creanga raspopit

Download creanga raspopit

Post on 17-Nov-2015

18 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ion Creanga - viata si opera

TRANSCRIPT

  • De ce a fost raspopit ,,destrabalatul" Ion Creanga: s-a insurat din interes, avea multe amante, iubea vinul si viata de noapte, vana ciori in curtea bisericii

    Cosmin Zamfirache,

    Ion Creanga, humulesteanul genial care a reinventat cultura populara romaneasca, a avut o viata zbuciumata, marcata de frustrari profesionale, dezamagiri personale, saracie si lupta pentru supravietuire. Unul dintre cele mai controversate momente ale vietii sale a fost raspopirea din 1872, cand a fost dat afara din sanul clerului, fiind numit ,,destrabalat" si ,,necuviincios".

    Ion Creanga apare in panteonul literaturii romane ca cel mai bun scriitor de opere populare, dar si ca un povestitor de geniu. Pentru majoritatea contemporanilor sai, pentru oamenii de acum 150 de ani care bateau ulitele si mahalalele Iasiului, Creanga era fie popa care trage dupa ciori de la Golia, fie dascalul din Sararie sau in cele din urma ,,Raspopitul". Daca opera lui Creanga este vesela, plina de spiritul mucalit al moldoveanului de la munte, viata lui Nica a lui Traian Apetrei, dupa ce a parasit Humulestiul natal, a fost o lupta, cu propriile patimi, cu mentalitatile si cu saracie. Devenit preot la dorinta mamei, Creanga nu s-a adaptat misiunii apostolice, urand dupa cum au lasat scris si contemporanii lui tagma din care facea parte.

    http://adevarul.ro/locale/botosani/de-fost-raspopit-destrabalatul-ion-creanga-s-a-insurat-interes-multe-amante-iubea-vinul-viata-noapte-vana-ciori-curtea-bisericii-1_5501ce97448e03c0fd7ebbf8/index.html

  • A incercat in mod utopic sa revolutioneze clerul si a trait viata din plin. Drept ,,rasplata" a fost dat afara din sanul bisericii si lasat sarac si pe drumuri. De vina, spun si specialistii, dar si contemporanii sai, a fost si mentalitatea ingusta a clerului, dar si viciile de care Creanga nu dorea sa scape. S-a facut popa de gura mamii Ion Stefanescu, cum s-a numit de fapt Creanga in acte, s-a nascut probabil la 10 iunie 1839, dupa cum arata mitrica bisericii in care a fost botezat. Cu toate acestea, mai exista o data a nasterii, Creanga marturisind junimistilor ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. In orice caz, Ion Stefanescu a vazut lumina zilei la Humulesti, satul facut celebru de viitorul Creanga in "Amintiri din Copilarie". Petrece o copilarie idilica si, din motive putin cunoscute, renunta la numele tatalui si il ia pe cel al mamei, devenind de la 15 ani Ion Creanga. Incepe scoala in satul natal in 1847, dupa care este trimis de mama sa, cu bunicul matern, David Creanga, sa continue scoala la Brosteni. In 1853, este elev la scoala domneasca de la Targu Neamt, ca mai apoi sa aleaga sa mearga pe calea preotiei, plecand la Scoala din Falticeni, ,,fabrica de popi", cum o numea Creanga, in "Amintirile sale. Pe Ion Creanga, dupa cum marturisea chiar el, dar cum apare si in opera lui George Calinescu "Viata si opera lui Ion Creanga", nu il atragea preotia. Provenea dintr-o familie, modesta din Humulesti, unde intr-o casuta de la tara se inghesuiau opt copii. Mai mult decat atat, tatal lui Creanga, Stefan, moare in 1858 si lasa intreaga familie intr-o saracie lucie. Visul mamei lui Creanga era ca micul Ion sa nu calce pe urmele tatalui sau si sa devina un simplu agricultor. Isi dorea ca fiul favorit, cel aplecat catre invatatura si cu o capacitate intelectuala deosebita, sa devina preot. Apropiat de mama sa, copilul Ion Creanga a facut pe plac mamei si, dupa desfintarea scolii de la Falticeni, a ajuns la seminarul teologic de la Socola, din Iasi, unde, din cauza problemelor materiale, poate urma doar cursul inferior si intr-un final primeste atestatul. Cu toate acestea, cum George Calinescu precizeaza in "Viata si opera lui Creanga", humulesteanul nu se dadea in vant dupa canoanele bisericesti si ca mai mult gandul ii zbura la scaldatoare si la fete. De altfel, chiar si Creanga, in "Amintiri din copilarie", recunoaste ca despartirea de Humulestiul natal a fost foarte greu. " Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire.", scria Creanga. Cum ajunge preot Creanga Dupa ce termina scoala la Socola, Ion Creanga nici nu se gandeste sa intre in randul preotimii, dupa cum spunea chiar povestitorul, tanjea dupa casa si nici nu simtea vreo chemare apostolica. Lipsurile materiale, saracia de la Humulesti, lipsa de perspective il fac pe Creanga sa se intoarca la Iasi, unde cauta sa-si gaseasca un rost cu scoala pe care a terminat-o. "Clericul Creanga se reintorcea la Iasi tocmai in clipa in care incepea era profesorilor si a noii burghezii liberale. Acum un taran ca el isi gaseste semeni printre popi, invatatori, profesori si salile de curs deschise oricui tin locul saloanelor in care n-ar fi putut intra. Inscrierile lui pe la felurite scoli vin si dintr-o placere de cetatean de clasa noua de a intra peste tot, de a se simti om", scria George Calinescu, despre reintoarcerea lui Creanga la Iasi.

