte. Promovarea proiectelor în vederea executării lucrărilor de alimentare cu apă.



7. Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor spre un sistem de management

integrat al deşeurilor, implementarea unui sistem de educaţie şi informare ecologică.

a) Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate cu 20 % din cantitatea totală depozitată în 2010


Necesitatea colectării deşeurilor, completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi

procesare eficientă şi cât mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă, depozitare

selectivă cum deja există, revalorificarea deşeurilor reciclabile, implementarea unui sistem

corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase, monitorizarea

strictă a zonelor periferice, albiilor răurilor, păduri pentru evitarea deversărilor şi depozitărilor

abuzive în cadrul natural.


Actori implicați: G&E Invest Agenţii economici, Poliţia locală, Comunitatea locală;


b) Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor vegetale Descrierea proiectului:

Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor

vegetale care de cele mai multe ori ajung în albiile râurilor, la marginea pădurilor poluând astfel

mediul înconjurător.


Actori implicați: G&E Invest


c) Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate cu 30% până în anul 2020 faţă de 2010


68


Conform strategiei Europa 2020 avem nevoie de inovare în toate domeniile, orientarea

către o economie cu emisii scăzute, inclusiv necesitatea creşterii cantităţii de deşeuri reciclate şi

a valorificării acestora.

Oraşul Cugir îşi propune să crească cantitatatea de deşeuri reciclate astfel 2014 - 2016

cu 5%; 2016 - 2018 cu 10% şi 2018 - 2020 cu 15 %;




d) Realizarea unui sistem de colectare pentru aparate DEE


Colectarea deşeurilor de echipamente electrice nu se poate realiza decât prin campanii

de conştientizare a populaţiei şi punerea la dispoziţie de către firma care oferă servicii de

salubritate în oraşul Cugir a unor dispozitive de colectare speciale pentru aceste deşeuri.




e) Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare Descrierea proiectului:

Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare are două beneficii:

unul - deşeurile ar fi colectate iar al doilea - toate deşeurile biodegradabile: menajere, dejecţii

animale, resturi vegetale, deşeuri din industria alimentară, ajungând în fază de putrefacţie

reprezintă un îngrăşământ natural ecologic, care poate fi valorificat.



f) Înființarea ADI-urilor pentru zona Cugir, Blandiana, Sibot, Vințul de Jos


Necesitatea înființării unei ADI în zona Cugir care să includă localitățile Cugir,

Blandiana, Sibot, Vințul de Jos şi care are rol să coopereze în scopul gândirii şi implementării

unei abordări integrate a managementului deşeurilor la nivel zonal.



69


8. Îmbunătăţirea transportului public în comun şi extinderea serviciilor de transport

a) Înfiinţarea unei staţii de plecare/sosire pentru transport interurban în zona actualei halte Descrierea proiectului:

Preluarea peronului de la UMC, reamenajarea şi modernizarea acestuia conform

cerinţelor şi protejarea călătorilor de intemperii pe timpul aşteptării mijlocului de transport în

comun.



b) Amenajarea staţiilor de aşteptare pentru transportul public local de călători Descrierea proiectului:

Reabilitarea staţiilor de călători şi modernizarea acestora în vederea oferirii unor mai

bune condiţii comunităţii care foloseşte acest serviciu public de transport în comun. Pentru

oraşul Cugir este necesară reabilitarea și modernizarea următoarelor staţii: str. Victoriei – 2

staţii; 1 Decembrie 1989 - 1 statie, str. Rozelor – 2 staţii; str. I. Creangă - 1 statie; str. Tineretului

- 1 statie; str. N. Bălcescu -1 statie; str. 21 Decembrie 1989 – 5 staţii; str. Râul Mic – 3 staţii; iar

in localitatea Vinerea – 4 staţii dar și modernizarea celor existente.



c) Extinderea cu o linie a transportului public de călători în zona Cindeni – prin str. Victoriei Linia III.


Este necesară extinderea liniilor de transport public în comun şi în zona Cindeni. Acest

lucru depinde de modernizarea infrastructurii strazilor din acest cartier.



d) Programul de îmbunătăţire a parcului auto din cadrul serviciului de transport public în

comun


Este necesară modernizarea parcului auto care deserveşte comunitatea din Cugir şi

dotarea acestuia cu mijloace de transport Euro 5, pentru oferirea de servicii corespunzătoare

standardelor şi normelor de siguranţă şi confort.


70



9. Modernizarea pieţelor publice

a) Modernizarea pieţelor agro alimentare la nivelul comunităţii locale din Cugir


Necesitatea modernizării pieţelor agro alimentare în vederea creării de condiţii

corespunzătoare de igienă pentru vânzarea produselor. Racordarea la utilităţi a acestor pieţe şi

dotarea cu echipamentele necesare.




71

2.3 Buget - Finanțe

2.3.1 Prezentare generală

Conform prevederilor Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, veniturile bugetare

locale se constituie din:

venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi

cote defalcate din impozitul pe venit;

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

donaţii şi sponsorizări;

La elaborarea bugetelor trebuie să se ţină cont cǎ sumele care au fost prevăzute a fi

cheltuite de la bugetul local să fie în strânsă legătură şi corelate cu posibilităţile reale de încasare

a veniturilor.

În perioada 2008 - 2012 veniturile totale ale bugetului oraşului Cugir s-au constituit din

trei surse principale, şi anume: venituri proprii, care sunt în creştere după cum se poate observa

în capitolul evoluţiei grafice (45,82% în anul 2008 şi 63,19% în anul 2012), sume defalcate de la

bugetul de stat şi subvenţii (50,50% în anul 2008 şi 33,68% în anul 2012), urmate în procente

mult mai mici de donaţii şi sponsorizări (0,10% în anul 2008 şi 0,04% în anul 2012).

În comparaţie cu situaţia particularizată în strategia 2003 – 2007 şi reactualizată în 2010,

veniturile proprii reprezintă o pondere foarte mare şi cea mai importantă din veniturile totale

realizate, o pondere aflată în creştere datorită procesului de descentralizare.

Evoluţia veniturilor proprii ale bugetului oraşului Cugir are o importanţă deosebită

întrucât aceste venituri reflectă capacitatea de autofinanţare a comunităţii locale. Cu cât această

capacitate creşte, cu atât se măreşte gradul de autonomie al unităţii administrativ - teritoriale,

deziderat spre care se tinde în România. În ultimii ani se observă o tendinţă de descentralizare a

serviciilor publice, de trecere a acestora în sarcina bugetelor locale, fapt ce presupune un nivel

ridicat de colectare a veniturilor, această descentralizare este încurajată în politicile şi obiectivele

Uniunii Europene.

La nivelul oraşului Cugir cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit are cea mai

mare pondere în structura veniturilor proprii (7.639 mii lei în 2010, 7.680 mii lei în 2011, 12.752


72

mii lei în 2012).

O sursă foarte importantă de finanţare o constituie fondurile externe nerambursabile.

Primăria Oraşului Cugir a înregistrat în perioada 2012-2013 sume primite de la UE în valoare de

5.660.023 lei pentru proiectele implementate deja sau în curs de implementare.

Utilizarea propriu-zisă a resurselor bugetului pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în

programele locale privind activitatea socială, economică şi de altă natură, desfăşurată de

acestea, se reflectă în cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice, unităţile administrativ-

teritoriale acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare

perioadă.

Principalele capitole bugetare, aşa cum apar ele în bugetul local la nivelul oraşului Cugir

sunt:

a) autorităţile executive

b) învăţământ

c) sănătate

d) cultură, religie, sport, tineret

e) asistenţă socială, alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii

f) servicii, dezvoltare publică şi locuinţe

g) protecţia mediului

h) transporturi şi comunicaţii, alte acţiuni economice, alte acţiuni

i) tranzancţii privind datoria publică şi împrumuturilor

j) transferuri către alte bugete

k) ordine publică

l) servicii publice de evidenţa persoanelor

Având la bază principiul echilibrului bugetar, evoluţia cheltuielilor este asemănătoare cu

cea a veniturilor. Cheltuielile totale au crescut de la un an la altul conform graficelor de la

subcapitolul evoluţia grafică.

Din analiza cheltuielilor bugetului local rezultă că în ultimii cinci ani, cea mai mare

pondere o au cheltuielile de funcţionare (80,41% în 2008, 90,02% în 2009, 86,83% în 2010,

89,04% în 2011 şi 70,15% în 2012), justificat de faptul că la acest capitol se alocă fonduri pentru

plata cheltuielilor de personal, utilităţi, bunuri şi servicii întreţinerea şi reparaţiile etc.

Ponderea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare este mai mică în raport cu cele ale secţiunii


73

de funcţionare (19,59% în 2008, 9,98% în 2009, 13,17% în 2010, 10,96% în 2011 şi 29,85% în

2012), dar prezintă o tendinţă de creştere continuă datorită realizării unor obiective de investiţii

finaţate din fonduri europene unde bugetul local trebuie să acopere doar o parte din sume.


Direcţiile strategice care s-au stabilit în acest document pe domeniul ”Buget – Finanţe”

sunt: creşterea ponderii cheltuielilor de dezvoltare, reducerea ponderii cheltuielilor de

funcţionare şi atragerea de fonduri europene.

În Graficul Nr. 12 este redată evoluţia şi tendinţa de reducere a cheltuielilor de

funcţionare şi de creştere a cheltuielilor de dezvoltare la bugetul local în perioada 2008-2012.

Grafic Nr. 12


74

Graficul Nr. 13

Graficul Nr. 13 prezintă structura cheltuielilor de funcţionare în perioada analizată,

2008-2012.

Cheltuielile cu utilităţile şi reparaţiile reprezintă cheltuieli care pot fi controlate prin

prisma anumitor factori de ordin administrativ. Din Graficul Nr. 14 se poate observa o creştere

moderată dar sigură a cheltuielilor cu utilităţile şi o scădere faţă de anul 2011 a cheltuielilor cu

reparaţiile.

Graficul Nr. 14


75

Urmărind evoluţia din graficele 15, 16 şi 17, putem să observăm o creştere a costului

mediu pe mp la gaz în cadrul instituţiilor subordonate administraţiei publice locale şi a

cheltuielilor care sunt în urcare. Astfel, se desprinde nevoia de a identifica soluţii privind

reducerea costurilor de funcţionare în favoarea bugetului de dezvoltare.

Graficul Nr. 15

Graficul Nr. 16


76

Graficul Nr.17

Evoluţia veniturilor totale la bugetul local, în perioada 2008-2012, este redată în Graficul Nr.18

Graficul Nr. 18


77

Structura şi evoluţia veniturilor proprii la bugetul local al oraşului Cugir este prezentată în Graficul Nr. 19 şi 20.

Graficul Nr. 19

Comparativ cu situaţia anului 2008, structura veniturilor bugetului local al oraşului Cugir în anul 2012 este radată în Graficul Nr. 20.

Graficul Nr. 20


78

2.3.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Impozitele şi taxele locale au rămas la

acelaşi nivel din 2010;

Taxele pe serviciile locale au o valoare

redusă faţă de alte oraşe de acelaşi profil

din România;

Resursele bugetare aflate la dispoziţia

comunităţii şi alocate dezvoltării

economice locale sunt insuficiente;

necorelarea bazei de date impozabilă cu

cea materială, existentă în teren;

Reducerea cotei de impunere la impozitul

pe venit şi trecerea „marilor contribuabili”

de la nivelul bugetului local, la bugetul

naţional (STC, UMC etc.) are drept efect o

scădere substanţială a veniturilor bugetului

local;


Implementarea unor proiecte pe fonduri

structurale, nerambursabile care au ca

obiectiv dezvoltarea infrastructurii şi

dotarea cu echipamente a Direcţiei de

venituri din oraşul Cugir.

Inexistenţa unor contacte mai strânse

între administraţie şi agenţii privaţi, având

ca scop simplificarea procedurilor,

eliminarea autorizaţiilor inutile, reducerea

duratei de evaluare a cererilor şi de

elaborare a deciziilor.


79


Direcţii Strategice:

Luând în considerare amenințările și oportunitățile identificate, în urma analizei SWOT

au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:

Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice prin crearea de condiţii

corespunzătoare desfăşurării activităţii, modernizarea infrastructurii, software-ului şi a

echipamentelor destinate Direcţiei de

Venituri.

Direcţia strategică 2. Creşterea

bugetului de dezvoltare prin reducerea

cheltuielilor de funcționare şi implementarea

unor proiecte, idei care deja funcţionează în

alte oraşe pentru aducerea de venituri

suplimentare la bugetul local.


Buget - Finanțe Obiectivul general:

Creşterea resurselor bugetare la nivelul oraşului Cugir

1. Creşterea bazei de impozitare

a) Corelarea, identificarea, reducerea și stabilirea disparităților între baza impozabilă și

baza materială.


Necesitatea implementării unui program sau a unor mecanisme care să monitorizeze

baza materială (ceea ce există pe teren) și baza impozabilă astfel încât să nu existe disparități

în ceea ce privește impozitul și taxele locale.

Responsabil: Direcția Venituri;



80

b) Îmbunătăţirea sistemului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la

colectarea taxelor şi impozitelor locale


Obligativitatea autorităților locale (Direcția Venituri) de a informa populația, agenții

economici și pe rău platnici cu privire la colectarea taxelor și impozitelor locale.



c) Creşterea gradului de încasare a taxelor şi impozitelor locale


În urma informării populației, agenților economici și rău platnicilor, cei de la Direcția

Venituri după o verifiare prealabilă în teren, pot trece la măsuri de executare silită pentru cei

care nu își plătesc datoriile.

Responsabil: Direcția Venituri,


2. Creșterea veniturilor și a bazei de impozitare prin dezvoltare economică

a) Înființarea unui birou pentru relația cu potențialii investitori


Înființarea unui birou în cadrul aparatului intern de funcționare a primăriei care are ca

obiectiv crearea unei baze de date cu terenurile disponibile, utilitățile care le deservesc precum

și oportunități de dezvoltare a unor afaceri pentru potențiali investitori. Stabilirea unei legături

strânse de colaborare, permanente cu investitorii interesați de potențialul orașului.

Crearea de facilități și oportunități pentru potențiali investitori în domeniul industriei.

Crearea a unui climat favorabil pentru investiții, și punerea la dispoziție de spații și terenuri în

platforma industrială.

Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;


b) Dezvoltarea economică (Dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea industrială, dezvoltarea

turismului)


81


Dezvoltarea unui parteneriat între asociațiile agricole și Primăria oraşului Cugir pentru

punerea la dispoziţie prin concesionare sau vânzarea de terenuri pentru potențiali investitori

privați, în agricultură, dezvoltarea agriculturii ecologice în concordanță cu turismul și alte

proiecte cu beneficii pentru comunitatea locală (locuri de muncă, bani la buget etc.)

(valorificarea terenurilor agricole și a potențialului turistic al zonei Cugir) sprijnirea micilor

întreprinzători.

Dezvoltarea parteneriatelor cu principalii actori din domeniile economiei (industrie,

agricultură, turism) în vederea informării asupra oportunităților pe care Orașul Cugir le oferă și

crearea unui mediu favorabil pentru investiții în aceste segmente pentru potențiali investitori.



c) Valorificarea resurselor naturale superioare


Valorificarea reurselor naturale superioare de lemn, apă, vânt, solare. Punerea la

dispoziție de terenuri pentru investiții în panouri solare, posibilitatea amenajării de baraje

pentru crearea de microhidrocentrale și dezvoltarea de parcuri eoliene în zonele favorabile de

munte, precum și folosirea resurselor de lemn prin crearea în zonă a unor fabrici de prelucrare

a acestuia. Astfel de investiții aduc beneficii majore de ordin financiar și economic comunității

cugirene.


Actori implicați: Oameni de afaceri, Birou Administrarea Domeniului Public; Ocolul

silvic Sâpcea Cugir R.A.;


3. Creşterea bugetului de dezvoltare prin reducerea cheltuielilor de funcționare

a) Cheltuieli de funcționare mai mici, reducerea cheltuielilor cu utilitățile


82


Reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea clădirilor la instituţiile subordonate (7 şcoli,

CMSSC, Spital, CSO Cugir), eficientizarea utilizării spaţiilor destinate învăţământului

(electricitate, apă-canal, gaz).

Plafonarea cheltuielilor la nivelul spaţiilor şi în funcţie de numărul de elevi.


Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public;


b) Dezvoltarea de proiecte folosind energia alternativă pentru reducerea cheltuielilor


Promovarea investițiilor în energia alternativă și dezvoltarea posibilităților de folosire a

acesteia pentru utilități. Încălzirea alternativă cu centrale pe lemne pentru economisirea de

resurse mai costisitoare.




83

2.4 Industrie 2.4.1 Prezentare generală

Profilul economic al orașului este preponderent industrial, factorul decisiv în dezvoltarea

economică a Cugirului fiind din cele mai vechi timpuri activitatea de prelucrare a metalelor. Se

poate spune că, istoria industrială a orașului este strâns legată de activitatea Uzinii Mecanice

Cugir, care a fost înființată în 1799, în perioada imperiului Habsburgic și care până în 1989 a fost

una dintre cele mai importante societăți comerciale din județul Alba.

În anul 1799 autorităţile din Sibiu (Tezaurariatul Minier) hotărăsc înfiinţarea Fabricii de

Fier pe pământurile comunităţii de grăniceri din Cugir.

În anul 1800 Fabrica de Fier avea o capacitate de producţie de cca 4000 quintale de fier

anual şi folosea drept combustibil lemnul de fag. Un alt reper istoric este anul 1856, an în care

forurile conducătoare de la Sibiu au decis creşterea fabricii, astfel că în 1873 fabrica posedă un

cuptor dublu de pudlaj cu o capacitate de 7 quintale, 2 cuptoare de pudlaj mai mici şi trei

laminoare.

În anul 1880, intră în producţie la Fabrica din Cugir prima maşină cu aburi şi ia fiinţă

secţia de coase. Mai mult, în acelaşi an, în Cugir, îşi începe producţia turnătoria de oţel aliat de

scule pentru pile şi dălţi, producţia de piese turnate de oţel. Patru ani mai tarziu se construieşte o

nouă turnătorie de oţel cu preîncălzitor şi un cuptor de topit.

Evoluţia continuă, dezvoltarea fabricii din Cugir, cunoaşte un trend ascendent continuu.

Dacă ţinem seama că în anul 1900 fabrica dădea de lucru în permanenţă la 500 de muncitori, cu

excepţia celor angajati pentru munca la pădure şi zilierii sezonieri, ne dăm seama că în ultimii 26

– 27 ani ai secolului XIX această fabrică a cunoscut o dezvoltare deosebită.

Traseul istoric include paşi importanţi – Fabrica din Cugir devine societatea “Uzinele

Metalurgice Copşa Mică–Cugir“. Convulsiile sociale, politice şi economice ale anilor ‘30 îşi lasă

amprenta şi pe destinul fabricii, a cărei activitate cunoaşte mari dificultăţi, anul 1932 înregistrând

o totală încetare a activităţii, situaţie care punea în pericol însăşi existenţa societăţii.

În perioada de după 23 august 1944 uzina întâmpină serioase dificultăţi în adaptarea

producţiei la produsele de pace. Mai târziu, începând cu anul 1948, anul naţionalizării, întreaga

evoluţie a uzinelor din Cugir se desfăşoară în direcţia profilării prin excelenţă şi specializării în


84

construcţia de maşini unelte şi mecanică fină.

Dezvoltarea continuă, iar în perioada 1980 - 1989, intreprinderea ajunge să exporte

produse pe toate continentele lumii, înregistrând exporturi de peste 100 de milioane de dolari,

numărul salariaților ce lucrau la Cugir fiind, la un moment dat, de aproximativ 20.000. Uzina era

împărțită în două secții: secția civilă, care producea electrocasnice și mașini unelte, și secția de

produse speciale, care fabrica arme și muniție. Dezvoltarea rapidă și puternica a întreprinderii a

dus la dezvoltarea zonei din jurul Cugirului, asigurând salarii și mijloace de trai miilor de oameni

din afara Cugirului.

Dupa revoluția din 1989, societatea a trecut printr-o serie de probleme economice, fiind

nevoită să-și reducă activitatea și personalul. Dupa anul 2000, în baza legii parcurilor industriale,

societatea cedează o parte din active Consiliului Județean Alba, pe activele cedate constituindu-

se SC Parcul Industrial Cugir. Urmează o altă cedare de active, prin asocierea cu concernul

german Daimler AG (Daimler Chrysler), înființându-se, astfel, o unitate cu răspundere limitată,

Star Transmision Cugir, cu capital majoritar german, care executa angrenaje pentru industria de

automobile. În anul 2004, are loc o divizare a SC Uzina Mecanică Cugir SA rezultând în urma

acesteia două societăți, filiale ale Companiei Naționale ROMARM: SC Uzina Mecanică Cugir

SA și Fabrica de Arme Cugir (constituită pe activele din jurul fabricii de armament portativ de

infanterie, în incinta fabricii de jos). Dacă în trecut pe cele două platforme lucrau aproximativ

20.000 de oameni, în prezent, Fabrica de Arme are 857 de angajați, iar la Uzina Mecanică

lucrează 956 de persoane.

Dupa anul 2005, conducerea întreprinderii face demersuri la Ministerul Industriilor

pentru a putea închiria activele rămase fără activitate, astfel că, începând cu anul 2006, o serie de

societăți cu profil mecanic închiriază spații ale fabricii de produse electrocasnice și mașini

unelte, veniturile obținute din aceste închirieri devenind o bună sursă de supraviețuire pentru

fabrica de jos. Prin aceasta acțiune, câteva sute de foști salariați ai SC Uzina Mecanică Cugir au

fost angajați la aceste societăți. Se trece, de asemenea, la valorificarea producției neterminate de

la fabricile a căror activitate s-a închis și a instalaţiilor și utilajelor care nu mai erau necesare

procesului de producție și care erau uzate fizic și moral.

Dupa cum se poate observa, evoluţia industriei cugirene este strâns legată de Uzina

Mecanică Cugir. Prezentarea ei de la înfiinţare şi până astăzi era obligatorie pentru că tot ceea ce

înseamnă industrie în Cugir poartă marca UMC. Dacă în perioada anterioară în jurul acestor


85

societăţi gravita întreaga economie a oraşului Cugir, lucrurile s-au mai schimbat, în prezent alţi

dezvoltatori economici importanţi pe piaţa locală, naţională şi intenaţională au completat cadrul

economic prin activităţi şi investiţii importante.

Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv

Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o

multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC, fie

în zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ care

funcţioneză în cartierele oraşului.

Cei mai importanți dintre aceștia îi putem regăsii mai jos (în funcție de obiectul de

activitate), iar la subcapitolul evoluția grafică se poate vedea numărul agenților economici activi

ai orașului Cugir pe categorii.

a) Fabricarea Armamentului şi muniţiei:

S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A. – 969 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri 45.219.081

Ron

S.C. Fabrica de Arme S.A – 679 Salariați anul 2012 , Cifra de Afaceri 40.412.422 Ron;

b) Elemente de transmisie pentru producţia de automobile și accesorii:

S.C. Star Transmission S.R.L. – 751 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 124.505.105

Ron

S.C. Nova Grup S.R.L. -146 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 16.228.777 Ron

S.C. Nova Modul S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.964.128 Ron

c) Operațiuni de mecanică generală și elemente constructoare de mașini:

S.C. Tea S.R.L. -134 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 10.641.634 Ron

S.C. Bulbucan S.R.L.- 46 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.681.445 Ron

S.C. Mecfil S.R.L. - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.484.465 Ron

S.C. Prototip S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.092.975 Ron

S.C. Marbad S.R.L.- 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.991.054 Ron

S.C. Sculăria S.R.L. - 40 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.852.764 Ron

S.C. Prototip Industrie S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.654.784 Ron

S.C. Prototip Construct S.R.L. - 2 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.064.436 Ron

S.C. Mixt Sculăria S.R.L. - 4 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 320.837 Ron

d) Prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă:


86

S.C. Mobitalia Prod S.R.L. - 58 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 8.607.434 Ron

S.C. Cinprod S.R.L. - 44 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.956.032 Ron

S.C. Betacon S.R.L. – 71 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.364.976 Ron

S.C. Sedirom S.R.L. - 34 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.984.880 Ron

e) Confecții:

S.C.Gini Style S.R.L. - 33 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 586.666 Ron

f) Prelucrarea cărnii:

S.C. Elit S.R.L. - 1096 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 342.968.393 Ron

S.C. Geco Star S.R.L. - 15 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.435.360 Ron

g) Comerț :

S.C. Mini-Mal Star S.R.L. - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 7.248.292 Ron

S.C. Dorido S.R.L. - 20 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 6.107.403 Ron

S.C. Iuly Cugir S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.682.610 Ron

S.C. Iris Universal SRL - 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.253.460 Ron

S.C. Ivet SRL - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.233.336 Ron

S.C. Aviplex SRL - 9 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.185.726 Ron

h) Fabricarea altor articole:

S.C. Acitech SRL - 63 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.727.175 Ron

S.C. Usitech SRL - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.686.484 Ron

S.C. Eurotec Product SRL - 14 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.061.550 Ron

S.C. Mould Cugir SRL - 28 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.474.148 Ron

La aceștia se mai adaugă și alți agenți economici care desfășoară alte activități economice

la nivelul orașului Cugir.

SC "Parcul Industrial Cugir" SA a fost constituit prin HG. 708/27.09.2002, Consiliul

Județean Alba fiind acţionar unic. Patrimoniul administrativ are suprafața de 6,2 ha din care:

4,13 ha suprafața construită și 2,07 ha teren construibil, zone verzi, alei.

În Parcul Industrial Cugir în prezent îşi desfăşoară activitatea un număr de 39 de societăți

de producție industrială și servicii, cu peste 400 de angajaţi, dar numărul societăților poate varia

de la o lună la alta. Acestea activează în domenii ca: prelucrări mecanice prin așchiere,

tratamente termice, reparații utilaje industriale, confecții metalice, prelucrarea lemnului,

prelucrarea pielii, producție de mobilă, comerț cu amănuntul, consultanță tehnică, economică,


87

juridică, CAR, școala de șoferi, fabricarea articolelor de papetărie, croitorie.

De la înființare și până în prezent au fost efectuate lucrări de amenajare și igienizare,

investiții pentru rețele proprii de distribuție utilități (gaz, apă și canalizare, energie electrică – cu

post de transformare), iluminat perimetral, amenajarea parcării, reabilitarea fațadei sediului

administrativ, reamenajarea spațiilor proprii prin recompartimentări, tencuieli, zugrăveli și

lucrări la instalațiile sanitare. În 2012, a fost demarată o investiție de proporții pentru reabilitarea

și modernizare căilor de acces și transport auto în interiorul parcului. În perioada următoare, sunt

avute în vedere investiţii privind extinderea parcului industrial prin achiziționarea de active de la

SC Uzina Mecanică Cugir SA, din vecinătatea PIC, ce pot fi racordate la reţelele de utilităţi

existente. De asemenea, este proiectată realizarea a trei hale de producție noi și racordarea lor la

utilități precum și reabilitarea mai multor obiective de pe platforma industrială a SC Parcul

Industrial Cugir SA.

Din anul 2012 SC "Parcul industrial Cugir" SA are calitatea de membru partener în cea

mai mare uniune interprofesională şi politic independentă a IMM-urilor din Germania şi Europa

(BVMW). Reţea BVMW, printre altele, pune la dispoziţie o platformă colaborativă unde

membrii pot obţine sprijin şi pot genera şi dezvolta iniţiative antreprenoriale, proiecte concrete şi

noi idei de afaceri. Câteva dintre avantajele directe ale membrilor sunt: consiliere permanentă pe

toată durata apartenenţei la uniune, idei de afaceri, recomandări, acces la baza de date şi know-

how, modele de documente şi contract, utilizarea reţelei de asistenţă şi consultanţă, alcătuită din

experţi acreditaţi, crearea de contacte directe şi rapide şi consolidarea relaţiilor de afaceri cu

membrii Uniunii şi cu firmele de profil prin intermediul reprezentanţilor BVMW din Germania,

posibilitatea de promovare a firmelor membre pe pagina de internet germană şi romană. Prin

intremediul Uniunii sunt susţinute şi consultate atât firmele germane şi elveţiene care vor să

investească în România, cât şi firmele active în România care doresc să investească în Germania

sau Elveţia. Uniunea oferă şansa membrilor săi să formuleze problemele cu care se confruntă şi

iniţiativele pe care aceştia le propun. Pentru început, Parcul Industrial Cugir, în calitate de

membru cu drepturi depline, va prezenta oportunităţile de afaceri în zona industrială, potenţialul

tehnico-economic, precum şi posibile facilităţi oferite.

Din martie 2012, funcţionează Polul de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania,

un Cluster Inovativ Național, cu sediul în cadrul Parcului Industrial Cugir (unul dintre membrii

fondatori). Scopul asocierii este creșterea competitivității firmelor prin accesul la consultanță și


88

la cercetare aplicată. Îi are ca inițiatori pe Consiliul Județean Alba, Agenția pentru Dezvoltare

Centru, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea

“1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Parcul Industrial Cugir, Primăria Alba Iulia și Primăria Cugir.

Pentru a putea accesa fonduri europene în perioada 2014-2020, Parcul Industrial Cugir

poate participa la o asociere cu autorităţi publice, instituţii de învăţământ superior şi agenţi

economici pentru constituirea unui Parc Ştiinţific şi Tehnologic.

Datorită rolului important pe care îl joacă parcurile industriale în sprijinirea dezvoltării

economice şi a avantajelor pe care le pot aduce în materie de creştere economică şi

competitivitate, la începutul anului 2013 Consiliul Local Cugir și-a dat acordul de principiu

pentru înființarea unui parc industrial în parteneriat cu Uzina Mecanică Cugir. Urmează să fie

identificate terenurile şi spaţiile care pot deveni bază de dezvoltare pentru viitorul parc industrial

(pe platforma Uzinei Mecanice Cugir) după care să se parcurgă şi celelalte etape în vederea

avizării și constituirii noului parc .

