coperta nr. 1 -...

ECO - DESIGN&

RESTAURARE

Un

ive

rsita

tea

Tra

nsi

lva

nia

din

Bra

ºov Fa

cu

lta

tea

de

In

gin

eria

Le

mn

ulu

i

Vol. I, Nr. 1, martie 2012

Braºov

SUMAR

EDITORIAL

De ce Eco-design & Restaurare?

Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................

1

PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

Acţiunea Podul – Die Brucke: Invitaţia de accepta o provocare

Maria Cristina TIMAR, Anca Maria VARODI ………………………………………………………

3

Acţiuni studenţeşti: Lemnul – trecut – prezent – viitor

Anca Maria VARODI …………………………………………………………………………………..

6

Training sisteme portabile de prelucrarea lemnului

Alin M. OLĂRESCU …………………………………………………………………………..................

7

Workshop inventarul Muzeului Satului Stroeşti – Argeş

Alin M. OLĂRESCU …………………………………………………………………………..................

9

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

Sisteme portabile de prelucrarea lemnului (I): Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ

Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................

12

ECO-DESIGN DE PRODUS

Scaunul ELIPTO – Ioana MOISE ………………………………………………………………………. 17

CONSERVARE - RESTAURARE

Completarea lipsurilor în restaurare: Biroul Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti – Argeş (I)

Petre ŞERBAN, Celia CHIRU …………………………………………………………………………..

27

ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII

Propuneri pentru finisarea plăcilor melaminate provenite de la mobilierul reciclat

Andrea DEÁK …………………………………………………………………………………………...

38

LIMBAJE DE PROGRAMARE

Estimarea consumului de energie electrică la uscarea cherestelei folosind aplicaţia

informatică Aerokilnsoft V 2.0 – Bogdan BEDELEAN ……………………………………………

43

TEHNICA CNC

Program pentru prelucrarea pe CNC (I): uşă de noptieră

Sergiu RĂCĂŞAN, Corina MIRON …………………………………………………………………...

50

Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 1

EDITORIAL

DE CE ECO – DESIGN & RESTAURARE?

Alin M. OLĂRESCU1

Fenomenul diluţiei sentimentului de apartenenţă la un anume grup social este

cunoscut şi recunoscut2. Cauzele sunt multiple, însă în liantul acestora pare a fi timpul3.

Acest lucru duce la o sistematică degradare relaţiilor normale în cadrul unei comunităţi,

lucru cu adevărat periculos mai ales în cadrul unei comunităţi universitare al cărei scop

este de forma specialişti în domeniul respectiv.

În acest context, necesitatea unei reviste care să unească o comunitate

universitară în planul dezbaterilor şi al ideilor, care să genereze o anume atitudine faţă de

actul de cultură (fie ea, doar tehnică), în rândul principalilor actori ai procesului şi anume

studenţii, se impune fără îndoială.

Scopul acestei reviste este acela de promovare a activităţilor studenţeşti, didactice

şi de formare continuă, a evenimentelor (workshop-uri, expoziţii, festivaluri, concursuri etc.)

şi a parteneriatelor dezvoltate de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea

Transilvania din Braşov dar şi de formare cultural - ştiinţifică a viitorii specialişti din ingineria

lemnului.

Denumirea revistei a fost aleasă ţinându-se seama de trei criterii:

1. Criteriul semantic - conceptual

Eco-designul, conform accepţiunii actuale, înglobează toate aspectele legate de

ciclul de viaţă al produselor: pre-producţie (exploatarea şi prelucrarea primară),

producţie (proiectare şi tehnologie), livrarea, utilizarea şi recuperarea / reintegrarea /

transformarea produsului la sfârşitul stadiului operaţional.

Restaurarea este un ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și

cercetare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de

1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

2„Oamenii trăiesc unii lângă alţii ca vitele: abia dacă izbutesc, din când în când, să bea împreună o sticlă de vin”

(Houellebecq, M., 2011. Platforma. Editura Polirom, Iaşi. p. 22).

3 „Timpul a căpătat înfăţişarea unui rocker agitat … Timpul este un mutant. El nu ne mai lasă-n pace, „în plata Domnului”,

ca înainte; el a ajuns să ne hărţuiască, să ne urmărească pe rotile … Timpul ne-aşteaptă la cotitură, cu o lamă-n mănuşă.”

(Alex. Leo Şerban, 2006. Dietetica lui Robinson. Editura Curtea Veche, Bucureşti , p. 157.).

mailto:[email protected]


original, al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și

stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii

adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu1.

Aşadar, din punct de vedere semantic – conceptual, cei doi termeni sunt

integratori pentru activităţile desfăşurate în facultate, dat fiind faptul că suntem singura

facultate din ţara care oferă specializare (prin masterat) în domeniul eco - designului de

mobilier şi restaurării acestuia.

2. Din punct de vedere al tendinţelor actuale se remarcă o preocupare constantă

privind ecologia şi a restaurarea patrimoniului, activităţi cu mare impact important asupra

vieţii publice şi private.

