cronicari romani

5/16/2018 Cronicari Romani

1/22

PARTEA ICRONICARII MOLDOVENI:CONTINUATORfl LUI MIRON COSTIN: VASILE DAMIAN.TUDOSE DUBAu, NICOLAE COSTIN, ION NECOLCE


2/22

CONTINUA TORII LUI MIRON COSTINProblema, pe care 0 rididi felul cum s'a transmis cronica lui

Grigore Ureche in compilatia lui Simion Dascalul si a celorlaltiinterpolatori, nn este singura enigma a istoriografiei moldovene.In tornul al II-lea din colectia sa de cronici, Mihail Kogal-

niceanu publica 0 compila.tie cu titlul: Letopisetul terei Mol-dovei dela Stefan sin Vasile Voda, de unde este paras it de MironCostin Logofatul, de pre isvoadele lui Vasile Damian, ce aufost treti Logofat, a lui Tudosie Dubau Logofatul sia1tora ,pe care-l atribuia lui Nicolac Costin carele au fost Logofat marein Moldova .Aeest letopiset duce povcstirea evenimentelor petrecute in

Moldova, deja urcarea in domnie a lui Eustratie Dabija Voda, inanul 1662, adica de nude se inchcia cronica lui Miron Costin,pana la nrcarea in domnie a lui loan Mavrocordat, adica panala anul 1711. Regreiatul C. Giurescu, supunand unei criticiatente acest lctopiset, a dovedit, irrtrun memoriu prezentatAcademiei Romane, ca el este 0 compilatie alcatuita din doualctopisete deosebite. Din aceste doua letopisete, numai ultimul,care cuprinde doar trei ani din istoria Moldovei si anume:domniile lui Nicolae Mavrocordat 9i Dimitrie Cantemir dela1709 -1711, este intrarlcvar opera lui Nicolae Costin. Primaparte 9i cea mai trrtinsa, cuprinzand evenimentele pctrecnte in47 de ani, in rastimpul dela Dabija Voda pana la Nicolae Mavro-cordat, este un alt letopiset, de 0 Iactura cu totul deosebita.Autorul acestei compilatii nu se poate identifica. Este deci 0cronica anonima,In titlul ei se spune insa ca a fost alcatuita dinisvodul lui

Vasile Damian, ce-au fost treti logofat ,) si de pre isvodul lui((Tndosie Dubau logofatul ~i altora ,). Din aceste indicatii. arrezulta ca prirnii cronicari dupa Miron Costin, primii boieri cariau reluat firul povestirii, rupt prin moartea tragica a lui MironCostin, 9i innodandu-I J-au tors mai departe, au fost VasileDamian treti logofatul si Tudosie Dubdu, logofatul,Cine au fost acestia si care cstc partea lor de munca in isto-riografia moldovencasca ?

VASILE DAMIANBiografia lui Vasile Damian a fost reconstituita, in linii

mari, de rcgretatul C. Giurcscu. Dupa datele pe care ni le daGiurcscu, Vasile Damian era fiul lui Damian, vornic de Doro-hoiu, .~ial Anghelinei, fata lui Danaila, care avea parti de mosiein satul Turbatesti. din tinutul Carligaturii, nnde h;;iavea ceamai mare parte din rnosiile sale 9i cronicarul Grigore Ureche.o matuse a rnamei sale Anghelina, Anisia, era casatorita cuVasile Corlat, uricarul lui Vasile Lupu 9i a avut un fiu, pe PascalCorlat, care a indeplinit si el sarcina de uricar pe langa curtileDomnilor moldoveni.

Vasile Damian avca deci in familia sa carturari, care traiserain intimitatea curti lor dornnesti, si era dar inmasura sa cunoascaevenimentele desfasurate in Moldova.El s'a nascut probabil pe la jumatatea secolului al XVII-lea,

cad la 1680 il gasim casatorit de curand cu Ilinca, Iata lui NaculMurgulet, dintr'o familie veche si bogata. Din aceeasi familiefacea parte I?imama lui Tudosie Dubau, care ne este indicatin titlul compilatiei ca un al doilea cronicar. Cei doi isvoditoride lctopisete dupa Miron Costin erau deci inruditi intre ei.Prin sotia sa, Ilinca Murgulet, Vasile Damian intra in legaturide rudenie si cu familia domnitoare a Ghiculestilor, deoarecesoacra sa, mama Ilincai, tinusc in prima casatorie pe fiul luiGheorghe Ghica, Ionasco Postelnicul.La data cand lua in casatorie pe -Llinca Murgulet, Vasile

Damian era numai vatav ; curand dupa aceasta, ilgasim semnandintr'un act din Decemvrie 1681 ca logofat al treilea. La 8 Fe-bruarie 1635, unchiul sau despre mama, uricarul Pascal Corlat,neavand copii, ii daruieste partile lui din jumatatea de sus aocinei stramosesti : Turbatostii. Vasile Damian il?i pastreazadregatoria de treti logofat pana sub Constantin Canternir, in1688, cand este inlocuit prin Nicolae Costin. De aci inainte nui se poate urmari firul viet ii.Ultima stire pe care 0 avem despreel este din 28 August 1689, cand obtine dela Constantin Can-temir 0 carte, prin care i se da irnputernicirea de a-I?icautavecinii fugiti din mosia de zestre a sotiei sale, Liimasenii.La 1702, cl era decedat de mult, dupa cum reese aceasta

dintr'un proces ale fiicei sale Satta si sotului ei, comisul Ghe-orghe Fratita.Biografia lui Vasile Damian, astfel schitata, are mu1te puncte

obscure si ea nu ne da nicio lamurire despre ideile lui politice9i despre lcgaturile cu Domnii sub care 9i-a indeplinit drega-toria de treti logofat. Ea nu ne ajuta deci sa descurcam parteacare-i apartine din compilat ie. Delimitarea isvodului lui Da-mian, care se afla la baza prelucrarii atribuita de Kogalniceanului Nicolae Costin, este cu atat mai greu de facut, cu cat izvodullui Damian este amintit numai in titlul compilatici: Letopi-setul terei Moldovei, dela Stefan sin Vasile Voevod. .. de preisvoadele lui Vasile Damian ce au fost treti logofat, a lui Tu-dosie Dubau Iogofatul si altora . Nicaeri, in cuprinsul compi-latiei, isvodul lui Damian nu se mai gaseste citat; el a fostdeci absorbit in compilatie, fara sa lase nicio urma.

TUDOSIE DUBAuVieata lui ne este mai bine cunoscuta. Schita biografica,

intocmlta acum IS ani de regretatul C. Giurescu, trebue com-pletata prin materialul documentar publicat in anii dinurrna.


3/22

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Tudosie Dub~u a fost unul din marii boieri latifundiari, carea avut in vieata politica a Moldovei un rol proeminent, ajun-gaud pana la inalta sarcina de caimacam - adica Ioctiitor deDomn. Era fiullui Vasile Dubau 7i al Nastasiei, fata lui IeremiaMurgulet, dintr'o veche si bogata familie. Tatal, catre amurgulvietii, renurrtase la bunurile sclipitoare ale lumii pamantesti~i imbracase rasa de dilugar, pare-se in manastirea Dobrovatul,careia, in 1673, copiii ii inchinau ca danie partea cuvenita lordin mosia Raduestii, in judctul Vaslui. Tudosie se nascuse pro-babil pe la 1630. Pentru intaia data ilintalnim in acte la 24Septemvrie 1638, cand nasul Toader Soldan, daruia finilor sai, cuconilor lui Vasile Dubau , partea 111ide mosie din satulVartici. Unde 9i cum si-a facut instructia, nu stim, dar dinnumeroasele acte si zapise scrise ordonat '}ifrumos de mana lui,se pare ca era un boier cartu rar. A intrat in vieata publica sub$tefanita Lupu, fiul lui Vasile Lupu 9i prietenul intim al luiNicolae Milescu, cand ilgasim mdeplinind dregatoria de parcalabin tinutul Carligatur ii. La 1670 scmneaza ca biv spatar pe unact, alaturi de Stefan Petriceicu - viitorul Domn - pe atuncivel pitar. In 1671, sub Duca Voda, el ajunge logofat al doilea :iar in 1673, sub Petriceicn Voda, este tnaltat in importanta dre-gatorie de mare vistiemic - am zice azi: ministru de finante.Nu stim insa sigur daca, in lupta deschisii atunci irrtre Poloni9i Turci in jurul Hotinului, Dubau, marele vistiemic, a fostalaturi de boieri si de Domnul care-I ridicase dintr'odata la 0treapta a9a de inalta pe scara dregatoriilor si care trecuse pefata de partea Polonilor. Fapt este ca, daca nu insoteste pePetriceicu Voda in exilul polon, in care plecase 9i MitropolitulDosofteiu, totusi, sub Domnii urmatori, Durnitrascu Cantacu-zino si Antonie Rusct, el este tinut fara nicio drcgatorie, cecace mseamna ca era macar banuit, daca nu compromis in tra-darea lui Petriceicu fatil. de Turci. Probabil cil.aceasta inlaturarcdela curte l-a indemnat sa se asocieze cu Buhus Hatmanul sicu Miron Costin si, dupa tntoarcerea Moldavenilor din campaniain Polonia, sa ~e planga Vizirului impotriva Domnului AntonieRuset. In urma acestor plangeri, Antonie Ruset a fost mazilitla Chisinau 9i dus in lanturi la Constantinopol. Complotul pusla cale cu stirea lui Duca Voda, Domnul Tarii Romanesti, seincheie cu stramutarea acestuia in Moldova.Sub Duca Voda, Dubau este mare spatar 9i pastreaza drega-

toria doi ani. In primavara anului 1679, atitudinea lui DucaVoda se schimba fati de Dubau 9i de ceilalti boieri. In acestetimpuri, Domnul isbutise sa obtio hatmania Ucrainei, cuceritade curand de Turci 71, in dorinta de a 0 pastra, se apucase sa-siintemeieze acolo ferme cu gospodarii infloritoare, stupi de albine,velnite de horilca (rachiu), de bere 9i de mieduri. Nazuind sa-~irefaca averea tnchisa in asemenea intreprinderi, a pus birurigrele pe tara. Stransoare mare pentru bani facea tuturor 9i boierilor si negutatorilor si a toata tara, muncindu-i 9i caz- nindu-i pre toti in toate chipurile, pre unii cu tnchisori pedep- sindu-i, pre altii cu munca si batai cu bnzduganul pana la moarte ucigandu-i. Nu cruta nici boier, nici sarac, nici taran, nici femei .Boierii din divanul domnesc zaceau in ternnita luni de zile,

legati in lanturi si batuti cu toiegile la talpi : altii erau legati destalp in pielea goala si unsi eu miere de-i mancau mustele sialbinele. Aceasta urgie deslantuita asupra boierilor, ca '}iasuprataranilor, I-a atins 91pe Tudose Duban, care a fost inchis de sei-meni 9i pus in fiare; insa, intr'o noapte, el isbute9te sa fugadin Ia7i, impreuna cu cat iva tovara:;;i 9i, de9i urmariti de gona9ilipcani, reugesc sa treaca in Polonia. In pribegie, Dubau smparra Ia 1683, cand victoria lui loan Sobieski in lupta cu Turcii,sub zidurile Vienei, dadu curaj lui Petriceicn sa se reintoarcil.,cu oaste polona in Moldova. Intre boierii refngiati, care venira&ubsteaguri~e lui Petriceicu, a fost 9i Dllbiiu. par D,uMu n,u lua.

parte la expeditia moldoveneasca impotriva Tatarilor din Bgeac ~i de aceea nu-l urma pe Petriceicu in noul sau exil.ramase in Moldova si Domnul adus de Turci, Dumitrascu Ctacuzino, Ilfacu mare logofat in locul lui Miron Costin, cplecase cu Duca Voda. Aceasta insemnata dregatorie 0 indepneste Dubau si pe langa Constantin Cantemir, chiar dupa intocerea lui Miron Costin in Moldova.Dupa moartea lui Constantin Cantemir, Dubau joaca un

important sub Constantin Duca, destainuindu-i intentiile ucapigi-basa trimis sa spioneze miscarile Domnului si care ptindea c a are la sine si un firman de mazilire, Turcul, cerainformatii dela Dubau, acesta ildadu de gol Domnului. Marile stangace luate de Domn 9i de cumnatul sau Nicolae Cosaduc inlocuirca lui Duca Voda prin Antioh Cantemir.Pana la venirea in Iasi a lui Antioh, Dubau este tnsarcin

cu caimacamia, alaturi de Manolache Ruset. Sub Antioh Ctemir, nu mai ocupa nicio dregatorie. Poate ca s'a retras singIntre 1698 si 1700 a murit.Neculce, eare I-a eunoseut de aproape, fiind eoleg de div

eu el, ne spune ea fiind om de treaba, era dvoreala dupalogofat , ceca ee indica 0 minte asezata 9i eu tact.Care este partea de contributie a lui Dubau in eronic

moldovene ?In compilatia atribuita de Kogalniceanu lui Nicolae Costisvodul lui Tudosie logofatul mai estc citat, dupa cum obserregretatul Giurescu, in afara de titlu, 9i in cursu 1 povestiri idomnia lui Constantin Cant emir :

