De ce a fost raspopit ,,destrabalatul" Ion Creanga: s-a insurat din interes, avea multe amante, iubea vinul si viata de noapte, vana ciori in curtea bisericii

Cosmin Zamfirache,

Ion Creanga, humulesteanul genial care a reinventat cultura populara romaneasca, a avut o viata zbuciumata, marcata de frustrari profesionale, dezamagiri personale, saracie si lupta pentru supravietuire. Unul dintre cele mai controversate momente ale vietii sale a fost raspopirea din 1872, cand a fost dat afara din sanul clerului, fiind numit ,,destrabalat" si ,,necuviincios".

Ion Creanga apare in panteonul literaturii romane ca cel mai bun scriitor de opere populare, dar si ca un povestitor de geniu. Pentru majoritatea contemporanilor sai, pentru oamenii de acum 150 de ani care bateau ulitele si mahalalele Iasiului, Creanga era fie popa care trage dupa ciori de la Golia, fie dascalul din Sararie sau in cele din urma ,,Raspopitul". Daca opera lui Creanga este vesela, plina de spiritul mucalit al moldoveanului de la munte, viata lui Nica a lui Traian Apetrei, dupa ce a parasit Humulestiul natal, a fost o lupta, cu propriile patimi, cu mentalitatile si cu saracie. Devenit preot la dorinta mamei, Creanga nu s-a adaptat misiunii apostolice, urand dupa cum au lasat scris si contemporanii lui tagma din care facea parte.

http://adevarul.ro/locale/botosani/de-fost-raspopit-destrabalatul-ion-creanga-s-a-insurat-interes-multe-amante-iubea-vinul-viata-noapte-vana-ciori-curtea-bisericii-1_5501ce97448e03c0fd7ebbf8/index.html

A incercat in mod utopic sa revolutioneze clerul si a trait viata din plin. Drept ,,rasplata" a fost dat afara din sanul bisericii si lasat sarac si pe drumuri. De vina, spun si specialistii, dar si contemporanii sai, a fost si mentalitatea ingusta a clerului, dar si viciile de care Creanga nu dorea sa scape. S-a facut popa de gura mamii Ion Stefanescu, cum s-a numit de fapt Creanga in acte, s-a nascut probabil la 10 iunie 1839, dupa cum arata mitrica bisericii in care a fost botezat. Cu toate acestea, mai exista o data a nasterii, Creanga marturisind junimistilor ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. In orice caz, Ion Stefanescu a vazut lumina zilei la Humulesti, satul facut celebru de viitorul Creanga in "Amintiri din Copilarie". Petrece o copilarie idilica si, din motive putin cunoscute, renunta la numele tatalui si il ia pe cel al mamei, devenind de la 15 ani Ion Creanga. Incepe scoala in satul natal in 1847, dupa care este trimis de mama sa, cu bunicul matern, David Creanga, sa continue scoala la Brosteni. In 1853, este elev la scoala domneasca de la Targu Neamt, ca mai apoi sa aleaga sa mearga pe calea preotiei, plecand la Scoala din Falticeni, ,,fabrica de popi", cum o numea Creanga, in "Amintirile sale. Pe Ion Creanga, dupa cum marturisea chiar el, dar cum apare si in opera lui George Calinescu "Viata si opera lui Ion Creanga", nu il atragea preotia. Provenea dintr-o familie, modesta din Humulesti, unde intr-o casuta de la tara se inghesuiau opt copii. Mai mult decat atat, tatal lui Creanga, Stefan, moare in 1858 si lasa intreaga familie intr-o saracie lucie. Visul mamei lui Creanga era ca micul Ion sa nu calce pe urmele tatalui sau si sa devina un simplu agricultor. Isi dorea ca fiul favorit, cel aplecat catre invatatura si cu o capacitate intelectuala deosebita, sa devina preot. Apropiat de mama sa, copilul Ion Creanga a facut pe plac mamei si, dupa desfintarea scolii de la Falticeni, a ajuns la seminarul teologic de la Socola, din Iasi, unde, din cauza problemelor materiale, poate urma doar