3. Criteriul identitar. Scopul acestei acţiuni a fost de vedea cum /cu ce este

asociată imaginea Facultăţii de Ingineria Lemnului dar şi relevanţa termenului pentru

această asociere. Astfel s-a procedat la căutarea pe motorul de căutare Google a

următorilor termeni: eco - design şi restaurare; ingineria lemnului; structuri avansate din

lemn şi tehnologii inovative. Pentru relevanţa asocierii cu Facultatea de Ingineria Lemnului

s-a procedat la numărarea rezultatelor cu referinţă directă la facultate regăsite în primele

cincizeci de rezultate afişate (tabelul 1).

Tabelul 1

Rezultatele căutării

Termenul căutat Rezultate totale

Rezultate asociate direct cu

Facultatea de Ingineria Lemnului din

primele cincizeci de rezultate afişate

Eco-design şi restaurare 22100 42

Ingineria lemnului 1780000 26

Structuri avansate şi

tehnologii moderne 11800 26

S-a constatat că în patruzeci şi două de cazuri (din primele cincizeci) Facultatea

de Ingineria lemnului este asociată direct cu eco - designul de mobilier şi restaurarea

acestuia.

În consecinţă s-a optat, mai ales datorită criteriilor semantic - conceptual şi

identitar pentru această denumire.

Sperăm ca prin această revistă să creăm sinergii pozitive şi să găsim soluţii viabile

pentru ca studenţii de acum să devină profesionişti cu o solidă cultură tehnică.

1 Dicţionar enciclopedic, coord. Popa, M. D., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 – 2009.


PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI

ACTIUNEA PODUL - DIE BRUCKE

INVITAŢIA DE A ACCEPTA O PROVOCARE

Cristina Maria TIMAR1, Anca Maria VARODI2

Preambul

Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil cuprinde ansamblul de măsuri

având caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure

identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii,

întreţinerea, restaurarea şi punerea în valoare în vederea asigurării accesului democratic

la cultura si a transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare3 (Legea 182/2008).

In acest sens, în cadrul unui parteneriat încheiat între Facultatea de Ingineria

Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Muzeul de Etnografie din Braşov s-a pornit

derularea acţiunii „Podul – Die Brucke” care are drept scop recuperarea / restaurarea /

revalorificarea bunurilor culturale mobile găsite în podul unei gospodării săseşti din

Feldioara.

Fig. 1 Podul nostru.

1 Prof. univ. dr. chim., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

2 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI, [email protected]

3 Legea 182/2008.




Obiectivele acţiunii

• Recuperarea, identificarea, conservarea - restaurarea bunurilor culturale mobile

abandonate

• Pod peste timp – reconstituirea «dotării tehnice» şi atmosferei unei gospodarii săseşti din

zona Feldioara.

Fig. 2 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: investigaţii in site.

• Tradiţional vs. Modern – o relaţie reversibilă în designul produselor (să înţelegem cum au

evoluat anumite tipuri de produse şi să recuperăm / valorificăm idei / soluţii interesante

pentru noi produse)

Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţii deja adoptaţi.

• Istorie, tradiţie, continuitate (Conservare – Restaurare) vs. Abandon – sensibilizare,

conştientizare public larg asupra necesităţii şi posibilităţii conservării – restaurării

patrimoniului cultural


• Valorizare bunurilor culturale mobile restaurate printr-o expoziţie de restaurare şi posibilă

donaţie de obiecte către Muzeul de Etnografie din Braşov - pod intre instituţii, punte

interumană

• Promovarea specializări Conservare – Restaurare din cadrul masterului Eco-design de

mobilier şi restaurare şi constituirea unui portofoliu personal al studenţilor implicaţi.

Calendarul acţiunii

Etapa Denumire Perioada Stadiu

derulării

0. Sensibilizare public Decembrie

2011 Încheiată

1. Investigaţii în pod – recuperare obiecte Ianuarie 2012 Încheiată

2. Inventariere, clasificare obiecte Februarie

2012 Încheiată

3. Adoptarea bunurilor culturale mobile Martie –

aprilie 2012 În derulare

4. Conservare – restaurare bunuri culturale mobile, elaborare

documentaţie

Martie –

aprilie 2012 În derulare

5. Reconstituire – organizare expoziţie în podul Muzeului

Civilizaţiei Urbane din Braşov Mai 2012

6.

Diseminare

(Articole şi carte: Podul – de la patrimoniu abandonat la

patrimoniu recuperat – un demers ştiinţific şi civic al

masteranzilor Facultăţii IL a UTBv

Octombrie

2012

Echipa de studenţi participanţi la această acţiune este formată, până în prezent,

din: Petre Şerban, Celia Mihaela Chiru, Natalia Talmazan, George Săndel Pintilie, Andreea

Miruna Petre, Victor Botez, Raluca Puşcariu, Sălăgean Alina şi Ioana Pîrcălăboiu. Aceştia

sunt coordonaţi de prof. univ. dr. chim. Maria Cristina Timar din partea Facultăţii de

Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Dr. Georgiana Gămălie,

conservator în cadrul Muzeului de Etnografie din Braşov. Mesajul pe care aceştia îl transmit

este:

AŞTEPTĂM VOLUNTARI CU SPERANŢA CĂ VOM ÎMPĂRTĂŞI ÎMPREUNĂ O VICTORIE ŞI O MARE

BUCURIE!


