CREIERUL

(sistemul nervos)

Creierul sau encefalul reprezint partea sistemului nervos central aflat n interiorul craniului. El controleaz numeroase funcii ale organismului ca btile inimii, mersul i alergarea, generarea de gnduri i emoii. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia cranian, fiind cptuit cu o membran (meninge).

ntr-un creier uman exist ntre 85 i 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei avnd cam 10.000 de conexiuni

Creierul funcioneaz ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordoneaz comportarea organismului n funcie de informaiile primite.

De fapt, nu toate informaiile de la nervii periferici ajung pn la scoara cerebral, ci sunt prin mpletiturile nervilor (plexuri) reinute la unii centri nervoi externi, precum mduva spinrii sau bulbul rahidian. Deci, la unele informaii reacionm incontient prin reflexe.

La animalele cu un sistem nervos superior, ca i la om, exist acest sistem nervos autonom, care funcioneaz independent de sistemul nervos central (din creier).Acest sistem nervos autonom coordoneaz mai rapid, uureaz activitatea cerebral, care ar fi suprancrcat de informaii, putnd ajunge la blocarea activitii cerebrale (inhibiia cortical). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respiraia, activitatea cardiac, digestia, excreia, setea, ca i reproducia (nmulirea speciei).Funciunea creierului se realizeaz printr-o reea dens de neuroni - aceast activitate a creierului se msoar prin EEG (electro-encefalo-gram) - care stabilesc intensitatea biocurenilor produi la acest nivel.Diferenierea structural i funcional a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluiei speciilor se manifest prin apariia inteligentei i a capacitii de a nva, prin proprietile plastice neuronale.

Tinand cont de functiile deosebit de

importante indeplinite de sistemul nervos si de faptul ca dintre toate tesuturile

organismului, tesutul nervos este cel mai

vulnerabil si odata distrus el nu se mai

regenereaza, vom intelege insemnatatea

masurilor igienico-sanitare de prevenire a influentelor vatamatoare din partea unor

factori mecanici, fizici, chimici, biologici, etc.

Factorii mecano-fizici cuprind in primul rand

factori traumatici, precum si diferiti factori

termici si electrici care pot determina diverse

suferinte la nivelul organelor nervoase. Factorii mecano-fizici pot provoca:

comotii cerebrale (accidente in care nu se

produc leziuni anatomice ale creierului).

Factorii chimici cei mai numerosi provin din

consumul exagerat de medicamente

calmante sau somnifere care se

administreaza cand activitatea sistemului nervos este perturbata de alti factori

(oboseala, suprasolicitare psihica, situatii

socante, etc.). Ca factori nocivi sunt citati

si alcoolul, nicotina, diferitele droguri, etc.

Factorii biologici pot provoca perturbari

grave, mai ales daca actioneaza in copilarie sau

chiar inainte de nastere. Se stie, de exemplu,

ca cei mai multi copii cu anomalii fizice si cu un intelect subnormal dezvoltat (oligofreni) au

suferit in viata intrauterina anumite boli

infectionase (rubeola, meningita, encefalita,

etc. care au lezat grav diferiti centri din scoarta

cerebrala), importanti pentru viata de relatie (centrii auzului, vazului, vorbirii, locomotiei.

etc.).

Meningita cerebrospinala epidemica boala grava ce se transmite direct de la bolnavi sau de la indivizi sanatosi purtatori de meningococi. Netratata la timp duce intotdeauna la moarte.

Meningita pneumococica este adesea o forma secundara a unei otite, mastoidite sau pneumonii. Este cea mai grava si nu este contagioasa.

Encefalita se caracterizeaza prin febra, cefalee, iritabilitate, ameteli, varsaturi, alterarea starii de constienta, respiratii neregulate si simptome psihatrice. Apare frecvent la achizitionarea unui virus, in urma unei infectii de la oreon, gripa, pojar, varicela, iar alte cazuri pot fi rabia si HIV.

Hemoragiile cerebrale reprezinta revarsarea sangelui in afara sistemului central prin ruperea unui vas de sange din creier. Riscul la barbati este mai mare decat la femei. Se produce ca urmare a hitertensiunii, fumatului, consumului excesiv de alcool, afectiuni cardice, obezitate si sifilis. Dintre cei care supravietuiesc primei luni de boala 90 % supravietuiesc inca un an.

Coma este o stare patologica vizand pierderea cunostintei si lipsa de reactie fata de stimulii externi, dar cu conservarea functiei respiratorii si circulatorii care pot sa apara modificare. Apare ca urmare a unei boli grave.

1. Cum va pregatiti inainte de operatie ?

Inainte de operatie, ne trecem prin minte pacientul cu sintomele lui. Ne uitam pe

analizele lui si studiem fiecare detaliu. Ne mai

gandim daca operatia pe care o facem este

corecta si daca trebuie sa avem grija de ceva

pe care organismul sau nu il primeste.

Operatiile difera de la un pacient la altul?

- Pacientul are specificul lui. Operatia ca

si pasii pe care ii urmam nu difera, dar

starea pacientului da.

Aveti emotii inainte/in timpul/dupa

operatie?

- Un medic poate sa aiba emotii atunci

cand efectueaza o operatie pentru prima data sau a mai efectuat-o de cateva ori.

La inceput daca stii cum se efectueaza nu

ai nicio problema, in timpul operatiei si la

fel. La sfarsitul operatie un chirurg are

putina emotie pana se trezeste pacientul si da semne ca se simte bine.

Cum va simtiti cand dati veste ca pacientul

nu va supravietui, dar cand va supravietui?

- Nu e foarte frumos si placut sa dai vestea

unei familii ca pacientul a murit, dar ca sa fi un medic de succes trebuie sa treci peste

toate aceste momente si sa te gandesti la

toate operatiile care au iesit cu brio.

Atunci cand dai vestea cea buna, crede-

ma, ca medic nu exista o senzatie mai placuta.

Preluati si cazurile care nu mai au sansa?

- Aici este ceva mai greu. Nu se stie

mereu atunci cand sansele de

supravietuire sunt mici, dar cand sunt 100% sigur ca respectivul pacient nu

mai are sanse, interventia chirurgicala

se poate, totusi, efectua daca familia si

pacientul isi doresc,totusi pentru mine

nu ar fi tocmai cea mai placutainterventie.

Cum ati descrie meseria de neurolog?

- Nu m-am gandit niciodata la asa ceva, dar

trebuie sa ai o anumita vocatie. Nu oricine se

poate descurca cu aceata meserie. Si pe langa doza de talent, bine-inteles ca iti trebuie si o

mare doza de curaj, un calm impresionant,

cat si o reactie buna in situatiile de sters.

Cum ati putea defini creierul uman in

cateva cuvinte?

- Astea deja sunt lucruri filozofice.

Creierul este la fel ca si celalalte, un organ. Un psiholog ti.ar putea povesti

mai bine cum a fi un creier.

Cand ati descoperit pasiunea pentru

medicina.

- Pasiunea pentru medicina am

descoperit-o in clasa a 11-a, de atunci continund sa ma informez si sa

studiez pana mi-am dat seama ca asta

este vocatia mea.