Scrie 1 8 . izvodul lui Tudosie Dubau, ce-au fost vel logo la Cantemir Voda, cum pana la al patrulea an al domn lui Cantemir Voda , .. cu multa nevointa au silit Serban Vo de i-au scos domnia ,Izvodul lui Tudosie Dubau mai este citat si in alto letopise

si anume : intro copie a cornpilatiei lui Simion Dascalul, facde un copist interpolator. Amplificand compilatia lui SimDascalul, copistul adaoga, intr'un loc:

Fara cat numai ce insemneaza la un letopisct ce este izvo de Dubau logofatul . .. ;intr'altul:

Insa la un letopiset al lui Dubau logofatul insemneazaDin locurile unde este mentionat (domnia lui Iuga Voda s

lui Alexandru eel Bun) se vedc ca letopisetul lui Dubauprindea istoria Moldovei dela descalecat pana la sfarsitul veului al XVII-lea. Acest izvod al lui Dubau ni s'a pastratel a fost descoperit prin cercetarile minutioase ale regretatulGiurescu, in doua manuscrise din Biblioteca Academiei Rmane: unul (nr. 169), scris in Moldova la inceputul sec.XVIII-lea de un necunoscut : altul (nr. 2506), copiat in TRornaneasca de Radu Popescu, logofatul de divan sub NicoMavrocordat. Ambele manuscrise, dupa 0 predoslovie, partemata, parte in proza, cuprind compilatia lui Simion Dascaintro versiune interpolata ; Ietopisctul lui Miron Costin (1591661) si 0 cronica sumara a Domnilor dela Istratie Dabpana la Constantin Cantemir.In predoslovia catre toti cititorii eei romani , in care autor

dupa cateva randuri de slava, incearca sa faca apologia Mdovei, tara mult desfatata t si primitoare de straini, se gas9i urrnatoarele randuri revelatoare:

Ca al tau sant, Doamne, cu totulTheodosie Dubau logofatul,Din pamarrtul din Moldov~Precum arata slova;Tara cea mult desfatati'\.Cumu-i de toti laudatil.:


4/22

NICOLAE COSTIN 179Aceste versuri nu se potrivesc insa - cum a aratat regretatul

C. Giurescu - cu un pasagiu din predoslovie, in care, pe langaune1e lucruri comunc, spuse tntro forma. confuza, se gaseste!Ii urmiitoarea inforrnatie pretioasa :

Intr' acest chip si noi cu vrerea lui Dumnczeu 9icu indemnarea dumisale cinstit si al nostru de mult bine ficatoriu, dumnealui(I Theodosie Dubdu, ce-au fost logofat mare, si aducand aminte de toate care mai sus scriscm, ne-am apucat sa scriem letopise{ul tari! moldovcnesti, intru carele sant scrise vietile Domnilor tarii Moldovei, Si izvodul am luat de pre un letopiset a lui Shnion Dascalul, carelc 'iiiSimian l-au izvodit de pre un izvod allui Ureche Vornicul, ce siUreche l-au scos de pre cronicariul lesesc 9i unguresc, potrivincl alaturea 9i cu acest scurt moldo-(I venesc, 9i agea den toate an scos s'au ales, ara.tand in carele(I cat scrie, au pre larg, au mai pre scurt .Rezulta dar, din aceste randuri, ca Dubau nu este autorul, ci

numai eel care a indemnat sa se faca Ietopisetul. De altfel siforma cu totul schematic a !Ii searbada pc care 0 are cronica,nu cadreaza nici cu trasatura personalitatii sale, pe care ne-odesvaluie Necu1ce si nici cu stralucita lui cariera politica. Esteo insirare seaca a Domnilor, fara vieata, fara coloare ; unii abiasunt amintiti cu anii de domuie !Ii0 scurta apreciere. Ceva maimult, se opreste asupra lui Duca, unde se povcsteste asediulVienei !Ii prinderea Domnului la Domnesti, precum si asupralui Constantin Cantemir, aSllpra.vrajbei lui cu Serban Voda dincauza Cuparestilor :;;i asupra ocuparii cetatilor moldovenestide garnizoane polone.

NICOLAEDintre cei trei fii ai lui Miron Costin, Ionita, Nicolae si Pa-

trascu, Nicolae a fost eel mai inva.tat 'iiieel mai insemnat prinrolnl pe care l-a jucat in vieata publica a Moldovei. Patrascu,fiul mai mic, menit a se casatori cu fiica lui Constantin Can-temir, a emigrat, la moartea tatalui sau, in Muntenia :;;ia murit,se pare, in pribegie; iar cel mai mare, Ionita Costin, nu s'a pututridica niciodata in rangul marilor boieri ,Nicolae, mijlociul, s'a nascut probabil pc la 1660 si, dupa ce

si-a tnceput studiile la Iasi, sub snpravcghcrea tatalui, cu iezuitulRcnzi - care a fost :;;iprofesorul viitorului Domn C. Duca -- le-acontinuat lmpreuna cu fratii sai in Polonia, dupii cum ne tncre-dinteaza Dimitrie Cantcmir. Astfel a dobandit 0 instructie aleasasi 0 cunostinta a~p de solid.i a limbii lai.inc, incat de copil tineadiscursuri in limba latinii, precnm 9i la curtea domneasca inzilele de sarbatori 1. Vorbea in acelasi timp !Iilimba polona 9iprobabil ca stia si ceva greccste, caci a fost trimes in diferiteranduri in solii, la Constantinopol !Ii purta corespondenta cuAlexandru Mavrocordat Exapori'tul ",Nicolae Costin trecuse de 20 de ani, cand, in 1684, a insotit

pe tatal sau in exilul polon, dobandind gazduire in castelnl regalde vanatoare din Daszow. Din pribegie s'au intors la inceputuldomniei lui Constantin Cantemir. Neculce ne spune c a Mironlogofatul venise din tara leseasca foarte scapatat . si c a l-auavut Cantemir Voda in mila :;;i in cinste i), boierindu-i copiiisi logodind pe fiiea sa, Domnita Safta, cu Patrascu, NicolaeCostin, ajuns in aceste imprcjurari logofat al treilea, urrna sase logodeasca in curand cu fiica lui Constantin Duca, a caruifamilie traia atunci la Constantinopol.Dar zilele bune nu durara mult, caci in curand se deslantui

asnpra Costine:;;tilor urgia domneasca. Nicolae se afla la Barlad,1Asevedea qiscursurile reproduse la V. A. U r e chi ii, Miron Costin, vol. II, p.

157-159., Despre 0 scrisoare a lui Mavrocordat catre e1, v. in N~os 'E'AA1J\lOiJ.\I~I-J.(o'l\

III, 1906, p. 4S~L

TextuI acesta, pastrat in cele doua manuscrise din BibliotecaAcademiei Romane, prezinta, intr'adevar, unele pasagii identicecu partil corespunzatoarc din compilatia atribuita de Kogal-niceanu lui Nicolae Costin. In genere msa, compilatia tnfati-seazii 0 redactie mai desvoltata, Cine este insa prelucratorul,nu putem sti, in actualul stadiu al cercetarilor.Cronica aceasta anonima a fest absorbita in cronica lui Ncculce,

dar cata deosebire intre izvodul searbad si intre cronica, plinade vieata si de coloare a timpului, a lui Neculce!BIBLIOGRAFIE. C. Giu res C u, Contribu/iuni la studiul cronicelor moldovene

(Nicolae Costin, Tudosie Dubllu, Vasile Damian), in An. Acad, Rom., XXX, Mem.Sect. 1st., s. 2, Bucuresti, 1907. Dovedcste ca, compilatia atribuita de Kogalniceanu luiNicolae Costin, este alcatuita in realitate din doua parti si ca num~ partea ultima,cuprinzand povestirea evenimentelor dintrc 1709-1711 (domnia lui N. Mavrocordat! ; i i D. Cantemir), este opera lui Nicolae Costin. Partea dela inceput, cuprinzand istoriaMoldovei dela 1661 (Dabija-Voda) parra la 1709 (Nicolae Mavrocordat), este 0 cro-nidi anonima, alcatuita in 1712, dupa izvoade deosebite, pe care Ie citeaza sub nu-mele de: (I izvodul lui Vasile Damian; izvodul lui 'Tudosie Dubau Iogofatuj ; izvodullui Miron logofatul t. C. G i u res c u, Lzooadele lui Tudosie Dubiiu, Miron logofiituli Vasile Demian. Extras din Buietinul Conusiunei Istorice a Konuiniei, I, Bucu-rcsti, 1914 (cu biografia lui Tudosie Dubau si Vasile Dernian). Un izvod al luiMiron Costin, povestind evenimentele petrecute dcla Dabija-Voda Inain.te, n'a existat :este 0 confuzie a compilatorului. Pentru biografia lui Tudosie Dubau a se vedea ~idatele noui pe care le aduce hrisovul lui Gr. A. Ghica-Voda pentru Zahariesti otSuceava, publicat de G h i ban esc u in Revista Arhioelor, I, nr. 2, Bueuresti,1925. p. 275-284, in care se lamureste neamul lui Tudose Dubau, care se trage dinMarica, fata lui Ion Hara Vomicul si unde se pomeneste ~i ginerele lui TudosleDubau : logofatul Gavril Mielescu.Despre acesti continuatori ai lui Miron Costin, a se vedea si N. lor g a, Istoria

literaiurii romane~ti, ed, II (1925),vol. I, p. 341-346.

COSTINin drum spre Tarigrad, unde pornise sa-:;;iaduca logodnica intara, cand veni, pe negandite, tragedia familiei sale: mamamuria la Barbosi, iar capul tatalui cadeasub toporul calaului.Din porunca lui Constantin Carrtemir, Nicolae Costin, care nu

banuia nimic din toate acestea, este arestat pe drum, adus laIasi si inchis in beciul din curtea domneasca, impreuna cu fratiisai si cu alti boieri banuiti a fi implicati in presupusul complotal lui Miron si Velisco Costin.Dupa ce s'a potolit insa zarva in Moldova, Cantemir a liberat

pe feciorii lui Miron Costin, pe chezasia unor boieri de frunte.Dar daca au scapat din temnita cu vieata, n'au scapat de nii-pasti. Vrajmasul inversunat al tatalui lor, Iordachc Ruset,vistiernicul lui Cantemir, arunca necontenit asupra lor, subfelurite pretexte, biruri peste biruri, incat, spune Neculce: nu mai puteau prididi . Vazand ca n'au alta scapare, ca setot lnvatase vistiernicul de le cumpara odoarele si satele, farapret, ca-i tot ingreuna cu diijdiile . se hotarasc sa fuga pe ascuns.Cantemir, care prinsese de veste, repede steaguri de slujitori casa-i prinda. Dar era prea tarziu ; feciorii lui Miron Costin izbu-tisera sa ajunga la cetatea Neamtului, unde se aflau in sigu-ranta, aparati de garnizoana polona, care strajuia cetatea. Deacolo planuiau sa se Iuriscze in Polonia, cand, in acele zile derestriste pentru ei, se intamplii moartea lui Constantin Cantemir.Dupa domnia scurta, de 0 luna de zile, a lui Dimitrie Can-

temir, fugarii se intorc la vetrele lor, fiindca apucase scaunulMoldovei Constantin Duca, pe a carui sora a ceruse in casatorieNicolae Costin. Duca era tanar, ca de seasesprezccc. saptcspre-zece ani , ne spune Neculce, dar - adaoga cronica anonima, macar ca era om tanar, iar foarte intelept ~i prea invatat lacarte elineasca, negrabnic la manie, nerastitor i).Constantin Duca primise domnia in primavara anului 1692,

(Martie 17) 9i, prins in preparativele logodnei sale cu DomnitaMaria, fiica lui Brancoveanu, zabove:;;te la Constantinopol maipine de doui\, ~uni. ~a inceputlll lui luniG intra in Moldova ~i