ACTIUNI STUDENTESTI:

LEMNUL TRECUT – PREZENT – VIITOR

Anca Maria VARODI1

La iniţiativa unor studente din anul II de la Facultatea de Ingineria Lemnului,

Andreea Cotta şi Alice Tudorache, pe data de 26 martie 2012 va avea loc evenimentul

intitulat „Lemnul trecut - prezent – viitor” acţiune al cărui scop este să creeze o „punte”

de legătură între studenţii forestieri ai Universităţii „Transilvania” din Braşov: cei de la

Facultatea de Ingineria Lemnului şi cei de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări

Forestiere, al căror liant natural este LEMNUL.

Evenimentul se doreşte a fi o lansare a viitoarei asociaţii studenţeşti de la Ingineria

Lemnului astfel încât tinerii colegi ai facultăţii să îşi unească energiile pentru a materializa

împreună dorinţe, idei şi proiecte comune ce vizează viaţa obişnuită a studentului și

tânărului român făcând în acelaşi timp paşi spre propria devenire și împlinire a vocaţiei

alese.

Organizaţiile studenţeşti reprezintă promotorul proiectelor, ideilor şi iniţiativelor

studenţeşti, fiind formate în totalitate de studenţi. Având convingerea că, prin mediul

organizaţional, fiecare dintre ei vor reuşi să-şi concretizeze planurile, prin efortul concertat

al comunităţii studenţeşti din care vor face parte este necesar să investească resursele

specifice vârstei în cât mai multe activităţi extraşcolare, exploatând din plin oportunităţile

oferite prin proiecte din domeniul ales şi, de ce nu, din alte domenii asemănătoare.

Astfel a luat naştere acest eveniment ce se va desfăşura în colaborare cu studenţii

de la Facultatea de Silvicultură, colaborare ce va fi folosită ca rampă de lansare a celor

două asociaţii frăţeşti legate şi prin tema aleasă.

„Ne-am gândit la aceasta tema deoarece este un subiect comun atât pentru noi

cât şi pentru cei de la Silvicultura (Andreea Cotta)”.

LEMNUL ESTE SIMBOLUL CREŞTERII ŞI AL PROGRESULUI, ÎNTĂREŞTE PUTEREA DE CREAŢIE ŞI

EXPANSIUNE

1 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI.


TRAININIG SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI

Alin M. OLĂRESCU1

La nivel mondial, echipamentele portabile de prelucrarea lemnului sunt cunoscute şi

utilizate încă din anii `50 ai secolului XX. În România, utilizarea acestora a început abia la

începutul anilor `90, odată cu liberalizarea pieţei iar acum situaţia se prezintă astfel:

- aceste echipamente sunt utilizate în special în micile ateliere;

- pe piaţă există echipamente de proastă calitate dar la preţuri mici;

- utilizatorii din domeniu nu au suficiente informaţii privind calitatea, fiabilitatea,

flexibilitatea şi modul de utilizare optim al acestor echipamente;

- necunoaşterea caracteristicilor de mai sus fac utilizatorii din domeniu reticenţi la

astfel de echipamente;

- nu există o tradiţie a utilizării echipamentelor portabile şi există ideea

preconcepută că aceste echipamente nu asigură o calitate şi precizie

corespunzătoare elementelor prelucrate.

Aşadar, în conformitate cu situaţia actuală a pieţei româneşti, sunt necesare:

- construirea unei atitudini pozitive privind utilizarea maşinilor portabile de

prelucrarea lemnului;

- instruirea şi pregătirea consumatorilor pentru utilizarea unor scule performante şi

fiabile;

- calificarea personalului în utilizarea în condiţii optime şi la maxima capacitate a

acestor echipamente.

Pornind de la aceste considerente, din anul 2010, în cadrul Facultăţii de Ingineria

Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, s-a pus bazele unui laborator destinat

instruirii consumatorilor români în domeniul sistemelor portabile de prelucrarea lemnului.

Acest laborator este dezvoltat în parteneriat cu TTS Tooltechnic Systems AG & Co.

KG, Germania, şi este dotat cu echipamente portabile de prelucrarea lemnului produse

de firmele Festool şi Protool.

Activitatea principală a acestui laborator este aceea de efectua training-uri

periodice, adresate atât studenţilor şi elevilor cu profil de prelucrarea lemnului dar şi

personalului din atelierelor de prelucrarea lemnului şi al IMM-urilor de profil.




Scopul acestor training-uri îl constituie instruirea consumatorilor români în utilizarea

sistemelor portabile pentru prelucrarea lemnului iar obiectivele sunt:

1. Fundamentarea unui set de cunoştinţe referitoare la calitatea, fiabilitatea şi

flexibilitatea sistemelor portabile de prelucrarea lemnului.

2. Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de utilizare eficientă a sistemelor

portabile de prelucrarea lemnului.

3. Crearea unei atitudini pozitive privitoare la sistemele portabile de

prelucrarea lemnului.

4. Diseminarea rezultatelor.

Training-ul are o durată de 20 de ore şi cuprinde două părţi: una teoretică şi alta

experimentală, raportul teorie - practică fiind de 1/3. Competenţele dobândite în urma

training-ului sunt:

1. Capacitatea de înţelegere superioară a principiilor de funcţionare a

maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.