  • Ion Creanga, dupa ce a fostraspopit Vrea sa ajunga diacon, nu este casatorit, insa, si nu are nicirelatii, deci nu putea fi hirotonit. In cele din urma, recurge la osolutie de compromis: se casatoreste din interes cu fata unuipreot. Episodul este descris de George Calinescu, Creangahotarandu-si viitorul la un pahar de vin cu un preot. "Anecdota spune ca preotul Ivanciu, care-l cunostea,intalnindu-l intr-o zi, i-ar fi zis: - Mai baiete, nu-i pacat detineretele tale sa umbli asa teleleu ...Mai bine te-ai insura si-aiintra in randul oamenilor". Creanga, marturisind ca n-are bani,parintele Ivanciu ii puse un pitac de zece parale in palma. Jucandmai departe gluma preotului, clericul, sugubat, scuipa in moneda inchip de afacere buna, o puse in punga si zise hotarat: - Noroc sadea Dumnezeu parinte, de-acu ma insor!", relata Calinescu, incartea sa. Preotul Ivanciu il duce pe Creanga dupa aldamasul sub formaunui pahar de vin baut la crama si il prezinta preotului Grigoriude la Biserica Patruzeci de Sfinti. Acesta avea fata de maritat, ocopila de 14-15 ani pe care o chema Ileana. Preotul Grigoriu,vaduv, dorea sa scape de ea si a dat-o imediat lui Creanga.Calinescu scoate clar in evidenta ca din start Creanga nu si-aplacut mireasa, totul fiind din interes. "Oricum din inclinatie nuo lua, fiindca motivul de capetenie al casatoriei era indeplinireaformalitatii pregatitoarei hirotonisirii", preciza GeorgeCalinescu. In aceste conditii, dupa casatoria ce a avut loc pe 23august 1859, Ion Creanga isi incepe cariera clericala ca si diacon,fiind hirotonisit. Se inscrie si la facultatea de teologie. De ce a fost raspopit preotul IonCreanga Dupa 12 ani de slujit in randul clerului, la 10 octombrie1872, Ion Creanga este raspopit. Imediat este destituit deministrul Educatiei la acea vreme, Christian Tell, si din functiade institutor. Practic, Ion Creanga era lasat pe drumuri, faranicio sursa de venit. De ce a fost luata drastica decizienRaspunsul este, de fapt, un cumul complex de factori si, inprincipal, incompatibilitatea dintre Creanga si sistemul clericaldin Moldova acelor vremuri. Motivele clare pentru care a fostraspopit Creanga au fost prezentate in 1872, printre acesteanumarandu-se faptul ca si-a parasit nevasta, a tras cu pusca dupaciori, a mers la teatru. Ion Creanga, tiitoarele si amantulsotiei Primul motiv al raspopirii a fost viata de familiedezastruoasa a lui Creanga. De altfel, a si inceput cu stangul,luandu-si o nevasta despre care Calinescu spune ca o dorea dininteres, pentru a fi hirotonisit. Apoi, mutandu-se in parohia si incasa socrului, au inceput neintelegerile dintre cei doi, Creanga siparintele Grigoriu, tatal sotiei sale. Creanga se plangea deseorica sotia lui prefera luxul si este obisnuita cu teatrul, saloanele,cochetariile, eforturi financiare pe care cu un salariu deinstitutor si de diacon nu le putea sustine. George Calinescu spuneca Ion Creanga, pe cat de liberal era in viata publica, pe atat deconservator era in familie, era humulesteanul clasic, venit dinsatul de munte. ,,Judecand drept chiar fara a cunoaste purtarile Ilenei, estehotarat ca Ion Creanga n-a fost iubit de nevasta, care, daca l-ainselat cumva, a facut acesta cu cugetul cel mai onest. Fetita de15 ani devenita femeia tanara de 22 de ani se gasi in fata unui omvesel, slobod la gura si la purtari, insa aprins la manie,incapatanat in ideile lui, de mentalitate taraneasca, hotarat sapuna randuiala in familie dascaleste, lovindu-si copilul cu palmapeste gura la vreo necuviinta si, prin urmare, crutand tot maiputin femeia, pe care n-o vedea superioara barbatului", spuneGeorge Calinescu, in "Viata si Opera lui Creanga". De altfel, s-a vehiculat zvonul ca Ileana, sotia lui Creanga,avea un amant in persoana unui calugar de la Golia, pentru carel-ar fi parasit pe humulestean. Totodata, Calinescu scoate inevidenta ca nici Creanga nu era usa de biserica, avand mai multetiitoare prin Iasi. Oricare ar fi fost adevarul, cert este ca in1867, desi avea impreuna un copil, pe Constantin, Ileana pleacadefinitv si nu vrea sa mai auda de ,,diacul Creanga", dupa cumscotea in evidenta presa vremii. De ce tragea Creanga in ciori Un alt motiv al raspopirii lui Creanga a fost trasul in ciori.George Calinescu spune ca pentru scriitorul humulestean ciorileerau simbolul clerului pe care nu il suferea. Cand tragea cu puscain ciori, parca ar fi tras in popi. Culmea, pus de mama sa sadevina preot, obligat de cirumstante sa se hirotoniseasca,Calinescu arata ca, de fapt, Creanga nu avea chemare si era siimpotriva canoanelor si ritualurilor pe care le considera inuti