cursul inferior si intr-un final primeste atestatul. Cu toate acestea, cum George Calinescu precizeaza in "Viata si opera lui Creanga", humulesteanul nu se dadea in vant dupa canoanele bisericesti si ca mai mult gandul ii zbura la scaldatoare si la fete. De altfel, chiar si Creanga, in "Amintiri din copilarie", recunoaste ca despartirea de Humulestiul natal a fost foarte greu. " Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire.", scria Creanga. Cum ajunge preot Creanga Dupa ce termina scoala la Socola, Ion Creanga nici nu se gandeste sa intre in randul preotimii, dupa cum spunea chiar povestitorul, tanjea dupa casa si nici nu simtea vreo chemare apostolica. Lipsurile materiale, saracia de la Humulesti, lipsa de perspective il fac pe Creanga sa se intoarca la Iasi, unde cauta sa-si gaseasca un rost cu scoala pe care a terminat-o. "Clericul Creanga se reintorcea la Iasi tocmai in clipa in care incepea era profesorilor si a noii burghezii liberale. Acum un taran ca el isi gaseste semeni printre popi, invatatori, profesori si salile de curs deschise oricui tin locul saloanelor in care n-ar fi putut intra. Inscrierile lui pe la felurite scoli vin si dintr-o placere de cetatean de clasa noua de a intra peste tot, de a se simti om", scria George Calinescu, despre reintoarcerea lui Creanga la Iasi.

Ion Creanga, dupa ce a fostraspopit Vrea sa ajunga diacon, nu este casatorit, insa, si nu are nicirelatii, deci nu putea fi hirotonit. In cele din urma, recurge la osolutie de compromis: se casatoreste din interes cu fata unuipreot. Episodul este descris de George Calinescu, Creangahotarandu-si viitorul la un pahar de vin cu un preot. "Anecdota spune ca preotul Ivanciu, care-l cunostea,intalnindu-l intr-o zi, i-ar fi zis: - Mai baiete, nu-i pacat detineretele tale sa umbli asa teleleu ...Mai bine te-ai insura si-aiintra in randul oamenilor". Creanga, marturisind ca n-are bani,parintele Ivanciu ii puse un pitac de zece parale in palma. Jucandmai departe gluma preotului, clericul, sugubat, scuipa in moneda inchip de afacere buna, o puse in punga si zise hotarat: - Noroc sadea Dumnezeu parinte, de-acu ma insor!", relata Calinescu, incartea sa. Preotul Ivanciu il duce pe Creanga dupa aldamasul sub formaunui pahar de vin baut la crama si il prezinta preotului Grigoriude la Biserica Patruzeci de Sfinti. Acesta avea fata de maritat, ocopila de 14-15 ani pe care o chema Ileana. Preotul Grigoriu,vaduv, dorea sa scape de ea si a dat-o imediat lui Creanga.Calinescu scoate clar in evidenta ca din start Creanga nu si-aplacut mireasa, totul fiind din interes. "Oricum din inclinatie nuo lua, fiindca motivul de capetenie al casatoriei era indeplinireaformalitatii pregatitoarei hirotonisirii", preciza GeorgeCalinescu. In aceste conditii, dupa casatoria ce a avut loc pe 23august 1859, Ion Creanga isi incepe cariera clericala ca si diacon,fiind hirotonisit. Se inscrie si la facultatea de teologie. De ce a fost raspopit preotul IonCreanga Dupa 12 ani de slujit in randul clerului, la 10 octombrie1872, Ion Creanga este raspopit. Imediat este destituit deministrul Educatiei la acea vreme, Christian Tell, si din functiade institutor. Practic, Ion Creanga era lasat pe drumuri, faranicio sursa de venit. De ce a fost luata drastica decizienRaspunsul este, de fapt, un cumul complex de factori si, inprincipal, incompatibilitatea dintre Creanga si sistemul clericaldin Moldova acelor vremuri. Motivele clare pentru care a fostraspopit Creanga au fost prezentate in 1872, printre acesteanumarandu-se faptul ca si-a parasit nevasta, a tras cu pusca