2. Abilităţi cognitiv-comparative referitoare la fiabilitatea şi flexibilitatea

maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.

3. Abilităţi superioare de utilizare eficientă a maşinilor portabile de prelucrarea

lemnului.

4. Capacitate de valorificare a rezultatelor prin realizarea unui material

informativ în urma training-ului.

În urma acestui curs de instruire, participanţii primesc o diplomă care atestă

competenţele dobândite.

Până în prezent, au fost instruite 90 de persoane, dintre care: 13 elevi de la şcoli de

profil, 6 cadre didactice, 6 tâmplari şi 65 de studenţi din cadrul Facultăţii de Ingineria

Lemnului din care cca. 2/3 sunt, în prezent, absolvenţi, angajaţi în companii de profil.

Cunoaşterea eficienţei, versatilităţii şi calităţii sistemelor portabile de prelucrarea

lemnului poate aduce avantaje de natură economică, tehnologică dar şi ecologică,

contribuind astfel, la îmbunătăţirea diversităţii, flexibilităţii şi calităţii producţiei.

WORKSHOP INVENTARUL MUZEULUI SATULUI STROEŞTI – ARGEŞ

Alin M. OLĂRESCU1

Începând din 9 octombrie 2011, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea

Transilvania din Braşov, a derulat un proiect de inventariere a obiectelor aflate în Muzeul

Satului Stroeşti – Argeş.




Scopul acestui proiect l-a constituit antrenarea studenţilor de la Masterul Eco-

design de mobilier şi restaurare într-o activitate directă de evaluare a obiectelor aflate

într-un muzeu.

Obiectivele proiectului sunt:

1. Dezvoltarea capacităţii de evaluare a obiectelor intrate în patrimoniul unui muzeu.

2. Aprofundarea limbajului de specialitate şi a capacităţii de a descrie stilistic şi

funcţional obiectele.

3. Dezvoltarea capacităţii de aplicare a unor tehnici de investigaţie a obiectelor

vechi.

4. Crearea unei documentaţii tehnice (fişe de inventare, fişe de evaluare primară)

privitoare la activitatea desfăşurată.

5. Identificarea unor posibile obiecte din lemn pentru evaluare suplimentară,

investigare şi restaurare ulterioară în cadrul programului de master Eco-design de

mobilier şi restaurare, din cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului.

6. Diseminarea rezultatelor.

Fig. 1 Echipa de inventariere.

Prima etapă a proiectului a constituit-o workshop-ul de inventariere desfăşurat în

perioada 9 – 15 octombrie 2011, la care au participat următorii studenţi masteranzi:

Anamaria Dămoc, Alexandra Purdeliu, Nicoleta Iordăchel şi Zita Kiss. Ulterior, acestora s-

au alăturat drd. ing. Andrea Deák şi ing. Celia Chiru. Coordonarea echipei a fost realizată

de şef. lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu.

În total au fost inventariate 229 de obiecte repartizate pe categorii, astfel: vase 74;

unelte, instrumente, arme 88; ţesături 11; mobilier şi obiecte decorative 42; manuscrise şi


tipărituri 14. Informaţiile privind fiecare obiect au fost consemnate într-o fişă de inventar

conform modelului alăturat.

FIŞĂ DE INVENTAR

Serie: MODC Nr. 44 din 10. 12. 2011

Denumirea obiectului:

DULAP

Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 1800 x 1080 x 500

Autor: Ştefan Gh. Beldie Donator: necunoscut

Foto:

Descriere:

Structură complexă, cu pereţi laterali tip panou, cornişă şi placă inferioară profilată ce imită soclul. Pe

structura corpului este atașată frontal o ramă în care sunt articulate uşile.

Uşile semi-încadrate sunt egale ca dimensiuni, au structură tip ramă cu tăblie cu canturile interioare

profilate în patru registre (dimensiunile uşilor sunt: 1610 x 415 x 30mm).

Rama care susţine uşile are pe muchiile exterioare au o teşitură oprită, sus şi jos, la o distanţă de 10 cm de

extremităţi. Spatele este realizat din scânduri sub formă de panou cu un montant central. Asamblările sunt

cu cepuri proprii străpunse (ramele uşilor), ascunse (rama frontală şi montantul spatelui) şi lambă cu uluc

(tăbliile şi spatele). În interior prezintă trei polițe care nu sunt cele originale. Întregul dulap este executat din

lemn de răşinos.

Stare conservare:

Dulapul prezintă urme de murdărie, uzura funcțională, balamale ruginite, lovituri, urme de cuie.

Grupa de conservare: II (stare de conservare relativ bună )

Alte menţiuni: A aparţinut Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti, înfiinţată în anul 1908. În acea perioadă meşterul

tâmplar Ştefan Gh. Beldie a lucrat în antrepriză tâmplăria şi mobilierul pentru judecătorie. Datarea

probabilă a obiectului este 1908.

Fotografii: Ing. Mihaela Celia Chiru

Autor fişă:

Ing. Mihaela Celia Chiru

Verificat:

Dr. ing. Alin M. Olărescu

Aprobat:

Dr. ing. Alin M. Olărescu


Ulterior întocmirii fişelor de inventar, pentru obiectele de mobilier cu valoare

muzeistică a fost întocmite fişe de evaluare primară a stării de conservare, urmând a fi

identificate acele obiecte care necesită conservare respectiv restaurare.