5/22

180 ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

i~i alcatuieste un divan numai din boieri tineri. In acest divan,Nicolae Costin, care inainte de uciderea t.atalui sau pornise spreConstantinopol, ca sa ia in casatorie pe sora lui ConstantinDuca, capata dregatoria lnsemnata de hatman al Moldovei.Curand dupa aceasta, se aduce la indeplinire si proectul, zabovitprin urgia lui Constantin Cantemir: casatoria lui Nicolae Costincu Domnita Elena, sora Domnului. Neculce, care pe atunciera si el tanar postelnic ~i a luat parte la casatorie, ne spune c a a fost nunta frurnoasa domneasca . si ca a luat parte ~iDoamna Anastasia, a raposatului Ducai Voda celui batran I),mama Domnului, cu alte fete mai mici I). In toarnna, se cele-breaza si casatoria tanarului Domn cu fiica lui Brancoveanula Iasi, unde boierirnea a doua tari nuntira trei saptarnani cumari pohvali si podoabe ~i cu feluri de feluri de muzice ~i cupehlivanii de mirare in targ, in Iasi I). La aceasta nunta, a luatparte, din parte a miresei, alaturi de mama ei, Doamna Marica,si unchiul, invatatul stolnic Constantin Cantacuzino.Din pricina risipei necugetate, domnia lui Constantin Duca

merge insa greu si el este nevoit sa arunce biruri noni peste tara.Nemultumirile rasuna pana la Poarta, uude se adaoga ~i paraboierilor pribegi. Deci Turcii trimisera un capegi-basa, ca sastranga birurile, dar ~i ca sa culeaga inforrnatii. Trimisul, scapayorba in Iasi, ca are asupra lui 9i firrnan de mazilirea Domnului ,).Atunci, in ceas de curnpana, Domnul, cuprins de spairna,chema in graba pe cumnatu-sau Nicolae Costin hatmanul si,intelegandu-se arnandoi, alesera - ne spune Neculce - sfatrau I). Si tntr 'adcvar, proverbul unde nu este un batran la sfat,sa-l cumperi , se adeveri si de data aceasta, Cei doi tineri-Domnul ~i hatmanul- trimiserii in taina stafeta la cetateaNeamtului, unde se afla 0 garnizoana polona, condusa de unmoldovan, Moise Serdarul. Acesta, dupa indemnul Domnuluisi al hatmanului sau, se repede intr'o noapte la Iasi, cu 400 dejoimiri, ca din propriul sau imbold; Ioveste in faptul zilei peneasteptatc pe capegi-basa : ii taie capul si prada carvasaria 1turceasca. Dar taina n'a putut fi pastrata, mai ales c a in cetateaNeamtului se aflau, ca pribegi, doi dusmani inversunati ai Dom-nului: Iordache Ruset vistiernicul siBogdan hatrnanul, cumnatullui Antioh Cantemir. Acestia umplu lumea cu svonnri, pove-stind isprava lui Duca Voda, si vestea ajunge pana la Poarta.Duca Voda, dandu-si atunci seama de gregeala facuta. se

manic pe cumnatul sau, Nicolae Costin, :;;i-lscoase din hatmanie.In zadar incearca apoi sa dreaga lucrurile, prinz and un rei-mentar din oastea polona de granita, pe moldoveanul Tur-culet, care tinea drumul Camenitei si pe care Turcii il ur-mareau de multa vreme, caci tocmai cand, de bucurie, pornncisesa zica surlelc, sa bata tobele si sa se sloboada pustile ,sosi unalt capegibasa, care puse sa se inchida porpile si infati~a fir-manul de mazilire.Noul Domn, hotiir it de Poarta, era Antioh Cantemir. Duca

Voda fu dus la Constantinopol, iar Nicolae Costin, care la vecheaura a Cantemirestilor mai adaoga acum si faptul cii era cumnatulDomnului mazil, nu mai putu ramane in Moldova. E1 apneadrumul exilului si se oplosi la curtea lui Constantin Branco-veanu, socrul cumnatului san. Acolo a stat patru ani, (Dec.1694-Sept. 1699) nne!tind la Poarta, impreuna cu Brancoveanusi cu ceilalti pribegi moldovcni, rasturnarea lui Antioh Cantemir!7ireaducerea in domnie a lui Constantin Duca. Intrigile, tesutecu dibacie si cu pungi de bani, izbutesc sa aduca dinnou ladomnie, in toamna anului 1701, pe Constantin Duca. NicolaeCostin se intoarce atunci inMoldova si i~i reia scaunul de hatmanin divanul domnesc.A doua domnie a lui Duca Voda este insa si mai putin noro-

coasa decat intaia, Sotia sa, Doamna Maria, murise de ciuma1 Biroul van;Ial turcesc, unde se adAposteau negustorii turd cu ma. r fU J ;~ .

la Constantinopol, si Brancoveanu cerea staruitor ginerelui ssa-~i achite datoriile. Dajdii noui, impnse tarii, ilfac impopulsi Duca Voda, minat de datorii, de uneltirile Cantemirestiloale boierilor fugari si ale lui Brancoveanu. este, pentru a dooara, disturnat din domnie, in 1703, si inlocuit cu Mihail Rcovita, varul lui Iordache Ruset, eel ce pusese la cale omoCostinestilor.Sub acest Domn, Nicolae Costin care, in afai a de animo

tatea lui Iordache Ruset, mai era banuit si din pricina Iegatului de ruclenie cu Domnul mazil, este scos din divanul domnesi inlocuit prin Lupu Costache. Domnia lui Mihail Racovita dureaza numai doi ani si, in ur

rmpacarii lui Brancoveanu cu Cantemirestii, obtine domnMoldovei, in 1705, Antioh. Afland de aceasta numire, NicoCostin - care avea motiv sa se tearna de uri ce veneau dparinti si de rafuiala unor vechi socoteli de pe timpul canfugar la curtea lui Brancoveanu, a uneltit pentru rastumarelui Antioh Cantemir din prima domnie - fuge din IasiHangu, impreuna cu solul muntenesc, aflator atunci in MoldoToma Cantacuzino, si cu varul acestuia, paharnicul Ilie Ctacuzino,Dar, pana la sosirea sa in Iasi, Antioh Cantemir institue

loctiitor de Domn - caimacam, cum se zicea atunci - pe cunatul sau, Bogdan vornicul. Acesta, care pare sa fi fost, ducum reese din paginile cronicei, un om cu mintea asezarepede carti la Hangu, indcmnand pe Toma Cantacuzino saduca linistit in tara lui, iar pe Nicolae Costin si pe ceilalti bofugari sa se intoarca fara nici 0 grije la casele lor, ca-i ia elseama lui. Acultand de acest indcmn, Nicolae Costin se intoain Iasi ~i e lnaltat de Antioh Voda la rangul de vel vornictarii de sus. Astfel, prin mijlocirea caimacamului Bogdan Vnicul, se face impiicarea definitiva intre fiii lui Constantin Ctemir 9i ai lui Miron Costin.Nicolae Costin pastreaza dregatoria in divanul Moldovei

tot timpul domniei lui Antioh Cantemir; 0 pierde in 1707, lacarea in domnie a lui Mihail Racovita. Dar in 1710, dupa ce luNicolae Mavrocordat locnl lui Mihail Racovita, Nicolae Coseste chernat din nou in slujba tarii. Nicolae Mavrocrodat aimbracase caftanul de domnie. cand se mtampla sa motatal sau, Alexandru Exaporitul - marele tergiman. cumziceau ai nostri - care incheiase pacea dela Carlovitz tnTurci 9i Crestini. Nevoit sa rnai zaboveasca la Constantinopcatva timp, pima la inmormant.area tatalui sau, Nicolae Mavcordat insarcineaza cu ciiimacamia Moldovei pe Nicolae Cosalaturi de Antohie Jora si de loan Buhus logofatul, AstNicolae Costin ajunge acum pe treapta cea mai inalta a visale publice,La 25 Ianuarie, Nicolae Mavrocordat soseste in Moldova

in prima Duminica, esind dela biserica domneasca, dela utrensi-a boierit, dupa obiceiu, boicrii cei mari, facandu-l pe NicoCostin vornic marc de tara de jos. Contimporanul sau, AxiUricarul, ne spune despre cronicar: acel vestit carele eradin parinti blagorodnic si dintru sine cu adevarat impodocu invatatura I), ca ilavea Nicolae Voda irrtru deosebita dgoste 9i socotinta I).Pentru cultura lui deosebita si pentru cunostintele de lim

pe care nu le aveau ceilalti boieri de divan, Nicolae Costininsarcinat totdeauna cu primirea solilor.Astfel, in primavara anului 1710, trecand spre Poarta arn

sadorul Frantei, marchizul Desalleurs, Nicolae Costin penlimba latineasca - ne spune cronica -, iesindu-i mai susCopou inainte, cu slujitori, l-au petrecut pana aice in ora9gazda I). Solul e primit apoi cu mare cinste in divan si petrede Domn si de oamenii sai pana la Tighlna, In acelasiIosif Pototki, voevodul Haliciului, tntorcandu-se din Ard


6/22

LETOPISETUL TAR II MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMII PANA LA 1601

unde fusese in slujba lui Rakcczv, dupa ce-si lasase oastea laCernauti, vine spre Iasi, Aci Mavrocordat, care avea sa-i facasi lui 0 primire frumoasa, trimite inairrto-i pe Nicolae Costinvornicul, ca sa se Irrteleaga eu el in limba polona, Cand voevoduldin Kiev lasa 3.000 de ostasi sa ierneze in capitala tarii, Mavro-cordat insarcineaza tot pe Nicolae Costin sa ia contact cu ju-decatorul ostirilor polone, pentru descurcarea plangerilor ce Ieaduceau necorrtenit targovetii icseni.Domnia lui Nicolae Mavrocordat dureaza insa numai un an.

Aversiunea dintre RU9i si Turci avea sa se deslantuie in curandintr'un razboiu, si Turcii aveau nevoie in Moldova de un omdevotat. care sa cunoasca in acelasi timp rostul si obiceiuriletarii, cu legaturi vechi 9i trainice in boierimea pamanteana, sicare sa fie in stare sa supravegheze miscarile lui Brancoveanu.Acest om era Dimitrie Cantemir, vechiul adversar al lui Bran-coveanu.Intrand in Moldova si alcatuindu-si divanul, Dimitrie Can-

temir Incredirrteaza lui Nicolae Costin inalta dregatorie de vellogofat.Domnia lui Dimitrie Cantemir a fost insa prea scurta pentru

ca cei doi carturari ai timpului, despartiti prin ura parintilorlor, sa se poata apropia sufleteste. Nicolae Costin a trait si elfiorul zilelor tragice pe care le-a indurat Moldova mtreaga, cuprilejul primului razboiu al Rusilor cu Turcii. Dimitrie Cantemir,care fusese martor la dezastrul Tureilor, incheiat cu pacea delaCarlovitz !Ii care era convins ca Turcii se afia pe panta deca-derii, punea mari nadejdi in Petru eel Mare. Acoperindu-sitoate miscarile, ca sa nu fie simtit, si straduindu-se sa pastrezemai departe Increderea Turcilor, el se sfatnieste numai cu boieriimai tineri din divanul sau - irrtrc altii si cu Neculce, pe careil facuse atunci hatman -:;;i intra in trative cu Petru eelMare.Desi in cronica sa, Nicolae Costin ilface pe Dimitrie Can-

temir singur raspunzator de napasta adusa cu socoteala luicea grabnica I) asupra Moldovei, napasta care, credea el, nuse va indrepta mai in veci , totusi, din felul cum se apara Ne-culce, invinuit de contimporanii sai ca el a sfatuit pe Cantemirsa treaca de partea Rusilor, rezulta cit toata boierimea nutreagandul de a mantui tara de Turci, prin ajutorul crestinilor.Nicolae Costin va fi luat : ; ; i el parte la primirea lui Petru eel

Mare; a venit si el cu ceilalti boieri ai tiirii la ospatul dat deCantemir in cinstea Tarului de s'a impreunat cu Tarul 9i le-audires .tmparatul cu mana lui tuturor cate un pahar de Yin deCotnar cu pelin, care a placut asa de mult Muscalilor; a vazutsi el pe Petru eel Mare, cercetand pc jos manastirile Iasului si,in sfarsit, a luat, si cl parte la lupta dela Stanilesti, Razboiuls'a incheiat, dupa cum se stie, cu tnfrangerea Rusilor si aceastaa silit pe eel mai mare carturar al trecutului nostru sa.apuce,pentru totdeauna, drumul exilului. Numai cativa dintre boieriisai - tineretul, care fusese dela inceput initiat in planurile sale-l-a urmat in acest exil. Ceilalti boieri, tntre care si NicolaeCostin -unii inaintc, altii dupa dezastrul dela Stanilesti - auplecat in risipa, spre munte ori spre codri, pe unde-si trimiseserafamiliile. Pe urma lor, ccte de Tatari si Turci se revarsa pesteMoldova, jefuind, robind, mistuind in Ilacari sate si conaceboieresti. Aceasta dureroasa pagina din istoria Moldovei se in-cheie cu venirea in a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat,eel ce, dupa cum stim, i1pretuia mult pe Nicolae Costin.In noul divan al Moldovci, Nicolae Costin i;;i pastreaza locul

dat de Dimitrie Cantemir, de mare logofat, dar n'a avut partesa se bucure multa vreme de prietenia lui Mavrocordat, caci,dupa un an, mai precis, iu Septemvrie 1712, iesind in tarasa-9i cerceteze mosiile 9i bucatele. s'a bolnavit si in cateva zilesi-a platit 9i el, cum zice cronicarul in graiul lui batranesc : datoria cea obsteasca ,

LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMIIPANA LA 1601

Miron Costin, intorcandu-se in Moldova dupa vreo 20 de anide exil, cu sufletul plin de iluzii, urzise planul de a scrie 0vastaistorie a tarii Moldovei dela descalecat pana in timpurile sale;dar vitregia timpului prin care a trecut - aceste cumplitevremi de acmu , - nu i-a ingaduit sa-si indeplineasca in intre-gime planul, si atunci, in asfintitul vietii, vazand ca timpul iiscapa, a trebuit sa-si concentreze sfortarile catre doua obiec-tive: cartea De neamul M oldovenilor din ce tara au esii strd-mosii lor si continuarea lctopisetului, de unde-I lasase Ureche,pana in timpurile sale. Moartea l-a surprins - am putea zice: cupana in mana - muncind la inchegarea definitiva a lucrarilorsale.Cronica a ramas neterminata tocmai cand venea la rand

povestirea vremurilor sbuciumate si a evenimentelor dramaticela care el insusi luase parte activa : ultima pagina scrisa cuprindedomnia lui $tefanita Voda, fiullui Vasile Lupu, mort de lingoare[Iebra 'tifoida) la Tighina. Cartea De Neamul Moldovenilora ramas si ea neincheiata. Capitolul al V-lea, penultimul: Denumele neamului acestor tari si de port si de legea crestineascade unde au luat a ramas neterminat, iar al VII-lea: Cat autrait aceste locuri cu oameni dupa descalecarea lui Traian cuRomanii dela Italia , n'a fost scris nici el.Opera lui Miron Costin trebuia deci reluata si ea avea nevoie,

in orice caz, de 0 continuare si0 incheiere. Aceasta sarcina 9i-aluat-o eel mai inviitat dintre fiii sai, Nicolae.Apucandu-se de lucru, Nicolae Costin a reluat ideea care mun-

cise pe tatal sau in tincrete, de a rmbratisa istoria neamuluidela origine pana in timpurile sale, dar in acelasi timp s'a ganditsa largeasca planul, incadrand inceputurile neamului in istoriauniversala, incepand - de unde ne-am fi asteptat mai putin-.dela creaiiunea lumii. Evident ca astazi, dupa atatea veacuride evolutie a istoriografiei, aceasta uriasa sfortare a lui NicolaeCostin ne apare stranie. Dar nu trebue sa pierdem din vedere cacele mai bune modele pe care el si contimporanii sai le avu-sesera dinainte in scolile umaniste ale Poloniei - cronicile luiDlugosz, Cromer, Bielski - atat de admirate atunci, incepeauistoria Poloniei, dupa ce determinau mai Irrtai spita poporuluiintre scmintiile lumii dela creatiune, De altfel, toata istorio-grafia medievala, scrisa de oamenii Bisericii in limba latina,urrnand modelele date de cronograjele bizantine, se simtea datoaresa lege istoria nationala de istoria sacra.Nenorocul lui Nicolae Costin a fost ca, la doua veacuri dupa

ce Renasterea - intemeindu-se pc cele mai bune modele anticeale genului - imprastiasc eruditia teologica bizantina si pe ceaa scolasticei medievale, el mai credea inca in trainicia unuisistem care, incorpordnd istoria nationala in istoria universala,dela zidirea lumii, cauta sa fixeze locul pe care ilocupa poporulrespectiv in arborele genealogic al neamurilor dela creatiune.Sa-l urmarim deci pe Nicolae Costin in expunerea acestui

arbore genealogic luat, si in buna parte tradus, dupa Stryj-kowski ....Incepe prin a infati9a, in primul capitol, care priveste zidirea

lumii, ideile filosofilor si poetilor pagani: Ovidiu, Thales dinMilet, Eraclid, Aristotel, Corneliu Agripa - din care citeazaintrebarea: oare ouale sau pasarile s'au facut lntaiu, de vrcmece nici ouale fara pasari, nici pasarile fara oua, nu s'au pututnaste ? - pentru ca, trecand prin filosofii theisti, - in fruntecu Plato - sa ajunga la Biblie si sa expuna creatiunea lumiidupa Sfan.ta Scriptura, Povesteste potopul dupa Biblie, darcunoaste si admite si alte potopuri, caci pune la contributiesi mitologia antica 9i se opreste mai indelung povestind, dupaMetamoriozele lui Ovidiu, mitul lui Deucalion si Pira.


7/22

182 ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Dupa ce, lntr'un al doilea capitol. se ocupa de turnul Vavi-lonului iii de impartirca limbelor ,trece la semintiile celortrei feciori ai lui Noe: Sim (cap. III), Ham (cap. IV) si Iafet(cap. V). Din lafet, prin diferiti scoboritori. se trage Iavan dincare sunt iesiti tot nearnul Grecilor, iarfi Iavan pe jidovie seintelege amagitor sau viclean,; pentru aceea Grecii sunt deneamul lor vicleni si amageie : pe de alta parte, dintrun altfecior al lui Iafet, din Gomor, se trag Sarmati i, Gctii si Dacii,('de unde suntem noi Moldovenii .Dupa aceasta lunga Siicomplicata genealogie etnica, in care

celemai multe stiri sunt luate din cronicarul polon Stryjkowski \,ide care autorul ci sc simte multumit, cu toata truda ce i-a rapit,caci spune el: ('ni se pare ca am scris deplin, care nici la unletopiset a tarii noastre nime ri'au amelrtat macar cat de putindin aceste ce am scris noi, cu multa ostcneala, din oarecatecarti straine , trece, in capitolul al VI-lea, la Daci, stranepotiitndepartati ai lui Iafet.La acest capitol despre Daci, Nicolae Costin tmprumuta textul

respectiv din opera tatalui sau, pc care-I amplifica insa cu 0multime de date marunte, scoase in buna parte din Bonfiniu.Vorbeste despre Geti ; observa c a numirile de cetati dace seterminau in daua ; descrie invaziile Dacilor in sudul Dunarii ;luptele lor cu Domitian : porneneste de Aurelius Fuscus-Avrilie Fuscu -- si termina ell condit iile umilitoarc impusede Daci lui Domitian pentru inchcierea pacii,Capitolul VII: ('Pcntru Impara+ia Ramului \,i pentru hotarere

ei , reproduce cuvant de cuvant capitolul II din opera luiMiron Costin. Capitolul VIII: ('Pentru Italia, de unde au iesitneamul Moldovenilor, dupa risipa Dacilor din lacurile acestea ,este in intregul sau jumatate din capitolul prim al operei luiMiron Costin, pe cand cealalta jumatate alcatueste capitolulIX (,'Pentru numele Moldovenilor !ilia Muntenilor, dupa ce audescalecat Traian )Tot astfel si capitolul X (' Pentru Traian lmparatul Ramului

si pentru ostile lui ce au venit asupra lui Decebal, craiul Da-cilor; si la ce vreme ), este 0 reproducere a capitolului IV dinMiron Costin, insa cu rectificari si cu adaose. El aseaza astfelinceputul razboiulni dacic - dupa Bonfiniu - la 102; stie caau fost doua razboaie cu Decebal; pomencstc de Longin, care aurmarit sfaramatnrile Dacilor in retragere; cunoaste versiuneadupa care Decebal s'a otravit ca sa nu cada de viu in manaRomanilor, dar, adaoga mai departe cit: ('eu am cetit cartea luiMarcu Aurelie, rmparatul It~lmului, pe urma lui Traian al pa-trulea imparat, in anii dela Hristos 161, si scrie cum sa-l fi dusla Ram pe Decebal craiul impreuna cu un fecior al lui, aratan-du-se Traian imparat biruitor asupra lui 1. Primeste - maideparte - dela tatal sau, amplificand-o tnsa, legenda despreoriginea romana a Litvanilor, aducand mai multa precizie incitate: ('scrie Stricovskie la cart.ile II a istoriei sale, cap. V, DeLitva, aducand martur istoriei sale pc Dlugosz si Cromer, lacartea III, fila 61 .Pomeneste apoi, dupa Bonfiniu, de columnaridicata de Tra.ian in Roma ('intru pomenirea acei biruin teasupra Dacilor ; ii da dimcnsiunile si stie ca pe ea este sapatiitoata istoria Dacilor. Incheie, pomenind de ('0 piatra de mar-mura, in zilele lui Constantin Duca, cu slove sapate latinestc ,pe care pretinde ca a descrifrat-o astfel : Imparatului, Cesa-rului, bunului, fiului a Nervii, lui Traian fericitului. .. Trecand, intrun alt capitol- al XI-lea - la cetati, Nicolae

Costin rezuma .')iprcscurteaza capitolul al V-lea din cartea ta-talui sau, adaogand doar dupa ('Bonfin, istoricul ungur, incartea X, capitolul II, De lucru Ungnrilor, cit: Lndovic,crainl ungnresc, ca sa poata stapani tara de grija pamantenii &,

l Citatul e luat din C1?(l ,~orniGql D0rnnilor


8/22

LETOPJSETUL TARII MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMII pANA LA 160]

rului roman de creatiunea lumii si sa stabileasca locul pe care,prin stramosii sai Daci si Romani, ilocupa in arborele genea-logic al semintiilor dela Adam si Eva. Cele 4 capitole finale serefera la trnparatii Romani panii la parasirea Daciei; la invaziabarbarilor in Dacia; la descalecarea Poloniei si la tnceputurilestatului moldovenesc prin dcscalecatul lui Dragos, adica avrut sa lege cucerirea Daciei de descalecarea Moldovei.Dar aceasta prezentare a materialului mostenit dela tatal

san intr'o noua oranduire si mai ales adausele facute la inceputsi la sfarsit, ne lumineaza mai bine nazuinta lui Nicolae Costin,cu totul deosebita de a tatalui sau, Miron Costin, apucandu-sesa prelucreze inceputul Ietopisetului sau dela Traian, pe care-Iurzise in tinerete, voia sa dea, in amurgul viet ii, 0 opera decaracter polemic, sa rastoarne basna lui Simion Dascalul si sailustreze contimporanilor din Moldova obarsia atralucita aneamului lor. Nicolae Costin urrnarca altceva. El avea ambitiasa scrie, dupa modelul pe care i-I ofereau cronicele Ungarieisi ale Poloniei, 0 vasta opera istorica, sortita sa fixeze rostulneamului in istoria lumii dela origine, adica dela creatiune.Daca acesta este punctul sau de vedere, atunci deosebirile

dintre el si tatal sau in tratarea aceleiasi probleme sunt firestisi explicabile: la Miron Costin materialul este strans inchegatin jurul ideii centrale: spulbcrarea legendei jicnitoare pusa incirculatie de Simion Dascalul ; reconstituirea adevarului istoric!Ii dovedirea originei romane. De aceea, din pana lui MironCostin, svacneste indignarea impotriva barfitorilor neamului,uneori sub forma unei caustice ironii. La Nicolae Costin, carac-terul polemic dispare, iar argumentarea originei romane devinein chip firesc mai deslanata, prin ingramadirea materialuluimenit sa lege istoria nationala de istoria universala, caci elnrmareste 0 opera de eruditie. Acest caracter de eruditie aloperei lui, se vadeste si in multimea si varietatca surselor uti-lizate. EI citeaza in opera sa 0multime de izvoare antice, medic-vale :;;imoderne, - latine, ungarc si polone: Herodot, Ovidiu,Cicero, Berosius (Flavius Iosephus), Iulius Capitolinus, Baro-nius, Bonfinius, Laurentius Toppeltinus, loan Magnus, Arhie-piscop de Upsala, Dlugosz. Bielski, Paszkowski, Stryjkowski,Kromer, Miechowski si multi altii, pe care de multe ori iitraduce verbal. Citatele sunt la e1 mai totdeauna indicate precis.In conceptia lni Nicolae Costin, Cartea pentrn intaiul desca-

lecat este deci inceputul unei mari istorii a neamului - cevaasemanator cu modelcle polone, care i-au stat la Indemana. Easte continuata, in manuscrise, prin istoria Moldovei; dar cummaterialul privitor Ia rastimpul dela al doilea desciilecat incoacefusese adnnat si prelucrat de Grigore Ureche si de Miron Costin,Nicolae Costin se marginestc :;;iaci sa copieze numai cronicelepredecesorilor sai, amplificandu-le insa mult cu stiri :;;icapitolenoui, luate din izvoare pe care aceia nu Ie avusesera la inde-mana.Pentru istoria Moldovei


9/22

IS'fORIA LI'fERA'fURII ROMANE VECHl

cordat, constituindu-si divanul domnesc, Incredinteaza luiCostin dregatoria cea mai tnsemnata, de mare vornic al tariide jos, si, in tot cursul primei sale domnii, Nicolae Costin esteinsarcinat. - nu numai pcntru cunostintele lui de limbi straine,ci si pentru incredcrea pe care Domnul 0 avea in el, - cu pri-mirea solilor straini,Luand asupra-si sarcina de a scrie letopisetul domniei lui