dupaciori, a mers la teatru. Ion Creanga, tiitoarele si amantulsotiei Primul motiv al raspopirii a fost viata de familiedezastruoasa a lui Creanga. De altfel, a si inceput cu stangul,luandu-si o nevasta despre care Calinescu spune ca o dorea dininteres, pentru a fi hirotonisit. Apoi, mutandu-se in parohia si incasa socrului, au inceput neintelegerile dintre cei doi, Creanga siparintele Grigoriu, tatal sotiei sale. Creanga se plangea deseorica sotia lui prefera luxul si este obisnuita cu teatrul, saloanele,cochetariile, eforturi financiare pe care cu un salariu deinstitutor si de diacon nu le putea sustine. George Calinescu spuneca Ion Creanga, pe cat de liberal era in viata publica, pe atat deconservator era in familie, era humulesteanul clasic, venit dinsatul de munte. ,,Judecand drept chiar fara a cunoaste purtarile Ilenei, estehotarat ca Ion Creanga n-a fost iubit de nevasta, care, daca l-ainselat cumva, a facut acesta cu cugetul cel mai onest. Fetita de15 ani devenita femeia tanara de 22 de ani se gasi in fata unui omvesel, slobod la gura si la purtari, insa aprins la manie,incapatanat in ideile lui, de mentalitate taraneasca, hotarat sapuna randuiala in familie dascaleste, lovindu-si copilul cu palmapeste gura la vreo necuviinta si, prin urmare, crutand tot maiputin femeia, pe care n-o vedea superioara barbatului", spuneGeorge Calinescu, in "Viata si Opera lui Creanga". De altfel, s-a vehiculat zvonul ca Ileana, sotia lui Creanga,avea un amant in persoana unui calugar de la Golia, pentru carel-ar fi parasit pe humulestean. Totodata, Calinescu scoate inevidenta ca nici Creanga nu era usa de biserica, avand mai multetiitoare prin Iasi. Oricare ar fi fost adevarul, cert este ca in1867, desi avea impreuna un copil, pe Constantin, Ileana pleacadefinitv si nu vrea sa mai auda de ,,diacul Creanga", dupa cumscotea in evidenta presa vremii. De ce tragea Creanga in ciori Un alt motiv al raspopirii lui Creanga a fost trasul in ciori.George Calinescu spune ca pentru scriitorul humulestean ciorileerau simbolul clerului pe care nu il suferea. Cand tragea cu puscain ciori, parca ar fi tras in popi. Culmea, pus de mama sa sadevina preot, obligat de cirumstante sa se hirotoniseasca,Calinescu arata ca, de fapt, Creanga nu avea chemare si era siimpotriva canoanelor si ritualurilor pe care le considera inutilein Biserica. De altfel, a comis si o nefacuta: in plin secol XIXsi-a taiat pletele si barba, fiind singurul diacon ortodox tuns sibarbierit. Pentru Creanga, popa era "cu patru ochi", cu "picioarede cal, gura de lup, obraz de scoarta si pantece de iapa" dar sispunea ca "Popa are mana de luat, nu de dat". Biserica Golia, unde a slujit Creanga "Creanga venea de la Humulesti cu un dispret de taran caremunceste fata de preotul care strange. Critica lui Creanga seindreapta numai asupra formelor care sunt desarte, atunci cand nuse tin de bunul simt. Intrucat lantul de aur si crucea scumpa suntmai bine vazute de Dumnezeu decat crucea de lemn si sfoara decanepa a parintelui Duhua Biserica s-a intepenit in forme goale",prezenta George Calinescu parerile diaconului din Humulesti, despreclerul moldovean. Mai mult decat atat, sunt cunoscute momentele derevolta ale lui Creanga, atunci cand ostentativ manca pasca sicozonaci in Vinerea Mare si fasole in ziua de Pasti. Si trasul inciori, spun contemporanii lui, a fost o forma de revolta, camuflatde un scop practic: ciorile murdareau turlele bisericiiGolia. Tot George Calinescu descrie acest episod, povestit de uncontemporan al lui Creanga. "Intunecat la suflet din cauza vremii,cu