Prin aceste activităţi studenţii participanţi au fost puşi într-o situaţie reală de

inventariere, confruntându-se cu obiecte vechi, de cele mai multe ori prăfuite şi murdare,

cu diferite tipuri de forme şi ornamente care trebuiau descrise într-un limbaj adecvat, cu

diverse tehnici de realizare a obiectelor, toate acestea ducând la crearea unui

vocabular de specialitate dar şi a îmbunătăţirii capacităţii de descriere şi conceptualizare.

ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII

SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI (I)

Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ

Alin M. OLĂRESCU1

Predictibilitatea şi întâmpinarea nevoilor clienţilor se constituie într-o direcţie/soluţie

de management/marketing aplicabilă, cu succes, din ce în ce mai des. În acest context

marii producători de echipamente, abordează frecvent, tehnica lansării pe piaţă a

sistemelor de produse. În cazul nostru când ne referim la un sistem de prelucrare lemnului

trebuie să avem în vedere: maşina – unealtă, scula prelucrătore, accesoriile pentru

funcţionare / întreţinere, consumabilele, echipamentele auxiliare ( ex. exhaustarea).

În articolul de faţă ne vom referi la sistemul de tăiere a lemnului utilizând ferăstrăul

circular Festool TS 55 EBQ. Specificaţiile tehnice pentru acesta sunt redate în figura 1.

Alimentarea cu energie electrică, la tensiunea de 220 V, se realizează prin

intermediul cablului de alimentare, prevăzut cu sistemul de blocare Plug – it. Pornirea

circularului se realizează prin acţionarea simultană a butoanelor de pornire (fig. 2).




Putere: 1200 W;

Turaţie reglabilă: 2000 – 5200 rot/min;

Diametrul pânzei circulare: 160 mm;

Înclinarea pânzei: 0 – 45 o;

Adâncimea de tăiere: 0 – 55 mm;

Adâncimea maximă de tăiere cu pânza

înclinată la 45 o: 43 mm;

Diametru conexiune exhaustor: 27 / 36 mm

Greutate: 4,5 kg.

Fig. 1 Ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ şi specificaţiile sale tehnice.

Schimbarea pânzei circulare se realizează astfel: se apasă unitatea mobilă

ferăstrăului până când axul de fixare al pânzei este poziţionat în dreptul fantei

dreptunghiulare de pe apărătoare, apoi se acţionează clapeta Fast – Fix pentru

blocarea automată a axului motorului. Cu ajutorul unei chei tip imbus se deşurubează

şurubul de strângere al pânzei pe ax. După montarea şi strângerea noii pânze se ridică

unitatea mobilă a ferăstrăului şi se acţionează clapeta Fast - Fix pentru a debloca axul

motorului.

Clapeta Fast Fix Butoanele pentru pornire /

oprire

Fanta pentru accesul la axul motorului Cheia imbus Cablul de alimentare

Fig. 2 Modul de schimbare al pânzei circulare.


Pentru reglarea turaţiei, respectiv a vitezei de tăiere, maşina are predefinite şase

trepte de turaţie, însă permite reglarea continuă, în intervalul 2000 – 5200 rot/min, prin

acţionarea rotiţei din figura 2. De asemenea ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ

este dotat cu sistemul de oprire rapidă pânzei circulare (SSB – Safety Brake System), care

permite oprirea în numai două secunde după dezactivarea butonului de pornire (fig. 3).

Fig. 3 Modul de reglare al turaţiei şi marcajului sistemului de oprire rapidă a pânzei.

Scala gradată pentru reglarea

adâncimii de tăiere

Opritorul pentru setarea adâncimii de

tăiere

Şurubul pentru blocarea unităţii de

lucru la o anume înclinaţie

Scala gradată pentru

reglarea înclinaţiei

Indicatorul înclinaţiei

Fig. 4 Modul de reglare al adâncimii de tăiere şi al înclinaţiei pânzei.


Adâncimea de tăiere se reglează prin poziţionarea opritorului, la dimensiunea dorită,

pe scala gradată a maşinii (fig. 4). Pentru o calitate corespunzătoare a tăieturii este

recomandabil ca ferăstrăul să fie reglat astfel încât pânza să depăşească grosimea

materialului cu maximum 3 mm.

Înclinarea unităţii de lucru se face prin: acţionarea şurubului de blocarea /

deblocarea a ghidajelor, se poziţionează indicatorul la unghiul dorit şi se blochează

ghidajele prin strângerea şuruburilor respective (fig. 4).

Fig. 5 Modul de tăiere: prin trecere şi prin scufundare.

Ferăstrăul poate lucra atât prin trecere cât şi prin scufundare permiţând efectuarea

unor decupaje (fig. 5). Pentru menţinerea rectilinităţii tăieturii se poate utiliza sistemul de

ghidare Festool Guide Rail alcătuit din: cale de ghidare, conectori, bandă de uzură şi

presare, limitatori de cursă, dispozitiv pentru tăierea în unghi şi dispozitiv rapid de

strângere (fig. 6, 7 şi 8).

Fig. 6 Sistemul de ghidare Festool: ajustarea abaterii laterale a ferăstrăului pe ghidaj; opritorul

montat pe calea de ghidare.