Nicolae Mavrocordat, Nicolae Costin a Iacut-o nu fara iubireasi stima pe care 0 avea pentru Domnul care-i aratase atataprctuire : Era cinstes om 'Ii in Iilosofii si in istorii - spune el despre Mavrocordat-c=si lntr'altele ce secade a sti un Domn, era deplin invatat; stia si cateva limbi ... !?i om dumnezeesc,('pazea tare Biserica; la mancare 9i la bautura foarte putin :('spre sfintele biserici 9i manastiri scapatate, milostenie Iacea : spre saraci si spre vaduve cu mila era. Dara era grabnic la('manie, si mai ales asupra acelor ce-i cunostea ca mancau banii('Vistieriei si spre cei ce faccau strambatati si suparari saracilor si spre cari erau neascultatori la poronci, Era fara preget si('cu priveghere la trebile ce erau a tarii; gata si cu nevointa a plini poroncile imparatesti ... ,).Si incheie acest portret: Nu odatii se seamana 'Ii se secera

ssi nu odata se altoicste pomul si se culege dintr'insul rodul; a9a si noi, toata averea noastra 0 am cheltuit in trebile tarii('si avem rabdare. Trcbue si dumneavoastra sa rugati 'pe Dumnezeu sa traim si noi in domnie si pe urma yeti cu-('noaste si dumneavoastra si placul ostenelelor voastre 'Ii in-('temeierea caselor dumilor voastre ... .Desi domnia lui Nicolae Mavrocordat a fost 0 domnie pasnica

si cronicarul nu are de inregistrat dedit doar cateva primiri desoli si harjuieli cu boierii, pe care Domnul strain de tara ii banuiade necredinta 9i care, in acelasi timp, asupreau tara cu autori-tatea dregatoriei lor, totusi Nicolae Costin a mostenit ceva dindarul de povestitor al tatalui sau si stie sa prezinte cu interesfapte care pun in lumina tactul lui Nicolae Mavrocordat.Cu deosebire este dramatic povestita tnternnitarea trufasului

boier Iordache Ruset vornicul, care tnaltase si rasturnase maimulti Domni in Moldova, intrigase impotriva boierilor, stinsesemai multe case, numai pentru ambitia de a-si mentine influenta,Cronicarul incepe prin a arata cum, la inceput, boierii, vazandpe Iordache vornicul, ('nelipsind din voroave cu Nicolai Voda ,),intrasera la grije, zicand : ('Saracii de noi, iar au tncaput Ior-dache vornicul si la acest Domn . Pomeneste apoi cum Ior-dache Ruset urzea intrigi si cum indemnase pe Turcii din carva-saraua din Iasi sase planga la Poarta impotriva lui Mavrocordatsi cum intr'o zi, venind un aga din Constantinopol, Iordache acrezut ca aduce firmanul de mazilire a Domnului si a trimisca sa vada ce se lucreaza la curte, oamenii sai, irrtre care sipe nepotul sau Iordache Aga, care era tarigradean si stia tur-ceste. Feciorii vornicului au avut cutczan ta de a intra chiar in casa cea mare , in care turcul avea sa se intalneasca cu Ni-colae Voda. Afland aceasta indrazncala 9i mai avand si altemotive, Domnul a poruncit vatafului de aprozi sa inchida peIordache Ruset si pe ncpotul sau Iordache Aga. In acelasitimp, a trimis 9i pe postelnicul sau in spatarie, ca sa ia toiagullui Antiohie lora, socrul lui Iordache Aga, si ('sa-l puna si pe ella popreala in Vistierie. Boierii aflati atunci la curte, vazandaceste neasteptate arestari. raman lncremeniti si, sfatuindu-seindesine, purced fara zabava la Domn si se roaga pentru hat-manul Antiohie. Domnul 11iarta si ilsloboade; patru zile maitarziu, Iibercaza si pc ginerele aceluia, Iordache; numai Rusetramane mtemnitat. Pentru a potoli nedumirirea boierilor, catevazile dupa aceasta, ii cheama la curte (' in casa cea mare') 9i Iise destainuie astfel: ('Intre voroavele ce aveam cu Iordachevornicul, - incepe Domnul-~ niciodata de bine de dumnea-voastra nu mi-a grait, vazandu-va pre dumneavoastra de noi

trasi cu dregatoriile curtii . Si urmeaza apoi povestirea uscene tntr'adevar patetice, cand Domnul, ridicand putin islin mana, se adreseaza pe rand boierilor astfel: ('Martur puiDumnezeu, cum dumitale acest fel de hula iti da; dumitale aderea, fel de fel de hula (insirand pre cati erau boieri chemla acea voroava) de sta cu voroavele lui, Iordachi, sa va deparpre dumneavoastra de langa mine . Apoi Domnul scoate cargasite la casa lui in ziua arestarii si in care fratele sau Scatache din Constantinopol ii scria ca ('el nu doarme, ci umtare pentru ca sa mazileasca pre Nicolai Voda ,). Aceastacuraj celor asupriti de Iordache vornicul sa se planga iii, inrand, in divanul cel mic, fiind si tara cata se tamplasc, se citecartea iscalita de boieri prin care se plang cum Iordachefratii sai, straini de tara, ('fiind el vreme indelungata puteraice in tara, invrajbitor de Domni, de nu se mai satura cu vmea, au supus toate casele boieresti si au stins si cateva .tindu-se acestea toate in divan, a intrebat Nicolae VodaMitropolitul, care era de fata in divan, ce fel de pedeapsavede pravila pentru vinovatia lui Iordache Ruset. Si dridicarea divanului, ducandu-se Mitropolitul acasa si cercetpravila, ('a scris cu slova lui , din dosul cartii de para conlui Iordache, pe care i-o daduse Domnul, cum pravila scdovedindu-se aceste asupra lui Iordachi Vornicul: moarteaMavrocordat trimite cartea de para cu sentinta scrisa detropolit lui Iordache Ruset, in temnita, sa 0 citeasca iiiintrebece are de raspuns. Dar trufasul boier, in loc sa se cumteasca "i sa raspunza cu blandete - caci, adaoga cronica cu blandete, ca bumbacul se moloseaza si se tmblanzcscmele Domnilor - raspundc seme], ca toate sunt minciuAfland acest raspuns, Domnul se manie foe si, chemandsarg pe buluc-basa, porunccste sa-i taie limba. Dar interveniboierilor de divan, care se aflau la curte, il scapa pe urgisitaceasta pacoste.Cronicarul domnesc povesteste apoi in jurul acestei dra

un alt episod senzational, care de data aceasta pune in lumclementa Domnului strain de tara. Pe cand Iordache zaInchis in odaia buluc-basei, un capitan de seimeni, Horopceatrecand prin dreptul odaii - poate sa fi fost 9i beat ,), lamreste cronicarul c= striga : ('Sa ni-l dea Voda sa-l ucidempetre pe Iordachi; sau vom strica ratezile 9i-1vom ucide acin odaie, ca ne-au mancat si ne-au saracit el cu fratii lui, sise mai satura de Domni . Aceste cuvinte, ajungand panaurechile Domnului, ('indata au poroncit de-l puse la inchisopre Horopceanu si pre altii ce fusese cu dansul , Si, desi atusi boierii staruiau sa nu iasa cu zile Iordache Vornicul, toNeculai Voda, nevoind sa-si rmplante mainile in spurcat sgele lui si ('socotind dintr'acele cuvinte a Horopceanuluinu se fad. vreo navala asupra lui Iordachi sa-l omoare taau poruncit de l-au mutat iulauntru in curte, la odaie, sub sdespre casele Doamnei , Acolo a zacut inchis ticaitul boier pla mazilirea lui Mavrocordat, care este iariisi povestita cu amnunte interesante, ca dela un martor ocular:

Era intr'o joi la divan, Nicolai Voda. Si acolo, judeca(,doua rand uri de oameni, vazura boierii, care se tamplase('divan, cum au venit un copil din casa de au spus Postelnicu('celui mare, cum au intrat doi Turd drept la odaie, unde e inchis Iordachi Vornicul, de au sfaramat ratezile si au int('lnlauntru, la Iordachi. Aceste, spuindu-le acel copil de c Postelnicului in taina, i?i Postelnicul eel mare au soptit Nicolai Voda. I;\i indata s'au sculat dela divan, insa nem('schimbat din fata; iara boierii, care setamplase la divan, lnd('au priceput mazilirea domniei, 9i 0 seama au iesit pe poa('despre Sfantul Nicolai, ca celelalte porti acmu erau inchisA doua zi, strangandu-se boierii la curte, au aflat caimaca

pU9i de noul Domn, Dimitl,"ie Cantemir, 9i anume' Iorda


10/22

C EA SO RN lC U L D OM N lLO RVornicul, eel care statuse pana atunci in temnita, Antiohi loraHatmanul, - cuscrul lui Iordache, - si Dabija Paharnicul. LuiMavrocordat i-a fost insa crutata umilinta de a i se citi firmanulde mazilire la divan, ('in iveala tuturor I).Cronicarul nu uita sa inregistreze apoi toate acele fapte rna-

runte, care proiecteaza 0 lumina sirnpatica peste acest Domntari gradean, strain de tara. si de neam. EI ne spune bunaoaracum, luandu-si ziua buna dela boierii care l-au petrecut, ('au('zis, jurandu-se, cum n'au avut gand rau, nice spre boieri, nice('spre tara, iara cine i-au gresit sa fie toti iertati , Dupa ce a iesit cu mazilia din Iasi spre Tarigrad, in apropiere de Galati, la Piscu, i-au iesit inainte oamenii, care traiau in pribegie prin('tari vecine si pe cari Nicolae Voda Ii adusese in tara, cu carti de tocrneala I). Ei se due inaintea lui Iusuf Aga, turcul care duceape Dornn la Poarta, plangandu-se de strambatatea ce s'a facut:('- Era un Domn de se tinea de cuvant ; ne-au adus cu cartilesale; ne-a asezat in tara; acmu ne vor risipi altii I). La Galatifi sosesc scrisori dela prictenii dela Poarta precum sa nu-s]Iaca inima rea de mazilie, caci asa accasta data au impins vre-mile; iara fara zabava va fi iar Domn I).Si dupa ce zugraveste portretul sufletesc al Domnului, pe care

l-am expus mai sus, inchcie, aratand cum inca dela intoarcerealui in Moldova, a luat apararea celor obijduiti cu strambatati,cum dupa cei cari nu voiau sa vie de fata la divan, trimitea oameni domnesti cu ciubote I), de-i aducea fara voia lor; cum,vazand divanurile strasnice, cei vinovati, cand ii apucau ceiasupriti cu ('haide la divan! I), fie ca erau ('mai de frunte dinboieri , fie ca erau ('mai de gios, scoteau banii din buzunar dese impacau I). Numai mancatorii vs adaoga cronicarul s-caveauvoe rea, ca nu puteau manca, ca in zilele denainte altorDomni .Cu totul in alta lumina este infiiti,?ata domnia lui Dimitrie

Cantemir. Nicolae Costin recunoaste ca noul Domn era omiste] 'Ii stia carte turceasca bine I), -- dar atilt. Este intr'adcvarcurios ca acesti doi eruditi ai Moldovei nu s'au putut apropiasufleteste si nu s'au irrteles. Am putea zice, parafrazand 0 yorbaa lui Miron Costin: ('Mai curand pot incapea pe un covor zecedervisi, decat doi carturari rornani din veacul al XVIII-lea I).Erau insa - trecand peste cruditia lor de sursa cu totul

diferitii - multe lucruri care-i desparteau.Mai Intaiu. Dimitrie Cantemir era inca tanar pentru domnie,

- abia avea 36 de ani, - pe cand Nicolae Costin trecuse de50de ani. Apoi, Dimitrie Cantemir, care fusese de fata la dezastrulturcesc incheiat cu pacea dela Carlovitz si care, in debandadafugii, 19i pierduse ('agarlacul I), simtise decaderea Turcilor si,in mediul cosmopolit dela Constantinopol, avusese prilejul sase informeze despre puterea crescanda a Rusilor. Apucanddomnia in preajma primului razboiu dintre RU9i si Turci, elintrase in tara urmarind planuri mari 9i indraznete, pentru carese cerea puterea convingerii 9i avantul cald al tineret.ii. El nuse putea increde, pentru planurile sale care abateau dirrtr'odatacursul istoriei moldovenesti intr'o directie cu totul noua, inbatranii boicri, prea cuminti pentru inovatii indraznete, 'Ii incain cei ce fusesera sfetnicii de credinta ai rivalului sau din Con-stantinopol, Nicolae Mavrocordat. El pastreaza 0 buna partedin divanullui Mavrocordat; ilridica pe Nicolae Costin la rangulde mare Iogofd.t al Moldovci, ii dii toatii cinstea cuvenita unuimare boier, dar se pazeste de a-I Incredirrta gandurile. Pentruconfidente, el 19ialege pe boierii cci mai tineri din divan si, inprimul rand, pe agerul loan Necu1ce. Dupa ce dibuieste terenul9i hotara')te sa treacii de partea RU9ilor, Dimitrie Cantemirincredinteaza dregatoria de mare hatman lui loan Necu1ce ;;itrimite pe cumnatul acestuia pe $tefan Luca Vistiernicul, laPetru cel Mare, ca sa intiireasca alianta prin juramant. Numaidupa ce RU9ii au trecut Prutul la Zagarancea, Cantemir a de-

stainuit planul sau boierilor mai sprinteni din divan, care rama-sesera pe langa el, in Iasi,Era firesc deci ca Nicolae Costin sa nu vada cu inima usoara

cum Domnul trece peste el, marele logofiit, 9i peste ceilaltiboieri mai in varsta.: ('Dumitrascu Voda taine numai cu sfet-nicii sai cei tineri, ca si dansul, Iacea I), noteaza cu acrime Nico-lae Costin.Amaraciunea fata de Domn se vede si din chipul cum tinesa vorbeasca despre colegul lui de divan, hatmanul loan Ne-

cuke: ('Dumitrascu Voda indata au luat cu sine pre hatmanulsau, pre loan Necu1ce I), sau: Si au purees Dumitrasco Vodadecuseara cu loan Necu1ce hatmanul, sfetnicul sau I). lar candpovesteste ruina intinsa peste Moldova, dupa infrangerca delaStanilesti, isbucneste in imprecatia.: Sa plateasca Dumnezeusfetnicilor care au carmuit pe Dumitrasco Voda ,Privind domnia lui Dimitrie Cantemir sub acest unghiu de