Istoria la Star Transmission a început să se scrie din 2001, când, în urma semnării

contractului de Joint-Venture între Daimler Chrysler AG și Uzina Mecanică Cugir, se înființa

societatea Star Transmission Cugir SRL, în care Daimler Chrysler AG deținea atunci 65% din

capitalul social, iar Uzina Mecanică Cugir 35% din acesta. Ca întreprindere mixtă, STAR

TRANSMISSION CUGIR îmbina la locația din Cugir Know-how-ul ambilor parteneri în ceea ce

privește fabricația de roți dințate, arbori, componente prelucrate mecanic pentru motoare, cutii de

viteză și casete de direcție, montajul cutiilor de viteză. În prezent STAR TRANSMISSION

S.R.L. (STC) este un furnizor internațional de componente pentru industria de automobile, un

producător de componente complexe Powertrain.

De la data asocierii, structura capitalului social a suferit modificări, pornind de la raportul

menționat anterior, trecând prin 56% - Daimler AG, respectiv 44% - Uzina Mecanică Cugir în

anul 2006, pentru a se ajunge în 2010, după majorarea de capital făcută de către Daimler AG la

un procentaj de 78,28% - Daimler AG și 22,72% - Uzina Mecanică Cugir, iar din primavara

anului 2013 STC este 100% parte a concernului Daimler AG.

Alte investiții la nivelul orașului Cugir au fost făcute în domeniul energetic, datorită unui

investitor autohton care a amenajat în Canciu, pe Râul Mare, două microhidrocentrale. Aceste

două amenajări hidroenergetice se află la 40 de kilometri în inima Munţilor Cugirului, în amonte

de barajul de la Canciu, lângă DJ 704 şi pe pârâul Boşorog. Investiţia aparţine firmei SC Rott


89

Haus Consulting SRL Cluj Napoca şi este estimată la valoarea totală de 11.763.329 lei. Cele

două microhidrocentrale au în total o putere instalată de 2,25 MW şi o producţie estimată de

energie de 9,9 MWh care va fi furnizată în sistemul naţional energetic.

De asemenea au mai fost construite două astfel de microhidrocentrale şi pe Râul Mic.

Este vorba de firme cu capital românesc ceea ce înseamnă că nu doar energia, ci şi profitul va

merge tot în economia românească, o parte rămânând la Cugir.

Sistemul bancar din oraşul Cugir este constituit din sucursala BCR şi agenţii ale: BANC

POST, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BRD, CEC, Casa De Ajutor Reciproc Credit Teiuş

- Sucursala Cugir, Banca Cooperatistă Alfa Târnăveni-Vinerea.

După cum se poate observa industria este cel mai important și cu tradiție sector al

orașului Cugir, este motorul care susține comunitatea Cugireană aflată într-un proces continuu de

dezvoltare economică durabilă, favorabilă incluziunii (Obiectivele - Strategia Europa 2020).

Fiind cel mai important sector trebuie susținut ca atare și identificate soluții concrete, bine

fundamentare, realiste, corespunzătoare și eficiente pentru maximizarea acestuia și corelarea lui

cu sectoarele de comerț și servicii în scopul creării de locuri de muncă și reducerea sărăciei.


La nivelul oraşului Cugir se poate observa o reducere consistentă în ceea ce priveşte

numărul de şomeri aflaţi în evidenţă, comparând perioada actuală, mai precis iunie 2013 faţă de

luna decembrie 2010, o reducere a ratei şomajului cu apoximativ 44 % la nivelul total al

şomerilor. Pe graficul de mai jos se poate identifica un raport mai concret pe fiecare categorie în

parte. Astfel ponderea şomerilor în Decembrie 2010 este de 3,32 % iar în Iunie 2013 aceasta

scade la 1,91 % din populaţia stabilă cuprinsă între 18 – 62 ani, fiind vorba despre şomerii

înregistrati, cei care se înscriu în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă.

Calculele şi statisticile oficiale demonstrează că oraşul Cugir se află sub media pe judeţ a

ratei şomajului care este de 6,83 % (iunie 2013), un lucru îmbucurător, dar numărul acestora este

mult mai mare iar locurile de muncă existente nu acoperă cerinţele pieţei.


90

Numărul de șomeri la nivelul Orașului Cugir. Grafic Nr. 21

Numărul agenţilor economici pentru populaţia oraşului Cugir este unul destul de mare

având în vedere sporul natural care este în scădere. Agenţii economici care au sediul social în

oraşul Cugir au obiecte de activitate foarte diversificate, dominând: mecanică generală,

armament şi muniţie, fabricarea angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de

transmisie, fabricarea mobilei şi exploatarea lemnului, confecţii, şi diferite tipuri de comert etc.

Din numărul total al SRL-urilor neradiate aflate pe raza oraşului Cugir, funcţionale sunt

aproximativ 500 dintre acestea, restul fiind suspendate sau cu întrerupere de activitate.

Conform informaţiilor primite de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Alba şi care au la bază înregistrarile efectuate până la data de 30.07.2013, pe raza

administrativ teritorială a orașului Cugir au sediul social și funcționează în prezent 36 de

societăți cu aport de capital străin, iar 9 societăți au întrerupt temporar activitatea.


91

Grafic Nr. 22

Grafic Nr. 23

Graficul Nr. 24

În Graficul Nr.24 sunt prezentaţi principalii agenţi economici din oraşul Cugir cu

fluctuaţia numărului de angajaţi din anul 2009 până în anul 2012. Se observa că, societățile

producătoare care exportă în totalitate şi lucrează pentru marile concerne, au avut o creştere a

numărului de salariaţi (Star Transmission, Nova Grup).


92

2.4.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Imaginea de oraş industrial pe care a

dezvoltat-o Cugirul de-a lungul istoriei,

Forţă de muncă calificată;

Forţa de muncă capabilă să se adapteze şi

la alte ramuri economice;

Cultura tehnică deosebită, peste 214 ani

experiență,

Calitatea sistemului educațional, în

special cel profesional;

Costul relativ redus al forţei de muncă în

comparaţie cu alte state ale Uniunii

Europene;

Spaţii neocupate pe platforma industrială

pentru dezvoltarea de noi investiţii;

Legătura strânsă dintre activităţile

industriale şi resursele de materii prime

ale judeţului; industria prelucrării

lemnului - resurse forestiere, industria

textilă - lâna, industria alimentară, etc;

Absolvenți ai școlii profesionale în

sistem dual, cu abilități profesionale

practice și nu doar teoretice;

Remuneraţie scazută a resurselor umane;

Resurse financiare reduse pe piaţa locală

Cugireană şi puterea mică de cumpărare

la nivelul comunităţii;

Vulnerabilitate la schimbările de pe piaţă;

Motivaţia înfiintării unui IMM se bazează

în primul rând pe aspectele financiare

(câştiguri personale sau familiale) şi nu

pe punerea în aplicare a unei idei

deosebite;


Potentialul ridicat de utilizare a

suprafeţelor industriale ce dispun de

infrastructură de bază,

Poziţia apropiată a localităţii în raport cu

Instabilitatea legislativă;

Scăderea numărului de locuitori;

Creşterea costurilor de finanţare –

creşterea dobânzii la credite;


93

Autostrada – Arad – Deva – Sibiu;

Dezvoltarea unor programe coerente de

reconversie profesională spre activitățile

economice cele mai căutate la nivel local;

uzând de adaptabilatea forţei de muncă;

Facilităţile legislative pentru sectorul

IMM;

Introducerea noilor tehnologii şi

dezvoltarea ramurilor economice

performante, bazat pe oportunitaţile

multiple de finantare a IMM-urilor:

finanţări de la bugetul de stat, finanţări

din fonduri structurale, finanţări din

fondurile de garantare, microfinanţări;

Posibilitatea accesării finanțărilor

nerambursabile;

Existența legăturilor strânse între

populația zonei și persoanele emigrate în

alte țări contribuie la dezvoltarea

activităților economice;

Norme şi legislaţie de mediu care impun

cheltuieli importante pentru intreprinderi;

Forţa de muncă insuficientă în unele

sectoare şi specialităti ale industriei locale

- migrarea tinerilor și a specialiștilor spre

alte orașe sau țări;

Lipsa resurselor financiare pentru

susținerea cofinanțării proiectelor

dezvoltate de agenții economici din zonă;


Direcții strategice:

În urma analizei amenințărilor și oportunităților identificate în analiza SWOT s-au stabilit

următoarele direcții strategice:

Direcţia strategică 1. Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv pentru

investiţiile autohtone şi străine, prin valorificarea siturilor industriale existente şi dezvoltarea de

noi platforme industriale care să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor

economice în condiţii corespunzătoare.


94

Direcţia strategică 2. Gestionarea

eficientă a dezvoltării economice locale prin

sprijinirea micilor întreprinzători în demararea

unor afaceri, având ca scop creşterea economică

la nivelul IMM-urilor.

Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea

unei imagini favorabile a oraşului Cugir la nivel

naţional şi internaţional precum şi elaborarea

unui program de atragere a investiţiilor şi

investitorilor conform strategiei Europa 2020.


Industrie Obiectivul general:

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din

oraşul Cugir

1. Crearea unor zone de dezvoltare economică, parcuri industriale precum şi a reţelelor

de dezvoltare necesare și valorificarea siturilor industriale existente şi neocupate

a) Identificarea spaţiilor neocupate din platforma industrială (platforma UMC )


Necesitatea evaluării spațiilor neocupate din platforma industrială și verificarea

acestora dacă întrunesc cerințele de utilități și condițiile necesare în vederea desfășurării de noi

activități economice – industriale.


Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir;


b) Identificarea activelor care vor rămâne la industria de apărare (identificare –

platforma UMC II)


95


Stabilirea priorităților și a obiectivelor în ceea ce privește activele care rămân la

Fabrica de Arme Cugir și scopurile pe care și le propune pe termen mediu și lung.




c) Crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc industrial) în subordinea

autorităţii publice locale


Identificarea spațiului și crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc

industrial) precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi centru tehnologic, centru de

excelenţă în afaceri, centre de cercetare şi inovare (Cugirul beneficiază de existenţa unui parc

tehnologic care urmează a fi reabilitat) .

Acesta poate oferi facilități și beneficii pentru potențiali investitori și extinderea

activității pentru agenții economici existenți.




d) Reabilitarea sitului industrial în privinţa utilităţilor şi a căilor de acces


Identificarea liniilor de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea sitului industrial

din punct de vedere al utilităților și căilor de acces, în vederea creării de condiții

corespunzătoare pentru dezvoltarea de activități economico-industriale ale potențialilor

investitori.




2. Sprijinirea micilor întreprinzători și a investitorilor pentru demararea unor afaceri

a) Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători


96


Acestă strategie de marketing trebuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de

micii întreprinzători pe pieţele interne şi externe. În acest sens este foarte importantă

încurajarea asocierii micilor întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare;

Responsabil: Clubul Oamenilor de Afaceri Cugir;


b) Efectuarea unei inventarieri a tuturor spaţiilor (clădiri dezafectate) şi terenurilor

destinate investiţiilor


Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea accesului la informaţii şi actualizarea acestor date;

Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;


c) Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori


Necesitatea creării unei baze de date cu informaţii generale privind fondul locativ și cu

toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc., folositoare potențialilor

investitori;



d) Reactualizarea broşurii Oraşului Cugir Descrierea proiectului:

Reactualizarea periodică a broşurii Oraşului Cugir care să fie distribuită în orice cadru

care ajută la promovarea orașului industrial Cugir, cuprinzând informații privind fondul

locativ pentru investiții, date folositoare potenţialilor investitori şi date de contact ale fiecărui

agent economic.

Responsabil: Casa de cultură;

Actori implicați: Agenții economici, ONG-urile;


3. Crearea şi promovarea unei imagini favorabile a oraşului industrial Cugir atât în

ţară cât şi în străinatate

a) Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile locale.


97


Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile

locale (Pliante, Broşuri, Pagina WEB, CD-uri privind activitatea economică a acestora)

necesitatea dezvoltării brandului orașului așa cum s-a precizat la începutul strategiei.

Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;.

Termen de implementare: semestrial

b) Realizarea unui panou publicitar la intersecţia DJ 704 cu DN 7 Descrierea proiectului:

Realizarea unui panou publicitar referitor la potenţialul industrial şi turistic înainte de

intersecţia DJ 704 cu DN 7 care face legătura cu orașul Cugir și la nodul de autostradă din

apropierea localități Vinerea.


Actori implicați: Compania de Drumuri Naţionale;


c) Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la

intrarea în orașul Cugir


Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la intrarea în

orașul Cugir. Harta se dorește să corespundă locațiilor exacte unde se află agentul economic și

poate oferi informații de bază despre companie.



d) Dezvoltarea imaginii industriale a orașului Cugir și identificarea posibilelor parteneriate

în scopul dezvoltării locale


Dezvoltarea imaginii orașului Cugir, ca un oraș industrial cu renume (simbolul roții

dințate pe stema orașului) și identificarea posibilelor parteneriate interne sau externe,

(parteneriat CJ-oameni de afaceri-CL, alte administrații publice locale), în scopul dezvoltării

economice a comunității cugirene.




98

e) Crearea de relaţii cu factori de interes în dezvoltarea economică locală și organizarea de

simpozioane pe teme tehnice


Dezvoltarea de parteneriate cu factori de interes între agenții economici locali și alţi

posibili investitori pentru creearea unor secții speciale de învățământ tehnic aprofundat la

Colegiul ID Lăzărescu, conform cerințelor de pe piața economico – industrială locală.

Dezvoltarea de parteneriate cu universitățile tehnice din țară în vederea organizării de

simpozioane pe teme tehnice cu invitarea de participanți din mediul academic și științific

naţional și internaţional.

Responsabil: Casa de Cultură;

Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”, Agenții economici, Clubul

Oamenilor de Afaceri, ONG-urile;


f) Susţinerea la nivel județean și naţional pentru cuprinderea oraşului Cugir în strategia

judeţului Alba și în programe de dezvoltare şi strategii naţionale.


Susținerea la nivel național de către oamenii politici (deputați, senatori, primar, alți

oameni politici reprezentativi) și oamenii de afaceri cu potential în vederea cuprinderii

oraşului Cugir si a judeţului Alba în programe de dezvoltare şi strategii naţionale. (Industria

de Apărare, Turism).


Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri;


g) Implicarea orașului Cugir în susținerea activității de prelucrări metalice în Transilvania


99


Implicarea în activitatea Polului de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania, un

Cluster Inovativ Național, în vederea creșterii competitivității firmelor asociate prin accesul la

consultanță și la cercetare aplicată.


Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri;


4. Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor în concordanță cu obiectivele

Strategiei Europa 2020

a) Prioritizarea zonelor destinate extinderii orașului Cugir


Achiziţionarea de teren de la persoanele private de către Consiliul Local pentru

potenţialii investitori, identificarea necesarului utilităților precum și dezvoltarea căilor de

acces;



b) Crearea brandului ”Cugir oraș industrial”


Necesitatea punerii în practică a scenariului descris la 1.4 Cadrul strategic –

dezvoltarea de Brand a orașului Cugir, tinând cont de istoricul industrial colosal al orașului

Cugir.



c) Înființarea și dezvoltarea unui parc industrial de energie alternativă solară


100


Identificarea unei locații propice în vederea dezvoltării unui parc cu panouri solare care

să furnizeze energie mai ieftină agenților economici industriali și nu numai. Acest parc se

intenţionează a se creaza în cadrul unui parteneriat public-privat.


Actori implicați: Agenții Economici, Oameni de afaceri;



101

2.5 Agricultură și silvicultură 2.5.1 Prezentare generală

Oraşul Cugir dispune de un areal geografic favorabil pentru domeniul de agricultură,

cuprinzând atât zone de munte, favorabile pentru creşterea de animale, dar şi de şes, favorabil

dezvoltării culturilor cerealiere.

Dispunând de forme de relief variate, suprafaţa agricolă a oraşului Cugir reprezintă 22%

din suprafaţa totală de 34.467 ha. Suprafaţa agricolă este de 7523 ha din care: 1.571 ha arabil,

1286 ha fâneţe naturale, 4480 ha păşuni naturale, 50 ha vii, 5 ha livezi. Ponderea în suprafaţa

totală o reprezintă pădurile în suprafaţă de 10479.68 ha.

Suprafaţa arabilă de 1571 ha, în anul 2013, era lucratǎ de: S.A. Vinereana care lucrează

doar o parte din terenul localităţii Vinerea 15,80 ha, restul fiind concesionat de alte asociaţii din

alte localităţi şi S.C. "Lactoagrar" SRL Alba - 596 ha şi S.C. "Agroprest" SRL Şibot - 155 ha,

iar restul de 804.20 ha se lucrează individual.

Ponderea în suprafeţele de teren arabil cultivate de SA Vinereana o ocupă cereale (grâu,

orz, orzoaică, ovăz) în proporţie de 52 – 55 % din suprafaţa totală, restul fiind cultivată cu

culturi prăşitoare (porumb, cartofi, floarea soarelui) pentru asigurarea unui asolament

corespunzător. În anul 2012 şi 2013 S.A. Vinereana nu a mai cultivat cereale prin prisma

concesionării terenurilor pe care se cultivau acestea. Apogeul de producţie însă la cultura

cerealelor îl reprezintă anul 2010, un an foarte productiv, când a fost obţinută o producţie totală

de 4447 tone, respectiv 813 tone grâu, 51 tone orzoaică, 2686 tone porumb, 897 tone cartofi, 9

tone floarea soarelui împărţiţi între producători individuali, S.A. Vinereana şi alţi producători.

Efectul aplicării reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ca

urmare aplicării prevederilor Legii nr. 18 /1991 şi a Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 1/2000, a

condus la fărâmiţarea suprafeţei de teren agricol în 2800 exploataţii de subzistenţă în mărime

medie de 0,80 ha teren agricol formate din 3 – 10 parcele, neexistînd condiţii pentru aplicarea

unor tehnologii avansate la executarea lucrărilor agricole.

Aceste suprafeţe au fost împărţite prin comisia de fond funciar proprietarilor care le

lucrează în mod individual, dar având suprafeţe aşa de mici şi împărţite în diferite locuri,

rentabilitatea nu este aşa de mare. Birocraţia şi legislaţia foarte alambicată, precum şi simţul


102

proprietăţii persoanelor în vârstă nu prezintă condiţii favorabile pentru comasarea acestora şi

repoziţionarea lor.

Oraşul Cugir, după cum am precizat în primele paragrafe, are un potenţial de creştere a

animalelor foarte ridicat prin prisma zonei montane, a păşunilor alpine întinse şi a fâneţelor

naturale care se întind pe o suprafaţă foarte mare. Acesta are în componenţă şase sate în zona de

munte, unde principala preocupare a locuitorilor este creşterea animalelor. În ceea ce priveşte

evoluţia efectivelor de animale, acestea au avut o fluctuaţie constantă cu un mic regres în

perioada 2010 – 2013. Se poate observa în tabelul de mai jos efectivele de animale pentru

fiecare localitate în parte: Localități

comp. Efectivele de Bovine Efectivele de Ovine Efectivele de Porcine

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 Cugir 385 355 363 350 1855 1192 1347 1302 158 199 214 171

Vinerea 142 109 118 99 972 968 1831 1830 218 213 201 199 Bocşitura 35 40 43 34 40 40 - - 15 18 19 15 Bucuru 341 247 254 256 1658 1285 1013 986 104 68 59 66 Călene 215 159 158 150 672 946 1119 1068 77 57 34 36 Feţeni 92 90 88 90 99 101 91 74 30 35 35 36

Goasele 86 91 98 95 500 547 560 501 20 30 38 28 Mugeşti 238 176 194 188 1574 1381 1441 1263 73 64 69 70

Tabel Nr. 1 – Efectivele de animale la nivelul oraşului Cugir

În ceea ce priveşte evoluţia producţiei de lapte şi carne, acestea se regăsesc în tabelul de

mai jos pe fiecare an în parte:

Localități comp.

Productia lapte de Bovine

Productia lapte de Ovine

Productia carne de Porcine

2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 Cugir 7200 6700 7275 1401 704 914 15 16 12

Vinerea 2350 1825 2200 765 680 1125 11 11 12 Bocşitura 500 500 480 31 31 - 2 1 1 Bucuru 4880 3300 3700 1112 728 582 4 4 4 Călene 2800 2160 2260 438 528 729 3 4 4 Feţeni 1800 1240 1140 63 58 49 2 1 2

Goasele 1200 1240 1440 405 351 360 1 3 2 Mugeşti 3160 2520 2820 1100 849 899 3 4 4

Tabel Nr. 2 – Producţia animalieră declarată la nivelul oraşului Cugir


103

Pădurile aflate în raza administrativă a oraşului Cugir ocupă o suprafaţă de 24621 ha

reprezentând 66% din întinderea teritoriului. Acest procent, comparat cu indicele mediu de

împădurire pe ţară, care este de cca. 27%, evidenţiază importanţa sectorului silvic în ansamblul

economico-social al oraşului.

După reconstituirea dreptului de proprietate în anul 2002, în baza legii 1/2000, în anul

2004 s-a înfiinţat la nivelul Consiliului Local Cugir, Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A.

Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A. s-a înfiinţat prin Hotărârea nr.7/29.01.2004 şi

funcţionează în baza ,,Autorizaţiei de funcţionare nr.66/04.03.2004” emisă de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, începând cu data de 01.05.2004, fiind constituit pe

suprafaţa Consiliului Local Cugir 4466,2 ha.

În temeiul legii 247/2005 s-au retrocedat în proprietatea oraşului Cugir încă 328 ha

pădure, 50 ha pepiniere-plantaj Vinerea 11,2 ha suprafaţă cu drumuri forestiere şi cantoane

silvice.

Din suprafaţa totală de 24621 ha fond forestier din raza administrativă a oraşului Cugir,

suprafaţa acoperită cu pădure este de 24375 ha, indicele de acoperire (utilizare) fiind de 99 %.

Din acestea, 11571 (47 %) sunt acoperite cu răşinoase (Molid 85%, Brad. 5%, Div. Răşinoase

10%), restul 13050 ha (56%) reprezentând foioasele (Fag 70%, Gorun 20%, Div. Tari 10%).

Recoltarea masei lemnoase se face de pe o suprafaţă de 12845 ha, restul de 11776 ha

fiind cu funcţii speciale de protecţie a terenurilor cu pantă mare, expuse la eroziune şi a

terenurilor din jurul lacurilor de acumulare.

Din pădurile proprietate a oraşului Cugir recoltarea masei lemnoase se face de pe o

suprafaţă de 3468 ha, restul de 1326 ha fiind cu funcţii speciale de protecţie, volumul recoltat

anual fiind de 15382 mc.

În prezent, la nivelul exploataţilor forestiere de pe raza teriorială a oraşului Cugir

exploatarea masei lemnoase se face prin societăţi specializate. Pentru recoltarea produselor

provenite din valorificarea masei lemnoase şi a produselor accesorii din pădurile de pe raza

oraşului Cugir, s-a construit o reţea de drumuri forestiere care a asigurat accesibilitatea unor

noi bazinete forestiere. Proiectul “Accesibilizarea fondului forestier şi protectia mediului,

prin construirea infrastructurii de transport, la O.S. Sâpcea, Cugir, judeţul Alba” a fost

derulat prin Măsura 125 în valoare de 6.430.194 lei şi a avut ca obiective modernizarea

următoarelor drumuri:


104

D.F.Piciorul Neamţului L=5,2km

D.F.Preluca-Comarnici L=1,2km

D.F.Valea Groşi L=1,6km

D.F.Râul Mic-Bucuru L=5,6km

D.F. Brǎdet L=0,4 Km

D.F. Vinerea- Archiş L=1,5 Km

D.F. Afinet L=1,8 Km

Scosul şi apropiatul masei lemnoase la drumurile forestiere s-a făcut cu preponderenţă cu

mijloace mecanice (tractoare şi funiculare) şi într-o mai mică măsură cu animale de tracţiune şi au

constituit materie primă pentru firmele cu profil din Cugir dar şi pentru gigantul S.C.

Holzindustrie Schweighofer S.R.L. din Sebeş sau chiar în localităţi mai îndepărtate.

Administrarea pădurilor se face în regim silvic, conform legislaţiei general valabile în

silvicultură, conform prevederilor amenajamentului silvic. Cota lemnoasă ce se poate exploata

anual este, conform amenajamentelor silvice ale O.S.Cugir şi O.S. Sâpcea Cugir R.A., de 70 mii

mc şi constituie sursa principală de venituri.

De asemenea, în cadrul pepinierelor din cadrul O.S. Sâpcea Cugir R.A se produc puieţi

forestieri şi ornamentali din specii de foioase şi răşinoase pentru a avea în oraşul Cugir

adevărate raze de verdeaţă în beneficiul generaţiilor actuale şi viitoare.

În cadrul domeniului agricol, toamna anului 2012 a fost de referinţă, administraţia

publică locală în parteneriat cu Asociaţia Crescătorilor de Animale au inaugurat noul Târg de

animale, continuând o tradiţie care a fost întreruptă opt ani. Acesta este organizat sub forma unui

complex cu spaţii amenajate pentru comercializarea cerealelor şi animalelor şi este localizat la

intrarea în oraş, în zona serelor. A fost construit de către Asociaţia Crescătorilor de Animale pe

un teren de pe strada Serelor, de la intrare în oraş, unde, cu ani în urmă, se aflau serele fabricii.

Târgul este doar o parte a unei investiţii mult mai ample pe care asociaţia a iniţiat-o, iar primăria

a sprijinit-o şi care mai cuprinde: abator de capacitate mică, sediul asociaţiei, garaj de utilaje

agricole, atelier de reparaţii a acestor utilaje. Fermierii vor avea acces la toate serviciile de care

au nevoie iar investiţia va rezolva majoritatea problemelor de care se loveau până acum

crescătorii de animale.

Investiţia a fost posibilă după ce Primăria a propus asociaţiei să preia păşunile oraşului în

administrare. Efectuând în regie proprie majoritatea lucrărilor de întreţinere, ACA a reuşit să


105

facă economii considerabile care au fost folosite pentru diferite investiţii, printre care şi târgul de

animale.

În cursul anului 2013, prin intermediul proiectului “Incluziune socială și pe piața muncii

prin întreprinderi sociale” la Cugir a fost construit un solariu, în care elevii vor putea face

practică în domeniul agricol. Primăria orașului Cugir a furnizat terenul pe care s-a ridicat acest

solariu, astfel încât să se înceapă construirea lor.

Banii pentru construirea acestei sere vin din bugetul proiectului implementat deja de

aproape doi ani și jumătate în Cugir și Vinerea, prin intermediul Centrului comunitar resursă de

la Vinerea. Proiectul a fost realizat la inițiativa Consiliului Județean Alba, în luna mai 2011, în

parteneriat cu Consiliul local Cugir, „Die Querdenker”, “Civitas” “Structura Consulting Group”

și ”CFCECAS”.

În concluzie obiectivele generale propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol în

perioada 2014 – 2020 sunt: creşterea competitivităţii agriculturii, gestionarea durabilă a

resurselor naturale, dezvoltarea teritorială echilibrată.

În concordanţă cu acestea intervin şi elemente de noutate care pot constitui un punct de

plecare în dezvoltarea agricolă şi silvică propusă pentru arealul teritorial al oraşului Cugir.

Aceste elemente de noutate sunt:

Posibilitatea introducerii de subprograme tematice (tinerii fermieri, fermele mici,

zonele montane, lanţurile scurte de aprovizionare);

Abordare orientatǎ spre fermele mici şi tinerii fermieri;

Promovarea parteneriatelor şi a cooperării (promovarea sprijinului către forme

asociative);

Incurajarea proiectelor care integrează activităţi agricole şi non-agricole;

Extinderea tipurilor de potenţiali beneficiari pe domeniul non-agricol, care pe lângă

micro-întreprinderi va include şi întreprinderi mici;

Limitarea beneficiarilor din domeniul agricol, la micro-întreprinderi, întreprinderi mici

şi mijlocii;

Extinderea ariei de eligibilitate (oraşul Cugir fiind deficitar la depunerea proiectelor pe

domeniul agricol prin prisma teritoriului care se află în zona urbană şi care nu

îndeplineşte condiţiile de eligibilitate).


106


La nivelul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare se poate constata cǎ numărul

efectivelor de animale se menţine la un nivel constant, cu precizarea că în anul 2013 numărul

acestora a înregistrat o mică scădere atât la bovine, ovine cât şi porcine, după cum se poate

observa în Graficul Nr. 25 de mai jos:

Grafic Nr.25 Număr efectiv de animale

La nivel de producţie nu există modificări spectaculoase, ținând cont de efectivul de

animale care a rămas aproximativ constant și cantitatea de producție declarată, putem observa

acelaşi nivel al producţiei animaliere în concordanţă cu efectivele existente.

Grafic Nr.26 Producția animalieră declarată


107

Scăderea producţiei la cereale pentru anul 2013 se datorează în mare parte principalului

producător Societatea Agricolă Vinereana, care a concesionat terenurile pe care le exploata la o

asociaţie din altă localitate care nu aparţine de teritoriul administrativ al oraşului Cugir. O altă

cauză a scăderii producţiei este lipsa surselor de apă şi a irigaţiilor care pot influenţa decisiv

producţia.