Fig. 7 Sistemul de ghidare Festool: preluarea unghiurilor şi reglarea rapidă a căii de ghidare.

Fig. 8 „Papucii” de presare în scopul prevenirii ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor.

Fig. 9 Pânze circulare FESTOOL: Phanter - specială pentru tăieri rapide, cu putere mică, optimă

spintecarea lemnului; standard – pentru retezări ale lemnului masiv şi tăieri a produselor pe bază de

lemn şi a produselor sintetice moi.

Fig. 10 Pânze circulare speciale FESTOOL: Pentru parchet laminat şi materiale polimerice precum

Corian ori Varicor; pentru plăci melaminate şi MDF; pentru aluminiu.


Banda de uzură are rolul de presa în zona de ieşire a dinţilor din material şi a

minimiza rupturile de fibre care se produc în acea zonă. Tot în acelaşi scop se utilizează şi

„papucii” suplimentari de pentru a asigura calitatea tăieturii şi în partea dreaptă a pânzei.

Ferăstrăul poate fi echipat cu diverse tipuri de pânze circulare atât pentru tăieri

longitudinale cât şi transversale ale lemnului masiv, pentru tăierea materialelor compozite

pe bază de lemn dar şi a materialelor polimerice şi a aluminiului (fig. 9 şi 10).

ECO-DESIGN DE PRODUS

SCAUNUL ELIPTO

Ioana MOISE1

Deşeurile rezultate în urma fabricării unor produse finite din lemn m-au făcut să mă

gândesc la lucruri de mici dimensiuni, mărunte şi simple. Încercând să-mi imaginez astfel

de lucruri, inevitabil mi-au venit în gând diverse mici piese, amintindu-mi de jocurile

copilăriei. Jocurile care pe mine m-au inspirat şi m-au ajutat în concretizarea propriilor idei

au fost LEGO şi TETRIS.

De obicei când se vorbeşte de „joc” ne imaginăm o confruntare în urma căreia va

ieşi un câştigător, însă LEGO, cu toate că şi el este un joc, nu îndeplineşte această regulă,

făcându-l un joc special în care nu ai nevoie nici de un partener, nici de un timp şi nici de

o miză. Este un joc al imaginaţiei, unde propriile idei iau viaţă prin intermediul pieselor care

te ajută să-ţi construieşti fanteziile. Astfel conceptul de la care am pornit în crearea piesei

de mobilier a fost cel de construire şi clădire.

Structura scaunului este alcătuită din patru panouri perforate asamblate în cruce

prin utilizarea unui element central de conectare. Şezutul este alcătuit din unsprezece tije

de aluminiu care formează o legătură organică cu partea de susţinere prin structurile

eliptice formate (fig. 2). Forma şezutului a fost creată prin combinarea formei de cochilie

a şezutului scaunului creat de Charles & Ray Eames în 1953 şi a elegantei curburi a

spătarului realizată de Frank Llyod Wright la scaunul butoiaş (fig. 1).

1 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din

Braşov, [email protected]



Fig. 1 Scaunul „Butoiaş”, Frank Llyod Wright, 1904/1937 şi scaunul de birou cu cochilie din fibră de

sticlă, Charles & Ray Eames, 1953.

Fig. 2 Schiţe ale scaunului Elipto.

Panourile perforate care alcătuiesc partea de rezistenţă a scaunului se diferenţiază

între ele din punct de vedere al înălţimii şi al formei decupajului. Modelul de compunere

al panourilor, respectiv jocul de plin şi gol fiind identic la partea inferioară (fig. 2). Schema

bloc a operaţiilor de fabricare a acestor panouri este prezentată în figura 3.


Fig. 3 Schemele bloc ale operaţiilor tehnologice de fabricare a panourilor perforate şi a scaunului

Elipto.

Panourile proiectate au fost realizate din deşeuri din lemn de gorun provenit din

rărituri, rămase în urma debitării epruvetelor pentru testele fizico-mecanice1.

Prima etapă a realizării panourilor o reprezintă alegerea materiei prime, astfel încât

dimensiunile acesteia să se încadreze între limitele dimensionale 200 - 850 mm (8 buc. x

850 mm, 8 buc. x 650 mm, iar restul cu lungimea sub 600 mm).

1Testele fizico-mecanice pe lemn subţire de gorun provenit din rărituri, s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Noi produse

obţinute prin procese inovative de valorificare a resurselor forestiere neglijate”, susţinut de Programul Operaţional Sectorial

de Dezvoltare a Resurselor Umane (POS DRU), finanţat de Fondul Social European şi Guvernul României prin

proiectul POSDRU/89/1.5/S/59323.

Decupare

Scobire pentru asamblare Domino

Şlefuire

Retezare în unghi pentru bazare

Asamblare de probă

Însemnare găuri

Realizare şezut

Finisare

Însemnare în vederea decupării

Aplicare adeziv

Asamblare finală

Curăţare surplus adeziv

Găurire

Alegerea materiei prime

Retezare la lungime

Îndreptare faţă/cant

Spintecare

Rindeluire grosime

Formare panou

Aplicare adeziv + presare

Condiţionare

Calibrare

Curăţare adeziv

Formatizare

Retezare la cotă finală


Fig. 4 Alegerea materiei prime.