vedere si tinut departe de gandurile intime ale Domnului, cro-nica lui Nicolae Costin nu infati:;;eaza acelasi interes pe care nprezinta cronica lui loan Neculce, care a fost sfetnicul de incro-dere al lui Dimitrie Cantemir. Dar, desi priveste lucrurile dedeparte si cu sentimente turburi, totusi el prinde si fixeazaamanunte interesante, care intregesc cunoasterea personalitatiilui Dimitrie Cantemir, sau contribuiesc la reconstituirea domnieisale. A9a de exemplu, ne spune di Dimitrie Cantemir, dupa ce aintrat in Iasi si au venit boierii - dupa obiceiu - sa-i sarutemana si poala in divanul eel mare, e le-a facut voroava singurla toti caci, adaoga cronicarul, ('era slovednic la aceste, zicandsa fie unii catre altii Intru dragoste, poftind pre cei batrani capre niste parinti, pre cei de varsta sa ca pre niste frati, pre cei maitineri ca pre niste fii, aratand ce ar fi folosul unirei boieresti I).Interesant povestita este scena Intalnirii lui Dimitrie Can-

temir cu Petru eel Mare in Iasi : Si in curte la scari s'au adunat eu imparatul, de i-au sarutat

mana si imparatul l-au sarutat pe cap, luandu-l in brate si('ridicandu-l sus cu 0 mana, fiind Dumitrasco Voda om scund si imparatul om de fire intru toate sifaesi I).Nicolae Costin a luat 'Ii el parte la masa pc care tarul a dat-o,la conacul sau, in cinstea lui Dimitrie Carrtemir si a boierilor siii

si unde boierii s'au legat si au iscalit ('universalul I), prin careprimeau ca Domn vesnic pe Dumitrasco Voda si pe semintialui I), dar - adaoga cu rautatc: lara macar ca au fost postullui Sfeti Apostol Petru, cu totii au mancat carne si mare benchetau facut toata ziua aceiasi, 'Ii acolo au mas; iara peste noapteaceea rr'au scapat fara paguba mai niciun boier si nefurat de Mos-cali: cui pistoaie, cui rafturi, cui epingele, nice boier, nice sluga I).Dupa ce povestcste sfarsitul nenorocit al luptei dela Stani-

lesti, Nicolae Costin insista cu deosebire asupra parjolului cares'a abatut atunci asupra Moldovei: invazia neasteptata a Ta.ta-rilor, cari au surprins oamenii pe campuri, iesiti la secere ; i-autarit in robie cu duiumul; au prefacut in serum si cenuse casele;au pradat 9i jefuit pana si manastirile : n'au ramas la sfintelemanastiri nice clopote, nice usi, nice un her si pana in jilturi 'Iisfintele icoane le-au faramat si le-au ars de istov, cu foe. laratargul Barladului si mai rau au patlt, ca au ramas numa pajiste ...tara de gios au cazut toata la robie, care povestesc batranii..ca mai au covarsit prada care au fost in zilele lui Vasile Voda Si tncheie, dupa acest tablou al prabusirii, - cum era de astcp-tat: ('Acest bine au agonisit tarii Dumitrasco Voda cu soco-teala lui cea grabnica, de nu se va indrepta mai in veci I).

CEASORNICUL DOMNILORNieolae Costin a tmbogatit literatura, romi'lneasea !ili cu

prelucrarea unlli rOman spaniol, cel dinULi roman occidentalcare apare in literatura noastra. Rornanul este opera marelui


11/22

186 ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHIscriitor al veacului 11,1XVI-lea, Antonio de Guevara, episcopde Cadix iiJipred icatorul lui Carol Quintul, iiJipoarta titlulin originalul spaniol: 1l libro aureo del grand EmperadorMarco A.tl,relio con el Rela de Principes (Cartea aurlt.a a luiMarcu Aureliu cu Ceasornicul Dornnilo r). Autorul pretindein prctata ell. ar fi descoperit manuscriptul operei sale, dup aindelungate cercet.ari, in biblioteca din F'lorent.a, printrecartile grocestt lasate de Cosma de Medicis.Povestea unui manuscris grecesc descoperit in Floren ta,era 0 mistificare lltorara asornanatoare cu aceea de care auraout atata uz, in vremurile apropiate de noi, romanticii.Pret.inzand ell. opera sa are la baza un manuscris grecesc

$i revondicand numai paternitatea st.ilului, Guevara a voitsa- treaca toate Ilct.iunile imaginatiel sale ca Iapt.e reale l;'Iisa atraga atentia asupra operei, care ar fi infatii;lat vieataIstorica si actele autentice ale nnparatului roman. Operacuprinde vieata romantat.a a marelui tmparat, in care insasunt incadrate sfaturi privitoare la educatla tinerilor principil;'Iia normele de ealauzire in conducerea familiei !;lia statului.Vieata lui Marcu Aureliu, in liniile ei mari, este expusa

intr'un prim capitol, dupa care urrnoaza 0 serie de scrisoriale tmparatului catre diferite persoane, de pilda : una catreprietenul sau Pollion, privitoare la cresterea pe care a pri-mit-o in anii copilariei dcla proresorii si'd; 0 alta catre tovara-sul sau de st.udi i, regele Sieiliei, ~i multe altele.Sunt $i catcva scrisori galant.o, presupuse ea ar fi fost

adresate de mtolept.ul imparat in ceasurile de libertinaj,curtezanelor romane -- Bohemia iiJi altele -in societateacarora si-ar fi pctrocut anil tlneretii. Aceste rand uri de dra-goste, in afara de eamin, care n'au nieiun tenlei in realitateaistoriea l;'Iiditormeaza porso nalitatca stoicului tmparat, auplacut asa de mult societatii spanio lo din vrernea lui CarolQuintul, tncat, chiai dnpa ce Guevara Ie-a scos din operasa - regretand chiar ca Ie-a plasrnuit - ele au fost eopiatecu mana dupa ec l lt.li mai vechi si adaogato la textele au-torului.Scrisorile lui Marcu Aureliu sunt despartite intre ele prin

istorioare I;ianecdote rerorttoare la vleat a tmparatulul, menitesa scoata mai bine in relief caracterul si virtu tile lui. Asa,de pllda, e discu tia dintre Marcu Aureliu si sotia sa, Faustina,care dorea sa puna mana pe cheia dela cabinetul de lucru, pecare imparatu l ilt,inea inch is, pentru ca nimeni sa nu patru ndarnau ntru l;'Iisa rava~easca scumpele lui carti. Aceasta discutiecontradictorie intre soti - unul subliniind defectele femeii,cealalta defectele barbatiloI' - este ca un mic tratat filo-sofie asupra casatoriel,In aceasta vlcata rornuritata a lui Marcu Aureliu, Guevara a

introdus capito Ie de sfaturi privitoare la educatie ;;;icarrnulro.Aceasta l-a determinat sa-;;;iintituleze opera Ceaso rnicul Prln-cipilor , care, oxplica el, nu enid de nisip, nici cadran solar,nici indicator de ccasuri ; d'td toate celelalte ceasuri servescsa indice ziua si noaptea, pe cfmd acesta ne Invata ce trebuesa facem in fiecaro ceas al zilei ;;;icum trebue sa ne oranduimvieata .~i f'lindca acest ceasornic al vietii are in vedere in prirnul

rand pe Principe, el I-a numit El relox de principes - saucu titlul tradus de Nicolae Costin: Oeasornicul Domnilor.Opera lui Guevara este sectionata in trei carti: Prima

parte cuprinde normele de care trebuie sa se calauzeascain vieata Principele, pentru ca vicata $i faptele lui sa fie inconformitate cu idealnl unui bun cre:;;tin. Cartea a douacnprinde sfaturi cum trebuie 'sa se poarte un Print in interiorulcaminului sau fata de sotie ;;;i ratA de copii. Cartea III-aarata cum sa se poarte pentru ea sa dea supu;;;ilor sai, prinvieata lui proprie, un model de demnitate ;;;ivirtute.

Aceasta parte a rornanulul, cu tot caraeterul sau didacteste uneori Interesanta ; ; ; i euprinde colturi de moravuri ctimporane, ca bunao ara atunci cand Guevara vorbeste descresterea ~i educatia copiilor ;;;i se ridica tmpotrlva 0ceiului ce-I luasera femeile spaniole din societatea Inalcare tineau sa aiba pasari in colivie, maimute la Iercast~i sa poarte caln! in orate, dar i~i trimeteau copiii la taca sa-i creasca slugile. De asemeni sunt interesante ;;;inca un caracter de actualitate, in vremurile turburi depaginele in care se rid ica tmpotriva razboaielor ofensipurtate numai pentru cuceriri sl aceloa in care Guevaface apologia pacil ca drum pentru propasirea clvlllzaurnane - evocand legendarul e veac de aur cand tot.i in pvietuiau, cand fiecare la locurile sale ara, ale sale maslaltoia, ale sale tarini secera, ;;;iai sai feciori hrania I).Dintre numeroasele povestiri intretesu te in cuprinsul ror

nului, una, prolucrata ;;;ide Lafo ntaine, a devenit cclebeste El villano del Domubio (t,aranul la Dunare). Episodulde scop sa scoata in relief caracterul plin de clernenta,bunat.at.e l;'Iide dreptato al marelui lmparat. Scena se dchide prin povcstirea tmprojurarilor tn care Marcu Aureldin pricina unei groaznice epidemii de duma, se stramtasc cu toat.a curt.ca lui de sfetnici, oameni invatatifilosofi, in Campania. Acolo, se isca intr'o zi discutia asupoauzelor care au adus invazia coruptiei in stat ;;;irasturnaredin temelie a societatii romane eu atravechile ei virtuti t;lobiceiurile ei simple ;;;ipatr+arhalc. ~i at.unci, Marcu Aurelfacand semn tuturor sa taca, Ie povesti cum, la inceputdomniei lui, s'a pomenit odafa cu un taran salbat.ec, dtarmurile Dunaril , cu ochii atundati in cap, cu barba groacu picioarelo in opinci, Cll haino de par de capra, cu ciomagmana, cn pieptul gros ~i paros - un adevarat urs scapatbarlog. ~i Iiindca tmparatul prirnia intai ostasi sarac! !;liaasculta poftele celor bogat.i I), taranul fu introdus mai Intin senat. ~i intrat tnauntru, taranul acela depe tarmurile sbatice ale Dunaril arunca in senatul Romei strlgat.uldurere, de desnadejde \li de rovo lta al neamului sall oprimaimpo triva cupldit.at]! si rapacitatrt judecatorilor romanCitez, in traducerea lui Nieolae Costin:

0 parinti adunati - incepe el - 0 neam ferice! Etaranul Milan, lacui torul oraselor si rapelo r Dunaril, vosfetnicilor ramloni care sunteti adunati Intr'aceasta currna inchin ;;;i rna rog Dumnezeilor -celor nemuritori calimba mea astaz! sa 0 inderepteze r;;isa 0 chiverniseasccum spre a mosiol melo, cele ce se cuvino, a Ie grai .~i dupa ce se roaga zeilor ca sa-l inspire pentru a da glas sol

de suterinta ;;;ide sbucium a noarnu lui sau, evoca, tntr'o admrabila antlteza, in contra strigatelor biruitoare ale invingatorlor Romani, tlpat.ul de sra~ietoare 0bida al Germanilor Inv in

Pe vremea in care at.rlgato rii vostr i, inaintea carelcelor de veselie strlgand : Vietulaaca ! vietuiasca l Roma cncbiruita ! lara cei pedepsiti, prinsi Intralt chip! Din adancpieptului meu susplnand, la Dumnezeu voi zice: DreptateDreptate!

Voi, Romanilor, pe steagurile l;Iisemnele voastre, in locsimbol, avet-i aceste cuvinte: (a) Romanilor datorie es(de) a ierta pre oei supu;;;i l;'Iia supune pre cei mandri ,mai drept ati zice a~a: a Romanilor datorie este prenevinovati a jecui, ca nimica alta voi Romanilor nu suntetfara numai a noroadelor odihnitoare turburatori ;;;iapucMorIntreb pe voi, Romanilor, ce lucru v'au indemnat p

voi, eei ce sunteti nascuti la apa Tibrului, de ati venit imptriva noastra, carii in pace locuiam la rapile Dunarii. Aprietenii vrajma;;;ilor v09tri am fost; au gandul nostruvrajma;;;ie a arata spre voi I-ati vazut? Au auzit-ati in Ram


12/22

C EA SO RN IC U L D OM N IL ORvestindu-se, preeum am Il~s[llacasurile noastre? . Sau venit-aeineva la Ram din mosia noastra aratandu-va voua, ca unordusmanl, gatire de rasboi ? Au vreun erai, In Fnile noastremurind, ne-ar fi lasat pre noi eu testament voua mostcnitorl ,ea eu voia aeeea sa no supunoti sta,panirii voastre? .