Grafic Nr.27 Producția animalieră declarată

2.5.3 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Fondul forestier – pădurile, vegetaţiile

forestiere şi fondul cinegetic – reprezintă

una din cele mai puternice resurse din

zona administrativă a oraşului Cugir;

Suprafaţa mare de teren agricol dispusă

pe teritoriul oraşului Cugir, soluri fertile,

potenţial agricol;

Potenţial piscicol pentru zona montană;

Condiţii favorabile pentru practicarea

vânătorii;

Probleme demografice;

Infrastructură deficitară, drumuri

forestiere greu accesibile;

Nu există trasee turistice promovate

pentru practicarea activității de

vânătoare;

Reticenţa crescută privind asocierile de

ferme;

Nivelul mediu al producţiei agricole

datorită dotării necorespunzătoare cu


108

Potențial ridicat de exploatare a lemnului

pe cele două râuri Râul Mic și Râul Mare,

precum și Munții Șurianu;

Realizarea drumului forestier de pe

Drăgana – 7 drumuri forestiere;

utilaje agricole și lipsa unor tehnici

moderne standardizate de lucrări

agricole;

Inexistența sistemelor de irigații;


Adoptarea unor măsuri de extindere a

fondului forestier prin împăduriri, ce

conduc la diminuarea efectelor

deşertificării, degradării terenurilor

agricole, eroziunii eoliene şi pluviale;

Asocierea producătorilor din agricultură;

Valorificarea forţei de muncă active prin

asigurarea unui proces continuu de

informare şi dezvoltare profesională în

domeniul agricol;

Dezvoltarea agriculturii ecologice;

Concurenţa crescută a produselor de

import;

Insuficiența valorificării şi promovării

produselor agricole tradiţionale;

Lacunele legislative şi administrative

privind asocierea fermierilor;

Dotarea necorespunzătoare cu utilaje

performante și lipsa de know-how în

domeniul agricol;


Direcții strategice

Întrucât agricultura este

percepută drept un sector aflat în

declin, în special, legumicultura,

apicultura şi piscicultura, se impun

măsuri pentru revigorarea acesteia.

În urma analizei SWOT

efectuate se propun următoarele

direcţii strategice:

Direcţia strategică 1.

Gruparea micilor fermieri în asociaţii şi grupuri de producători, găsirea unor soluţii pentru


109

sistemul de irigaţii, precum şi pentru reţeaua de depozitare şi desfacere a producţiei agricole.

Direcţia strategică 2. Modernizarea şi eficientizarea sistemului agricol trebuie realizate

concomitent cu încurajarea dezvoltării celorlalte sectoare (revigorarea industriei de reparaţii a

utilajelor agricole, dezvoltarea domeniului cercetării etc.), a serviciilor şi dezvoltării

antreprenoriale.

Nu în ultimul rând, se impune continuarea trecerii de la producţia agricolă primară la

industria agroalimentară (care se află într-un stadiu incipient, prin existenţa unor producători şi

procesatori importanţi la nivelul judeţului).

Direcţia strategică 3. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase şi

creşterea suprafeţei fondului forestier.


Agricultură și

silvicultură

Obiectivul general:

Dezvoltarea activităţilor agricole şi silvice în oraşul Cugir

1. Dezvoltarea infrastructurii de creştere a calităţii păşunilor

a) Întocmirea amenajamentului silvo-pastoral


Necesitatea întocmirii amenajamentului silvo-pastoral în vederea stabilirii de lucrări

tehnologice, pentru menţinerea şi refacerea continuă a covorului vegetal ierbos cu specii de

înaltă valoare furajeră, în condiţiile creşterii producţiei şi calităţii pajiştilor, precum şi a

asigurării bunăstării animalelor care păşunează.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.

Actori implicați: Asociația Crescătorilor de animale;


b) Aplicarea de îngrăşăminte şi supraînsămânţări pe suprafeţe


110


Identificarea suprafeţelor care necesită supraînsămânţări şi îngrăşăminte şi executarea

de lucrări aferente pentru acestea.

Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale;

Termen de implementare: Anual

c) Stabilirea regulamentului de funcţionare pentru curtea de obor de la Cugir


Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui

regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia.



d) Trasferul de la Asociaţiile crescătorilor de animale a dreptului de administrare a

păşunilor către crescătorii de animale


Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui

regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia.



2. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase

a) Dezvoltarea infrastructurii pe Râul Mare şi Râul Mic


Dezvoltarea infrastructurii drumului forestier Râul Mic – Prislop şi clarificarea situaţiei

juridice a drumului de pe Râul Mare şi modernizarea acestuia.

Responsabili: Ocolul Silvic de Stat și Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.


b) Amenajarea şi modernizarea cantoanelor de vănătoare în scopul valorificării turistice


Reabilitarea şi modernizarea cantoanelor de vânătoare şi valorificarea lor turistică,

trecerea în circuitul turistic şi folosirea lor ca pensiuni agroturistice.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A


111


c) Dezvoltarea şi accesibilizarea drumurilor forestiere Călene şi drumul de legătură pe

Valea Năsăpişte


Identificarea unuor surse de finanţare prin fonduri nerambursabile sau de la bugetul

local pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor forestiere spre Călene precum şi drumul de

legătură Valea Năsăpişte.



d) Identificarea unei suprafeţe mai mari de teren pentru schimb


Necesitatea identificării unei suprafeţe de teren pentru a face schimb în scopul de a

dezvolta anumite investiţii în zona de munte.

Responsabil: Biroul Administrație Domeniul Public;


3. Creşterea suprafeţei fondului forestier

a) Continuarea dezvoltării unor specii ornamentale în pepiniere având ca scop plantarea

acestora în oraş: Buxus, Ienupăr, Thuja, Chamaecparis


Identificarea necesităţii de a cultiva specii ornamentale pentru plantarea acestora în

oraş şi în spaţiile care vor fii reabilitate de către autorităţiile locale (pieţe, parcuri, curţiile

şcolilor, alei pietonale etc.)

Responsabili: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat;


b) Dezvoltarea, producerea şi creşterea continuă a numărului de puieţi din pepinierele

ocolului silvic pentru fondul forestier


Dezvoltarea şi producerea continuă de puieţi în vederea populării zonelor defrişate şi

valorificării puieţilor prin comercializarea acestora.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat;


112


c) Împădurirea zonelor degradate (Ghergheleu, Pleșa, Răzoare)


Necesitatea plantării de puiet şi împădurirea zonelor care au fost şi sunt degradate în

vederea reconstituirii cadrului natural şi antropic.


Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A


4. Dezvoltarea potențialului agricol al orașului Cugir

a) Actualizarea permanentă a registrului fermelor


Necesitatea actualizării datelor cu privire la registrul fermelor.

Responsabil: Compartiment Registrul Agricol, Fond Funciar;


b) Reabilitarea și punerea în funcțiune a canalului Morii pentru irigarea terenului de la

Vinerea


Necesitatea reabilitării canalului Morii pentru a dezvolta posibilitatea unei irigări

eficiente a terenurilor agricole din localitatea Vinerea.



c) Valorificarea terenurilor terasate de la Vinerea


Dezvoltarea zonei agricole din localitatea Vinerea prin valorificarea terenurilor terasate

din localitate.

Responsabil: Biroul Agricol;


d) Inființarea de perdele forestiere în vederea asigurării unei producţii agricole de calitate,

corespunzătoare


113


Necesitatea înfiinţării unor perdele forestiere în zona agricolă Vinerea şi Cugir, între

drumul care face accesul în localitate şi terenul agricol în vederea protejării acestuia.

Responsabil: Biroul Administrația Domeniul Public;

Actori implicați: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A



114

2.6 Turism și tineret


Viziunea acestui domeniu de dezvoltare este transformarea Cugirului într-o destinaţie

turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor

Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2020 şi realizarea unei

dezvoltǎri durabile, din punct de vedere al mediului, a sectorului turistic într-un ritm de

dezvoltare superior altor destinaţii turistice din România.

Crearea unui turism durabil în Oraşul Cugir presupune dezvoltarea tuturor formelor de

turism practicabile, dar şi a managementului şi marketingului turistic care să ţină cont de

integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor

naturale şi culturale şi pentru generaţiile care vor urma.

Orașul Cugir beneficiază de avantajul de a avea o poziție geografică privilegiată datorită

obiectivelor naturale, istorice și economice, în mod special datorită Munților Șureanu. Cugirul

constituie un punct important de convergență a drumurilor turistice din Munții Șureanu - Traseul

Cugir - Moara Turcului - Între Ape - Curmătura Prisaca - Poarta Raiului - Cabana Șureanu.

Fondul turistic al Cugirului este constituit în marea majoritate de obiective turistice

naturale, respectiv Munţii Şureanu. Aceştia sunt lipsiţi de creste zvelte şi de cursuri glaciare, însă

au suprafeţe de eroziune extinse. Glaciaţiunea cuaternară, chiar dacă nu a avut aceeaşi extensiune

ca în Făgăraş sau Retezat, a lăsat totuşi urme vizibile care constituie o categorie de obiective

turistice de puternică atracţie.

Masivul permite parcurgerea, începând cu oraşul Cugir până la cabana Şureanu, pe o

distanţă de aproximativ 60 de km, a tuturor etajelor de vegetaţie de foioase până la golul alpin.

Teritoriul muntos al Cugirului posedă un număr mare de izvoare şi este străbătut de râuri

montane. Toate acestea duc către două râuri din zonǎ: Râul Cugirul Mare şi Râul Cugirul Mic,

care au confluenţa la partea de sud a oraşului, unde se formează Râul Cugir.

Totodată, Munții Șureanu dețin de o rețea densă de trasee turistice, oferind secvențe

pitorești ale cadrului natural și urme de străveche locuire a acestui ținut. Pentru zona Cugirului

din Munţii Şureanu există un număr de 14 trasee turistice:


115

1. Cugir - Mănăstirea Călene (prin Cartierul Cindeni)

Nemarcat

Durata: 1 oră

Distanţa: 4 km

Posibilităţi de cazare: pensiunile agroturistice din Călene

2. Cugir - Valea Guşerii - Călene - Mănăstirea Afteia (Plăişor)

Nemarcat

Durată: aproximativ 3 ore

Posibilitate de cazare: pensiunile agroturistice din Călene.

3.Cugir - Moara Turcului - Canciu (varianta: Canciu)

4. Prisaca - Luncile Prigoanei (varianta: Poarta Raiului - Cabana Şurianu).

Marcaj: triunghiul roşu (slab)

Durata: 11 ore

Distanţă: 52 km (Traseul este pe drum forestier, ridicând oarecare probleme în zona Canciu-

Cârpa)

Posibilităţi de cazare : Cabana Mistreţul, Ocolul Silvic Canciu - punctul alimentar Canciu,

Cantonul Cârpa, Cabana Poarta, Raiului, Cabana Şurianu.

5. Cugir - Rândunica - Arieş - Cabana Prislop

Marcaj: Punct roşu (slab)

Durata: 7 ore

Distanţă: 22 km (Traseul este pe drum forestier)

Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop

6. Cugir - Prihodişte - Tomnatic - Vf. Plăvaia - Cabana Prislop

Marcaj: triunghi roşu

Durata: 3-4 ore

Distanţa: 15 km (Pentru acest traseu există şi variantă pentru maşini 4x4: Cugir - Valea

Prihodiştei - Frăsânei - Prislop)

Posibilităţi de cazare: la casele mărginenilor din Frăsânei şi la Cabana Prislop

7. Cugir - Rândunica - Bucuru - Bocşitură - Răchita - Moliviş - Groşi - Năsâpişte - Bătrâna

- Şinca

Marcaj: punct roşu (slab)


116

Durata: 7-8- ore

Distanţa: 29 km (Traseul este convenabil în drumul spre cetăţile dacice: Şinca, Cabana Steaua

Mare, Godeanu, Mucel, Sarmisegetuza. Totodată traseul se poate continua prin Dealul Negru,

Pârva la Cabana Şurianu)

Posibilităţi de cazare: Cele 5 pernsiuni agroturistice din Bucuru, pensiunea Ioaneş din Bocşitură,

cabana Năsâpişte

8. Şaua Şinca - Cabana Steaua Mare - Vf. Godeanu - Sarmisegetuza - Grădişte - Cabana

Costeşti

Nemarcat

Durata: 7-8 ore

Distanţa: 30 km (Traseul constituie principala ieşire spre Sarmisegetuza dar şi spre Cabana

Feţele Albe).

Posibilităţi de cazare: casele din satul Grădişte, cabana şi tabăra şcolară Costeşti.

9. Cabana Prislop - Cantonul Alunul - Dealul Zebru - Godeanu - Muncel - Sarmisegetuza

Nemarcat

Duratp: 5 ore (O parte din traseu se desfăşoară pe drum forestier).

Există şi o variantă de ieşire din Râul Alunului în satul Măgureni şi de aici la Muncel

Sarmisegetuza.

Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop şi casele mărginenilor din Măgureni

10. Cabana Prislop - Lupşa - Scârna - Şinca - Dealul Negru - Pârva - Curmătura Şurianu -

Cabana Şurianu

Marcaj: triunghi şi punct roşu

Durata: 7-8 ore

Distanţa: 28 km (Acesta este principalul traseu de creastă din masivul Şurianu, el continuându-se

peste Vf. lui Pătru - Tărtărău - Obârşia Lotrului. Inconvenientul acestui traseu este că în zona

Cabana Prislop - cabana Şurianu, nu există nici o posibilitate de cazare).

11. Cugir - Arieşul - Tăul Lupşii - Steaua - Vf.Tâmpu - Culmea Maleia - Vf.Rudii - Poiana

Omului - Târşa - Leurdana - Cetatea Blidaru - cabana Costeşti

Nemarcat

Durata: 18 - 20 ore

Distanţa: 68 lm (Traseul se desfăşoară până în apropierea Vf.Steaua pe drum forestier)


117

Posibilităţile de cazare sunt reduse. Eventual se poate face o abatere la "Tăul Lupşii" pentru a

înnopta la Cabana Năsâpişte. Pentru ziua a doua se poate campa la casele mărginenilor din Târşa

şi apoi la cabana sau tabăra Costeşti.

12. Cugir - Valea Dăii - Romoşel - Ciungu Mare - cu variante:

Ciungu Mare - Tomnatic - Plăvaia - Cabana Prislop;

Ciungu Mare - Valea Sibişelului - Pârâul Gliva - Măgureni - Muncel – Sarmisegetuza;

Ciungu Mare - Sibişel - Râuşor - Căpăţâna - Prisaca - cabana Costeşti;

(Traseele sunt nemarcate, desfăşurâmdu-se în principal pe drumuri forestiere)

Posibilităţi de cazare: la case particulare în Romoşel, Ciungu Mare, Măgura, tabăra şi Cabana

Costeşti.

13. Mănăstirea Afteia (Plăişor) - Mugeşti - Hîlmu - Recea - Cărări

Nemarcat

Durata: 6-7 ore

(Traseul are şi o variantă pe drum forestier accesibil pentru maşini 4x4 pe perioada de vară)

14. Mănăstirea Plăişor - Purcăreţ - Dealul Mănăilă - Dealul Lung - Cărări.

Din acest punct traseul se continuă spre Măgura - Curmături - Mănăstirea Ţeţ - Canciu

sau pe o altă variantă spre Şurianu.

Prima variantă presupune străbaterea satului Mugeşti, mai ales a poienilor Recea pline de

case, realizate în locul colibelor, specifice obiceiului mărginenilor "la colibe" (când păstorii se

deplasau la fâneţe" pentru cosit şi pregătirea fânului, perioadă în care se locuia în colibe).

Posibilităţi de cazare: cele două pensiuni agroturistice din Mugeşti.

În zona muntoasă (5-12 km de Cugir) sunt situate satele de munte: Bocşitura, Bucuru,

Calene, Feţeni, Goasele şi Mugeşti, locuite de crescători de animale, cu structuri şi obiceiuri

tradiţionale româneşti dintre cele mai autentice. În casele acestora pot fi cazaţi turişti cu

preferinţe diverse. Aceasta zonă face parte din Mărginimea Cugirului, locuitorii acestor sate au

ca principală preocupare păstoritul.

În Cugir există vestigii arheologice cu o importanță semnificativă.

Dintre cele mai importante obiective turistice de pe raza orașului Cugir menționăm:

Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2km

Sălile muzeistice din Clubul Copiilor Cugir

Biserica "Sfânta Treime" din Cugir construită între anii 1806-1809


118

Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel "din Vinerea - 5 km

Iezerele glaciale Şureanu - 55 km

Mănăstirea "Fetiţa " din apropierea lacului de acumulare Oaşa - 60 km

Mănăstirea "Călene", aflându-se în satul cu acelaşi nume - 5 km

Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic Cugir

Apeductul "Wasser Leine" construit în 1906 de germani şi italieni

Turnul de apă, proaspăt renovat

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru - 60 km

Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 - cartier Scăunel.

Conform datelor oficiale de pe http://www.mdrt.ro, site-ul Ministerului Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice, lista unităților de cazare acreditate la nivelul orașului Cugir

cu numărul de stele este:

Tip unitate Nume unitate Categorie Număr spații Număr locuri

PENSIUNE TURISTICĂ

CASA UMC

3 STELE

8

11

HOTEL DRĂGANA 2 STELE 15 30

CABANĂ TURISTICĂ

PERLA 3 STELE 10 20

HOTEL PRESIDENT 2 STELE 13 29

Tabel Nr.3 – Unităţile de cazare acreditate

Numărul unităților de cazare la nivelul orașului este semnificativ mai mare (Pensiunea

Rad - Râul Mic Cugir – 30 locuri, Pensiunea Simi Robert - Râul Mic Cugir – 20 locuri,

Pensiunea Canciu – 30 locuri, Pensiunea Ina – 20 locuri, Pensiunea Poarta Raiului - Cugir, Râul

Mare – 20 locuri, Pensiunea Dronca, Casa "La Vasile", Cabana Fără Gânduri, iar pentru zona

montană cabanele turistice Prislop, Şureanu, Oaşa şi Mistreţu.)

În anul 2013 promovarea este unul dintre principalii actori ai dezvoltării turistice, iar prin

intermediul acestei strategii se propune dezvoltarea în acest domeniu.

Din păcate la o simplă căutare online (http://www.infopensiuni.ro/cazare-cugir/#, sau alte

site-uri de specialitate), cel mai modern și util mod de documentare în zilele noastre, doar două

dintre unitățile menționate mai sus se regăsesc.

http://www.mdrt.ro/

http://www.infopensiuni.ro/cazare-cugir/


119

Modernizarea infrastructurii către principalele obiective turistice ar trebui să fie

completată cu un plan de dezvoltare la nivel local și cu crearea unui brand al orașului Cugir.

Oferindu-i orașului Cugir un brand, un design, o identitate, practic îl vom diferenția de alte orașe

oarecum asemănătoare din România, câștigând mai mulți turiști, deci mai multe venituri atât la

bugetul local cât și locuitorilor orașului. Beneficiile unui brand de oraș sunt: reputația, încrederea

și recunoașterea în rândul turiștilor sau a potențialilor investitori pentru orașul Cugir.

În Cugir există o serie de evenimente care au devenit, datorită organizării anuale, parte

din tradiţia locală a orașului. Cel mai important eveniment de acest gen – şi cel care dispune de

cel mai ridicat nivel de notorietate în rândul localnicilor și a turiştilor – este reprezentat de

Toamna Cugireană. Este cel mai important eveniment al oraşului Cugir, la care toţi locuitorii

participă nu doar cu bucurie, ci şi cu mândrie. Acest festival scoate în evidenţă tot ceea ce

comunitatea are mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri locale, până la artă şi industrie. Această etalare

a valorilor face din "Toamna Cugireană" un eveniment nu doar reprezentativ, ci şi unic pentru

oraşul Cugir care poate aduce beneficii de ordin economic prin promovarea în rândul turiștilor.

În luna august a fiecarui an, în "Poiana cu Goruni", are loc "Festivalul național de

dansuri și tradiţii populare - Cugir" care conduce la creșterea notorietății și la dezvoltarea

turismului în zonă, doar printr-o promovare eficientă și bine planificată.

Politica în domeniul tineretului în România a devenit o componentă a Programului de

guvernare, înscriindu-se în acelaşi timp în contextul mai larg al procesului de aderare la

structurile europene. Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor

Guvernului/ locale cu nevoile/ problemele majore specifice tinerei generații, în scopul atingerii

unei dezvoltări social economice şi culturale durabile.

Tinerii şi nu numai, sunt sǎrbǎtoriţi anual, în luna mai, prin festivalul folk "Zilele

Tineretului", care are loc în zona Cabanei Mistreţul situatǎ pe Râul Mare Cugir.


120


Dezvoltarea insuficientă a turismului este reflectatǎ și prin insuficienta promovare pe

principlalele pagini de specialitate (Booking.com, viaRomânia.ro, Turisminfo.ro, infoturism.ro,

InfoPensiuni.ro, lapensiuni.ro, cazare turist, agoda.ro, Plecat.ro, carta.ro, Holario.ro). Principala

caracteristică pentru care informarea online atrage tot mai multi turiști este economia de timp, un

procent de 80,82% din numărul turiștilor susțin ca îți aleg destinațiile de pe internet.

În graficul de mai sus putem să observăm numărul de prezențe pe aceste site-uri a

principalelor unități de cazare, care este foarte mic. Promovarea în mediul online este imperios

necesară pentru dezvoltarea turismului în zonă.

2.6.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe Zonă cu potențial turistic ridicat

(Munţii Şurianu, Castelul de Apă,

Cetatea dacică de pământ, zona Râul

Mic și Râul Mare etc.);

Orașul Cugir dispune de vestigii

istorice importante;

Participarea la ”Festivalul Cetăților

Dacice” organizat de consiliul Județean

Promovarea insuficientă a potenţialului

turistic al orașului Cugir, accesul dificil la

informaţie şi la produsul turistic;

Lipsa unui organism instituţional

specializat, cu atribuţii de promovare a

turismului local şi cu rol integrator;

Lipsa unui punct de informare turistică a

zonei și a orașului Cugir în limba română


121

Alba în fiecare an, motiv de promovare;

Organizarea unor festivaluri cunoscute

(Toamna Cugireană, Festivalul de la

Vinerea), care pot fi o carte de vizită în

dezvoltarea turistică;

Gama diversificată de activități

sportive care pot fi practicate;

Forță de muncă tânără bine educată

/instruită, care ar putea aduce

îmbunătățiri comunității locale prin

implicarea activă;

Ansamblurile folclorice ale orașului

Cugir și localitatea Vinerea (dansuri,

interpreți, călușarii) sunt constituite în

mare majoritate din tineri cu mare

potential care pot dezvolta turismul

cultural al zonei;

și limba engleză amplasat în oraș;

Inexistența unor panouri de informare

turistică referitor la obiectivele turitice și

traseele turistice din zonă;

Lipsa unui ghid turistic, a unei broșuri și

a pliantelor de informare referitor la

potențialul turistic al orașului și a zonelor

adiacente acestuia;

Drumuri de acces montane greu

accesibile;

Infrastructura de cazare şi servicii aferente

slab dezvoltată:

Serviciile conexe turismului (ghizi,

închirieri echipamente etc.) aproape

inexistente şi insuficient dezvoltate;

Investiţiile reduse realizate în turism;

Lipsa organizării profesioniste a

circuitelor turistice și a unui plan de

marketing turistic pe termen lung;

Lipsa unor parteneriate cu agenții de

turism sau tour operatori din prisma

infrastructurii turistice inexistente;

Intensitatea fluxului migratoriu al tinerilor

spre exterior este în creștere;

Situația locativă a tinerilor este precară;

Lipsa măsurilor și spijinul financiar pentru

satisfacerea cerințelor tineretului;

Insuficienta amenajare a zonelor pentru

petrecerea timpului liber (ştrand, terenuri

sportive etc.)

Rata ridicată a şomajului în rândul


122

tinerilor, cu tendințe de cronicizare

(accentuare);

Spiritul antreprenorial al tinerilor – slab

conturat datorită lipsei resurselor

financiare și a unor ONG-uri care să

promoveze activităţi în acest scop;

Necorelarea pregătirii tinerilor cu cerințele

reale ale pieței muncii din Cugir;

Cheltuieli publice mai reduse pentru

educație în ultimii ani comparativ cu

alte țări;


Exploatarea traseelor turistice montane

pentru trekking, mountain bike și chiar

off road;

Dezvoltarea turismului autentic prin

valorificarea resurselor și mesteșugurilor

tradiționale ale ciobanilor de la stânele

din Sâpcea, Groşi şi Preluca, Răchita;

O valorificare mai eficientă a resurselor

locale: păduri, izvoare, iazuri, lacuri de

acumulare (Canciu, Râul Mare, Râul

Mic) monumente naturale şi culturale

(cetatea Dacică neexploatată) etc;

Organizarea ”Festivalului Cetăților

Dacice” și în orașul Cugir, atragerea

turiștilor în zonă, marketing turistic al

potențialului zonei;

Potențialul cultural (Ansamblul de

dansuri populare, Călușerii de la

Vinerea, interpreți, obiceiuri specifice

Inexistența unor organizații de voluntariat

în rândul tinerilor din orașul Cugir care să

promoveze turismul și alte activități

motivante pentri tineretul Cugirean;

Practicarea unui turism necontrolat cu

posibilitate de afectare a cadrului natural

şi antropic;

Exodul forţei de muncă calificate din

turism şi fluctuaţia personalului;

Declin demografic și îmbătrânire a

populației pe termen lung;

Consumul de alcool, droguri şi fumatul

sunt viciile la care sunt expuşi cel mai

mult tinerii;

Apariția atitudinilor demotivante,

demobilizatoare datorită percepției

tinerilor privind diferențele nejustificate

ale veniturilor;

Diminuarea interesului tinerilor pentru


123

zonei, porturile populare) trebuie

exploatat la maxim;

Valorificarea la maxim a tradițiilor şi

culturii şi promovarea internațională a

acestora prin festivalurile la care se

participă;

Fonduri europene disponibile pentru

realizarea de proiecte în turism,

finanțări pentru ecoturism și pensiuni

etc.

Aplicarea pentru programe şi granturi

de sprijinire şi dezvoltare a culturii şi

tradițiilor;

Atragerea de investitori de mare

anvergură în turism;

Valorificare intensivă a resursei

reprezentate de tineri;

Fonduri nerambursabile pentru tinerii

intreprinzǎtori;

Oferte culturale diversificate şi

accesibile tinerilor;

Valorificarea experienței şi potențialului

existent, diversificarea şi îmbunătățirea

serviciilor sportive pentru tineri;

Preocuparea instituțiilor abilitate și a

ONG-urilor pentru polivalența formării

profesionale în rândul tinerilor cugireni;

Accesul îmbunătățit la sistemul de

informare referitor la sursele de

finanțare ale U.E., în ceea ce priveşte

programele pentru tineret;

cultură, artă, tradiții;

Uşurința cu care tinerii adoptă valorile

aşa‐zis „occidentale” şi renunță la cele

autohtone;

Necorelarea pieței educației cu piața

muncii conduce la alimentarea şomajului

precum şi la apariția comportamentelor

deviante şi delicvente ale tinerilor;

Resurse insuficiente alocate de

autoritățile locale și comunitatea cugireană

pentru dezvoltarea sectorului de turism și

tineret;


124

Implicarea instituțiilor/ organizațiilor în

combaterea fenomenelor deviante şi

delincvențe prin programe specifice de

informare, educație şi prevenție;



Strategia de dezvoltare a turismului are ca scopuri principale promovarea Oraşului Cugir

prin turism, dezvoltarea economică a acestuia prin maximizarea potenţialului sectorului turistic,

care va ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi oferirea unor posibilităţi noi de petrecerea a

timpului liber, de agreement,

pentru locuitorii oraşului Cugir şi

pentru turişti.

Direcţia strategică 1.

Dezvoltarea infrastructurii

turistice la nivelul oraşului Cugir

pentru a pune în valoare

potenţialul turistic existent, atât în

zona montană a Cugirului, cât şi la nivelul urban.

Direcţia strategică 2. Stabilirea unor campanii de promovare a obiectivelor turistice şi

evenimentelor cultural artistice din zona Cugir în vederea cunoaşterii potenţialului zonei atât la

nivel naţional cât şi internaţional.

Direcţia strategică 3. Stabilirea unor direcţii strategice şi campanii de marketing pentru

promovarea formelor de turism, care ar putea creşte potenţialul zonei: tursimul de week-end şi de

scurtă durată, turismul de evenimente, turismul cultural şi religios.

Direcţia strategică 4. Încurajarea spiritului participativ şi iniţiativelor cu caracter

antreprenorial în rândul tinerilor, precum şi implicarea acestora în mediul asociativ, crearea de

condiţii propice pentru elevi, în vederea executării unor stagii de practică în cadrul companiilor


125

locale.

Direcţia strategică 5. Implicarea autoriţăţilor locale în sprijinirea, dezvoltarea şi

diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret, precum şi sprijinirea ONG-

urilor pentru derularea de activităţi cu caracter educaţional non – formal.


Turism şi tineret Obiectivul general:

Dezvoltarea sectorului turistic în zona oraşului Cugir

1. Promovarea potenţialului turistic al zonei

a) Înfiinţarea unui punct de informare turistică în centrul oraşului în limba română şi

engleză şi crearea unei baze de date completă referitoare la oferta turistică


Identificarea unui spaţiu pentru înfiinţarea unui punct de informare turistică care să

poată oferi informaţii referitore la potenţialul turistic al oraşului Cugir, precum şi a zonei

învecinate aparţinătoare acestuia. Punctul de informare turistică va trebui să ofere informaţii

atât în limba română cât şi în limba engleză publicului, agențiilor de turism etc;

Punctul de informare turistică va desfăşura activități de marketing și promovare,

publicitate, PR, cercetare, dezvoltarea turismului durabil;

Totodată, se impune crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date privind oferta

turistică din orașul Cugir şi proximităţi Vinerea, Râul Mic, Râul Mare, Munții Șurianu (bază

turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilităţi de agrement).


Termen de realizare: 2016

b) Amplasarea unui panou de informare la Şibot, privind potenţialul turistic al zonei Cugir


Promovarea potenţialului turistic al zonei Cugir prin amplasarea unui panou de

informare turistică la intersecţia cu Drumul Naţional 7 sau E 68, un drum cu circulaţie intenseǎ




126

c) Dezvoltarea brandului de oraș al Cugirului și a unui web site ”Visit Cugir”


Cum am precizat în cadrul strategic, Cugirul are nevoie de un brand al orașului care să

fie promovat peste tot, de asemenea și o platformă online sau site (ex: VisitCugir.ro), unde să

existe ghid de turism online pentru călători, broșuri de informare actualizate pentru clienții

online precum și sisteme de rezervare online și link-uri utile către website–turile altor parteneri

din turism.

Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;

Termen de realizare: 2018

d) Editarea unui ghid turistic al oraşului Cugir precum şi tipărirea de materiale

promoţionale cu oraşul Cugir


Necesitatea şi importanţa elaborării unui ghid turistic al oraşului Cugir în care să fie

prezentat fiecare obiectiv turistic, cu istorie, poziţionare, date despre obiectiv, căi de acces, etc.

Ghidul turistic trebuie să conţină toate unităţile de cazare din oraş, cu nr. de margarete,

stele, nr. de locuri, date de contact. De asemenea foarte important traseele turistice montane de

mountain bike, trekking, off-road şi Munţii Şurianu cu obiectivele de vizitat.

Editarea unor materiale promoţionale: hărți, broşuri, pliante cu informaţii, flayere,

ilustrate, magneţi şi alte materiale publicitare, care să scoată în evidenţă potenţialul turistic al

oraşului Cugir. Acestea pot fi împărțite la diverse evenimente culturale desfășurate în

localitatea Cugir, în județ, în ţară sau chiar extern.

Crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente turistice și culturale

din zona Cugir, în locațiile turistice, infochioșcuri, pe internet, la târgurile de turism și la

reprezentanțele de tursim din țară și străinătate.



2. Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona orașului Cugir

a) Realizarea marcajelor turistice pe traseele montane și spre zonele de agrement


127


Realizarea traseelor montane, marcarea corespunzătoare a acestora, precum și

identificarea unor trasee noi (traseu de off-road pe Râul Mare, Râul Mic și Munții Șureanu;

traseu de trekking și traseu de mountain bike pe aceleași locații; traseu pe lângă turnul de apă

și până la Cetatea Dacică de pământ)

Responsabili: Asociația de Ecologie şi turism Nǎsǎpişte, Administratorul Public;

Termen de implementare: 2016 b) Transformarea fostului depozit de armament de la Vinerea în parc de aventură și

identificarea altor locații;


Transformarea unor spaţii dezafectate (ex. fostul depozit de armament de la Vinerea) în

parcuri de aventură pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.

Identificarea altor locații pe Râul Mic și Râul Mare pentru astfel de investiții.


Termen de implementare: 2018 c) Amenajarea Cetății Dacice de pământ din Cugir


Identificarea unor surse de finanțare guvernamentale sau fonduri europene pentru

punerea în valoare a Cetății Dacice de la Cugir și promovarea acesteia în circuite turistice.


Termen de implementare: 2020 d) Dezvoltarea colecţiilor muzeistice prin transformarea unei case tradiţionale din

localitatea Vinerea în muzeu etnografic


Identificarea unei case tradiţionale în localitatea Vinerea şi transformarea acesteia în

muzeu, decorarea cu obiecte tradiţionale, straie tradiţionale şi porturi populare în vederea

dezvoltării conceptului de moştenire culturală şi includerea în circuitul turistic a acestui muzeu

etnografic.




128

e) Curăţarea și amenajarea în scopuri turistice a Barajului de pe Rîul Mic (Tăul lui Nilă

- Waserline)


Amenajarea Barajului de pe Râul Mic şi folosirea acestuia în scopuri turistice, fiind un

loc perfect de relaxare din apropierea oraşului Cugir şi foarte accesibil pentru populaţia locală.

Crearea unei infrastructuri specifice cu: bărci, hidrobiciclete, amenajarea de locuri

speciale pentru picnic, locuri de campare și camping, amenajarea de tiroliene și alte activități

de petrecere a timpului liber pentru comunitatea Cugireană dar și pentru turiști.


Termen de implementare: 2020 f) Amenajarea unor trasee de biciclete și role pe Wasserline– până la barajul de pe Râul

Mic respectiv pe Râul Mare până la cabana Perla


Amenajarea unor piste de biciclete și role până la barajul Waserline pe Râul Mic și

cabana Perla pe Râul Mare.



3. Dezvoltarea infrastructurii turistice montane

a) Amenajarea spaţiilor de cazare montane și utilizarea acestora în scop turistic - educativ


Modernizarea spațiilor de cazare existente în zona montană (canton Groși, cabana

Prislop, cabana Mistrețu) și utilizarea acestora în scopuri educative: tabere școlare pentru

elevii orașului Cugir, școli de vară organizate pe diverse domenii pentru tineri.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.

Actori implicați: UM Cugir;

Termen de implementare: 2018 b) Marcarea traseelor turistice pentru stânele din Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita.


129


Dezvoltarea infrastructurii de acces precum și marcarea traseelor turistice pentru

stânele Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita în vederea dezvoltării turismului autentic, specific

mărginimii Cugirului cu obiceiuri tradiționale ale oieritului.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A;

Termen de implementare: 2018 c) Scoaterea din circuitul silvic şi demararea unei investiţii noi pe terenurile învecinate

barajului Canciu.


Scoaterea din circuitul silvic, parcelarea şi concesionarea terenului învecinat barajului

Canciu în vederea demarării unor investiții și dezvoltarea zonei în ceea ce privește activitatea

turistică; Posibilitatea de a dezvolta un parc de aventură montană în această zonă.

Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A;


d) Demararea unor investiții în domeniul turistic în zona Poarta Raiului


Se dorește crearea unei infrastructuri turistice în zona Poarta Raiului (ex: Tabere

şcolare pentru elevi, studenţi).

Întocmirea unui plan urbanistic zonal și efectuarea unui schimb de teren între statul

român și Orașul Cugir în acea zonă.


Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;


e) Amenajarea unei locații pentru tabǎră nouă, în vederea dezvoltării de activităţi educative

în natură


Identificarea unei locaţii corespunzătoare pentru o tabară şcolară nouă, preferabil în

zona de munte, ţinând cont de resursele locative deţinute de administraţia publică locală. (ex

locaţii: Canciu, Poarta Raiului, Prislop).




130

f) Promovarea și includerea în circuitul turistic a caselor din zona de munte care au

acreditare turistică (margarete) în scopul valorificării turismului autentic


Valorificarea turismului autentic local prin promovarea caselor din zona de munte cu

acreditare turistică și includerea acestora în broșurile de prezentare a potențialul turistic al

orașului Cugir, precum și în alte materiale de prezentare.



4. Dezvoltarea turismului urban

a) Calificarea, perfecționarea și dezvoltarea continuă a resurselor umane din industria

turistică, conștientizarea personalului asupra importanței pe care o au în legatură cu

turistul.


Dezvoltarea resurselor umane din indutria turismului prin cursuri de formare

profesională în domeniu datorită cerinţelor şi standardelor tot mai ridicate în acest domeniu;

Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică,


b) Dezvoltarea ecoturismului


Dezvoltarea posibilităţilor de atragere a turiştilor prin ecoturism “România – natură+

cultură”, posibilităţile de drumeţie, tabere, pensiuni agroturistice, în zonele de pe Râul Mare şi

Râul Mic.

Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică;


c) Dezvoltarea turismului de evenimente


131


Turismul de evenimente constă în: festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri,

expoziţii, conferinţe, simpozioane, seminarii etc, ce atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot

constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local din Cugir (Festivalul de la

Vinerea din Poiana cu Goruni, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele tineretului organizate pe

Râul Mare; Concursuri de off-road organizate pe diferite trasee montane din regiune).


Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc;


d) Dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată


Dezvoltarea acestui tip de turism se adresează tinerilor, turiştilor cu posibilităţi

materiale mai reduse, care vor să profite de cadrul natural – geografic excepţional din zonele

periurbane ale oraşului Cugir precum şi de obiectivele turistice din zonă.



e) Introducerea obiectivelor turistice ale oraşului Cugir în circuite turistice


Dezvoltarea unui parteneriat în scopul colaborării cu instituţiile abilitate (ANTREC

Alba, ANT România, Consiliul Judeţean Alba etc.) în scopul introducerii obiectivelor turistice

ale oraşului în circuitele turistice create de ei, pe hărţile cu obiectivele turistice ale judeţului, a

zonei, în materialele informative şi ghidurile turistice create de aceştia etc.



f) Construirea unei case de oaspeţi a Consiliului Local Cugir


Identificarea unei locaţii pentru construirea unei unităţi cu spaţii de cazare care să

deservească delegațiile oficale aflate în vizite de lucru.




132

5. Diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret

a) Amenajarea şi modernizarea unor spaţii de acces pentru petrecerea timpului liber


Identificarea unor spaţii pentru petrecrea timpului liber de către comunitatea tinerilor

din Cugir, amenajarea acestora în scop recreativ şi de distracţie, activităţi sportive în sală şi în

aer liber; activităţi artistice, mobilitate etc.



b) Realizarea unei pagini web şi a unei pagini în ziarul local dedicate tinerilor


Dezvoltarea unui portal web dedicat special tinerilor, care să conţină informaţii cu

privire la activităţiile desfăşurate de aceştia, un calendar cu evenimente dedicate tinerilor,

activităţi privind educarea non-formală etc.

Responsabil: Clubul elevilor;


c) Înfiinţarea unui grup muzical/orchestră, pentru participarea la festivităţi Descrierea proiectului:

Dezvoltarea potenţialului cultural artistic prin înfiinţarea unui grup muzical/orchestră,

aparţinând comunităţii locale în vederea participǎrii la festivităţi şi dezvoltarea imaginii

turistice şi culturale a oraşului Cugir.



d) Înfiinţarea unui grup de dans sportiv (majorete) la cele două licee


Dezvoltarea activităţilor pentru tineri prin înfiinţarea unui grup de majorete care să

participe la evenimentele culturale, la cele sportive, să susţină echipa de fotbal a oraşului.

Responsabil: Clubul elevilor;


e) Amenajare parc şi pârtie de skate-boarding şi role (placă de role, obstacole)


133


Identificarea unei locaţii şi amenajarea unui parc de skate-boarding şi role, cu

obstacole, rampe pentru petrecerea timpului liber de către cei pasionaţi.



f) Amenajarea unui ştrand descoperit


Dezvoltarea locurilor de agrement prin înfiinţarea unui ştrand în aer liber între

localităţile Cugir şi Vinerea, conform standardelor şi amenajarea unui teren de volei pe plajă în

incinta acestuia.




g) Realizarea de puncte cu internet wireless în parcurile din oraş


Realizarea unor puncte de interes wireless în parcurile din oraş pentru activităţi

recreative și folosirea de mijloace tehnice specifice (gatget-uri) în aer liber.




134

2.7 Învățământ 2.7.1 Prezentare generală

La momentul actual, în oraşul Cugir se întâlnesc toate tipurile de unități de învățământ

preuniversitar: prescolar, școli cu învățământ primar și gimnazial, licee, școli postliceale.

Începând cu anul școlar 2011-2012 a avut loc reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de

învăţământ preuniversitar de pe raza teritorială a oraşului Cugir, având loc comasarea unor școli

din punct de vedere juridic. Pentru anul scolar 2013-2014 reţeaua şcolară propusă este

următoarea:

Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir

Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir

- Şcoala profesională Cugir

Şcoala Gimnazială “Iosif Pervain” Cugir (nivel de şcolarizare preşcolar, primar, special,

gimnaziu) cu următoarele structuri arondate:

- Şcoala Generală Nr. 1 (local vechi şi nou)

- Şcoala Primară Mugeşti,

- Şcoala Primară Bucuru,

- Grădiniţele cu program prelungit nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 Cugir.

Şcoala Gimnazială “Singidava” Cugir (nivel de şcolarizare: antepreşcolar, preşcolar,

primar, gimnazial) cu următoarele structuri arondate:

- Şcoala Generală nr. 2 (local vechi şi nou)

- Şcoala Generală nr. 4,

- Grădiniţa cu program normal “Voinicel” Cugir

- Grădiniţa cu program normal “Prichindel” Cugir.

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir (nivelul de şcolarizare preşcolar, primar şi gimnazial) cu

următoarele structuri arondate:

- Şcoala Gimnazială “Ioan Mihu” Vinerea;

- Grădiniţa cu program normal Vinerea,

- Grădiniţa cu program normal nr. 5 Cugir.

Din anul şcolar 2012-2013 la Cugir funcţioneaza și 2 clase postliceale, câte una la fiecare


135

colegiu, astfel:

- la Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir - profilul informatică - specializarea Analist

programator - durata 2 ani;

- la Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir - tehnician operator pe mașini unelte cu comanda

numerică - durată 1 an.

La nivelul celor 2 colegii ale oraşului Cugir: Colegiul Național ”David Prodan” și

Colegiul Tehnic ”Ion D. Lăzărescu” Cugir se constată, în ultimii 4 ani o ușoară scădere a numărului

de elevi și cadre didactice, fiind 1027 de elevi înregistrați în anul 2013, îndrumaţi de 59 de cadre

didactice, majoritatea având gradul didactic I și titulari ai posturilor.

În anul şcolar 2012/2013 a fost înregistrată o ușoară creștere a numărului de elevi din

învățământul primar și gimnazial, 1575 elevi față de anul 2011/2012 când erau înregistrați 1492,

dar o scădere cu 65% faţă de 1996 când existau în jur de 3500 de elevi. Procesul de învățământ

se desfășoară în același număr de clădiri. Această scădere a populaţiei şcolare se datorează în

primul rând scăderii activităţii economice a oraşului, scăderii natalităţii, dar şi plecării masive a

populaţiei tinere spre alte zone.

Trendul descrescător al populației orașului Cugir se păstrează și în cazul preșcolarilor, în

anul 2013 fiind înregistrați 522 de preşcolari, față de 609 în anul 2010.

Localurile în care se desfăşoară activitatea de învăţare şi instruire practică sunt într-

o bună stare de funcţionare, iar între anii 2001 - 2004 toate imobilele au fost dotate cu

centrale termice proprii.

În anul 2009 a fost depus pe Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” la

ADR-Centru 2 proiecte de o mare importanţă pentru reabilitarea şcolilor generale şi a celor

două colegii:

”Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale

preuniversitare a şcolilor: Şcoala cu cls. I-VIII „Iosif Pervain” Cugir , Şcoala cu cls.

I-VIII nr. 2 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 3 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 4 Cugir,

Şcoala cu cls. I-VIII, ”Ioan Mihu” Vinerea”

„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale

preuniversitare a colegiilor: Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir, Colegiul

Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir”.

Ambele proiecte au fost declarate conforme administrativ și eligibile și se află pe lista de


136

rezervă.

Cele 2 colegii desfășoară actul educativ având ca bază materială 11 laboratoare, 146 de

calculatoare, 2 ateliere, 2 săli de gimnastică, 2 terenuri de sport, numărul cadrelor didactice fiind

de 59. Au fost efectuate lucrări de renovare ale imobilelor, dotare cu geamuri termopan,

anvelopare exterioară, renovări gard și poarta școlii. În prezent mai este necesară anveloparea

exterioară a unui imobil al Colegiului I.D. Lăzărescu, reabilitarea toaletelor la Colegiul David

Prodan și înlocuirea mobilierului școlar la ambele unități.

Absolvenţii celor 2 licee în proporţie de 30-35 % îşi continuă studiile în învăţământul

postliceal şi universitar ducând faima şcolii cugirene la nivel naţional şi nu numai. Doar o mică

parte din absolvenţii de studii superioare se mai întorc astăzi în Cugir.

Școlile gimnaziale își desfășoară activitatea în 7 imobile în orașul Cugir, un imobil în

localitatea Vinerea (şcoală primară), un imobil în localitatea Bucuru (şcoală primară) şi unul în

localitatea Mugești (şcoală primară). Şcolile au în dotare 11 laboratoare, 146 calculatoare, 3

ateliere, 4 săli de gimnastică, 7 terenuri de sport, elevii fiind îndrumați de 121 de cadre

didactice.

Imobilele şcolii Gimnaziale "Iosif Pervain" au fost dotate cu geamuri termopan, cu

mobilier şcolar nou, iar toaletele au fost renovate. Mai sunt necesare lucrări de renovare și

anvelopare exterioară. Şcoala gimnazialǎ Nr. 3 Cugir dispune de geamuri termopan și toalete

renovate, fiind necesare lucrări de renovare ale imobilelor, anvelopare exterioară și dotare cu

mobilier școlar nou. Şcoala gimnazialǎ Ion Mihu Vinerea necesită renovare, geamuri termopan,

anvelopare, dotare cu mobilier şcolar nou, dispunând de toalete renovate. Totodată mai este

necesară mansardarea unui corp de cladire. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.4) a fost

renovată (fară anvelopare exterioară), dotată cu geamuri termopan, dispune de toalete renovate,

iar o parte din mobilierul şcolar este nou. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local vechi)

este dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul şcolar este nou, toaletele au fost

renovate iar gardul curţii a fost înlocuit, clădirea necesitând lucrări de anvelopare exterioară și

renovare. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local nou) a fost renovată (fără anvelopare

exterioară), dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul școlar este nou, iar toaletele au

fost renovate.

Standardul privind pregătirea elevilor din Cugir este ţinut sus de rezultatele obţinute de

elevi, lucru ilustrat şi de festivităţile organizate de Primăria oraşului Cugir care-i premiază anual


137

pe cei mai merituoşi elevi.

Învățământul cu profil tehnic are la Cugir o istorie îndelungată datorită profilului

tehnologic pe care l-a dezvoltat orașul pe parcursul anilor.

Începând cu acest an scolar, 2013-2014, la Cugir funcționează pe lângă învățământul

profesional clasic și învățământul profesional dual (Școala Profesională Cugir) după modelul

şcolii profesionale germane, Kronstadt din Braşov. Această şcoală în sistem “dual” combină

partea teoretică, din şcoală şi laboratoare, cu partea practică, aplicată în firmele partenere

programului. Accentul educaţional se pune pe pregătirea practică, în proporţie de 60% şi 40% pe

cea teoretică. În al doilea an de studiu, ponderea practicii va ajunge la 75% din totalul orelor de

studiu. După doi ani de pregătire cu accent sporit pe practică, elevii vor ieşi de pe băncile şcolii

cu competenţele necesare începerii unei cariere profesionale, având prioritate la angajare pentru

agenţii economici implicaţi în proiect. Această formă de învățământ profesional tehnic de stat, cu

durata de școlarizare de 2 ani, se adresează absolvenților de clasa a IX-a, cu limita de vârstă

pentru înscriere de 18 ani, elevii fiind pregătiţi în meseriile de prelucrători prin aşchiere

(strungari, frezori). Elevii vor primi o bursă lunară de 400 de lei, din care 200 de lei de la

minister și 200 lei de la agenții economici implicați în acest proiect (SC TEA SRL, NOVA

GRUP, SCULÃRIE SRL, Fabrica de Arme CUGIR SA, Uzina Mecanică Cugir SA, S.C. Oțelul

și Debitări SRL). Absolvenţii şcolii profesionale îşi pot continua studiile liceale cu formă de

învăţământ seral sau frecvenţă redusă, iar cei care nu au împlinit încă 18 ani după absolvirea

şcolii profesionale vor putea continua studiile şi în învăţământul liceal de zi.

La nivelul instituțiilor de învățământ din orașul Cugir, pe lânga activitățile educative

curente și obligatorii se desfășoară și activități extraşcolare, cadrele didactice, elevii și preşcolarii

fiind implicați într-o serie de proiecte și concursuri, pe diferite, teme cum ar fi: protecția

mediului și ecologie, voluntariat, responsabilizare, instruire, sprijin material, etc. Totodată se

inițiază, întocmesc și derulează / implementează proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de

învățământ, a actului educațional, oferirea unui sistem profesionist corespunzător cerințelor

actuale ale mediului economic și social.

Ca și concluzie, se poate afirma că instituțiile de învățământ din orașul Cugir au înțeles

că modificarea/completarea sistemului clasic de învățământ aduce multiple beneficii elevilor

care sunt nevoiţi să se plieze/adapteze cerințelor actuale ale pieței muncii. Din acest motiv,

cadrele didactice împreună cu partenerii (Consiliul Local al orașului Cugir, Consiliul Județean


138

Alba, Agenții economici, ONG-uri) conlucrează pentru ca învățământul cugirean să se realizeze

conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 și anume creștere economică inteligentă prin

educație, cercetare și inovare și dezvoltare durabilă cu o industrie competitivă dezvoltată cu

ajutorul tinerilor specializați încă de pe băncile școlilor.


Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2002. Grafic Nr.28

Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2012. Grafic Nr.29


139

Privind datele preluate de pe site-ul INS se poate observa o creştere a numărului de

persoane cu studii superioare în ultimii ani, datorită accesibilităţii mai uşoare la învăţământul

superior, dar majoritatea dintre acestea nu se mai întorc în oraşul Cugir.

Față de recensământul din 2002, celelalte categorii de persoane cu alt nivel de studii,

după cum se poate observa din graficul de mai jos (graficul Nr. 30) sunt în scădere în

concordanţă cu demografia oraşului.

Grafic Nr. 30

Conform graficului de mai jos numărul de elevi de la colegiile din oraşul Cugir scade de la

an la an. Nu este o scădere cu fluctuaţii spectaculoase, dar se înregistrează un regres datorită

scăderii demografiei, migraţiei populaţiei și a interesului acordat instituțiilor de învățământ.

Grafic Nr. 31


140

De asemenea, putem observa aceeaşi scădere şi în efectivul cadrelor didactice.

Grafic nr. 32

Grafic Nr. 33

În evoluţia numărului de elevi de la şcolile generale ale oraşului Cugir se poate observa o

constanţă şi chiar o uşoară creştere faţă de anul 2012. Dacă facem o analiză asupra numărului

total de elevi de la şcolile generale şi numărul total al elevilor de la licee, identificăm o diferenţă

consistentă care s-ar putea regăsi fie în numărul personelor care abandonează timpuriu şcoala, fie

în numărul persoanelor care migrează într-un oraş mai mare, sau a celor care decid să studieze în

alte orașe.


141

Grafic Nr. 34

2.7.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa tuturor formelor de învăţământ

preuniversitar: preşcolar, primar,

gimnazial, liceal, postliceal precum şi

tehnic –profesional;

Inființarea formelor de învătământ

"școală după școală" la o parte din școlile

generale;

Dezvoltarea alternativelor educaționale:

Freinet, Step-by-step;

Înființarea învățământului profesional

dual, absolvenții având prioritate la

angajare pentru agenţii economici

implicaţi în proiect;

Resurse umane calificate în majoritatea

domeniilor specifice;

O parte din imobilele școlare din Cugir

necesită renovare, înlocuirea

mobilierului şcolar și renovarea

grupurilor sociale;

Școlile din Vinerea și satele de munte

necesită lucrări ample de modernizare

(renovare, anvelopare, dotare cu

termopan, înlocuire mobilier şcolar);

Lipsa unor resurse de suport pentru

tinerii creatori;

Lipsa fondurilor pentru înfiinţarea

unui campus şcolar în incinta

Colegiului I.D. Lăzărescu;

Lipsa cadrelor didactice pentru

introducerea limbii germane ca


142

Formarea continuă și reconversia

profesională pentru cadrele didactice și

pentru personalul administrativ;

Corelarea metodelor de educaţie şi

perfecţionare multidisciplinare;

Experienţa în derularea proiectelor din

Programe europene cu specific

educaţional;

Întocmirea de proiecte extraşcolare:

Comenius, Socrate, GDS;

Imobile şcolare sunt dotate cu centrale

termice proprii și cu geamuri termopan;

Existenţa unui cămin internat pentru

copii din zona de munte la Școala Iosif

Pervain;

disciplină de studiu;


Existenţa unor Programe cu finanţare

externă pentru mediul educaţional;

Curricula şcolară îmbunătăţită şi relativ

adaptată la cerinţele educaţionale actuale;

Factorul politic influenţează

managementul procesului de

învăţământ şi reforma sistemului;

Migrarea personalului didactic, auxiliar

şi nedidactic spre alte domenii de

activitate mai bine plătite;



O strategie viabilă de dezvoltare în domeniul învăţământului nu se poate realiza fară să se

ia în calcul principiile care susţin dezvoltarea educaţională, iar implicarea tuturor factorilor

responsabili (unităţile de învăţământ, autorităţile locale, mediul asociativ, ONG-urile) în politica

de dezvoltare a învăţământului este impetuos necesară şi se impune ca o prioritate.


143

Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice de studiu prin crearea de condiţii

corespunzătoare educaţiei, modernizarea infrastructurii şi spaţiilor destinate procesului de

învăţare.

Direcţia strategică 2. Crearea unui cadru partenerial în care părţile implicate şi interesate

(unităţile de învăţământ, mediul asociativ, societatea civilă, ONG-urile şi autorităţile locale) să

îşi coordoneze eforturile şi să îşi satisfacă mutual interesele conform cerinţelor actuale ale pieţei.

Direcţia strategică 3. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi

accesarea de noi programe, stabilirea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea

corectă a sistemului educaţional conform Strategiei Europa 2020, principiul creşterii economice

inteligente.


Învățământ

Obiectivul general:

Dezvoltarea sistemului educațional și corelarea acestuia

conform cerințelor mediului asociativ

1. Crearea de condiții corespunzătoare educației prin dezvoltarea și modernizarea

infrastructurii și a spațiilor destinate procesului de învățare

a) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir


144


Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul

economisirii de energie și de resurse financiare;


Modernizarea sălii de sport, inclusiv amenajarea unei tribune pentru desfășurarea

activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar;


Înfiinţarea unui Campus Şcolar în incinta Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu


Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir;

b) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir


Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul

economisirii de energie și de resurse financiare;


Modernizarea sălii de sport prin înlocuirea suprafeței de joc (dușumelei) și a

geamurilor pentru desfășurarea activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot

parcursul anului școlar.


Reabilitarea și modernizarea ultimului etaj a clădirii internatului pentru a fi utilizat în

scopul care a fost creat;


Reabilitarea infrastructurii și amenajarea terenului de sport pentru activități sportive

multiple (baschet, handbal, tenis);


Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir;

c) Școala Gimnazială Nr. 3


145


Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în

scopul economisirii de energie și de resurse financiare;


Reabilitarea și modernizarea gardului de împrejmuire a unității de învâțământ pentru o

imagine exterioară mai bună.


Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3;

d) Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea


Necesitatea reabilitării termice a corpului de clădire, anveloparea acestuia și înlocuirea

geamurilor în scopul economisirii de energie și de resurse financiare;

De asemenea sunt necesare lucrări de înlocuire a instalației electrice și reparații capitale

la clădirea școlii gimnaziale.


Responsabil: Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea;

e) Școala Gimnazială "Iosif Pervain"


Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în



Amenajarea unui cămin internat pentru copiii din zona de munte la Şcoala Gimnazială

"Iosif Pervain", pentru evitarea deplasării zilnice în localitățile de domiciliu, amenajarea şi

recompartimentarea acestuia.


Responsabil: Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain"

f) Şcoala Gimnazială Singidava Cugir


146


Necesitatea reabilitării termice a cinci corpuri de clădire, anveloparea acestora în



Construirea unei săli de sport pentru desfășurarea activităților educative în condiții

corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar;


Reabilitarea șarpantei clădirilor, modernizarea gardului de împrejmuire a unității de

învâțământ și schimbarea circuitelor electrice;


Modernizarea aleii care face legătura cu intrarea în instituția de învățământ;


Înființarea unor spații de joacă pentru grădinița de la Singidava;


Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir;

g) Reabilitarea școlilor de munte Bucuru și Mugeşti


Reabilitarea infrastructurii clădirilor celor două unități de învățământ, schimbarea

geamurilor precum și lucrări de înlocuire a șarpantei


Responsabil: Unitățile de învățământ din Bucuru și Mugești;

h) Amenajarea cantinei la Colegiul Naţional “Davin Prodan” pentru servirea mesei


Reamenajarea cantinei Colegiului Național ”Davin Prodan” pentru servirea mesei şi

folosirea acestuia pentru comunitatea locală (profesori, elevi şi posibilitatea deschiderii şi

circuitului exterior)

Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir;


i) Amenajarea de spaţii pentru tabere în zona de munte, în şcolile închise din zonă


147


Dezvoltarea infrastructurii şcolare prin reamenajarea spaţiilor din zona de munte şi

folosirea acestora pentru tabere şcolare.



2. Dezvoltarea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea corectă a

sistemului educațional

a) Formarea continuă şi reconversia profesională


Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă specifice și specializare, atât

pentru cadrele didactice cât şi pentru personalul administrativ.

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir;

Actori implicați: ONG-uri; Parcul Industrial Cugir, Școala Profesioanală,


b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele

care au abandonat şcoala – ”programul a doua șansă”


Necesitatea de a accesa programe cu finanțare europeană în vederea implementarii

programului ”a doua șansă”;

Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir;


c) Dezvoltarea învăţământului profesional începând cu clasele gimnaziale


Promovarea învăţământului profesional începând din clasele primare şi gimnaziale în

vederea descoperirii abilităţilor tehnice ale elevilor. Dezvoltarea şi dotarea atelierelor şi

laboratoarelor cu echipamente tehnice necesare desfăşurării activităţii profesionale.

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir;

Actori implicați:Agenţii economici; Asociația Oamenilor de Afaceri;


d) Necesitatea implementării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor


148


Necesitatea dezvoltării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor prin

montarea unor dispozitive de monitorizare video interioare (verificate de către conducerea

unităţii de învăţământ) şi monitorizare exterioară (un parteneriat cu Poliţia Locală din Cugir)

Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Colegiul Tehnic ”I.D.

Lăzărescu” Cugir, Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir, Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain",

Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;

Actori implicați: Serviciul Poliţia Locală;


3. Eficientizarea învăţământului prin adoptarea unui sistem educaţional la noile

cerinţe ale agentilor economici şi ale activităţilor care se dezvoltă în zonă

a) Dezvoltarea învăţământului profesional


Preluarea modelelor şi metodelor aplicate în alte oraşe privind parteneriatele între

instituţiile de învăţământ şi agenţii economici mari din oraş în vederea identificării unor

domenii profesionale-tehnice pe care şcoliile trebuie să le dezvolte în cadrul instituţiilor şi în

programa şcolară pe care o urmează. Un exemplu concludent poate fi proiectul Şcoala

Profesională Germană Kronstadt.