Fig. 5 Îndreptare faţă – cant şi spintecare.

Fig. 6 Reperele spintecate şi rindeluirea la grosime.

Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool

CS70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la

grosime Holzmann PT 260. Pentru elementele scurte s-a utilizat un dispozitiv de împingere.

Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS70.

Elementele rezultate în urma secţionării au avut secţiunea de 23 x 23 mm. Ulterior acestei


operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se secţiunea finală de 20

x 20 mm, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor prezentate în

tabelele 1- 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70. După retezarea la cotă finală a

fost format şi însemnat fiecare panou apoi s-a aplicat manual adezivul poliuretanic Jowat

Uni PUR 687.22 cu un consum specific de 181g/m2. Presarea panoul s-a realizat la

rece(t=20°C±2°C, φ=60-65%) timp de două ore. S-a utilizat o presă verticală cu

posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale, presiunea specifică fiind de 0,2

N/mm2. După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi

apoi calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat

cu bandă lată. După aceasta au fost formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS70.

Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea panoului.

Fig. 8 Aplicarea adezivului şi presare.

Următoarea operaţie a constituit-o însemnarea în vederea decupării. Decuparea s-a

realizat cu ferăstrăul pendular Festool TRION PS 300 echipat cu o pânză pentru tăieri

transversale Festool S 75/4.


Asamblarea celor patru panouri în formă de cruce s-a făcut utilizându-se un element

central vertical cu secţiunea 20 x 20 mm. Asamblare s-a realizat cu sistemul Festool

Domino utilizându-se elementele de asamblare Domino 5 x 30 mm.

Fig. 9 Însemnare şi decupare.

Fig. 10 Frezare locaşuri Domino.

Fig. 11 Şlefuire şi retezare unghi.


Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului.

Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea finală şi curăţirea surplusului de adeziv.

Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea

După efectuarea scobiturilor, cu freza Domino cu diametrul de 5 mm, s-a realizat

asamblarea de probă a subansamblelor.

Următoarea operaţie a fost aceea de realizare, la partea inferioară a panourilor, a

unor tăieturi înclinate la un unghi de 3 o, în vederea îmbunătăţirii stabilităţii la suprafaţa

de contact între scaun şi podea. Operaţia s-a realizat pe ferăstrăul circular de retezat

Festool KAPEX.


Fig. 14 Introducerea succesivă a elementelor de şezut şi retezarea tubului conector.

Şlefuirea feţelor panourilor s-a realizat cu maşina de şlefuit cu excentric Festool ETS

150/3 utilizându-se succesiv hârtie abrazivă de granulaţie 80 şi 120.

Următoarea operaţie a constituit-o asamblarea de probă utilizându-se sistemul de

strângere Bessey Band Span. În prealabil, pe masa de lucru multifuncţională Festool MFT

s-a creat un şablon pentru unghiurile drepte de la centru prin utilizarea unor elemente din

OSB şi a strângătoarelor mecanice Festool. Asamblarea finală s-a realizat folosindu-se

acelaşi tip de adeziv şi în aceleaşi condiţii climatice ca la fabricarea panourilor.

După asamblare, surplusul de adeziv a fost în depărtat şi s-au însemnat găurile

pentru inserarea elementelor de şezut.

Găurirea s-a realizat cu maşina de găurit şi înşurubat portabilă Protool PDC 18-4 TEC.

Găurile din panourile laterale şi spate s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul

de 6 mm. Găurile din panoul frontal s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul

de 8,5 mm, pentru a permite inserarea elementului de conexiune a capetelor tijei de

aluminiu.

Elementele de susţinere a şezutului sunt constituite din tije de aluminiu cu diametrul

de 4 mm şi lungimea de 2 m. Asamblarea capetelor tijelor s-a realizat utilizându-se un tub,

din aluminiu, cu diametrul interior de 5 mm, diametrul exterior de 8 mm şi lungimea de 40

mm. Acesta fost inserat în panoul frontal. Retezarea tubului s-a realizat cu ferăstrăul

pendular Festool Trion echipat cu o pânză specială pentru tăierea aluminiu lui (HS

60/1,2bi).


Lista de repere pentru panoul frontal

Reper Cod Dimensiuni nete Buc.

L, [mm] l, [mm] g, [mm]

Panou frontal 01.01.00 450 20 20 1

Friză tip 1 01.01.01 450 20 20 8

Friză tip 2 01.01.02 120 20 20 2

Friză tip 3 01.01.03 110 20 20 2

Friză tip 4 01.01.04 100 20 20 8

Friză tip 5 01.01.05 90 20 20 2

Friză tip 6 01.01.06 80 20 20 2

Friză tip 7 01.01.07 70 20 20 2

Lista de repere pentru panoul lateral


L, [mm] l, [mm] g, [mm]