$i dupa ee tnsira rautatca :;;i lacoruia nosattoasa a [udoca-torilor romani, trimisi In patria lui, [udccatori carl t.raiescnurn ai in desf'ran arl , cari im pilcava pe cei saraci, carl (e orieepot pre aseuns, apuca, strang' ~i fura ; dupa ce Ie arata ell.zadarniee au fost pUlngerile Germanilor cutro pij.l, in senatulRomei si dupa ee Ie spune ell.de 15 zile, de cand a intrat inRoma, a vazut numai vitiul ~i desf'raul , se reculego IJi-$iinchcie solia astfel:

(e Dupa co am plinit eu pofta mea si otrava inimii mele,dupa obiceiu ee am ispravtt de varn vataniat pre voi eulimba mea, iata-ma's asternut la pa.murit ; astcpt bataie, eamai mult voi, dand u-rna mor tii, sa agonisese lauda, decatvo i, rapindu-mt viata, sa 0 do bandesc pre dansa ,Dupa ce i;li-a tncheiat astf'el cuvantarca sa plina de miez,

taranul s'a aruncat la pamant $i a zacut aeolo un eeas, a$tep-Land sa fie ueis in batai, in timp co sonatul se uita Inmar-murit la el. Atunei, rmparat.u l Marcu Aureliu, recunoscandea prin taranul aeela noduros graiso neeazurile unui nearnint rog 0bid it, si, surprins de Irumusctca plina de demnitatea cuvanr arii lui - ca un trandafir int.re spini - porunei safie ridicat de jos sl , iert.andu-I, ilprirni in randul celor batrani,adica [II senatorilor; Iidete uric , ea sa fie hrariit din Vis-t.ieria Imparatiei $i puse sa so scrie voroava lui in carti .Opera accasta a lui Guevara, scrisa tnt.run stil patetic,

plin de verva oratorrca, cu fraze almetrice si adesea ritmate,cu imagini indraznete i;li numeroase antiteze, a fost, cumspune eel mal competent istoric al noveiisticei spanio le,Menendez y Pelayo, la biblia 11el oraculo de los cortesanos.(Bibliai;li oracolul curtenilor).Primul majordom al palatului a tmprurnut.at man uscrisul

dela tmparat i;ii I-a t.ransmis imparAtesei; dela aceast.a atrccut la alt.i curteni, cari si-au scos copie dup a ea i;liin felulacesta autorul s'a pomenit ea apare 0 editie la Sevilla, in1528, $i altele curfmd , fara nurnele sau. Atunci Guevara segrabi sa-i dea forma definitiva ~i 0 t.ipar! in 1529. Carte as'a raspa.nd it repede $i a avut un succos enorrn ; numai inSpania a cunoscut 33 de ediii. Ea a trecut de timpuriu pestehotarele Spaniei, cac! la doi ani dupa editia definlt lva datade Guevara, in 1531, ea a f'ost trad usa in limba tranceza,i;litiparita in numeroase editii, care au avut 0 intinsa circulatieIJi au exercitat 0 influent a aprecinbila.o soarta nu mai put.in norocoasa a [Lvut romanul i;li inliteratura engleza unde a fost impamantenit cam in acelai\ltimp cu prima traducere franeeza.Romanul it calatorit de timpuriu ;;;iin celelalte literaturi

ale Occidentului; in 1540 apare la Venetia prima traducereitaliana; la 1544, la Miinehcll prima traducere germana i;liin 1606 romanul esto tradus ~i tiparit in limba latina, deun mare umanist al timpuJui M. Wanckelius, sub titlul:(e H01'ologi'i P1'incillwn sive de Fila ~M. AU1'elii imperato1'is,lib1'i 3 de lingua castelanain latinarn linguam t1'aducti~.Tradueerea latina a operei lui Guevara s'a raspandit in

toate tarile catolice, care aveau en limbi'> de cancelarie ~ide biseriea, latina. Astfel romanul a patruns i;li in Polonia,unde a ajuns la cunoi;ltinta lui Nicolae Costin, pe timpulcand i~i n'>cea studiile acolo. EI strabatuse pima atunci undrum victorios filiera celebru In literatura europeanll, a tim-pului prin caracterul sau istoric:;;i didactic, a placut ai;la demult tanarului mOldovean, incat -- rnai ti.\,rziu - s'a apucat8a-1 preluereze in limba romana, pentru a-I imparta;;;i contim-

poranilor sal. Pornind din nazuinta do a da 0 forma maiunitara materialului intins al povestirii, Nicolae Costin aschimbat ordlnea eapitolelor i;lia eArtilor, a Inlaturat unelepart.i fastidioase, dlscut.ii dogmatiee, co ncentrand eco nom iaoperei intr'o expunere mai inehegatA. Din 153 de capitolo alelui Guevara, N. Costin a pastrat numai 81, Iar aeeste 81 decapitole le-a distribuit In patru carti in loc de 3. Ultima cartea lui N. Costin, ineheie cadrul istoric al romanului povestindmoartea Im par-a.tu lul filosof intr'o aureola de bunAtate patriar-hala, Traducerea lui N. Costin este clara, vioaie i;li pas-treaza - dupa cum s'a putut vedea din citatele pe care Ie-amfacut - chiar in ritmul frazei, ceva din arrno nia $i cadentaoriginalului, lucru care a indemnat pe un cercetator sa creadaell.Nicolae Costin a tradus unele parti ale rorn anului in versuri.Nicolae Costin a fost tot atftt de nod rept.at.it in istoria

literara, pe cat, a fost de sbuciurnat in viata.Ca.nd tatal i;1i mama sa erau tnrnormantati In aceias!

groapa, el zacea inchis in tern nita. A dus apoi 0 viata depribegie i;li cand aju ns pe treapta cca mai inalta a Ierar-hici boiere~ti :;;ise deschideau i;1ipentru el zar! rnai senine,I-a prins moartea din urrn a. In istoria literara, el a fostcatogorisit ea erudit sec, inima de pergament . Er ud itfara. tndoiala ell. a fost, un precursor al lui Dimitrie Can-temir. Cunostea adanc limba latina, cum n'o cunost.oa ni-meni altul pe atunci in Moldova $i 0 vorbca cu usurln tacu: care chiar azi, nu sunt multi cart.urart s'o vorbeasca.$tia bine limba polo na i;liprobabil sl greaca.Dar ponosul de orud it sec, inima de pergament , vine

dcla faptul ca el a tncercat sa daruiasca cult uriimoldove-nesti 0 opera similara acolora cu care so glorifica istorio-grafia polona i;ll care tncadrau istoria nat.iu nii polone inistoria universala, de la creatiunca lumii. Desigur, ca inseeolul care se anun ta a fi al lurnintlor, aceas ta coriceptteistorica - ramAi;lita a cronografelor bizantine - ora vet.usta.Dar Nicolae Costin nu scria pentru cititorii Occidentului,ci scria pentru Moldovenii sii.i din vremea lui Cantemir,dcspre care Neculco scrie carte nil stia, ci numai iscalt-tura tnvatase de 0 facea . Esto apoi in tncercarea lui dosinteza foarte mult material inaclit din imprumuturi luatedela alj.ii. Dar Nico lao Costin, care ii;liprelucra opera, cacine-a lasat-o in doua redactiunl, a murit de timpuriu, ina-inte de a-i fi putut da forma definitiva. 1n par tea cronieeiinsa, in care povestei;lte evenimente eontimporane, in me-moriiIe sale asupra domniei lui D. Cantemir i;1iineeputuldomniei lui N. Mavroeordat, se vede ca el mo:;;tenise delatatal sau darul de a captiva interesul cititorului prin epi-soade interesante pe care Ie infatii;leazl't dramatic. EI areapoi meritul de a fi deschis drumul literaturii moderne aOccidentului in eultura noastra. Celebrul roman spaniol allui Guevl1ra, Mar-co AUTelio con eL Relox (le P't'inc~pes, pecare el J-a impami.\,ntenit In literatura noastra printr'o pre-lucrare abila, este eel dinti'ti roman modern la noi. In srar~it,traducerea lui vioaie, plastiea, int~'un ritm cu cadente ar-monioase, vadei;lte stradania do a modela struetura limbiidupa tipa.rele smtuxei latine, pentru efecte estetiee.BIBLIOGRAFIE. Cartea pentru lntaiul desc~lecat, a lui Nicolae Costin, a fost

publicat~ de M. K 0gAl n ice a n uJ in Letopisete1e larii Moldovii: vol. I, Ia~i,1845 ~i repub1icat~, eu caractere latine, in editia a JI~a: Cronicele Romdniei sau Le-topiselele Moldovei ~i Valahiei, I, Bucure~ti, 1872. In volumul I al colectiei decronici a lui KogAlniceanu, au fost puhlicateJ la anexe ~i capitolele adaogate de NicolaeCostin la cronicele lui Urecbe-Simion DasdHul ~i Miron Costin.

Cronica priv itoare Ia domnia lui Nicolae Mavr,-ocordat ~i Dimitrie Cantemir, segase~te in volumul II din colect ia lui KoglUniceanu, incorporatA tn (! Letopisetul tariiMoldovei dela !;itefan sin Vasile-Vod~, de unde este p~rasit de Miron Costin Logo-fAtuI, de pre isvoadele lui Vasile Damian ce au fost treH l o g- o f A t, a lui Tudos ie


13/22

~~----~-------------~STORIA LITERATURII ROMi\.NE VECHI88Dubau Logofatul ~i altora e, Pe care Kogalnlceanu n atribuia in intregime lui Ni-colae Costin. Dupa analiza critica faenta de raposa tul Giurescu, numai ultima parte:domnia lui Mavrocordat !7 i Dimitrie Canternir, este opera 1uiNicolae Costin (a sevedeaK0gal n ie e a n u, Cronicele Romaniei, ed. II, vel, II, P. 70-117, sau ed, I,Letopisetele Tarii Moldooi i, vol. II, p. 78-130). Un fragment (din cornpi latia delazidirea lumii pana la Aron-Voda) a publicat, dupa 0 redactie diferiU, tipograful Ioanidin Istoria Moldo-Romdniei, Bucuresti 1858,vol. I, p. 1-286. 0editle eompleta in ambeleversiuni cunoscute (una pentru cetitori, alta tnchinata Domnului Nicolae Mavrocordat)a dat loa n $ t. Pet r e, Nicolae Costin, Letopisepul TdrU. Moldove i, dela z id irealumii pana la 1601. Fundatia Regula pentru literatura , i arta, Bucuresti, 1942.Pentru studii asupra cronicelor lui Nicolae Costin: C. G i u res c u, Cont,ibuJiuni

la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubau, Vasile Demian), extrasdin Anale le Aeademiei Rorndne , s. II, t. XXX, Mem. sect. ist., Bucuresti, 1907.Concluziunile din acest studiu trebue completate en C. Giu res e u, Isooadele

Tudosie D,ubdu, Miron Logotiuul i Vasile Demian, extras din.Bul . Com. lsi. a Rom., I,Bucure~ti,1914.G. P a s cu , Ax inte Uricarul si N; Costin, in Arhiua, 1922,p.489.Stirile risipite in diferite publicatii documentare au fost cu1ese de loa n $ t.

Pet r e, Nicolae Costin - VieaJa i opera, (Teza de doctorat la Facultatea de li _tere din Bucurestt}, Bucuresti, 1939.Pentru capitolul desprc tncoronarea regilor poloni la Nicolae Costin, a se vedea

studi ul lui Ion Con s t. Chi tim ia, in Cerceidri literare, publicate de N.Cartojan, Bucuresti, vol. IV, 1940, p. 139-163. Textnl a fost publicat de Kogal-niceanu in anexe la Letopiseiele, I, p. 143 si Apendicse, 26-29 ~i in ed. II CroniceleRomaniei, I, p. 177 si 400-403.Din Ceasornicut Domnilor au publicat cnteva fragmente: Dr. M. Gas t e r,

Litera ture: populari i, Yomana, Bucuresti, 1883, in A pendice, p. 559 - 570; ~ianume cap. I, par-tea IV-a; eVoroava a prea inteleptulut Garamantilor (Brah-manilor) catre marele Alexandru, in care dovedeste col mal mult pot ceicari cu rriasura socotesc de sine sl mostcnesc putlne, decat Alexandru, caremosteneste mul te ~i cu mandrie socctcstc de sine; si eol pre mare nebunie eastea-s vrea a stapani lung si lat, care are scurta caruta a vietii sale; Em. C. Gr i-go t: a s, eu gresel! de transcriere ~i lectura i Tii ,anu '/ dela D1lnii1 'e , in ConnorbiriLiterate, Iullc-Aug nst 1930, p. 753-7G7. Problema a fost reluat a in ultimultimp de N. Car t 0 jan, Ceasornicul Domwilor de N. Costin Ii orieinalu; spaniol"I lui Guevara. Bucuresti, 1940. (Extras din Rev. 'sl. rom. 1933,idin CercetariL~terare, IV. 1940 p, 121). Pen tru studfi asupra vie tit si opcrei intregi a lui NieolaeCostin a se vedea ~i N. lor g a, I stor ia l iteratur ii romane$ti , vol. II, ed. II, Bu-curest i, 1926, p. 89~124.