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”

Actori implicați: Asociația Oamenilor de Afaceri;


b) Adaptarea programei de predare şi a orelor de practică conform cerinţelor mediului

economic actual


Modificarea programei şi identificarea disciplinelor care sunt necesare pentru mediul

educativ profesional astfel încât absolvenţii să poată accede mult mai uşor pe piaţa muncii

locale şi a favoriza parteneriatele cu mediul economic prin ofertă de muncă corespunzător

pregătită.

Responsabil: Inspectoratul Școlar Județean Alba;



149

c) Introducerea limbii germane ca disciplină de studiu şi înfiinţarea unei linii de studiu în

limba germană


Iniţierea unui program de predare a limbii germane în instituţiile de învăţământ din

oraşul Cugir şi realizarea demersurilor necesare pentru a se crea o secţie cu predare intensivă

în limba germană pe toate domeniile. Necesitatea programului de predare în limba germană

pentru unităţile de învăţământ este oportun datorită investitorilor din zonă care sunt

preponderent de origine germană.

Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”, Școala Gimnazială Nr.3;

Actori implicați: Agenții economici din orașul Cugir cu capital german;


d) Amenjarea unui spaţiu de cazare pentru elevi şi cadre didactice


Amenajarea unor spații corespunzătoare de cazare pentru elevi şi cadrele didactice care

fac naveta zilnic în orașul Cugir;

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”,


4. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi accesarea de noi programe

a) Necesitatea desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru formarea

continuă a adulţilor în oraşul Cugir


Necesitatea aplicării şi desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru

formarea continuă a adulţilor (instalatori, sudori, îngrijitori spaţii verzi, tâmplari, strungari,

administrator pensiune, lucrător în comerț etc.). Este necesar ca aceste cursuri să se desfășoare

în orașul Cugir astfel încât comunitatea cugireană să nu mai fie nevoită să facă deplasări în alte

oraşe pentru astfel de cursuri;

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”,

Actori implicați: ONG-urile și Asociația Oamenilor de Afaceri,



150

b) Dezvoltarea şi continuarea alternativelor educaţionale FREINET, Step-by-step sau a

altor programe care aduc beneficii sistemului educaţional


Alternativele educaţionale au constituit un succes la nivelul oraşului Cugir, iar prin

prisma acestui fapt se doreşte continuarea lor şi dezvoltarea altor programe, precum şi

îmbunătăţirea, dezvoltarea de parteneriate cu ţările cu care se înfrăţeşte comunitatea locală din

Cugir şi nu numai;

Responsabili: Școala Gimnazială Nr. 3 și Școala Gimnazială Singidava Cugir;

Actori implicați: Asociația părintilor, Asociația Educatori 2000,


c) Întocmirea de proiecte extracuriculare tip Comenius, Socrate, GDS


Necesitatea continuării activităţilor extracuriculare desfăşurate de către profesori şi

elevi în parteneriat cu instituţii publice sau alte tipuri de organizaţii în vederea dezvoltării

sistemului educațional şi care să resusciteze învăţământul tradiţional derulat în unităţile de

învăţământ din localitate.

Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Colegiul Tehnic ”I.D.

Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain":

Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea; Școala Gimnazială Nr.3;

Actori implicați : Mediul Asociativ din orașul Cugir;


d) Înfiinţarea şi dezvoltarea unei forme de învăţământ “şcoală după şcoală”


151


Dezvoltarea şi îmbunătăţirea programului ”Şcoală după şcoală” în cadrul unităţilor de

învăţământ din oraşul Cugir, program destinat copiilor provenind din familii dezavantajate

economic şi din familiile rrome care au tendinţa de a părăsi timpuriu şcoala, pregărirea unui

program în care elevii să își facă temele la școală și să beneficieze de o masă la cantina

Colegiului Național “David Prodan” Cugir;

Obiectivele proiectului “Scoala după şcoală” sunt scaderea ratei abandonului şcolar

timpuriu şi îmbunătăţirea performantelor academice ale acestor copii;

Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir;


e) Implementarea la nivel local a proiectului fiecare copil în grădiniţă


Dezvoltarea unei acţiuni a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte programul

“Fiecare copil la grădiniţă” prin acordarea de facilităţi de ordin financiar familiilor care nu

pot să-şi ducă copii la grădiniţă

Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir;


5. Dezvoltarea învăţământului preşcolar (Prichindel, Grădiniţa nr. 5, Grădiniţele nr. 1,2,3,

Voinicel, Grădiniţa Vinerea)

a) Dezvoltarea unor programe tip grădiniţa de vară


Dezvoltarea programului grădiniţa de vară unde părinţii care nu au cu cine să îşi lase

copii pe perioada vacanţelor pot să îi ducă la gradiniţă contra cost.

Responsabil: Grădinița Prichindel


b) Ergonomizarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării accesului copiilor

cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou


152


Reamenajarea şi reabilitarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării

accesului copiilor cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou pentru crearea de condiţii

corespunzătoare efectuării actului educational.

Responsabil: Grădinița Prichindel, Grădiniţa Nr. 5, Grădiniţele Nr. 1 ,2, 3, Grădinița

Voinicel, Grădiniţa Vinerea;


c) Conştientizarea părinţilor cu privire la importanţa educaţiei timpurie a copiilor – proiect

Școala Părinților


Necesitatea informării cu privire la impactul pozitiv pe care îl are educaţia timpurie

asupra copiilor prin dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi –

Proiect Școala Părinților;

Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava”

Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", Școala

Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;

Actori implicați: Asociația Părinților;


d) Înființarea unor spații de joacă special amenajate pentru copii


Amenajarea unor spații de joacă speciale conform cerințelor, pentru copii gradinițelor

din orașul Cugir;




153

2.8 Sănătate


Politica în domeniul sănătăţii, atât cea internă, cât şi cea externă, trebuie să se bazeze pe

valori clare. Consiliul European a adoptat o declaraţie asupra valorilor şi principiilor comune în

sistemele de asistenţă medicală ale UE, care enumeră valorile fundamentale de universalitate,

acces la îngrijire de bună calitate, echitate şi solidaritate.

În prezent, la nivelul oraşului Cugir există un Spital Orăşenesc, 8 farmacii şi 11

cabinete medicale de familie, 11 cabinete stomatologice, plus un cabinet aparținând medicilor

de familie în localitatea Vinerea, aflată pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. De asemena

mai există și două cabinete medicale de specialitate private și un dispensar funcțional.

Spitalul Orăşenesc Cugir, amplasat în zona centrală a oraşului, are în ansamblul său

următoarele secţii situate în mai multe clădiri: Obstretrică - Ginecologie, Pediatrie, Chirurgie,

Medicină Internă, Boli Infecţioase, Ambulatoriul de Specialitate, Recuperare Medicală şi, la o

distanţă de aproximativ 1,5 km, se află Secţia Psihiatrie.

Spitalul deserveşte o populaţie de aproximativ 35.000 locuitori dispersaţi geografic pe

zeci de km datorită zonei montane în care se află oraşul şi a arondării mai multor comune

aflate în vecinătate.

Spitalul din Cugir dispune de o cameră de gardă modernă dotată cu aparatură

medicală modernă.

În prezent laboratorul de analize medicale al spitalului oferă servicii de specialitate doar

pacienţilor internaţi, urmând ca în viitorul apropiat să îşi extindă sfera serviciilor şi spre

ambulator.

În ultimii ani numărul medicilor care lucrează la Spitalul Orăşenesc Cugir s-a menținut

continuu, cu mici diferenţe. Astfel, dacă în anul 2010 și 2011 aveam același număr de medici,

19, în anul 2012 numărul acestora a fost 18, iar la ora actuală sunt 26. Menţionǎm cǎ numǎrul

medicilor s-a majorat şi datoritǎ venirii unui număr mare de rezidenti și anume 11.

Pânǎ la momentul actual, autoritățile locale din orașul Cugir, împreună cu Spitalul

Orăşenesc Cugir, au angajat doi specialişti în chirurgie generală, cu normă întreagă, care au

semnat contractele în iunie 2013, cu unitatea din oraş.


154

Pe viitor, se propune atragerea unui numǎr şi mai mare de medici specialişti, de asemenea

şi asigurarea unor condiţii de prestare a serviciilor medicale moderne. Astfel, Autoritatea publică

locală încearcă să rezolve acestă situaţie prin acordarea unor facilităţi, cum ar fi locuinţe de

serviciu şi dotarea spitatului cu aparatură.

În acest scop, a fost elaborat un proiect în anul 2010 „Modernizarea şi echiparea

ambulatoriului Spitalului orăşenesc Cugir, judeţul Alba” depus pe Axa prioritară 3 -

„Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, proiectul fiind în perioada de evaluare tehnicǎ şi

financiarǎ.

În prezent Primăria suportă contravaloarea utilităţilor, Casa de Asigurări de Sănătate

decontând servicii medicale spitalicesti şi în ambulatoriu de specialitate, sume care sunt utilizate

conform legii 95/2006 doar pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale.

În primăvara anului 2013 a început demararea unui amplu proces de renovare și

modernizare la clădirea Spitalului Orăşenesc Cugir, unde se află secţiile de Chirurgie-Interne.

Investiţiile care au loc vor îmbunătăţi considerabil siguranţa şi confortul pacienţilor şi medicilor.

Vor fi executate: lucrări de finisaje interioare (gresie, faianţă, zugrăveli, pardoseli PVC),

înlocuire tâmplărie interioare, a instalaţiilor electrice, termice, sanitare, recompartimentarea

clădirii, amenajarea unei rampe pentru accesul salvării, instalarea de aer condiţionat dar și lucrări

de consolidare ale clădirii, reparații exterioare și anveloparea acesteia.

Preocuparea autorităților locale pentru acest domeniu sunt foarte vizibile. Potrivit

proiectului bugetar pe anul 2013, în priorităţile administraţiei locale a intrat sănătatea, anul 2013

aducând importante lucrări de investiţii la Spitalul Orăşenesc Cugir, unde au început să se

execute o serie de lucrări capitale, la reabilitarea secţiei de chirurgie din cadrul Spitalului

Orăşenesc Cugir şi la amenajarea parcării policlinicii. Totodată se va investi şi în dotarea cu

aparatură performantă a unităţii medicale, astfel încât să se contribuie la creşterea calităţii actului

medical. Suma totală repartizată investiţiilor ce urmează a fi realizate la spital este de 1100 mii

lei.

Este foarte important să exite un parteneriat la nivelul orașului între Consiliul Local

Cugir, Unitățile de Învățământ și cadrele medicale - sanitare pentru derularea unor proiecte

comune în ceea ce privește educația sanitară în școli, activități de informare asupra factorilor

care pot influența sănătatea tinerilor, asupra urmărilor consumului de droguri, alcool în exces,

tutun etc.


155

Modernizarea sistemului medical românesc și implicit la nivelul orașului Cugir trebuie să

țină cont de programul „Sănătate pentru creştere economică” (2014-2020), un program

multianual de acţiune al Uniunii Europene (UE). Acesta ajută și sprijină statele membre în

vederea:

a) întreprinderii reformelor necesare pentru a avea sisteme de sănătate inovatoare şi

durabile;

b) creşterii accesului la asistenţă medicală mai bună şi mai sigură pentru cetăţeni;

c) promovării unei stări bune de sănătate a cetăţenilor şi prevenirii bolilor;

d) protejării cetăţenilor împotriva ameninţărilor transfrontaliere.

Aceste obiective care au fost stabilite constituie pași în dezvoltarea sistemului medical

local și impun un plan de acțiune în ceea ce privește identificarea surselor de finanțare sau

scrierea de proiecte pentru realizarea lor.


Grafic Nr. 35

Anul 2013 aduce o schimbare pentru sistemul medical al spitalului din oraşul Cugir,

astfel se constată o creștere a numǎrului medicilor rezidenți din oraș, datorită nevoii tot mai mari

de cadre medicale care să deservească populația.


156

Grafic Nr. 36

Grafic Nr. 37


157

Majoritatea medicilor de familie de pe raza orașului Cugir (grafic nr. 37) și-au păstrat

pacienții, nu au fost înregistrate scăderi considerabile a numărului acestora, se poate observa

doar această micșorare constantă în concordanță cu demografia și a numărului medicilor de

familie. Dacă în 2009 erau 15 medici de familie, acum numărul acestora s-a redus la 12. Motivul

scăderii numărului de medici, poate fi și migrarea acestora spre marile orașe sau spre alte ţări cu

potențial economic crescut.

Grafic Nr. 38

Graficul Nr.38 indică o scădere considerabilă, care trebuie avută în vedere, în ceea ce

privește numărul de pacienți pentru fiecare secție în parte. La o analizǎ mai amplă a cifrelor se

poate observa o diferență destul de mare a numărului pacienților, care se datorează în principal

politicilor nefavorabile din domeniul sănătății (ex: Casa de Asigurări de Sănătate oferă mai puțini

bani pentru internări și pentru numărul de paturi ocupate, costurile ridicate ale medicamentelor și

tratamentelor pe care trebuie să le suporte pacientul) și a migrării pacienților spre centre

medicale mai mari.


158

2.8.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Reţeaua de farmacii acoperă întregul

oraș;

Implicarea comunității locale pentru a

demara proiecte în domeniul sănătății;

Existența spațiilor necesare desfășurării

actelor medicale;

Infrastructura din sănătate este precară,

cu efect nemijlocit asupra sănătăţii

populaţiei orașului;

Populaţia îmbătrânită şi bolnavă, care

solicită tot mai mult sistemul sanitar;

Echipamente medicale, ambulanţe,

tehnică medicală – uzate;

Deficit de medici specialişti;


Fonduri externe UE pentru reabilitarea

unităţilor sanitare;

Existenţa programelor naţionale pentru

verificarea periodică a stării de sănătate a

populaţiei;

Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea unor

proiecte în domeniul sănătăţii;

Migraţia cadrelor calificate, în special din

cauza salarizării;

Deficienţe manageriale în domeniul

asigurărilor de sănătate;



Direcţia Strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice în domeniul sănătăţii prin crearea

de condiţii corespunzătoare, dotarea cu echipamente medicale specifice, modernizarea

infrastructurii şi serviciilor medicale oferite, precum şi atragerea de medici specilizaţi în

domeniile deficitare.

Direcţia Strategică 2. Dezvoltarea şi implementarea de proiecte şi parteneriate în

domeniul profilaxiei şi creşterii gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul

apariţiei bolilor transmisibile, precum şi iniţierea unor programe privind dezvoltarea culturii

pentru igienă.


159

Direcţia Strategică 3. Dezvoltarea de proiecte şi

parteneriate în domeniul serviciilor paliative, precum şi

demararea unei investiţii în cadrul Spitalului Orăşenesc

Cugir în vederea infiinţării unui centru medico-social pe

acest domeniu.


Sănătate Obiectivul general:

Modernizarea sistemului de sănătate din orașul Cugir

1. Creşterea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor

a) Asigurarea medicilor specialişti la secţiile de bază ale spitalului


Asigurarea medicilor specialişti la spitalul orăşenesc Cugir pe secţiile principale

(interne, pediatrie, obstetrică / ginecologie, chirurgie, contagioase, psihiatrie) pentru

dezvoltarea capacităţii de funcţionare şi oferirea de servicii medicale complete. Asigurarea de

servicii medicale complete prin angajarea şi a altor medici specialişti în cadrul Spitalului

Orăşenesc Cugir (anestezist, chirurg, pediatru, obstetrică);

Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;



160

b) Executarea lucrărilor de reabilitare a clădiriilor spitalului


Executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir

(anveloparea clădirilor, înlocuirea geamurilor etc).

Dotarea cu sisteme de încălzire moderne (centrale termice noi la secţia de chirurgie şi

secţia ginecologie, înlocuire ţevi şi calorifere la blocul maternitate şi interne/chirurgie).

Reabilitarea șarpantelor clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir.



c) Dotarea cu echipamente specifice pentru desfăşurarea activităţii în condiţii

corespunzătoare


Modernizarea secţiilor spitalului din Cugir prin dotarea cu echipamente necesare

desfăşurării activităţii. Echipamentele care trebuie achiziţionate în cel mai scurt timp sunt:

laparoscop – 1 buc, masă chirugicală – 4 buc, monitor cardiac – 2 buc, aparat anestezie – 1

buc, lampă sală de operaţii - 2 buc, monitor funcţii vitale + defibrillator pentru sala de operaţii

- 1 buc, defibrillator interne – 1 buc, autoclave pentru sterilizare – 2 buc;



d) Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor anuale de funcţionare


Pentru obţinerea avizelor anuale de funcţionare este necesară reabilitarea circuitelor de

apă caldă, aprovizionarea cu apă, modernizarea grupurilor sanitare (cel putin 1 grup sanitar la

2 saloane), modernizarea saloanelor (cubaj), 1 lift pentru transport bolnavi, un lift pentru

transport alimente, un lift pentru personalul medical (pentru fiecare clădire), un lift pentru

secţia de chirurgie, reabilitarea şarpantei clădirii pentru evitarea infiltraţiilor de apă, refacerea

acoperişului secţiei de psihiatrie, lucrări de reamenajare a demisolului.



e) Asigurarea unei parcări şi a unui sistem de securitate (barieră mobilă - cu cartelă)


161


Amenajarea unei parcări unde accesul să se realizeze pe bază de cartelă - pentru

personalul spitalului și amenajarea unei parcări pentru pacienţii spitalului.

Dezvoltarea unui sistem cu barieră mobilă din telecomandă şi dotarea cu staţie mobilă

pentru paznicul parcării în vederea posibilităţii apelării 112 către poliţia locală în cazuri de

forță majoră.



f) Asigurarea unei rezerve de apă (pentru minim 48 ore) – reabilitare fântână existentă

sau dotarea cu un rezervor de apă


Necesitatea asigurării rezervei de apă prin dotarea spitalului cu un rezervor de apă și

reabilitarea fântânii pentru a preveni eventualele debranşări imprevizibile sau lipsa acută de

apă. Rezervele de apă sunt necesare pentru consumul intern și utilități astfel încât spitalul să

poate funcționa fără probleme timp de 48 de ore.



g) Amenajarea unui spaţiu pentru morga spitalului conform normelor europene


Amenajarea unui spațiu pentru morga spitalului corespunzător normelor și

standardelor, având clădire separată, la distanță de 50 m de orice altă clădire și dotarea acestuia

cu echipamente și ustensile necesare.



h) Obţinerea certificatelor ISO 9011 laborator


Obținerea certificatului de management al calității pentru activitatea laboratorului din

incinta spitalului.




162

i) Asigurarea unei surse de alimentare cu energie electrică alternativă la Spitalul Cugir


Dotarea cu un grup electrogen care să asigure energia electrică necesară pentru

funcționarea continuă a secțiilor spitalului în cazul unor disfuncţionalităţi în furnizarea energiei

electrice.



2. Modernizarea Camerei de Gardă a spitalului

a) Asigurarea cu medici a Serviciului de primiri urgenţe (Camera de gardă) - 4 medici

specialişti


Asigurarea personalului aferent Serviciului de primiri urgențe (4 medici specialiști)

precum și participarea acestora la cursuri de formare continuă în domeniu.



b) Dotarea cu mobilier specific a Camerei de gardă


Modernizarea Camerei de gardă prin dotarea acesteia cu mobilier specific.



c) Modernizarea cu aparatură specifică a ambulanţei primite de la Wasserburg pentru

intervenţiile de urgenţă


Dotarea ambulanței spitalului cu echipamente specifice pentru intervențiile de urgență.



d) Achiziționarea unei ambulanțe noi cu dotările specifice


163


Identificarea surselor de finanțare pentru achiziționarea unei ambulanțe noi dotată cu

echipamente specifice pentru intervențiile de urgență. Necesitatea acesteia pentru Camera de

Gardă se datorează numărului mare de solicitări la care nu poate face față singura ambulanță a

Spitalului Orășenesc Cugir.



3. Extinderea şi diversificarea serviciilor spitalului în ambulatoriu

a) Asigurarea unui medic specialist de laborator


Oferirea de facilități pentru medicii care profesează în cadrul laboratorului. Postul de

medic specialist de laborator este scos tot timpul la concurs.



b) Dotari cu echipamente specifice de ambulatoriu


Dotarea cu echipamente specifice a ambulatoriului pentru desfășurarea corespunzătoare

a activității. Printre echipamentele necesare se numără: aparate cu ultrasunete, aparate de

electroterapie, aparate de electroforeză, analizor automat de imunologie, autoclave, analizor

automat, electrocautere, dermatoscoape, microscoape electronice examinare, mamografe

digitale, modul de radiografiere digitală, ecografe 4D, computer tomograf, ecograf cu sonda

abdominală 4D, aparate EKG cu canale multiple, aparate ECHO portabil cu sondă explorare

abdominală, electrocardiografe cu canale multiple, dispozitive de sterilizare, pulsiometre,

ecografe doppler arterial periferic, coagulometru, glucometru, Holtere EKG și TA etc.



c) Dezvoltarea unor parteneriate ale medicilor de familie pentru încheirea

contracte1or cu laboratorul spitalului în vederea realizării investigaţiilor paraclinice


164


Necesitatea dezvoltării de parteneriate ale medicilor de familie cu spitalul și

laboratorului acestuia în vederea realizărilor de investigații paraclinice și nu numai.


Actori implicați: Medici de familie din oraș;


4. Dezvoltarea de servicii paliative în cadrul unui centru medico-social al Spitalului

Orăşenesc Cugir

a) Identificarea și reabilitarea unui spațiu pentru desfășurarea de servicii paleative


Identificarea unei locații, modernizarea și amenajarea acesteia pentru desfășurarea de

servicii paleative conform normelor de sănătate publică.



b) Asigurarea centrului cu personal specializat care să ofere servicii paleative de calitate


Identificarea și angajarea medicului specialist și a personalului care va oferi serviciile

paleative bolnavilor aflați în stadii terminale ale bolii.



c) Stabilirea programului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la

domiciliu).


Stabilirea orarului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la

domiciliu) și identificarea de voluntari care să ofere ajutor în cadrul acestui centru.



5. Inițierea unor programe privind dezvoltarea culturii pentru igienă

a) Dezvoltarea de campanii de informare, educare și prevenție în domeniul sănătății


165


Necesitatea derulării la nivelul populației a unor campanii de informare, educare și

prevenire în domeniul sănătății. Dezvoltarea unor parteneriate între Spitalul Orășenesc Cugir și

Direcția Județeană de Sănătate Publică privind implicarea cadrelor medicale existente la

nivelul comunității și efectuarea unor campanii (teste Papa Nicolau, teste de prevenire a

cancerului la sân etc.) şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru

sănătate.



b) Campanii de informare


Alocarea de fonduri pentru tipărirea unor materiale informative şi a derulării unor

campanii de informare împotriva fumatului, a consumului de droguri, alcool, pentru o

alimentaţie sănătoasă şi împotriva sedentarismului, materiale care să fie ulterior distribuite

populaţiei.


Actori implicați: Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică;

Termen de implementare: anual.


166

2.9 Asistenţă socială


Asistența socială poate fi definită ca un asamblu de instituții, programe, măsuri, activități

profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, cu

probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de naturǎ

economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin

mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață.

Cadrul legal și instituțional prin care se stabilesc principiile și regulile generale de

acordare a măsurilor de asistență socială ține în prezent de Legea nr. 292/2011 a asistenței

sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 905 din data de 20 decembrie

2011.

Serviciile sociale au ca beneficiari: copiii și familia, persoane vârstnice, persoane cu

handicap, persoane fără adăpost, persoane abuzate, persoane dependente de consumul de droguri,

alcool sau alte substanțe toxice, bolnavi cronici și persoane care suferă de boli incurabile. Sunt

asigurate de către autoritățile administrației publice locale, precum și de persoane fizice sau

persoane juridice publice ori private.

La nivelul oraşului Cugir se regăseşte un mare „grup de risc” format din persoane

extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate şi cu o situaţie economică extrem de

precară: veniturile, în cel mai bun caz, acoperă strictul necesar, sunt privaţi de hrană des

sau foarte des şi locuiesc în gospodării apreciate ca sărace sau foarte sărace. În aceste condiţii

se impune în cazul oraşului nostru existenţa unei game foarte variate de servicii sociale

specializate pentru ca principalele grupuri de risc (persoanele cu handicap, persoanele vârstnice,

familiile şi copiii aflaţi în dificultate) să poată beneficia de o formă de protecţie socială adaptată

nevoilor.

Prin OUG Nr.162/2008 și HG nr.56/2009 Ministerul Sănătății Publice a transferat

ansamblul de atribuții și competențe exercitate de personalul subordonat către autoritățile publice

locale, astfel Primăria Orașului Cugir preluând Compartimentele Asistență medicală comunitară

și Asistență medicală și de medicină dentară pentru preșcolari și elevi din septembrie 2009.

Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate

http://www.imparte.ro/Ajutor/Asistenta-sociala/Adaposturi-pentru-oamenii-strazii-382.html


167

organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale

individului/familiei, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se

acordă în sistem integrat cu serviciile sociale.

Asistenţa medicală şi stomatologică se asigură preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în

cabinetele medicale şi stomatologice din cadrul unităţilor de învăţământ cu scop de informare,

profilaxie şi tratare primară a afecţiunilor întâlnite în colectivitate.

Pentru ca oraşul Cugir să se poată dezvolta atât din punct de vedere economic, cât şi

social, se impune a fi elaborată o strategie pe termen lung şi urmărirea realizării ei.

Serviciul public de Asistență Socială Cugir pune la dispziție următoarele servicii:

Serviciul complex de îngrijire socio-medicală la domiciliu Cugir

Serviciile de îngrijire socio-medicală la domiciliu sunt concepute ca un serviciu integrat

al cărui obiect de activitate vizează prevenirea abandonului/instituţionalizării persoanelor

vârstnice, îmbunătăţirea reintegrării sociale a persoanelor vârstnice defavorizate, creşterea

nivelului de trai al acestor persoane şi a speranţei de viaţă, conştientizarea nevoilor şi

participarea activă în luarea deciziilor care privesc problematica persoanelor vârstnice. Serviciile

se structurează pe mai multe dimensiuni fapt care-i permite să răspundă unei game cât mai largi

de nevoi a beneficiarilor: servicii de bază, servicii de suport, servicii de îngrijire medicală,

servicii social recreative, oferite de asistent social, asistent medical, lucrător social, personal

administrativ, îngrijitor la domiciliu, psiholog/psihopedagog.

Beneficiarii eligibili sunt persoanele vârstnice/cu dizabilităţi care se încadrează în

standardele de îngrijire medicală la domiciliu.

Prepararea și servirea mesei-Cantina socială Cugir

Beneficiarii acestor servicii sunt familiile cu situație precară, persoanele vârstnice, copii

0-6 ani, copii 7 – 16 ani, copii 17 – 18 ani categorii sociale care prezintă boli cronice și situație

financiară foarte slabă, care trăiesc într-o continuă sărăcie. Tipurile de servicii oferite includ

servicii de asigurare a hranei și suplimentelor nutritive (prepararea, servirea şi distribuirea

hranei) cu: personal administrativ, jurist.

Centrul de zi pentru persoane vârstnice Cugir

Centrul de zi pentru persoane vârstnice desfăşoară activităţi de consiliere, mediere şi

menţinere a condiţiilor intelectuale/fizice pentru persoanele vârstnice urmărind reducerea

marginalizării sociale, îmbunătăţirea reintegrării sociale, dezvoltarea relaţiilor şi legăturilor din


168

familie şi prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice. Centrul de zi pentru persoane

vârstnice oferă următoarele tipuri de servicii şi activităţi: activităţi de socializare şi comunicare

(discuţii, dezbateri de grup); activităţi de informare pe diverse teme de interes; activităţi de

divertisment: jocuri (şah, scrabble, table, rummi), ascultare emisiuni radiofonice, vizionare

programe TV; servicii de recuperare medicală: masaj, kinetoterapie; activităţi de ergoterapie:

tricotaje, bricolaje, confecţionare obiecte artizanale; activităţi de menţinere a vitalităţii psihice:

curs de calculatoare, curs de engleză momente aniversare cu diferite ocazii: Sărbătoritul lunii, 1

şi 8 martie, aniversarea centrului, Ziua internaţională a Persoanelor vârstnice etc; excursii.

Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară formată din: psiholog

/psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.

Centrul de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie Cugir

Centrul de urgenţă pentru victimele violenţei în familie este destinat asistenţei victimelor

violenţei în familie. Adresa adăpostului este secretă şi trebuie păstrată ca atare pentru siguranţa

beneficiarilor şi a personalului. Activităţile se desfăşoară conform prevederilor Regulamentului

intern de organizare şi funcţionare, incluzând primire şi găzduire temporară pe o perioadă

determinată cuprinsă între 7 şi 60 de zile; asistenţă medicală şi îngrijire; consiliere psihologică şi

juridică; consiliere în vederea integrării sociale; acompaniere în vederea obţinerii unor

documente şi acte de identitate sau stare civilă, precum şi a unor drepturi cu caracter social;

facilitarea accesului la alte tipuri de prestaţii şi servicii sociale; servicii de informare asupra

drepturilor sociale, asupra serviciilor disponibile pe raza localităţii respective; asigurarea de

alimente, hrană şi materiale sanitare. Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară

formată din: psiholog /psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.

Centrul de informare și consiliere pentru rromi Baia Socială pentru Romi

Beneficiarii sunt familiile și grupurile de rromi cu situații de dificultate în familie și cu

grad mare de sărăcie, cărora le sunt oferite servicii de suport pentru diferite situații de dificultate,

informare în domeniu, consiliere socială, mediere socială comunitate cu personal administrativ și

asistent social.