urechile iritate de croncanitul pasarilor ale caror pene negreii desteptau prin asociatie stolul negru al calugarilor, lasatiasupra bisericii romane, Creanga puse mana plin de ciuda pe pusca(de unde se crede ca vana haiduceste pe la Humulesti, cand nu erain calea superiorilor), se repezi pe usa afara si o descarca inpacla cu ciori. Tocmai atunci pasea in ograda bisericii protopopulcare, descoperind in Nembrodul cu halat pe diacon, zise uimit:"-Dar bine, diacone, unde s-a mai vazut fata bisericeasca umblandcu pusca Creanga raspunse iar in stilul lui Nastratin: - D-apoi eunu-s judan, cinstite parinte, sa ma tem de pusca", arata GeorgeCalinescu in lucrarea sa despre Ion Creanga. "Curierul de Iasi" a facut publica intamplarea, iar mitropolitul Calinic aordonat o ancheta. Creanga si "pacatul" mersului la teatru Al treilea si ultimul motiv pentru care Ion Creanga a fostraspopit a fost pasiunea diaconului pentru teatru. De altfel,specialistii, au descoperit din marturiile contemporanilor cahumulesteanul isi descoperise pasiunea pentru cariera didactica siisi sfida superiorii, fara sa-i fie teama de consecinte. Pasiuneapentru reprezentatiile teatrale au atras oprobiul superiorilorclerici cu vederi ceva mai inguste, iar reprezentatiile teatraleerau in epoca considerate imorale, instigatoare si provocatoare desminteala. Motivul scandalului a fost o participare a lui IonCreanga, alaturi de alti colegi in sutana, mediatizata in presaieseana.Teatrul National din Iasi in perioada in care diaconulCreanga mergea la teatru FOTO istorie-pe-scurt.ro Mai precis, este vorba de spectacolele din ianuarie 1868,sustinute la Teatrul National din Iasi, "Descoperirea Americii" si"Istoria fiilor lui Eduard". Ziarul "Convetiunea" din februarie1868 denunta pe fetele bisericesti, instigate de "diacul" Creanga,intr-un articol "atingatoriu despre mergerea unor preoti latheatru". In aceste conditii, consistoriul bisericesc "se infiora"de cele intamplate, iar mitropolitul a cerut din nou explicatii.Creanga trimite raspuns mitropolitului contrazicandu-l siaratandu-i ca spectacolele de teatru nu au nimic imoral si, maimult decat atat, recunoaste ca frecventeaza teatrul. Este o noua razvratire a diaconului Creanga impotriva tagmeidin care facea parte. "Luata ca expresie a libertatii de gandire,ca moment in istoria starii de spirit a bisericii romane, scrisoareeste una dintre acele manifestari stralucite ale spiritelorrazvratite, care determina cu sacrificiul persoanei lor urnireaformelor razvratite", scria si George Calinescu despre gestul luiCreanga. Tunderea pletelor si a barbii, dar si zvonurile despredistractiile cu femei, bautura si bai in pielea goala prin rauri apus capac mitropolitului care a decis raspopirea lui Creanga. Fararemuscari, diaconul humulestean a trimis potcapul. Razbunarea lui Creanga Sarac lipit, locuind in bojdeuca din Ticau, Creanga a obtinutun nou post didactic si s-a concentrat pe latura educativa,punandu-si in valoare talentul didactic, iar mai apoi, subinfluenta lui Eminescu, care a locuit cu el o perioada in bojdeuca,si talentul literar. Ca o dulce razbunare, Creanga a inchiriat unspatiu langa Golia si vindea tigari chiar langa biserica, pentru asupravietui. Va recomandam sa cititi: Chiolhanurile de pomina ale geniilor din Junimea:betii zdravene cu Eminescu, Creanga si pudicul Maiorescu, dezmat cuCaragiale, povesti porno, dans cu tiganci Povestile lui Creanga, reinventate pe iPad. Cine suntcei care au adus ,,Povesti Romanesti" pe piata George Cosbuc, Ion Creanga, Vasile Alecsandri siGeorge Bacovia, portrete pe timbre