INFLUEN1'A LA'l'INA IN S'l'ILUL CRONICARTLORMOLDOVENI

Marit cronicari moldoveni Ureche ~i mai ales Costlnestiiau nu num ai meritul de a fi creat in literatura romaneascagenul istoric cu nuan te apropiate de genul memoriilor, ci I;lipeacela de a fi introdus inovat.ii in limba Iiterara a timpuluLCultura lor larga., erudl tla lor, preocuparile dupa forme !ite-rare mai alese, dupa un ritm arrnonios, dupa versitloatiechiar - toate acestea iiindemnau sa nu se multumeasca cuvocabularul ~i tiparele sintact ice pe care IiIe punea dinaintelimba scripturilor sfinte ii'i a vechilor cazanii.Ureche sl Costinestii introduc in scrisul lor notiuni noui,

pentru care - spre a le circumscrie precis - aveau nevoiede cuvinte noui. ~i acestea Ie-au tmprumutat uneori din limbapoloria, pe care st-o insuii'ira in mediul ii'i in soolile polonein care si-au facut tnstructia. Alteori termenii de origine tur-ceases au fost luat.i din vorbiroa contimporanilor, cari se van-turau continuu pe tarmul Bosforului, intr'o vreme in careinfluenta orientala incepea sa se reverse asupra vietii dinPrincipatele noastre, ca: eeau~, ceambur, celebiu, dervit;, divan,olae, etc.Dar alaturi de accii'ti termeni turcel;lti, care dau scrisului

lor un u90r colorit oriental, ei introduc - I;liaci este parteade contributie proprio a lor - multi termeni de cultura deorigine latina, precum: istoric, poetic, orator, ritor, comedie,filosofie, cozmografie, gramatica, silave, rapublica, consilium,pretorian, printipe, IJrimani, secundant, tertiani, senat, tensor,monarhie, tiran, imperator, colonie, or)sides, testament, tractat,veterani, fantast'ic 1 ; 1 . a.Aceste cuvinte latine pe care Ureche ~i Costinel;ltii Ie intro-

duc in limba literara - neologisme pentru vremea aceea-marcheaza inceputul unci direct,ii noui: revenirea la matealatina a limbii.

Intluenta latina - mai ales in opera Costinestilor - seinsa mai ales in structura limbii. Miron !iiiNicolae Cosstraducsc sa crotasca pentru limba timpului lor, dupadelul latin, tipare sintactice noul. Ei modeloaza strufrazei, pe de 0 parte pentru a-I da rczo nante noui, capsa exprime nuante felurite de cugotare sl simtire, pe dpentru a-I imprima un ritm mai armonios. Cand deNicolae Costin in Ceasornlcul Domnilor, Ior tand putintele lim bii vorbite, urrna sinllozitatile intermediaruluiasezand la inceput subiectul cu ineidentalele sale,obiectul cu determinArile sale ~iIAsand abia la sfar~it vca de ex.:40 parlntilor adunati, 0 niam fericit, eu . taranul

lacuitorul oraselor rapllor Dunaril, ooao sfiatnicilorliani carii suntcti adunati tntracasta curte, ma tnehino face aceasta, nu pentruca el, care vorboa cu usulimba lat.ina, era tntr'atata stApanit de topica frazei ltncat nu se putea desbara de oa nici cand scria rornanci 0 face pentruca el urmarea in scrisul sau efecte artiUrmarea pe de 0 parte sa redea in limba sa ceva dincalitatea originalului latin, iar pe de altA parte sa subliefectul constrastului dintre cele doua mern lne adversefrazei: eu., taranul... voua sfetnicilor Romei... Acenevoi de ritmica ~ide subliniere a sensurilor sunt subordo~i celelalte inversiuni topice, ca de ex. asezarea ncga.tiuinceput ~i desparttrea ei de verb: nu. dintr'acei co ar fharnici a face dreptatia, ce dintr'acei ce au in Rammulti priitori trimiteii. Pentm acelasi cuvant aii'eazaplimentele inaintoa verbului pe care-I Iamurosc : Dumngrija lucrurilor omenesti au Iepadat ; dctcrminartlo ativale inaintea substantivului: pentru neparasite a nrAutAii; utilizeazA constructn brachiologice syllepse: eavrearia si socoteala Dumnezeilor nici binele a ago nlslde rau a ne feri nu putem; hipperbatc (separarea de cucare din PUIlCt de vedere gramatical sunt unite): tnoastre ai str amutat obiceiuri.Costinest li, cari vorbiau cu lll;:orin\.a limba latina,deprins cu asemenea inversiuni ale partilor de propo

incat, in cautarea unui efect de armo nie ritmica sau insitatea de a sublinia un sens, Ie-au utilizat ii'i in operoriginalA. Gasim, bunaoara, in cronica lui Miron Cexpresli in care verbul este aruncat la sfar~itul pro pozsA fie spre invAiAtllrile scrip turcl mai piecata a Iocultotarii noastre voie,); sau altele in care atributul este dospde substantiv ~i verb III de compliment prin intercalaltor parti de pro pozl tie : multe obiceiuri intru acesttrAiesc a Ltaliunilor panA astazi : au fost a resipeilui Vasile Voda pricina,); ori cu complementul direct saindirect a~ezate inaintea verbului de care depind: PUapucase Cazacii de Ie stricase roatele,) ~. a. ! i I . a.Cronicarii moldoveni sunt dar premergatorii :;:coaleiniste ~i in ceea co prive~te punerea in circulatie a ide

latinitate a neamului ii'i in ceea ce priveii'te nazuintaimpamanteni in IimbA constructii sintactice latine.Ei au deschis astfel drumul in limba literara. inversiun

topice, pe care aveau sa Ie manuiasca cu atata artalirici ai veacului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE. N. Car t 0 jan, Ceasorn ieul Domnilor de Nicolae Cooriginalul spaniol allui Guevara (extras din Revisla isloried ,omana, 1933, p. 1,idin Cereelari Lilerare, IV, 1940, p. 1-21). r. C a z a c u, In tlu en ja lal inalimbii i stilului lui Miron Costin (lucrare in Seminarul nostru de liteveche romaneasea) tn Cercetdri Literare, V, p. 41-64. Influenta latinacronieari1or a mai fost semnalata. de: A. V. G1dei, 5tudiu asupra croni cari lodoveni din secolul al XVII din puncl de vedere al limbii, metodei ~i cuBucure,ti, 1898, p. 194 ,i urm.


14/22

ION NECULCE 189- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -ION NECULCE

Colegul de divan al lui Nicolae Costin, Ion Necu1ce, ocupa,prin resursele nesecate ale darnlui sau de povestitor, locul celmai de frunte pe linia ascendcnta a cronicarilor moldoveni.Tatal sau, Ienachi Necu1ce, care se gaseste amintit in docu-

mente pe la 1679--1685 ca gramatic, era un om cult pentruvremea lui, caci un act al fiicei sale Sanda, ne destainuic ca('avea carti grecesti si ca era om spudeos ( m o u 1 ) o c r o ~ =erios,gray, important), precum ilstie toti . Aceste si alte calitati su-fletesti, l-au ajutat sa ia in casatorie pe fiica marelui boierdela curtea lui Vasile Lupu, Iordache Cantacuzino, desprecare vorbeste cu atata admiratie Miron Costin (' cap ca acelaabca de au avut tara candva sau de va mai avea ) . CatrinaCantacuzino aducea ca zestre sotului san 25 de sate.Cronicarul este singurul baiat nascut din accasta casatorie : a

mai avut doua surori, dintre care una s'a mari tat cu Stefan Luca,vistiernicul lui Dimitrie Cantemir :'Iitovarasul de exil al croni-carului, alta maritata in Tara Romaneusca cu Done Vistierul.Ion Necu1ce era numai in varstii de 14 ani, cand familia sa

a fost sguduita de 0 groasnica nenorocire. In 1686, cand loanSobieski se mtorcea dela despresurarea Vienei si cand pod-ghiazuri polone cutreerau Moldova, jefuind si dand foe, afost pradat si ars conacul familiei cronicarului din Prigoreni,iar t.atal, Ienachi Necu1ce, care era pe atunci vistier camarasde ocna, a fost taiat de Poloni in Targul Ocnei. Atunci familia,mgrozita, pleaca impreuna cu bunica, vaduva lui IordacheCantacuzino si cu fiul acesteia, Iordache Stolnicul, la rudelelor din Muntenia, familia Stolnicului Const. Cantacuzino. Inacest exil, bunica moare. Dupa 4 ani de pribegie, cand indomnia lui Constantin Cantcmir lucrurile se mai linistesc inMoldova, pribegii se mtorc la caminurile lor.In anul urmator, 1691, Necu1ce apare intre micii slujbasi

dela curtea domneasca. In toamna anului, cand fiica lui Con-stantin Brancoveanu, Maria, logodita la Constan tinopol eu Con-stantin Duca, veni la Iasi, tnsotita de mama sa 9i de StolniculConstantin Cantacuzino, pentru celebrarea casatoriei, Necu1cefacea :;;iel parte din alaiul taniirului mire. ('Atunce, pre acevreme si eu, loan Neculce, vel vornic, cram tallar postelnic :;;imergeam cu alti postelnici rmprcuna, cu toiage a mana, pregios, inaintea Domnului , carc-i urma calarc, cu surguciul pecap.In vara anulni 1700, sub Antioh Cantcmir, cand Moldovenii

primira firmanul-- imbucuratnr pentru ei (< se invoiesa toatatara pentru acea veste )-- de a se retrage garnizoana tur-ceasca din Camenita si a se preda cetatea Polonilor, Neculce,care inaintasc vataf de aprozi, se afla cu Domnul siiu la Nistru.In acest timp, el se casatoreste cu nepoata de sora a Dom-

nului, eu Maria, fiica lui Lupu Bogdan biv-hatman, care iiaducea ca dota: 5 sate in Hot in 9i Dorohoiu, cat eva salase detigani 9i 0 sumedenie de vite : 0 herghelie de cai, 40 de vaci,20 de boi, 100 de oi, 200 de stupi. In anul urmator, invoindu-sc frateste cu cumnatul sau Stefan Luca si cu sora sa mai mica,Sanda, inain tea Mitropolitnlni 9i a verilor lor, cl primoste dinpartea de comand a marnei sale: 7 sate 9i 4 fiilci de vie laCotnari si la Nicoresti.Astfel, fad sa ajnnga in mosii pc Grigore Urcche, Necu1ce

era si el-- ca si Miron ~i Nicolae Costin --- unul dintre mariiproprictari de painanturi ai Moldovei.Neculce nu s'a putut bucura multii vreme de rudcnia cu

Domnul, caci in toarnna anului 1701, Antioh Cantemir este in-locnit cu Constantin Duca.In 1705, el este insa in suita lui Antioh Cantemir la Constan-

tinopol si este fata la para pe care boierii Moldovei, din indemnulnoului Domn, 0 aduc rmpotriva lui Mihail Racovitii, Intrand

in Moldova cu Antioh Cantemir, Neculce este ridicat la rangulde mare spatar si, in aceasta calitate, cste trimis ea sol-- el,care petreeuse 0 parte din copilarie in Muntenia --la eurteadomneasca din Bucuresti, cu prilejul nuntii fiului mai mare allui Brancoveanu, Dinu, cu fata vornicului Ion Bals din Mol-dova. A fost 0 nunta bogata si plina de fast care sa zicem--spune Neculce -- nu era nunta domneasca, ce putem zice era-iasca .In anul urmator, cand Antioh Cantemir, din porunca Tur-

cilor, pleaca, impreuna cu toata boierimea :;;icu salahori, saintareasca cetatea Tighinei, Necu1ce, impreuna cu Ilie Cant a-euzino si Ilie Catargiu, este lasat de Domn in Iasi, caimacam,ca sa poarte grija de trebile tarii. Dar increderea pe care i-oarata unchiul sotiei sale ii este fatala, caci Antioh, fiind inlocuit,inca de pe cand se afla la Tighina, cu Mihai Racovita, acesta i1trece si pe el intr'un izvod de boierii care trebuiau prinsi si inchisiinainte de sosirea lui in Iasi, Neculce insa pana a nu sosi seimenila gazda lui, simtindu-se in cumpana mortii, incaleca repede sifuge in Polonia. Acolo a stat catava vreme -- el nu precizeazacat -- pana cand si-a {(acut pace eu domnia si s'a intors lacasa lui, avand cinste 9i cautare din partea Domnului.Sub celalalt ;unchiu al sotici sale, sub Dimitrie Carrtemir,

Necu1ce este din nou ridicat in fruntea treburilor publice aleMoldovii: {(lara mai de credinta si mai ales toate trebile domnieierau dupa mine, loan Neculce, vel spatar , marturiseste el in-susi. De aeeea, cand Dimitrie Cantemir incheie alianta cu Petrueel Mare si se hotarcstc sa se arunce in valtoarea razboiului,-trebuind sa-s! acopere primele miscari, ea sa nu fie simtit deTurci si de boieri, el incredinteaza postul important atunci,de mare hatman -- am zice azi: ministru de razboiu --luiNeculce. Cronicarul, invinuit mai tarziu de colegii sai de divan,ea el, prin sfaturile lui, a adus dezastrul Moldovei, se apara.sustinand ca el ri'a stiut -- desi incheierea aliarrtei se facuseprin cumnatul sau -- de legaturile lui Cantemir eu Petru eelMare, decat atunci cand RU9ii au sosit la Prut. Atunce amstiut si eu ca au fost scris Dumitrasco Voda sa vie Moscalii, caeu tot gandeam ca vom purccde in gios spre Husi, precum sfa-tuisem; iara daca am inteles ca au s

cronicari romani

Documents