Centrul de recuperare și Reintegrare Socială a Agresorilor Familiali

Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali este o unitate

specializată care asigură servicii de asistenţă socială, consiliere psihologică şi juridică agresorilor

familiali. Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali oferă următoarele


169

servicii: consiliere psihologică; consiliere juridică, asistenţă socială; facilitează accesul către

serviciile de specialitate pentru dezalcoolizare sau dezintoxicare; medierea relaţiei victimă-

agresor; reabilitare şi reinserţie socială, servicii de informare şi orientare; desfăşoară campanii de

informare şi educare a comunităţilor ţintă pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi

responsabilizarea agresorilor; referirea cazului către alte instituţii. Echipa de lucru cuprinde

jurist, psiholog, asistent social, personal administrativ.

Centru social multifuncțional pentru persoanele cu dizabilități Cugir Vinerea

Beneficiarii sunt copii 0-6 ani, copii 7-16 ani și adulţi care prezintă situații de handicap și

care beneficiază de servicii de recuperare și reabilitare, promovare relatii sociale (socializare) -

activități socio culturale, ergoterapie sau terapie ocupațională, kinetoterapie, alte servicii de

recuperare și reabilitare, educatie specială, sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor

situațiilor de criză, identificare și evaluare, mediere socială familie, mediere socială comunitate

cu: personal administrativ, jurist.

Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir se află printre cele 11 instituții premiate de

Agenția Națională a Funcționarilor Publici în cadrul ”Competiţiei celor mai bune practici”,

derulată în perioada martie-aprilie 2012. Câștigătorii au fost anunțați la cea de-a V-a ediţie a

conferinţei internaţionale „Inovaţie şi calitate în sectorul public”. SPAS Cugir a obținut

”Mențiune” cu proiectul ”Centru de urgenţă pentru primirea victimelor violenţei în familie”.

Menționăm că distincția obținută este cu atât mai remarcabilă cu cât Serviciul Social din Cugir a

avut ca şi competitori instituții puternice din țară, fiind surclasat doar de Consiliul Judeţean Cluj

(Locul I), AJOFM Neamţ (Locul II) și Consiliul Judeţean Vrancea (Locul III).

Prin Serviciul Public de Asistenţă Socială aflat în subordinea Consiliului local Cugir s-au

desfățurat activități la un nivel corespunzător nivelul celor două compartimente din cadrul

Biroului de Asistenţă Medicală şi anume: Asistenţă medicală şcolară, respectiv Asistenţă

medicală comunitară.

Activităţile principale pe care compartimentul le desfăşoară la nivel comunitar se axează

în pricipal pe monitorizarea şi furnizarea serviciilor pentru nou născuţi, gravidele şi lăuzele de pe

raza oraşului şi a localităţilor aparţinătoare Cugirului. Tot pe acest palier comunitar se acordă

măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamelor şi a nou născuţilor precum şi participarea la

programele de vaccinări şi controale medicale profilactice. În acelaşi timp, beneficiarilor acestui

serviciu li se oferă şi consiliere cu privire la adoptarea măsurilor necesare în vederea parcurgerii


170

unui stil de viaţă adecvat care să evite riscurile de îmbolnăvire.

Referitor la Asistenţa medicală şcolară se poate aprecia că asistenţa medicală şi

stomatologică sunt asigurate în condiţii bune, pentru preşcolari, elevi şi studenţi în cadrul

cabinetului medical şi stomatologic situat în cadrul Şcolii Gimnaziale “Singidava” Cugir.

Serviciul Public de Asistenţă Socială și Asociaţia Centrul Romilor pentru Politici de

Sănătate au încheiat un protocol de colaborare cu CL Cugir la începutul anului 2013 privind

,,Programul de mediere sanitară: Oportunitate de creştere a ratei de ocupare în rândul femeilor

rome”, un demers menit să optimizeze creşterea ratei de ocupare în rândul femeilor rome şi

facilitarea accesului acestora pe piaţa muncii în scopul evitării excluziunii sociale şi creării unei

societăţi bazate pe egalitatea de şanse. Printre obiectivele specifice proiectului se numără:

dezvoltarea unui instrument strategic necesar susţinerii programului de mediere sanitară prin

înfiinţarea unui Centru de Formare şi Certificare a Mediatorilor Sanitari; dezvoltarea unei Unităţi

de Asistenţă Tehnică Monitorizare şi Evaluare a activităţii mediatorilor sanitari; implementarea

unei campanii de lobby şi advocacy în rândul autorităţilor şcolare cu scopul de a creşte rata de

ocupare a mediatorilor sanitari.

În iulie 2013 la centrul Comunitar Resursă din Cugir, cu sediul în localitatea Vinerea, s-a

desfăşurat conferinţa de încheiere a proiectului “Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin

întreprinderi sociale”, precum şi prezentarea rezultatelor obţinute în cadrul acestui program

cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Proiectul a fost implementat în

perioada 1 august 2010 - 31 iulie 2013 de un consorţiu de parteneri din România şi Austria:

Consiliul Judeţean Alba, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, Structural Consulting Group,

Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea Competenţelor în Asistenţa Socială, Die Querdenker -

Austria.

Obiectivul general al proiectului a constat în crearea unui model funcţional, integrat, de

economie socială şi incluziune socială destinat sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi şi a celor

vulnerabile pentru a accesa piaţa muncii. Proiectul şi-a propus de asemnea să contribuie la

dezvoltarea oportunităţilor de ocupare adaptate nevoilor specifice comunităţilor în care proiectul

este implementat.

După cum se poate observa, SPAS Cugir este de departe cel mai activ serviciu la nivelul

orașului Cugir, datorită profilului orașului, având un management corespunzător și o susținere

necondiționată din partea aparatului administrației publice locale căruia îi este subordonat,

http://www.cugirinfo.ro/serviciul-public-de-asistenta-sociala-si-asociatia-centrul-romilor-pentru-politici-de-sanatate-vor-incheia-un-protocol-de-colaborare-cu-cl-cugir-1430.html

http://www.cugirinfo.ro/serviciul-public-de-asistenta-sociala-si-asociatia-centrul-romilor-pentru-politici-de-sanatate-vor-incheia-un-protocol-de-colaborare-cu-cl-cugir-1430.html


171

reușește să facă față cu brio tuturor problemelor comunității și să implementeze proiecte de

succes pentru aceasta.

Combaterea sărăciei și excluziunii la nivelul orașului Cugir trebuie să se bazeze pe

creștere economică și ocupare a forței de muncă, dar și pe o protecție socială modernă și

eficientă. În plus, intervenția de protecție socială inovatoare trebuie să se combine cu un set

extins de politici sociale, inclusiv educație direcționată, asistență socială, asigurarea de locuințe,

sănătate, reconciliere a vieții de familie cu cea activă și politici orientate către familie, toate

domeniile în care sistemele de asistență socială au încercat până acum să intervină prin programe

reziduale.

Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale reprezintă

contribuția UE la abordarea acestor provocări în cadrul strategiei Europa 2020. Comisia a

identificat următoarele domenii de acțiune:

realizarea de acțiuni pe întreg spectrul de politici;

utilizarea într-o mai mare măsură și mai eficientă a fondurilor UE pentru

susținerea incluziunii sociale;

promovarea inovării sociale pe bază de elemente concrete;

lucrul în parteneriat și valorificarea potențialului economiei sociale;

coordonare politică îmbunătățită între statele membre.


172


Grafic nr. 39

Dacă în perioada 2005 - 2009 se poate observa o creștere semnificativă și constantă a

persoanelor vârstnice îngrijite la domiciliu și a numărului beneficiarilor centrului de zi, în

perioada imediat următoare 2010 – 2013 se poate observa în baza Graficului Nr.39 micșorarea

numărului de beneficiari. Pentru cei îngrijiți la domiciliu motivul este destul de simplu, numărul

crescut ai acestora din anul 2008 – 2009 s-a datorat în principal numărului mare de proiecte

implementate, unde a putut fi angajat personal suficient care să deservească persoanele îngrijite

la domiciliu. Lipsa proiectelor și a finanțărilor a făcut ca numărul îngrijitorilor la domiciliu să

scadă concomitent cu beneficiarii.

Referitor la beneficiarii centrului de zi, numărul actual prezentat în graficul de mai sus

reprezintă numărul optim de persoane care pot fi deservite în condiţii corespunzătoare, valorile

ridicate prezente în anul 2008 – 2009 reprezentând o etapă de tatonare a posibilităţii de absorbţie

a centrului (capacitate, analiză cost beneficiu etc.)


173

Grafic Nr. 40

Situaţia copiilor aflaţi în dificultate, în toate cele trei cazuri de plasament, a fost în uşor

regres în ultimii ani, ceea ce demonstrează eficienţa strânsei colaborări între instituţiile implicate

în acordarea asistenţei pentru copilul aflat în dificultate, pe de o parte şi responsabilizarea

familiei, pe de altă parte, iar în ultimul an a crescut simţitor numărul copiilor protejaţi în

centre şi la asistent maternal profesionist, datorită înrăutăţirii vizibile a condiţiilor socio-

economice a familiilor.

Grafic Nr. 41


174

În ceea ce privește acordarea venitului minim garantat pentru persoanele aflate în

dificultate, acest timp de prestație, ca măsură de protecție socială are o tendință descrescătoare

majoră față de anii 2005, 2006, 2007, și una mai mică fată de anii 2010 și 2011. Deși în vechea

strategie era previzionată o creștere pe următorii 7 ani această nu se adeverește, datorită

legislației schimbate de guvern, care a înăsprit condițiile de acordare a acestui tip de prestație și

datorită sumelor destul de mici oferite prin venitul minim garantat care nu acopereau necesitățiile

familiilor aflate în dificultate, acestea necesitând acumularea de venituri din alte surse. Rata mică

a șomajului și crearea de locuri de muncă la nivelul comunității pot constitui un alt motiv al

scăderii beneficiarilor venitului minim garantat.

Referitor la celălalt tip de prestație, beneficiarii porțiilor de mâncare de la cantina

socială, este și el într-o scădere continuă și constantă. La fel se va manifesta și în următorii ani

determinat de instituirea obligaţiei printr-o Hotărâre a Consiliului Local de a efectua un număr

de 20 ore în folosul comunităţii pentru fiecare porţie de masă/lună acordată familiei.

Grafic Nr. 42


175

Grafic Nr. 43

2.9.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unei strategii judeţene în

domeniul protecţiei sociale care se

încadrează în strategia naţională;

(corelare a strategiei locale cu cea

județeană);

Gamă largă de prestații, beneficii și

servicii de protecţie socială furnizate

persoanelor aflate în situaţii dificile;

Diversificarea şi dezvoltarea

serviciilor alternative de protecţie a

copilului;

Reţea de asistenţi maternali

profesionişti;

Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea de

servicii alternative de protecţie pentru copii,

respectiv îngrijire şi asistenţă pentru

persoane vârstnice şi cu handicap;

Lipsa infrastructurii specifice pentru

persoanele cu grad de handicap (rampe de

acces în instituții, sisteme de ghidaj pentru

nevăzători, panouri de afișaj specifice etc.)

Rata natalităţii crescută, în special în cazul

familiilor cu venituri reduse sau fără

venituri;

Număr redus de organizaţii

neguvernamentale active acreditate ca


176

Resurse umane calificate în domeniul

protecţiei sociale;

Colaborare şi parteneriat între

instituţiile de profil şi mediul asociativ;

furnizori de servicii sociale, resurse

limitate;

Existenţa unor fonduri şi programe

guvernamentale insuficiente pentru

categoriile defavorizate;

Birocratizarea excesivă a procesului de

acordare a beneficiilor și serviciilor sociale;

Lacune legislative în domeniul serviciilor

sociale;


Existenţa unor programe de finanţare

externe pentru sectorul serviciilor

sociale;

Campanii organizate la nivel local și

naţional pentru educarea populaţiei;

Descentralizarea sistemului de protecție

socială nu este sprijinită de resurse

financiare suficiente;

Insuficientă educaţie în ceea ce priveşte

incluziunea persoanelor vulnerabile pe piaţa

muncii;

Rolul exclusiv atribuit statului în protecţia

socială;



Serviciile sociale reprezintă pentru

comunitatea locală un rol esenţial în

vederea rezolvării nevoilor sociale

individuale, familiale, de grup care au ca

obiective depăşirea unor situaţii dificile,

prevenirea marginalizării, a excluziunii

sociale şi promovarea politicii de

incluziune socială (Obiectiv Strategia

Europa 2020).


177

Direcţia strategică 1. Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea de proiecte în scopul prevenirii şi

combaterii marginalizării şi excluziunii sociale, reducerea gradului de risc, precum şi

implementarea măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei,

persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap sau a oricăror persoane

aflate în dificultate şi punerea la dispoziţie de resurse financiare instituţiilor implicate.

Direcţia strategică 2. Îmbunătăţirea comunicării inter-instituţionale cu membrii

societăţii civile, dezvoltarea parteneriatelor SPAS – instituţii, mediul asociativ, ONG-uri,

cetăţeni, precum şi a altor servicii care pe termen lung, pot sprijini evoluţia sistemului de

protecţie socială la nivel local.


Asistență socială

Obiectivul general:

Asigurarea unei asistenţe sociale active adresate

grupurilor defavorizate prin diversificarea, extinderea şi

eficientizarea serviciilor sociale existente

1. Identificarea nevoilor de asistenţă socială la nivelul oraşului Cugir

a) Actualizarea lucrărilor de cercetare şi cartagrafiere a populaţiei de etnie romă


Realizat în proporție de 60% pentru adulți și 100% pentru copii. Lucrările de cercetare

și cartagrafiere trebuie finalizate la nivelul populației de etnie rromă din localitatea Cugir.

Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;


b) Asigurarea funcționării centrului de urgență pentru victimele violenței în familie


178


Identificarea unor surse de finanțare internă sau prin fonduri structurale pe domeniul

social pentru extinderea centrului de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie.



c) Întocmirea de proiecte pentru înfiinţarea de noi servicii (şcoala părinţilor şi creşă )


Identificarea unor surse de finanțare pentru instruirea continuă a părinților în ceea ce

privește creșterea și educarea copiilor prin campanii de informare, cursuri specifice în

domeniu, conștinetizarea nevoilor specifice ale copiilor și identificarea unor modalităţi de intervenţie.

Înființarea unei creșe la nivelul orașului prin finanțări nerambursabile sau investitori

privați în vederea deservirii copiilor din categoria de vârstă 0 -3 ani ai căror părinți sau

susținători legali desfășoară o activitate lucrativă, urmează cursurile unor instituţii de

învățământ ori se află în alte situații ce nu le permit să-și indeplinească în mod permanent

obligațiile părintești ce le revin (situație financiară precară, lipsa unui domiciliu stabil).



d) Susținerea proiectului de servicii integrate pentru persoane cu nevoi speciale - Centrul

multifuncţional pentru persoane cu dizabilităţi - Vinerea și înființarea serviciilor de

recuperare pentru copii cu dezabilități în cadrul aceluiași centru


Necesitatea susținerii prin diverse surse de finanțare a centrului multifuncțional pentru

persoane cu dizabilități de la Vinerea și înființarea unui secții de recuperare și pentru copiii cu

dizabilități.



2. Dezvoltarea, extinderea și finanțarea serviciilor sociale oferite persoanelor

vârstnice/persoane cu handicap

a) Acordarea de facilităţi la plata impozitelor/taxelor locale pentru persoanele cu dizabilităţi


179


Identificarea persoanelor vârstnice aflate în situaţii de vulnerabilitate medico-socială în

scopul acordării de facilități la plata impozitelor și taxelor locale.



b) Sprijinirea persoanelor cu handicap


Necesitatea demarării unor acțiuni în ceea ce privește sprijinirea persoanelor cu

handicap, acțiuni care pot consta în angajarea de asistenți personali; primirea la termen a

indemnizațiilor de însoțitor, înființarea de servicii de recuperare medicală, accesibilitatea

persoanelor cu handicap în locurile publice, transport public urban, plata legitimațiilor de

călătorie etc.




c) Înfiinţarea unui cămin pentru persoane vârstnice


Identificarea unui spațiu adecvat și corespunzător standardelor, identificarea unor surse

de finanțare din bugetul local sau fonduri nerambursabile și întocmirea proiectului în vederea

obținerii finanțării.




d) Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici


Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici și în alte cartiere ale orașului.



e) Extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu prin distribuirea mesei


180


Diversificarea serviciilor de îngrijire socială la domiciliu prin distribuirea mesei de la

Cantina Socială către beneficiarii dependenţi, imobilizaţi la domiciliu.



f) Acreditarea și dezvoltarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu


Acreditarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu și dezvoltarea acestora în

scopul deservirii persoanelor vârstnice.



g) Înființarea serviciului Ambulanța Socială


Ambulanța Socială are ca obiectiv general realizarea rapidă şi eficientă a măsurilor de

protecţie socială necesare persoanelor care reprezintă urgenţe sociale. Pot beneficia de acest

serviciu persoane vârstnice dependente, fără susţinători; persoane cu dizabilităţi; persoane fără

adăpost; victimele violenţei domestice.



3. Reducerea gradului de risc pentru copiii aflaţi în dificutate

a) Identificarea şi monitorizarea permanentă a copiilor aflaţi în situaţii de risc (abuzaţi,

săraci, discriminaţi, lipsiți temporar de ocrotirea părintească etc.) prin crearea de servicii

specializate


Necesitatea monitorizării permanente și identificării altor cazuri pentru copii aflați în

situații de risc și consilierea acestora la centrele specializate din orașul Cugir.



b) Încheierea de parteneriate cu instituţii publice / ONG-uri și înfinţarea unui Centru de Zi

pentru copii


181


Dezvoltarea colaborării prin semnarea acordurilor de parteneriat a instituțiilor publice

cu ONG-urile aferente în vederea sprijinirii activităților de asistență socială și înființarea unui

Centru de zi pentru copii.



c) Acordarea de servicii și prestații pentru copii aflaţi în dificultate


Necesitatea sprijinirii copiilor aflați în dificultate prin acordarea sprijinului financiar în

ceea ce privește, achizitionare de rechizite, îmbrăcăminte, medicamente, transport etc;

Se impune crearea unor servicii tip adăpost temporar pentru copiii din zona de munte în

scopul accesului uşor la procesul educativ, dar şi la servicii sociale specifice.



4. Combaterea excluziunii sociale a grupurilor dezavantajate

a) Îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii de etnie romă


Îmbunătățirea calității vieții sociale a comunității de etnie rromǎ prin dezvoltarea de

proiecte care să responsabilizeze membri acesteia (de ex: reluarea accesului la baia socială în

schimbul prestării muncii în folosul comunității).



b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele

care au abandonat şcoala


Necesitatea formării și angajării mediatorilor şcolari şi sanitari pentru diseminarea în

comunitate a importanţei adoptării unui comportament pro-şcolar şi pro-social.




182

c) Responsabilizarea comunităţii locale cu privire la problemele sociale prin organizarea

unor sesiuni de informare şi intercunoaştere


Dezvoltarea unor acțiuni în comunitate (mese rotunde, materiale informative, ateliere

tematice, campanii de educare și responsabilizare în școli) cu ocazia evenimentelor din

Calendarul Sănătăţii, al Mediului sau alte tipuri de evenimente.



d) Acordarea de prestaţii sociale (de urgenţă) pentru combaterea marginalizării


Necesitatea acordării de prestații sociale de urgență în scopul combaterii marginalizării

sociale a persoanelor care nu dețin forme de venit.



e) Dezvoltarea gamei de servicii specializate pentru persoanele cu nevoi speciale– în cadrul

Centrului Multifuncţional Vinerea


Dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Centrul Multifunctional de la

Vinerea prin înființarea serviciilor de recuperare fizică / psihică a persoanelor cu dizabilități și

alte tipuri de servicii destinate persoanelor cu nevoi speciale.



f) Asigurarea unor condiţii decente de locuit prin înființarea unui centru pentru oamenii

străzii și acordarea de locuințe din fondul locativ


Înfiinţarea unui adăpost pentru oamenii străzii și furnizarea de servicii specializate

acestei categorii de beneficiari. De asemenea se dorește și acordarea de locuințe din fondul

locativ pentru persoanele defavorizate.




183

5. Reducerea gradului de dependenţă pentru familiile aflate în dificultate

a) Furnizarea de servicii sociale în vederea combaterii violenţei în familie (victime şi

agresori)


Dezvoltarea serviciilor sociale de consiliere psihologică, juridică, asistenţă socială şi

adăpost temporar în vederea combaterii violenței în familie pentru victimă.



b) Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele

medicale comunitare


Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele

medicale comunitare în scopul medierii legăturilor între individ/familie, furnizării serviciilor

sociale şi serviciilor de sănătate, în prin principal identificarea, raportarea şi monitorizarea

problemelor medico-sociale specifice familiilor, paralel cu promovarea educaţiei pentru

sănătate şi profilaxia bolilor.


Actori implicați: Biroul resurse umane, arhivă;


6. Creșterea incluziunii sociale conform Strategiei Europa 2020

a) Dezvoltarea de campanii sociale la nivelul orașului Cugir în ceea ce privește incluziunea

socialã și discriminarea (obiective ale strategiei Europa 2020)


Identificarea unor soluții de finanțare pentru dezvoltarea de campanii sociale la nivelul

orașului Cugir, în ceea ce privește conștientizarea asupra incluziunii sociale și discriminării,

precum și dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri specifice în scopul colaborării eficiente și

îndeplinirii obiectivelor stabilite.



b) Dezvoltarea economiei sociale şi conştintizarea beneficiilor aduse de aceasta


184


Necesitatea de a investi în dezvoltarea economiei sociale, care poate aduce beneficii de

ordin material prin diverse activități generatoare de venit.



c) Preluarea experienţelor de succes din modele de parteneriat ale oraşelor cu care Cugirul

este înfrăţit


Măsura urmăreşte valorificarea experienţelor din domeniul asistenţei sociale pe care au

acumulat-o municipalităţile cu care este înfrăţit orașul Cugir.



d) Crearea unui serviciu de consiliere și reintegrare socială a persoanelor eliberate din

penitenciar


Măsura urmăreşte dezvoltarea unor servicii specializate de sprijin, informare şi

consiliere care să vină în sprijinul persoanelor care au fost private de libertate.


Actori implicați: Serviciul Probațiune, Poliție;



185

2.10 Cultură 2.10.1 Prezentare generală

În contextul dezvoltării locale, cultura reprezintă un element determinant al calităţii vieţii

unei comunităţi. Din acest punct de vedere este o componentă esenţială, cel mai adesea

subestimată, a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al atragerii

de investiţii şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu.

De-a lungul timpului, au cunoscut continuitate formaţiile de Căluşeri din Vinerea – 2

generaţii şi dansuri mixte, Căluşerii din Cugir – o generaţie, fanfara înfiinţată în anul 1893 şi

care a participat la multe festivaluri şi manifestări cu caracter naţional, taraful şi orchestra de

muzică populară cu soliştii vocali, toate coordonate de Primăria Oraşului Cugir, teatru de amatori,

grupuri vocale, muzică folk, la nivelul instituţiilor de învăţământ.

Activitatea culturală se desfăşoară pe baza unui program cultural întocmit la nivelul

Casei de Cultură la început de an şi aprobat prin Hotărâre de Consiliul Local.

Acţiunile culturale s-au desfăşurat în clădirile cu destinație culturală din orașul Cugir:

Casa de Culturǎ Cugir – 560 locuri (sala de spectacole 460 și sala de conferinţe 100 locuri),

Cǎminul Cultural Vinerea – 300 locuri, Cantina Casei de Culturǎ – 400 locuri și sala de sport –

200 locuri, sau în aer liber, în funcție de eveniment.

Anul 2007 a adus finalizarea lucrărilor de reparaţii la Casa de Cultură şi s-a reuşit

renovarea exterioară în întregime a imobilului. Pe lângă lucrările de reabilitare exterioară au fost

efectuate şi lucrări de renovare a unor spaţii din incinta Casei de Cultură pentru ca activităţile

caracteristice să se desfăşoare într-un cadru adecvat. Reamenajarea şi renovarea clădirii au

permis dezvoltarea unei activităţi culturale corespunzătoare.

Sondajul de opinie efectuat la începutul anului 2009, de către Casa de Cultură, pe un

eşantion de 306 persoane din diferite grupuri socio-culturale şi pe diverse categorii de vârstă, a

evidenţiat dorinţa locuitorilor de a beneficia de o viaţă culturală care să cuprindă o paletă

variată de activităţi.

La nivelul orașului Cugir funcționează mai multe ansambluri și formații, numărul

acestora regăsindu-se la subcapitolul evoluție grafică:

Taraful Casei de Cultură și soliștii;


186

Ansamblul de dansuri şi cantece "Câmpul Pâinii" al Căminului Cultural Vinerea;

Fanfara Transilvania;

Millenium C

Apetitul pentru cultură identificat la nivelul orașului Cugir, dorința de dezvoltare a

talentului și a abilităților se manifestă de la cele mai mici vârste și nu numai, fiind concretizate și

puse în valoare prin desfășurarea de cercuri culturale în cadrul Casei de Cultură a orașului Cugir.

Cercurile culturale care desfășoară activități în oraș sunt următoarele:

Vioară – 2 membri (2010);

Pian – 15 membri (2010);

Chitară – 20 membri (2010), 12 membri (2011);

Canto popular – 6 membri (2010);

Dansuri populare – 20 membri (2010), 15 membri (2011);

Teatru - 10 membri (2011), 15 membri (2012), 10 membri (2013);

Atelier hand –made – 2 membri (2011);

Grup folcloric vocal – 20 membri (2011), 20 membri (2012),

Cerc de artă – 20 membri (2013)

În concordanță cu manifestările culturale prevăzute, Casa de Cultură şi-a propus şi a

realizat găzduirea altor spectacole, manifestări, întruniri şi evenimente culturale prezentate în

tabelul de mai jos:

Numele evenimentului

Data

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Carnaval umanitar 20 ianuarie Eminescu – poet desăvârşit 15 ianuarie

Creangă, simbolul copilăriei 5 martie În sufletele noastre-i mereu primavară 8 martie

Păştenii anului - arc peste timp

31 martie 1 aprilie

Tradiţii pascale vinerene 5 aprilie “Zilele Tineretului ” 2-3 mai

“Pe aripile muzicii clasice” 15 mai „Fă-te, suflete, copil” – 129 de ani de la

naşterea scriitorului Tudor Arghezi 1 iunie

Ziua eroilor 13 mai Săptămâna copilăriei “Ochiul de copil

reflectă întreg universul” 1 iunie


187

Festivalul “Toamna Cugireană 17-19 septembrie

Ziua persoanelor vârstnice “ Romanţe de neuitat” - Nunta de Aur

1 oct

Spectacol de teatru Skepsis 18 oct Conferinţă Prologos 7 dec

“Florile dalbe ” 12 dec “ Colinde, colinde” Stefan Hrusca 9 dec

“Răsunet de colind” 20 dec Gala performerilor

18 dec

Ziua Revoluţiei Române 21 dec Spectacol de Craciun “ Cântec , joc şi voie

bună de Crăciun aci s-adună” 27 dec

Unirea Principatelor Romane 24 ian Spectacol de dans ProDance 14 iunie

Festivalul National de Dansuri si traditii populare

23 -26 august

Ziua Nationala a Romaniei 1 dec Ziua Nationala a Romaniei 1 dec

Spectacol Tudor Gheorghe - Nu se poate cu de toate

1 dec

Aprinderea luminilor la brad - spectacol de colinde

6 dec

Spectacol caritabil - Arata ca iti pasa 18 dec Tabel Nr. 4 – Evenimentele culturale importante desfăşurate la Cugir

Pe lângă acţiunile prevăzute în acest calendar au mai fost organizate, sub formă de

parteneriat sau în chirie şi alte manifestări, neplanificate conform unui calendar specific. Dintre

cele mai importante, care s-au bucurat de un real succes, amintim organizarea petrecerii de

Revelion şi a Zilei de 8 Martie pentru pensionari, expoziţia itinerantă de obiecte chinezeşti,

lansări de carte, spectacole umanitare, festivitatea de aprindere a bradului şi a beculeţelor de

Crăciun, filme ce au rulat în sălile Casei de Cultură, expoziţii diverse, spectacol aniversar al

Uzinei Mecanice Cugir, spectacole de circ, de teatru etc. desfăşurate în regim de închiriere sală.

Aflat în subordinea Casei de Cultură, Căminul Cultural Vinerea este locul în care se

desfăşoară o importantă activitate cultural-artistică susţinută de Ansamblul de amatori de dansuri

şi cântece şi căluşarii din Vinerea, activităţi la care este implicat şi Taraful Casei de Cultură.

Ansamblul de cântece şi dansuri "Câmpul Pâinii" din Vinerea a participat la evenimentele la care


188

a fost invitat, implicându-se activ în conservarea şi transmiterea mai departe a obiceiurile şi

tradiţiilor locului.

Ansamblul "Câmpul Pâinii" din Vinerea a fost vedeta Festivalului “Foire Européenne",

în oraşul Rive de Gier, Franţa, alături de reprezentanţii Italiei, Slovaciei, Portugaliei şi Franţei.

Alte prezențe importante au fost desigur participările în Franţa la Festivalul „La Bethmalaise” şi

în Germania la Festivalul Vinului din Wasserburg, atât din punct de vedere al amplorii

manifestărilor cât şi în ceea ce priveşte schimbul de experienţă şi cel intercultural.

Dansatorii Ansamblului de cântece şi dansuri “Câmpul Pâinii” Vinerea precum şi soliştii

şi taraful Casei de Cultură au cules ropote de aplauze la scenă deschisă pe parcursul zilelor de

spectacole, ei fiind declaraţi de multe ori vedetele manifestării. Acești oameni minunați duc

cultura orașului Cugir şi promovează imaginea acestuia dincolo de granițele României.

Astfel, ansamblul de dansuri şi cântece, împreună cu căluşarii şi Taraful Casei de

Cultură Cugir a avut multe deplasări în ţară, participări la festivaluri şi susţinerea altor

manifestări culturale, organizate în diferite localităţi. Pe lângă cele menţionate mai sus este

deosebit de importantă şi invitarea şi participarea Tarafului Casei de Cultură Cugir la Festivalul de

Fanfare şi Tarafuri organizat la Sibiu. De asemenea Taraful participă la repetiţiile ansamblului din

Vinerea şi îl însoţeşte în toate deplasările efectuate. Pe lângă acestea, taraful a participat la toate

manifestările organizate de către Casa de Cultură, se implică activ şi susţine programe artistice

individuale sau de grup. Totodată, a susţinut numeroase repetiţii şi pregătiri, putând astfel să

asigure acompaniamentul soliştilor invitaţi în spectacolele organizate.

Ultimul proiect de anvergură pentru comunitatea cugireană pe lângă cunoscuta ”Toamnă

Cugireană”, este “Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare“, organizat de Primărie,

Consiliul Local şi Casa de Cultură Cugir în perioada sfârșitului lunii august în localitatea Vinerea

și care a ajuns la cea de-a doua ediţie. Programul festivalului cuprinde un spectacol folcloric,

ansambluri şi interpreţi de valoare, o paradă a portului popular, jocuri sportive tradiţionale, foc

de tabără, toate întregite de un cadru natural deosebit cu stejari seculari. Acest proiect a fost

realizat cu finanțare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 –

„Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 –

„Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii

atractivităţii României ca destinaţie turistică”.

Activitatea culturală la nivelul orașului Cugir este legată și de activitatea fondului de


189

carte pentru care s-a achiziţionat un program nou de informatizare, program care va permite

accesul cititorilor direct de pe internet, consultarea bazelor de date, rezervarea

împrumuturilor, etc. S-a continuat activitatea de prelucrare a cărţilor aflate în depozit şi

reinventarierea acestuia. De asemenea, s-a abordat şi funcţia de animaţie culturală, au fost

dezvoltate diverse activităţi specifice, conform calendarului cultural şi nu numai, au avut loc

vizite comemorative, întâlniri cu cartea ale mai micilor cititori, lansări de carte. Numărul

cititorilor din Cugir, virtuali și activi, a crescut simţitor, de la un an la altul, astfel: anul 2010 –

357 cititori, 2011- 495 cititori, 2012 – 598 cititori, 2013 – 633 cititori.

Dezvoltarea continuă a culturii la nivelul orașului Cugir și a zonelor teritoriale adiacente

s-a observat în ultimii ani prin multitudinea de evenimente organizate. Această activitate, strict

necesară şi ale cărei rezultate se văd doar în timp, trebuie susținută necondiționat şi în

continuare. Patrimoniul cultural - tradițional identificat la Cugir este unul foarte vast dar

insuficient exploatat. În strânsă legătură cu turismul, prin implementarea unor planuri strategice

realiste, punerea în valoare a acestuia poate aduce beneficii de imagine și de ordin financiar

foarte mari orașului Cugir.

În concluzie, investiţia în cultură este una rentabilă: preocuparea şi susţinerea din partea

autorităţilor locale şi a altor decidenţi poate genera efecte multiple şi în mod evident beneficii

pentru comunitate.


Grafic Nr. 44


190

Putem observa că numărul cititorilor aflat în creștere se datorează diversităţii fondului de

carte şi interesului comunității cugirene pentru cultură și informare.

Grafic Nr. 45

Definirea succesului se poate evidenția clar atunci când numărul membrilor

ansamblurilor din zona Cugir râmâne constant în timp, iar unitatea, performanța și imaginea

bună creată de către acești artiști ating obiectivele stabilite, adică promovarea valorilor culturale

și tradiționale ale zonei Cugir.

2.10.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unor instituţii culturale de

valoare (Casa de Cultură, Căminul Cultural

Vinerea);

Creșterea bugetului destinat finanțării vieţii

culturale;

Organizarea periodică a unor manifestări

culturale: vernisaje de pictură, expoziții,

lansări de carte, spectacole de teatru,

concerte etc.

Lipsa instructorilor de specialitate pe

anumite cercuri culturale;

Lipsa instrumentelor și dotarea tehnică

insuficientă pentru funcţionarea

cercurilor culturale;

Numărul redus de meșteșugari și artizani

populari


191


Programe de finanţare guvernamentale şi

europene;

Meșteri populari recunoscuți la nivel

național care pot forma tineri în acest

domeniu.

Interes scăzut al populaţiei pentru

evenimente culturale;

Lipsa fondurilor alocate pentru acest

segment;

Numărul redus de tineri implicați în

activitățile cercurilor culturale.



Pentru oraşul Cugir, la fel ca pentru orice comunitate locală din România dar şi

internaţională, cultura reprezintă un factor decisiv în planul de dezvoltare strategică, astfel că

dezvoltarea şi consolidarea actului cultural la

nivelul comunităţii cugirene, aduce un plus de

imagine şi o creştere economică prin turismul

cultural efectuat.

Direcţia strategică 1. Dezvoltarea

potenţialului cultural al oraşului Cugir prin

îmbunătăţirea infrastructurii şi dotarea

corespunzătoare a unităţilor culturale (Casa de

Cultură, Căminul Cultural Vinerea, Biblioteca

Casei de Cultură) precum şi asigurarea unor

spaţii adecvate pentru activitatea culturală a

instituţiilor şi organizaţiilor culturale.

Direcţia strategică 2. Dinamizarea vieţii

culturale cugirene prin creşterea ofertei

culturale şi redescoperirea vechilor tradiţii specifice zonei şi a oamenilor care pot transmite mai

departe obiceiurile zonei Cugir.

Direcţia strategică 3. Dezvoltarea parteneriatelor între autorităţile publice locale,


192

unităţile de cultură, mediul asociativ, ONG-uri şi comunitatea locală în vederea stabilirii unor

politici specifice în domeniul cultural, punerea la dispoziţie a resurselor financiare necesare în

vederea promovării valorilor culturale autohtone din oraşul Cugir.


Cultură

Obiectivul general:

Îmbunătățirea vieții culturale a orașului

1. Dezvoltarea potențialului cultural pe care îl are Casa de Cultură

a) Reabilitaterea interioară a Casei de Cultură


Identificarea resurselor financiare pentru achiziția de mobilier specific, schimbarea

scaunelor în sala de spectacole, reabilitarea completă a scenei, a cabinelor, a grupurilor

sanitare, a garderobei, a casei de bilete și recondiționarea picturii din sala de spectacole.

Totodată este necesară automatizarea ansamblului scenic (cortina, rivalte, ştăngi, fundal etc.) și

a sistemului de iluminat.

Responsabil: Casa de Cultură Cugir;


b) Înfiinţarea secţiilor specifice Casei de Cultură


Dezvoltarea perspectivelor în domeniul artistic prin înființarea unei formaţii de dans

popular pentru copii precum și alte cercuri pentru instrumente cercuri de pian, vioară, canto

cercuri solicitate de către comunitatea locală din Cugir.



c) Achiziţionarea echipamentelor și instrumentelor pentru desfășurarea corespunzătoare a

activității


193


Pentru buna desfășurare a activității cultural-artistice sunt necesare:

achiziționarea echipamentelor tehnice pentru sistemul de sonorizare și sistemul de

lumini;

achiziţionarea instrumentelor pentru fanfară: 6 buc. corn, 2 buc. bass mediu, 5

trompete, 2 buc. saxofon mare, 3 buc. tuc trombon, 2 buc. bass mare,

achiziţionarea de instrumente noi: 3 viori, 2 taragoate, acordeon, orga, chitară

bas, chitară electro-acustică, chitară electrică cu efect pedală, tobe, pianină.



d) Achiziţionarea de noi costume populare


Identificarea resurselor financiare pentru achiziţionarea costumaţiilor populare

necesare promovǎrii imaginii comunitǎţii prin prisma tradiţiilor şi obiceiurilor locale.



e) Organizarea de evenimente culturale pentru comunitatea cugireană


Identificarea cerințelor publicului consumator de cultură și organizarea de evenimente

culturale artistice atât pentru aceștia cât și pentru restul comunității cugirene (spectacole de

teatru, cenacluri, cercuri literare, lansări de carte, concerte simfonice, vernisaje, expoziţii,

spectacole muzicale, festivaluri etc.) Toamna Cugireană, Zilele Tineretului, Concertul de

Colinde, Tradiţii Pascale Vinerene, Ziua Internaţională a Copilului; Festival Internaţional de

folclor, Ziua internațională a persoanelor vârstnice.


Termen de implementare: anual f) Organizarea de către fiecare instituţie de învăţământ a unui eveniment cultural anual în

parteneriat cu Primăria orașului Cugir


194


Implicarea în continuare a unităților de învățământ în organizarea unui eveniment

cultural anual în parteneriat cu Primăria orașului Cugir, având ca scop dezvoltarea abilităților

cultural artistice și creșterea interesului pentru cultură în rândul elevilor, precum și selectarea

celor cu abilități și dorințe de afirmare, în cadrul activităților Casei de Cultură.


Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială

”Singidava” Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif

Pervain", Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;


g) Susținerea și dezvoltarea cercului de teatru de amatori


Identificarea unor noi grupuri de tineri care au înclinații în domeniu pentru susținerea

trupei de teatru de amatori, care să poată participa la evenimentele desfășurate în oraș, în țară și

străinatate. Se impune contractarea unui instructor/profesor care să îndrume și să organizeze

cercul de teatru. Totodată este necesară sprijinirea cercului prin achiziția de costume și

decoruri necesare pentru buna funcționare.



h) Înfiinţarea unei formaţii de fanfară în subordinea Casei de Cultură


Se doreşte înființarea unei formații de fanfarǎ în subordinea Casei de Cultură care să

participe la evenimentele desfășurate la nivel local, național și internațional. Proiectul

presupune identificarea și contractarea unui instructor/profesor, achiziţionarea instrumentelor

necesare și selectarea persoanelor cu aptitudini în domeniu.



2. Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Căminului Cultural Vinerea

a) Reabilitarea Căminului Cultural Vinerea


195


Reabilitarea fațadei exterioare a Căminului Cultural Vinerea prin anveloparea cu

polistiren și refacerea acoperișului acestuia.



b) Dotarea cu mobilier specific, schimbarea instalaţiei de lumini, dotarea cu echipamente

tehnice


Reabilitarea şi dotarea sălii cu mobilier specific, sistem de sonorizare, sistem de lumini

şi alte echipamente tehnice necesare desfăşurării în bune condiţii a unor evenimente cultural

artistice, întâlniri etc.



c) Organizarea de activităţi cultural - educative în cadrul Căminul Cultural Vinerea


Dezvoltarea activităților cultural-educative desfășurate la Căminul Cultural Vinerea.

Utilizarea acestei locații pentru pregătirea ansamblului de dansuri și cântece populare "Câmpul

Pâinii".



d) Executarea unor lucrări de amenajare a parcării Căminului Cultural Vinerea


Pentru buna desfăşurare a evenimentelor găzduite de Căminul Cultural din Vinerea este

necesară şi amenajarea spaţiului din curtea instituţiei. În cadrul acestui proiect se doreşte, în

principal, amenajarea unei parcări pentru evitarea ambuteiajelor şi desfăşurarea în condiţii

corespunzatoare a manifestărilor. Totodată, există şi posibilitatea identificării unui spaţiu

destinat acestui proiect şi în afara curţii căminului.



3. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor Bibliotecii Casei de Cultură


196

a) Dezvoltarea din punct de vedere material şi achiziţia de publicaţii noi


Creșterea și îmbunătățirea fondului de carte în acord cu nevoile şi cerinţele publicului

cititor şi ale comunităţii locale. Este necesară transformarea fondului de carte existent în

prezent în gestiune de bibliotecǎ, din punct de vedere contabil. Este necesarǎ identificarea și

alocarea resurselor financiare pentru achiziția de carte nouă.



b) Dotarea şi modernizarea sălii de lectură


Dotarea și modernizarea infrastructurii de mobilier prin achiziționarea unuia nou pentru

sala de lectură din incinta Casei de Cultură. Dotarea cu calculatoare în vederea identificării de

către publicul cititor a publicaţiilor din bibliotecă, precum şi a localizării acestora la raft.

Totodată, este necesară și dotarea cu o imprimantǎ folositǎ contra cost în vederea copierii

anumitor pagini solicitate de către cititori.



c) Dezvoltarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin implementarea unui program

informatic specific


Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin utilizarea unui

program care să ajute la inventarierea titlurilor existente în fondul de carte şi care să permită

conectarea la baza de date a publicului cititor printr-o conexiune la internet. Acest proiect va

permite căutarea on-line în fondul de carte al bibliotecii al tuturor cititorilor sau posibili cititori

precum şi pentru verificarea disponibilității cărților și posibilitatea pe termen lung de a a citi

publicaţiile online, de pe platforma Bibliotecii Casei de Cultură.

Totodată, proiectul prevede şi implementarea unui sistem informatizat performant de

împrumut.




197

d) Interconectarea cu bazele de date existente în bibliotecile din localitate


Posibilitatea dezvoltării unui parteneriat între Biblioteca Casei de Cultură și Bibliotecile

școlare din oraș în vederea creării unei baze de date comune și prin urmare a creşterea gradului

de satisfacere a nevoilor de lectură ale publicului cititor.



e) Dezvoltarea funcţiei de animaţie culturală a bibliotecii: lansări de carte, simpozioane,

cenacluri


Dezvoltarea funcției de animație culturală a bibliotecii prin desfășurarea de evenimente

specifice: lansări de carte, simpozioane, cenacluri și cercuri literare, dezbateri pe teme de

importanță culturală.



4. Dezvoltarea colecțiilor muzeistice din orașul Cugir și amenajarea corespunzătoare a

acestora

a) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Cugir –Casa de Cultură


Dezvoltarea colecţiei muzeistice din cadrul Casei de Cultură prin identificarea,

colectarea şi expunerea unor piese noi de valoare culturală tradițională autentică, localizate în

gospodăriile oamenilor, dar şi mutarea colecţiei de piese de la Clubul Copiilor.



b) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Vinerea


Identificarea unei case tradiționale, specifică zonei, nelocuită și nemodernizată, în

vederea creării unei case muzeu a satului, în localitatea Vinerea. Dotarea acesteia cu obiecte

tradiţionale, porturi populare și ustensile tradiționale de gospodărie.




198

c) Înfințarea unui muzeu al orașului Cugir


Înființarea unui muzeu la nivelul orașului Cugir și expunerea colecțiilor muzeistice

etnografice (costume populare autentice din zona Cugir – Vinerea), prezentarea tradițiilor

locale folclorice și autentice din mărginimea Cugirului, expunerea mai multor tipuri de

armament creat la Cugir de-a lungul istoriei fabricii precum și obiecte de artizanat, construcții

descoperite la cetatea dacică etc.


Termen de implementare: 2020 5. Dezvoltarea activităților ansamblului folcloric prin revenirea la culturile tradiționale de

joc și cântec popular

a) Identificarea şi contractarea unui coregraf - Căminul Cultural Vinerea


Se dorește revenirea la culturile tradiționale, identificarea și promovarea jocului și

cântecului popular autentic. Pentru aceasta este necesară contactarea persoanelor în vârstă care

cunosc vechile tradiții, porturi și dansuri specifice pentru continuarea preluarea lor de către

generația tânără.

Identificarea și contractarea unui coregraf pentru ansamblul de dansuri populare.


Termen de implementare: 2014 b) Revenirea la cultura tradițională a călușarilor din Vinerea


Dezvoltarea activităţilor cultural tradiționale ale grupului de căluşari din Vinerea prin

identificarea și promovarea vechiului dans al căluşarilor, cunoscut de foarte puţini oameni, care

trebuie identificați și contactați.



6. Dezvoltarea și promovarea imaginii culturale a orașului Cugir prin proiecte noi

a) Promovarea tradiţiilor locale pentru dezvoltarea potențialului turistic și cultural


199


Demararea și dezvoltarea unor campanii de marketing și promovare a obiceiurilor

tradiționale din orașul Cugir și împrejurimi, precum și a evenimentelor importante de care se

bucură comunitatea cugireană, reprezentative pe plan local și naţional (Festivalul Internaţional

de Folclor, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele Tineretului), dar şi prin susţinerea participării

la importante evenimente culturale naţionale şi internaţionale.



b) Proiecte comune cu instituţii importante în domeniul culturii


Demararea de proiecte comune cu instituţii, asociaţii şi organisme culturale, naţionale şi

internaţionale (Ministerul Culturii, Asociaţia Fondului Cultural Național etc.), în domeniul

cultural dar și identificarea tipului de colaborare cu acestea în vederea obținerii de rezultate

bune în ceea ce privește comunitatea locală.



c) Identificarea surselor de finanţare europene pentru dezvoltarea tradiţiilor culturale


Identificarea unor linii de finanțare active pe care se pot depune proiecte în vederea

dezvoltării culturale a comunității cugirene, un exemplu bun fiind proiectul ce se desfășoară la

Vinerea prin Programul Operațional Regional.



d) Dezvoltarea moştenirii culturale prin regăsirea vechilor tradiţii şi a persoanelor rămase

în viaţa care le cunosc


200


Demararea unei campanii la nivelul zonei Cugir, în satele și gospodăriile tradiționale

pentru identificarea persoanelor vârstnice care cunosc vechiile obiceiuri de port popular,

dansuri, joc și promovarea acestora în cadrul evenimentelor cultural artistice.

Acest proiect vizează și reînvierea tradiției grănicerești la Cugir (îmbrăcămintea

grănicerilor și acțiunile specifice).



e) Dezvoltarea și promovarea turismului cultural


Identificarea obiceiurilor privind pastoraţia montană şi tradiţiile acestui obicei cu

specificităţile zonei, promovarea acestora în scopul dezvoltării turismului cultural și nu numai,

prin prisma creșterii atractivității zonei Cugir.



f) Reconstituirea cetăţii dacice şi includerea acesteia în circuitul turistic al zonei


Promovarea Cugirului istoric prin reconstituirea cetății dacice în scopul includerii

acesteia în circuitul turistic al orașului. Identificarea unor surse de finațare nerambursabile sau

guvernamentale pentru descărcarea arheologică și amenajarea acesteia.


Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională


g) Organizarea unui festival folcloric de interpretare


201


Organizarea și promovarea unui festival de interpretare a cântecului popular, în oraşul

Cugir, festival cu participare națională, care să promoveze cultura tradițională. Totodată, pe

lângă cultura populară specifică zonei fiecărui participant, festivalul va promova obiceiurile și

tradițiile comunității cuginere precum și potențialul turistic al zonei.




202

2.11 Sport


În ianuarie 2011, Comisia Europeană a prezentat o Comunicare privind impactul

Tratatului de la Lisabona asupra sporturilor, intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a

sportului”. Acesta este primul document de politici adoptat de Comisie în domeniul sportului de

la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Bazându-se pe Cartea albă din 2007,

comunicarea evidențiază potențialul sportului de a aduce contribuții semnificative la obiectivele

generale ale strategiei Europa 2020 prin creșterea capacităților de angajare și a mobilității

prin acțiuni care promovează incluziunea socială în și prin sport, educație și formare.

Activitatea sportivă a ocupat şi ocupă o bună parte din timpul liber al locuitorilor

oraşului Cugir. La fel ca și industria orașului Cugir, sportul are și el o istorie bine întipărită pe

plan local, județean și național, stindardul sportului cugirean fiind reprezentat de-a lungul

timpului, 65 de ani de la înfiinţarea sa din 1939 până în anul 2004, de Asociaţia Sportivă

„METALURGISTUL CUGIR” un nume de profil industrial. Iniţial avea 2 secţii: fotbal şi şah.

Pe parcurs s-a ajuns la 8 secţii de performanţă: fotbal, şah, atletism, judo, tenis de masă, tenis de

câmp, box şi tir angrenând în activitatea sportivă peste 300 de copii şi tineri, obţinând rezultate

foarte bune pe plan naţional şi chiar internaţional. De-a lungul anilor s-au construit baze

sportive complexe: 2 stadioane, 4 săli de sport, terenuri de sport la toate unităţile de învăţământ,

astfel că în oraşul Cugir există posibilităţi de relansare a activităţii sportive care a decăzut odată

cu declinul economic și migrației populației.

Aceleași motive economice şi sociale au făcut ca A.S.”METALURGISTUL CUGIR”

să își înceteze activitatea în anul 2004. În septembrie 2008 s-a înfiinţat Clubul Sportiv

Orǎşenesc Cugir, club aflat în subordinea consiliului local, care se vrea a fi continuatorul A.S.

„Metalurgistul Cugir”. În cadrul clubului funcţioneazǎ șase secţii (fotbal, tenis de camp, şah,

handbal, atletism, box în curând și o secție de arte marțiale) unde peste 300 de sportivi

legitimați se antrenează zilnic sub îndrumarea și coordonarea antrenorilor CSO.

Luna iunie a anului 2013 aduce o bucurie imensă sportului cugirean și comunității locale

prin promovarea echipei CSO Cugir în liga a III-a. Cu ocazia fericitului eveniment denumirea

echipei va fii schimbată în Metalurgistul Cugir 1939 pentru a reînnoda tradiția fotbalului de sub

Drăgana. Ca urmare a acestui eveniment Consiliul Local Cugir a aprobat asocierea Orașului


203

Cugir cu Asociația Pro Sport și Sindicatul Liber SC UM Cugir SA, pentru înființarea Asociației

Clubul de Fotbal ,,Metalurgistul Cugir 1939”. Obiectivele acestei Asociaţii sunt organizarea și

administrarea mișcării sportive de fotbal la nivelul Orașului Cugir, susținerea și promovarea

intereselor fotbalului local, la nivel național și internațional.

De asemenea, la nivelul orașului Cugir mai funcționează a doua echipă de fotbal, care

activează în liga a IV-a, F.C. Cugir, care are doar secția de fotbal, cu un număr de membrii

legitimați de 35 și 2 antrenori.

În oraşul Cugir există un număr mare de copii şi tineret dornici de a practica diferite

ramuri de sport, mulţi dintre ei având aptitudini deosebite pentru această activitate cu posibilităţi

de a ajunge la un nivel înalt de performanţă, cu condiţia de a avea la dispoziţie cadrul optim de

pregătire sportivă, în special o bază sportivă corespunzătoare.

Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor oraşului Cugir de toate vârstele care vor să

desfăşoare activităţi sportive, Primăria oraşului Cugir împreună cu Consiliul Local, la data de

17.03.2005, au decis preluarea sălii de sport din incinta Şcolii Generale nr.3, unde și în prezent

pot practica diferite sporturi peste 300 de cetăţeni, după un program bine stabilit, fără a deranja

programul şcolar de educaţie fizică.

Oraşul Cugir dispune de un număr mare de cadre specializate în domeniul sportului

(profesori de educaţie fizică, antrenori, instructori, foşti sportivi de performanţă) care se pot

ocupa de pregătirea sportivă, pe diferite ramuri de sport.

Un parteneriat între autoritățile locale, unitățile sanitare, asociația sportivă și instituțiile

de învățământ pentru dezvoltarea de proiecte privind promovarea sportului încă de la o vârstă

foarte fragedă, poate constitui un succes în ceea ce privește educația sportivă care duce la un

organism mai sănătos și mai puternic.

Programul UE în domeniul sportului ar trebui să contribuie la promovarea valorilor

europene, să promoveze rolul social și educațional al sportului, să încurajeze un stil de viață activ

și să promoveze cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale în domeniul sportului.

http://www.cugirinfo.ro/s-a-aprobat-infiintarea-asociatiei-clubulul-de-fotbal-metalurgistul-cugir-1939-3192.html


204

2.11.2 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe Existența profesorilor specializaţi în

formarea sportivilor de performanţă;

Existența unor echipe locale de fotbal CSO

Cugir şi Metalurgistul;

Clubul Sportiv Orășenesc Cugir reprezintă

baza materială și profesori/personal

specializat pentru: fotbal, tenis de câmp,

handbal, atletism, box, arte marțiale, sah,

dans sportiv;

2 stadioane orășenești, 3 terenuri de sport

sintetice, 6 săli de sport în cadrul unităților

de învățământ;

O parte din infrastructura sportivă

necesită îmbunătățiri și dotări (tribunele

stadioanelor, gardurile, sisteme de

iluminat nocturne etc.);

Lipsesc facilităţile pentru diverse

sporturi (înot, patinaj, skate-board, role,

basket etc.);

Lipsa fondurilor și a investitorilor privaţi

pentru stimularea competiţiilor sportive;


Programul guvernamental pentru

construcţia sălilor de sport;

Finanțări externe (nerambursabile);

Înfrăţirile între orașe;

Completarea curriculei şcolare cu accent pe

dezvoltarea sportului de masă;

Neasigurarea, în mod constant, a

fondurilor pentru infrastructură, dotarea

şi organizarea competiţiilor sportive;

Baza de selecţie redusă pentru tinerii

care practică sporturi;

Migrarea tinerilor spre centre

universitare din ţară;

2.11.3 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice:

Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice pentru activităţile de educaţie fizică

şcolară şi a sportului de performanţă local, prin crearea de condiţii corespunzătoare,

modernizarea infrastructurii şi a bazelor materiale / de agrement – sportive, pentru susţinerea

sportului de performanţă.

Direcţia strategică 2. Cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al


205

sportului în statele membre în vederea definirii şi a punerii în aplicare a unor strategii coerente

de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.

Încurajarea modului în care se promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor

naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor.

Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile publice

locale şi mediul asociativ sau oamenii de afaceri cu potenţial financiar care vor să investească şi

să sprijine sportul de performanţă în oraşul Cugir.


Sport Obiectivul general:

Revitalizarea activităţii sportive la nivelul oraşului Cugir.

1. Încurajarea practicării sportului prin dezvoltarea de baze sportive la unităţile şcolare

din oraşul Cugir

a) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir


Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Național ”David Prodan” Cugir prin

amenajarea unui teren de volei la standarde corespunzătoare și transformarea centralei termice

în sală de box, prin reabilitarea și dotarea corespunzătoare.

Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir;


b) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir


206


Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir prin

amenajarea unui teren de bachet la standarde corespunzătoare și amenajarea unui teren de tenis

în sală de sport.

Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir;


c) Școala Gimnazială Nr. 3


Dezvoltarea bazei sportive din cadrul școlii numărul 3 (local vechi) prin amenajarea

unui teren multifuncțional de minifotbal, tenis cu piciorul, handbal la standarde

corespunzătoare și construirea unor terenuri noi de tenis de câmp.

Se dorește dezvoltarea activității sportive tenis de masă, identificarea unui spaţiu închis

pentru desfăşurarea activităţii sportive și dotarea acestuia cu 4 mese de ping-pong.

La localul nou al Școlii Gimnaziale Nr.3 se dorește amenajarea unui teren de baschet.

Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3;


d) Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir


Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Școlii Gimnaziale Singidava prin amenajarea

terenului de volei pe nisip şi dotarea acestuia conform normelor și standardelor

corespunzătoare și instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în

programul cursurilor de educaţie fizică şi sport, dar și pentru activităţi de petrecere a timpului

liber.

Dezvoltarea bazei sportive a Școlii Gimnaziale "Singidava" (Şcoala Nr. 2 - local nou)

prin reamenajarea terenului de handbal şi fotbal din curtea şcolii și instalarea a două panouri

de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul cursurilor de educaţie fizică şi

sport, dar şi pentru activităţi de petrecere a timpului liber, amenajarea sălii de sport pentru

dezvoltarea sportului de masă – tenis de masă.

Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir;



207

e) Şcoala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea


Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Şcolii ”Ioan Mihu” Vinerea prin amenajarea

terenului de fotbal și îngrădirea lui conform reglementărilor și standardelor corespunzătoare.

Instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul

cursurilor de educaţie fizică şi sport.

Responsabil: Şcoala ”Ioan Mihu” Vinerea;


2. Dezvoltarea bazei materiale pentru fotbal

a) Efectuarea lucrărilor de modernizare la Stadionul Vechi al orașului


Se dorește modernizarea stadionului Vechi prin lucrări de reamenajare a tribunei mari,

acoperirea acesteia și lucrări de înlocuire și modernizare a scaunelor. În funcție de resursele

financiare disponibile se va continua procesul de modernizare a bazei sportive cu reamenajarea

și modernizarea tribunei mici, a vestiarelor, dușurilor etc.

Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir;


b) Susţinerea echipelor de fotbal CSO Cugir şi Metalurgistul în funcție de performanțe


Susținerea echipelor de fotbal din orașul Cugir, prin identificarea unor parteneri cu

potențial financiar, care sunt dispuși să investească alături de Consiliul local Cugir, pentru

obținerea de performanțe la nivel național.

Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir;

Actori implicați: Clubul Oamenilor de afaceri;

Termen de implementare: Anual

c) Dezvoltarea Centrului de fotbal pentru copii şi juniori în cadrul CSO Cugir și

Metalurgistul Cugir


208


Se doreşte crearea condițiilor corespunzătoare copiilor și juniorilor care doresc să

practice fotbalul ca sport de performanță, astfel încât aceștia, în timp, să poată activa în

echipele de fotbal ale seniorilor CSO Cugir - grupe (6 ani, 7 ani, 8 ani) și Metalurgistul Cugir

– Grupe (10 ani, 12 ani, 14 ani).

Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir;


3. Dezvoltarea unor baze sportive orăşeneşti

a) Amenajarea de noi terenuri de tenis de câmp şi modernizarea celor existente


Datorită numărului mare de solicitări pentru practicarea tenisului de câmp și

insuficienței numărului de terenuri existente este necesară amenajarea de noi spații pentru

acest sport. Pentru utilizarea acestora tot timpul anului, atât terenurile vechi cât și cele care se

vor construi vor fi amenajate cu zgură.



b) Realizarea unei baze sportive multifuncţionale pentru fotbal, atletism, karturi


Identificarea fondurilor necesare amenajării unei baze sportive multifuncționale în

vederea dezvoltării capacităților sportive ale tinerilor din orașul Cugir.



c) Realizarea unui teren de fotbal cu iarbă artificială


Se dorește amenajarea terenului de antrenament secundar cu iarbă artificială pentru

desfășurarea antrenamentelor grupelor de juniori și echipelor de seniori. În acest fel se evită

uzura terenului natural de iarbă unde se desfășoară meciurile oficiale de fotbal.



d) Realizarea unui teren de volei pe nisip


209


Propunerea făcută la capitolul de turism și tineret privind amenajarea unui ștrand între

localitatea Vinerea și Cugir include și amenajarea unui teren de volei, amenajat conform

normelor în vigoare și care are rolul de a dezvolta activități recreative în cadrul acestor zone de

agrement.



e) Preluarea Stadionului Nou în administarea primăriei


Realizarea demersurilor pentru preluarea Stadionului Nou în administrarea Primăriei

orașului Cugir și amenajarea acestuia conform standardelor în vigoare.



f) Amenajarea unei săli de sport polivalentă şi a unei săli de recuperare după eforturi

sportive


Amenajarea unei săli de sport polivalente pe platforma fostului ştrand, în cadrul căreia

să fie amenajată și dotată corespunzător o sală de recuperare după eforturi sportive.



4. Crearea condiţiilor adecvate pentru practicarea altor tipuri de hobby-uri sportive

a) Amenajarea unui skatepark în oraşul Cugir Descrierea proiectului:

Identificarea locației și amenajarea unui skatepark pentru skateboard, bmx și role astfel

încât cei interesați să practice sporturile preferate într-un cadru corespunzător pasiunii pe care

o dezvoltă.



b) Amenajarea în zona Râului Mare sau a Râului Mic a unui traseu de mountain bike


210


Identificarea și amenajarea unui traseu special marcat pentru pasionații de

mountainbike pe Râul Mare sau Râul Mic.



c) Înființarea unui parc de aventură


Se dorește înființarea unui parc de aventură (cu tiroliene, frânghii, bușteni, poduri cu

frânghii etc). O locație posibilă o reprezintă fostul depozit de armament de la Vinerea, dar se

dorește și identificarea unei locații în zonele împădurite din imediata apropiere a orașului

Cugir.



5. Încurajarea practicării sporturilor în rândul comunităţii cugirene

a) Mediatizarea activităţilor și evenimentelor sportive: în presă, radio local, TV-cablu local


Promovarea prin orice mijloc, mass media locală, județeană și națională, rețele de

socializare a evenimentelor sportive din localitate.


Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir

Termen de implementare: lunar

b) Organizarea de competiţii pe diferite ramuri sportive în orașul Cugir


Organizarea de evenimente sportive în orașul Cugir are multiple beneficii:

descoperirea de noi talente pe diferite ramuri sportive, motivarea și recompensarea sportivilor

și nu în ultimul rând promovarea acestora și a orașului.

Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir


c) Angrenarea oamenilor de sport și a oamenilor de afaceri în relansarea sportului pentru toţi

şi a sportului de performanţă pe diferite ramuri de sport


211


Angrenarea antrenorilor, instructorilor, profesorilor de educație fizică și sport, precum

și a oamenilor de afaceri în dezvoltarea sportului local cu impact și asupra imaginii

comunității prin performanțe sportive obținute la nivel județean, național și internațional.

Organizarea de evenimente anuale, de promovare a sporturilor și combatere a

sedentarismului, în cadrul cărora se promovează şi recrutează sportivi de performanţă dar şi

amatori.




212

2.12 ONG şi Mediul asociativ

2.12.1 Prezentare generală Problemele sociale ale unei comunități pot fi abordate cu mult succes de organizații

aparținând sectorului nonguvernamental care prin activitățile diversificate și devotamentul lor

contribuie la îmbunătățirea vieții social-culturale şi economice.

În comparaţie cu alte state, nivelul la care se situează sectorul ONG şi voluntariatul în

România este sub media europeană, Eurobarometrul din noiembrie 2010 indicând o rată de

implicare a populatiei de 20%, plasând România în categoria ţărilor din Uniunea Europeană cu

un nivel scăzut de implicare.1

Mişcarea de voluntariat din România s-a dezvoltat constant în ultimii 21 de ani, anul

2001, Anul Internaţional al Voluntariatului, fiind un moment care a dat un impuls extraordinar

acestei mişcări, atât prin adoptarea legii 195/2001 (Legea Voluntariatului) - o formă de

recunoaştere publică de care această mişcare avea nevoie pentru a se dezvolta, cât şi prin

iniţierea unor proiecte de voluntariat constante, vizibile şi cu un impact din ce în ce mai mare, de

tipul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului. La zece ani de la acest salt înainte al mişcării de

voluntariat, marcăm Anul European al Voluntariatului 2011, un semnal al Comisiei Europene că

voluntariatul şi-a câştigat un rol important pe agenda politicilor publice la nivel european datorită

valorii sale pentru individ şi societate.

Valoarea voluntariatului este identificabilă pe două dimensiuni majore:

dezvoltarea individuală a persoanelor implicate în activităţi de voluntariat;

dezvoltarea comunităţilor şi societăţii în ansamblu.

La nivelul oraşului Cugir ONG-urile care au o implicare activă şi funcţionează sunt:

Denumirea Asociaţiei Scopul asociaţiei Asociaţia Generală a Inginerilor din

România – filiala Alba

Promovarea progresului tehnic

AVPS “Mistreţul” Cugir Vânătoare şi Pescuit

Asociaţia “Fotbal Club Cugir” Promovarea fotbalului cugirean

Asociaţia “21 Decembrie 1989” Răniţi şi Promovarea şi apărarea drepturilor luptătorilor, răniţilor şi urmaşilor eroilor

1 http://www.fdsc.ro/voluntariat


213

urmaşii celor decedaţi Cugir

Asociaţia pt. ecologie şi turism

“Năsăpişte”

Acţiuni ecologice şi de turism Promovarea educaţiei Eco-civice

Societatea Culturală “Vinereana” Dezvoltarea de activităţi Cultural - sportive

Asociaţia de amiciţie

“Pro Europa”

Cultural, social, umanitar, informaţional

Liga Tineretului Ortodox Cugir Promovarea credinţei ortodoxe în rândul tinerilor

“Lions” Club Cugir Activităţi filantropice şi altruiste

Asociaţia”Crucea Roşie” Cugir Servicii de prim ajutor

Asociaţia de Caritate ”Unirea Frăţească” Ajutorarea pensionarilor şi lupta pt. drepturile lor

Asociaţia pt. dezvoltarea comunitară a

romilor din Cugir

Întărirea şi facilitarea participării active a romilor la viaţa economică, socială, educativă, culturală şi politică

Asociaţia “RomCRUC” Promovarea intereselor comunităţii de romi

Asociaţia Sportivă Prosport Cugir Revitalizarea sportului în oraşul Cugir

Asociaţia de dezvoltare comunitarǎ

durabilă “EuroProiect”

Dezvoltare economică durabilă

Biroul de Consiliere pentru Cetățeni Furnizare de servicii de consiliere şi implicare în politici publice

Asociaţia Composesoratul Grăniceresc

Cugir

Administraţia pădurilor şi păşunilor grănicereşti

Asociaţia Crescătorilor de Animale din

oraşul Cugir

Promovarea în comun de iniţiative privind dezvoltarea sectorului creșterii animalelor

Asociaţia Educator 2007 Şcoala Gimnazialǎ "Singidava"

Asociaţia Spitalul Orăşenesc Cugir Sprijinirea Spitalului Orăşenesc Cugir

Consiliul elevilor de la Colegiul Naţional

“David Prodan”

Scop educativ, cultural

Asociaţia Alternative Sociale

“Millenium”

Servicii de consultanţă în formare profesională

Partida romilor Pro Europa-subfiliala

Cugir

Îmbunătăţirea situaţiei romilor


214

Asociaţia de pescuit sportiv “Şurianu”

Cugir

Promovarea pescuitului sportiv competiţional; acţiuni de diminuare a poluării bazinelor piscicole; combaterea pescuitului ilegal; crearea de baze de pescuit sportiv recreativ şi de competiţie; atragerea tineretului pentru practicarea pescuitului sportiv conform regulamentului european.

Asociaţia "PRO CUGIR" Punerea în valoare a patrimoniului uman şi material local

Tabel Nr. 5 – ONG-uri active din oraşul Cugir

Domeniul de activitate al ONG Număr Cultură 4 Mediu Înconjurător (agricultură pescuit) 2 Sport 2 Servicii sociale 2 Sănătate 2 Ecologie 3 Dezvoltare economică şi socială 4 Asociaţii profesionale şi de afaceri 3 Religie şi caritate 4

Tabel nr. 6

Sectorul neguvernamental în cifre

Acest vechi adagiu a fost invocat de CIRIEC (Centre International de Recherches et

d’Information sur l’Economie Publique, Sociale et Coopérative) care constată că în ciuda

importanţei sale crescânde, cea mai mare slăbiciune a sectorului economiei sociale este

dificultatea de a fi măsurat într-un mod comparabil cu alte entităţi din sistemele economice.

Cercetătorii, specialiştii şi decidenţii, care s-au preocupat în ultimii ani de acest domeniu în

România, au avut constatări similare şi pentru sectorul neguvernamental românesc.

Sursele de date în acest domeniu (Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, Anuarul Statistic,

Ministerul Finanţelor Publice) nu sunt suficiente şi nici accesibile, nu există o bază de date

publică actualizată, completă şi disponibilă on-line cu date de interes general asupra

organizaţiilor neguvernamentale din România, cum ar fi adresa actuală, responsabili, rezultate

financiare recente, aşa cum sectorul neguvernamental are în alte ţări.

Principalele surse de venit pentru ONG-urile din România sunt:

cotizații ale membrilor;

donații individuale;

direcţionarea a 2 % din impozitul pe venit de către persoanele fizice;


215

sponsorizări în bani/bunuri/servicii din partea companiilor;

granturi U.E;

granturi de la autorităţi publice româneşti (bugetul de stat/bugete locale);

granturi de la instituţii guvernamentale străine (altele decât UE);

granturi de la fundaţii străine sau de la alte organizaţii internaţionale;

subvenţii (legea 34/1998);

fundaţii private româneşti;

activităţi economice (servicii, bunuri etc.) – social enterprise + fee for services.

În lista proiectelor contractate, aflate în gestiunea OIR POSDRU Regiunea Centru

(actualizat iulie 2013) nu se regăsește nici un beneficiar de pe raza localității Cugir. Este un

dezavantaj acest fapt datorită importanței și beneficiilor care le aduc astfel de fonduri comunității

locale în dezvoltarea durabilă și pentru o creștere economică favorabilă incluziunii (Strategia

Europa 2020). Această creștere economică favorabilă incluziunii se poate face prin crearea de

locuri de muncă și reducerea sărăciei, tocmai beneficiile pe care le aduc programele europene, în

special POS DRU, care din păcate la nivelul ONG-urilor din țară și a mediului asociativ nu se

regăsesc.

Un sector neguvernamental stabil, bine dezvoltat nu poate fi conceput fără colaborări

intrasectoriale şi pentru realizarea acestora, în primul rând, e nevoie de o iniţiativă susţinută a

organizaţiilor. În lipsa unor asemenea iniţiative scade posibilitatea de a avea programe/proiecte

derulate în parteneriat cu o altă organizaţie cu interese şi destinaţii asemănătoare. Având în

vedere dorinţa de dezvoltare a sectorului neguvernamental din Cugir este nevoie de

intesificarea unor iniţiative asemănătoare pe domenii de activitate pentru a creşte capacitatea de

autoorganizare a sectorului. După cum se observǎ, majoritatea proiectelor finanțate pe

dezvoltarea resurselor umane și care au ca beneficiari comunitățile locale, sunt implementate în

parteneriat, pentru o mai bună gestionare și dezvoltare sectorială.

Relaţia cu sectorul de afaceri

Deşi cele două sectoare sunt bine reprezentate la nivelul oraşului Cugir, aici

desfăşurându-şi activitatea organizaţii şi firme renumite pe plan naţional, totuși relaţia

acestora de colaborare este slab dezvoltată. Potenţialul colaborării celor două sectoare este

foarte mare, atât în ceea ce priveşte resursele financiare care pot fi obţinute de ONG-uri drept

sponsorizare sau donaţii din partea sectorului de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte colaborarea


216

în cadrul unor proiecte de dezvoltare importante la nivel comunitar.

Există, de altfel, colaborări punctuale între diferite ONG-uri şi firmele cu sediul în

Cugir, bazate pe contacte individuale sau personale lipsind perspectiva strategică a colaborării

între cele două sectoare ca întreg, remarcându-se totodată lipsa unor forumuri sau a unor canale

de comunicaţie prin care să se promoveze comunicarea şi parteneriatul dintre cele două sectoare.

De asemenea nu există inițiativă pentru a încerca dezvoltarea unor proiecte comune pe

termen lung, cu finanțare europeană, care poate aduce beneficii atât celor care implementează

proiectul prin venituri mai mari, calificarea gratuită a personalului, dezvoltarea economică a

firmei, dar și comunități locale prin locuri de muncă, sau venituri la bugetul administrației

publice locale.

Obiectivele pentru voluntariat în România 2014 – 2020

Depunerea de eforturi în favoarea creării unui mediu propice voluntariatului în România;

Abilitarea organizatorilor de activităţi de voluntariat să amelioreze calitatea activităţilor

de voluntariat;

Recunoaşterea activităţilor de voluntariat;

Creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea și importanţa voluntariatului.

În acest context se dorește introducerea unui axe prioritare în cadrul Fondului Social

European în viitoarea generaţie de fonduri structurale (2014 – 2020) dedicată actitităţilor de

voluntariat şi educaţie nonformală, incluzând şi priorităţi pentru tineret.

Axa prioritară dedicată voluntariatului şi educaţiei nonformale, cu priorităţi în domeniul

tineretului, îşi găseşte locul în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane. Atât voluntariatul şi educaţia nonformală, cât şi lucrul cu tinerii, reprezintă importante

resurse pentru societate din perspectiva obiectivelor Agendei Europa 2020 referitoare la

angajabilitate, educaţie şi promovarea incluziunii sociale. Aceste resurse pot fi folosite pentru

atingerea indicatorilor asumaţi de România în cadrul Strategiei Europa 2020, în special pentru

iniţiativele strategice Tineretul în Mişcare (Youth on the Move), Agenda pentru Noi Competenţe

şi Noi Locuri de Muncă (Agenda for New Skills and New Jobs) şi priorităţile legate de

promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei. Pe de altă parte ele pot sprijini

implementarea unor prevederi din legislaţia internă cum sunt Legea Educaţiei Naţionale, Legea

Tinerilor şi Legea Voluntariatului.


217

2.12.2 Evoluţia grafică 2012 2011 2010

ONG-uri active ve

nitu

ri to

tale

chel

tuie

li to

tale

exce

dent

/pro

fit

defic

it/pi

erde

re

veni

turi

tota

le

chel

tuie

li to

tale

exce

dent

/pro

fit

defic

it/ p

ierd

ere

veni

turi

tota

le

chel

tuie

li to

tale

exce

dent

/pro

fit

defic

it/ p

ierd

ere

Asociaţia Composesoratul Grăniceresc Cugir

7692

81

6681

50

1011

31 0

8781

89

5218

40

3563

49 0

3452

88

3300

98

1519

0 0

Asociaţia “Fotbal Club Cugir”

3949

0

4999

2 0

1043

2

5289

1

3044

7

2244

4 0

3620

6

3927

5

3069

0

Asociaţia “RomCRUC”

7350

6519

831 0

1020

0

5834

0

4366

0 0 0 0

Asociația Mistrețul Cugir

2034

7

1910

5

1242

0

3935

9

3434

5

5014

3869

9

4245

4

3755

0

Asociaţia Crescătorilor de Animale Cugir

8063

53

6648

50

1415

03 0

8136

76

4425

54

3711

22 0 0 0 0 0

Asociaţia pt. ecologie şi turism “Năsăpişte”

4161

1298

7 0

8826

1471

7

1557

7

860 0

2363

7

5589

1804

8 0

Asociaţia pentru dezvoltare comunitarǎ durabilă “EuroProiect”

5970

65

5905

0

160 5

155 0

920

731

189 0

BCC Cugir

496

159

337 0

290

1608

0 13

18 0

246 0

246

Tabel Nr.7 – Situaţiile financiare ale principalelor ONG-uri din Cugir


218

Grafic Nr.46

În Graficul Nr. 46 la care am atașat și tabelul cu indicatorii financiari, putem observa

veniturile totale la nivelul principalelor ONG-uri din orașul Cugir. Nu se poate evidenția vreo

evoluție privind veniturile organizațiilor la nivelul celor 3 ani, însă se poate constata conform

tabelului și graficului o lipsă a veniturilor din fonduri structurale care creșteau indicatorii

financiari, aducând sume consistente în bugetul organizațiilor.


219

2.12.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe Performanțele anterioare satisfăcătoare ale

ONG-urilor în implementarea diverselor

programe / proiecte;

Iniţierea de întâlniri care să faciliteze

schimbul de informaţii şi colaborarea dintre

ONG-uri;

Afilieri naționale și internaționale;

Cooperarea ONG-urilor cu autoritățile;

Parteneriate încheiate de către ONG-urile

din Cugir cu actori sociali din țară sau

străinătate;

Implicarea membrilor comunității în

acţiuni de voluntariat iniţiate de ONG-uri;

Număr mic de ONG-uri de tineret

(ONGT) active;

Participarea civică, voluntară şi politică

redusă a tinerilor;

Atragerea insuficientă a fondurilor

nerambursabile de către ONG-uri care

pot reprezenta o sursă importantă a

dezvoltării socio-economice locale;

Capacitate redusă de cofinanţare a

proiectelor;

Lipsa surselor de finanţare locală (din

surse private) adresate mediului

asociativ;


Multiculturalismul care produce un amestec

bogat de idei şi de perspective esenţiale

pentru calitate ridicată a vieţii;

Implicarea ONG-urilor specializate în

rezolvarea problemelor comunităţii şi a

grupurilor pe care le reprezintă;

Intervenția organizațiilor și instituțiilor

prin derularea unor programe de

cultură/educație civică;

Îmbunătățirea accesului la sistemul de

informare referitor la sursele de finanțare

ale U.E. pe multiple domenii;

Dezvoltarea colaborării cu sectorul de

afaceri de la nivel local şi național;

Spor negativ de populaţie;

Putere redusă a sectorului

neguvernamental de a asigura reţele de

asistenţă pentru categorii defavorizate;

Vizibilitate şi promovare scăzută a

activităţilor ONG-urilor în mass-media

locală şi naţională;

Discrepanţe între numărul de ONG-uri

înregistrate şi numărul ONG-urilor

active;

Oamenii nu percep utilitatea personală a

asocierii şi a rezultatelor aduse de

aceasta;


220

2.12.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice:

Direcţia strategică 1. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea parteneriatelor intersectoriale la

nivelul mediului neguvernamental, nonprofit , mediul asociativ şi cel al administraţiei publice,

unităţile de învăţământ din oraşul Cugir în vederea dezvoltării de proiecte comune având ca scop

dezvoltarea comunităţii locale, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a imaginii oraşului Cugir, precum

şi instruirea resursei umane la nivelul comunităţii.

Direcţia strategică 2. Dezvoltarea capacităţii ONG-urilor şi a mediului asociativ din

oraşul Cugir de a atrage şi gestiona cât mai eficient bani europeni prin accesarea unor linii de

finanţare şi implementarea de proiecte pe baza nevoilor şi cerinţelor comunităţii locale.


ONG şi Mediul Asociativ Obiectivul general:

Dezvoltarea capacităţii intrasectoriale a ONG-urilor şi

mediului Asociativ.

1. Dezvoltarea unui sistem de asistenţă pentru iniţiative civice

a) Crearea şi dotarea unui centru de resurse comunitar care să poată fi folosit de ONG-uri

în activitatea lor, la nivelul oraşului Cugir


Dezvoltarea acestui centru are ca scop strângerea de informaţii cu privire la activităţile

mediului neguvernamental şi mediului asociativ, unde se pot dezvolta şi organiza servicii de

voluntariat, informare, consultanţă pe domeniu, cursuri de formare profesională continuă,

trainninguri pentru comunitatea cugireană și organizarea de evenimente specifice (ex:

Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri).

De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare,

îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc.



b) Dezvoltarea reţelelor de ONG- uri sectoriale care să desfăşoare activităţi constante


221


Dezvoltarea reţelelor de ONG-uri sectoriale care funcţionează deja şi implicarea lor în

mediul socio - economic local prin desfăşurarea constantă de activităţi specifice obiectului de

activitate care să aducă benefici comunităţii locale.

Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;


2. Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit,

respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice

a) Organizarea de întâlniri periodice privind parteneriatul ONG - APL Descrierea proiectului:

Necesitatea întâlnirilor frecvente între ONG –uri şi APL pentru a stabili obiective

comune în ceea ce priveşte activităţile pe care le desfăşoară şi dezvoltarea de proiecte care să

aducă beneficii economice comunităţii.



b) Implicarea activă a comisiilor consultative APL, ONG în domenii specifice de politici

publice


Necesitatea unei implicări mai active a comisiilor consultative APL ONG în domeniile

specifice politicilor publice: asistenţă socială, asistenţă medicală, mediu, relaţii internaţionale,

pregătire profesională, educaţie, cultură, sport.



c) Promovarea conceptului de economie socială axată pe activităţile specifice comunităţii

locale


Dezvoltarea şi promovarea conceptului de economie socială ca formă economică de

dezvoltare a comunității locale, prin valorificarea resurselor naturale ale zonei.




222

3. Îmbunătăţirea accesului la posibilităţile de finanţare pentru mediul neguvernamental,

nonprofit din Cugir

a) Realizarea unei baze de date actualizate cu toate ONG-urile din oraş şi a unui catalog de

promovare a acestui sector


Realizarea unei baze de date actualizată cu ONG –urile din oraşul Cugir şi a unui

catalog de promovare a sectorului neguvernamental din Cugir în care să fie cuprinse

informaţii despre adresele, domeniile de activitate, un calendar de activităţi şi proiecte

importante ale ONG-urilor din Cugir – obiectiv care poate creşte vizibilitatea activităţii la

nivelul comunităţii locale și regionale; Publicarea pe site-ul primăriei a listelor ONG-urilor

active şi un link care să îndrume către pagina web a fiecărui ONG.



b) Îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe între mediul neguvernamental şi mass-

media locală şi judeţeană


Dezvoltarea şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe, cu massmedia, mediul

online, reţele de socializare pentru promovarea activă a activităţilor pe care ONG-urile din

localitatea Cugir le desfăşoară.



4. Susţinerea voluntariatului ca activitate esenţială în participarea civică

a) Promovarea voluntariatului pentru rezolvarea problemelor aflate pe agenda publică

locală şi în desfăşurarea evenimentelor locale


223


Conştientizarea comunităţii locale asupra activităţilor şi a problemelor aflate pe agenda

publică locală, şi asupra faptului că toate aceste lucruri se realizează pentru comunitatea în

care trăiesc. Astfel este necesar ca implicarea lor sub formă de voluntariat să fie una activă iar

rezultatele se vor vedea la nivelul comunităţii din care fac parte ( implicarea unui număr cât

mai mare de voluntari).



b) Organizarea trimestrială a campaniilor de promovare care să vizeze stimularea

civismului şi a voluntariatului asupra tinerilor, în comunitate.


Dezvoltarea unor activităţi sau campanii de promovare care să vizeze tinerii şi

dezvoltarea spiritului civic a acestora, spiritului de voluntariat şi implicarea în activităţi

derulate de ONG-uri, Primăria oraşului Cugir, Unităţile de învăţământ din oraşul Cugir.


Termen de implementare: trimestrial

c) Dezvoltarea unui centru de voluntariat


Dezvoltarea centrului de voluntariat la nivelul comunităţii locale din Cugir în vederea

implementării unor acţiuni de voluntariat, stabilirea de proiecte viitoare, crearea unei baze de

date cu voluntari activi la nivelul comunităţii și organizarea de evenimente specifice (ex:

Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri).

De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare,

îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc.



5. Identificarea de parteneri, ONG-uri cu activităţi diverse din ţările Uniunii Europene

în vederea implementării bunelor practici dobândite de către aceştia în domeniul

dezvoltarii sectorului


224

a) Continuarea parteneriatelor cu ONG-uri din statele UE în vederea implementării

anumitor tehnici de management organizaţional


Dezvoltarea parteneriatelor existente la nivel internațional şi necesitatea realizării unor

proiecte comune care să aducă beneficii de orice fel ambelor comunităţi, diseminarea

informaţiilor specifice sectorului neguvernamental din oraş şi identificarea unor obiective

comune pe termen lung.



Comisia de elaborare:

Primar ing. Teban Adrian Ovidiu

Jr. Arion Florin - Primăria Cugir Jr. Băluţiu Otilia - Primăria Cugir

Ec. Benga Emil - SC Dancor Proiect SRL Ing. Crişan Adriana - SPAS Cugir

Prof.Florea Rodica- Casa de Cultură Cugir Ing. Furdui Călin - Primăria Cugir

Ing. Haneş Anamaria - Primăria Cugir Ec. Hluşcu Aurelia - Primăria Cugir

Prof. Mihai Adrian - CSO Cugir Ec. Samoilescu Silviu - Spitalul Cugir

Ing. Sava Victor - Primăria Cugir Ec. Stan Andrei - SC Dancor Proiect SRL

Fil. Stoian Ana-Maria - Primăria Cugir Jr. Ştirb Nedel Viorica - SPAS Cugir

Ing.Taman Ioan - O.S. Sâpcea Cugir Ec. Ţîru Cristina - Primăria Cugir

Ec. Valasă Alin - Direcţia Venituri


225

Consiliul Local Cugir Prof. Cherecheş Dan - ISJ Alba

Prof. Dumitrean Camelia - Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu

Ec. Dumitru Bogdan - Şurianu Socom

Ferchian Ioan - Uzina Mecanică Cugir

Prof. Mărginean Bota Claudiu - Şcoala Gimazială Nr. 3

Ing. Micu Romulus - Director General UM Cugir

Ing. Muntean Emil - Director General Parcul Industrial Cugir

Ec. Păştină Aurel

Farm. Petric Tatiana - Administrator Farmacia Farmex

Ec. Popescu Rafael - Director Comercial SC Nova Grup SRL

Dr. Prepeliţă Ciulea Zoriţa - Director Medical Spitalul Orăşenesc Cugir

Roibuleasa Dumitru - Administrator SC RIR Construct SRL

prof. Rotche Horea - Viceprimar

Ing. Roşian Radu - Director Tehnic Parcul Industrial Cugir

Jr. Simu Mircea - Uzina Mecanică Cugir

Ştefănie Lucian - SC UNICA Asigurări

Todorescu Mircea - Fabrica Arme Cugir

Ing. Trifan Mircea - Director General Fabrica Arme Cugir

Vasile Sorin - Administrator SC Sorox Construct SRL


226

Colaboratori:

Jr. Albu Ileana - Poliţia Locală Ing. Bârsan Constantin - BCC Cugir

Inv. Borza Monalisa - Şc. Singidava Cugir Inv. Buda Ioan - Şc. Ion Mihu Vinerea

Soc. Ciucur Ovidiu - Primăria Cugir Ing. Conţan Mihai - SC Betacon SA

Csug Maria - G&E Invest Cugir Prof. Dărab Ionela - Şc. Gimazială Nr. 3

Ing. Dăuceanu Cristel - Primăria Cugir Ing. Dincu Paul - FAC Cugir

Fil. Drăghiţă Adela - Primăria Cugir Ing. Drăghiţă Marius - Ocolul Silvic Sâpcea

Ed. Filimon Anişoara - Şc. Ion Mihu Vinerea Jr. Găldău Horaţiu - Poliţia Locală

Ec. Groza Adrian - DGFP Cugir Inv. Herlea Anca - Şc. Ion Mihu Vinerea

Ec. Herlea Dorin - Spitalul Orăşenesc Cugir Ing. Hondola Nicolae - Ocolul de Stat Cugir

Jibotean Marius - SC Jibomar SRL Antr. Killin Alexandru - CSO Cugir

Prof. Micaciu Alexandru - CIDL Cugir Prof. Micu Petru - CSO Cugir

Prof. Mihai Rodica - Şc. Iosif Pervain Cugir As. Med. Muntean Graţiana - Spitalul Cugir

Ec. Muntean Steluţa - Spitalul Cugir Ec. Oltean Cosmin - DGFP Alba

Prof. Oprişiu Silviu - Casa de cultură Cugir Prof. Paşcanu Cǎtǎlin - CNDP Cugir

Ing. Pinter Vasile - Asociaţia Vinereana Ing. Pop Lucian - FAC Cugir

Ing. Popa Dan - SC Zuo Ro Ed. Pruneanu Florina - Şc. I. Pervain Cugir

As. Soc. Roman Cristinel - SPAS Cugir Teh. Spătăcean Gheorghe - Primăria Cugir

Stanciu Aurelian - Primăria Cugir Psihoped. Sterca Delia - SPAS Cugir

As. Soc. Sulincean Carmen - SPAS Cugir Ed. Ştefănescu Mărioara - Şc. Singidava Cugir

Ec. Ştefănuţ Adriana - Primăria Cugir Fil. Ţigănilă Diane - Casa de Cultură Cugir

Prof. Ţîrlea Stela - Şc. Gimnazială Nr. 3 Ing. Ţîrlea Mircea - SC APA CTTA Cugir

As. Soc. Uriţescu Cristian - DGASPC CUGIR Jr. Uriţescu Mădălina - Primăria Cugir

Ing. Valasă Adrian - UM Cugir Prof. Vanţ Lilica - CNDP Cugir

cugir 2020 - primarie · sub îndrumarea unor experţi a fost concepută strategia oraşului cugir...

Documents