Panou lateral 01.02.00 620 20 20 2

Friză tip 1 01.02.01 620 20 20 8

Friză tip 2 01.02.02 290 20 20 1

Friză tip 3 01.02.03 280 20 20 1

Friză tip 4 01.02.04 270 20 20 1

Friză tip 5 01.02.05 260 20 20 1

Friză tip 6 01.02.06 250 20 20 1

Friză tip 7 01.02.07 240 20 20 1

Friză tip 8 01.02.08 120 20 20 1

Friză tip 9 01.02.09 110 20 20 1

Friză tip 10 01.02.10 100 20 20 7

Friză tip 11 01.02.11 90 20 20 1

Friză tip 12 01.02.12 80 20 20 1

Friză tip 13 01.02.13 70 20 20 1

Lista de repere pentru panoul spate


L, [mm] l, [mm] g, [mm]

Panou spate 01.03.00 800 20 20 1

Friză tip 1 01.03.01 800 20 20 8

Friză tip 2 01.03.02 420 20 20 1

Friză tip 3 01.03.03 430 20 20 1

Friză tip 4 01.03.04 140 20 20 2

Friză tip 5 01.03.05 120 20 20 3

Friză tip 6 01.03.06 110 20 20 1

Friză tip 7 01.03.07 100 20 20 9

Friză tip 8 01.03.08 90 20 20 3

Friză tip 9 01.03.09 80 20 20 1

Friză tip 10 01.03.10 70 20 20 1


Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana Moise, 2012.

Prin structura sa din panouri perforate, scaunul Elipto, oferă posibilitatea valorificării

deşeurilor lemnoase rezultate în cadrul unităţilor de prelucrare a lemnului, oferind

totodată un aspect sculptural deosebit cu un şezut generos, ergonomic rezultat prin

combinarea tradiţiei meşteşugăreşti cu realizări celebre în designul scaunelor.


CONSERVARE - RESTAURARE

COMPLETAREA LIPSURILOR ÎN RESTAURARE:

BIROUL JUDECĂTORIEI OCOL RURAL STROEŞTI – ARGEŞ (I)

Petre Şerban1, Celia Chiru2

Prin termenul de restaurare se înţelege acţiunea de a restaura şi rezultatul ei,

respectiv repararea, aducerea în bună stare, refacerea la forma iniţială a unei opere de

artă, monument de arhitectură sau a oricărui bun cultural3.

Ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și cercetare prealabilă,

prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de original, al unei

construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și stoparea proceselor

distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor

materiale proprii fiecărui domeniu4.

Restaurarea trebuie să vizeze restabilirea unităţii potenţiale a operei de artă, în

măsura în care acest lucru este posibil, fără a comite un fals artistic sau un fals istoric şi

fără a înlătura urmele trecerii operei de artă prin timp5.

Restaurarea este o acţiune ce se exercită pentru a face comprehensibil un obiect

deteriorat sau degradat, prin pierderi minime din integritatea fizică, estetică şi istorică 6.

Din aceste definiţii devine clară diferenţa dintre restaurare şi recondiţionare

definită ca intervenţia menită de a aduce în stare de funcţionare (utilizare) un obiect al

activităţii umane. În cazul recondiţionării primează redarea funcţionalităţii fără a se ţine

seama de menţinerea formei, aspectului iniţial şi de valoarea artistică şi istorică.

Activitatea de restaurare est totdeauna asociată cu cea de conservare, activitate

ce cuprinde o serie de măsuri luate înaintea restaurării, în timpul restaurării sau după

1 Student, an IV, secţia Ingineria Produselor finite din Lemn, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din


2 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din


3 Dicţionarul explicativ al limbii române,1975 (aceaşi definiţie este preluată şi următoarele ediţii până în 1998 n. r.).

4 Dicţionar enciclopedic, coord. Popa, M. D., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 – 2009.

5 Cesare Brandi, Teoria del restauro, 1960.

6 ECCO, Professional guidelines: the profession and code of sthics, 1993.




acesta în scopul prevenirii, încetinirii sau stopării fenomenelor de degradare, deci

prezervarea pentru o perioadă cât mai lungă a obiectului restaurat. Conservarea

cuprinde o latură preventivă şi una de combatere sau efectivă.

Conservarea preventivă constă în ansamblul de măsuri indirecte, ce au rolul de a

preveni sau întârzia deteriorarea bunurilor culturale prin crearea condiţiilor optime de

prezervare a acestora într-un mod compatibil cu rolul lor social, include măsurile privind

stocarea, expunerea, manipularea şi transportul bunurilor culturale.

Conservarea efectivă constă în acţiunea directă întreprinsă asupra bunului cultural

în scopul de a înlătura degradările prezente şi a întârzia posibilele degradării viitoare.

Pentru a se evita erorile, în restaurare s-au adoptat pe plan internaţional un cod de

principii profesionale universal:1

1. Principiul autenticității.

2. Păstrarea prin restaurare a patinei originale.

3. Evitarea măsurilor radicale.

4. Evitarea disimulării sistematice a restaurărilor și modificărilor anterioare;

5. Evitarea concepției că o restaurare trebuie să fie invizibilă .

6. Efectuarea completărilor lipsurilor doar în cazul în care se dispune de informații

sigure despre acestea.

7. Principiul reversibilității.

8. Elaborarea concepției de restaurare pe baza investigațiilor științifice;

9. Conservarea tuturor informațiilor existente pe piese de mobilier;;

10. Întocmirea documentației de restaurare.

În articolul de față se va prezenta o etapă a restaurării unui birou neo-renascentist

realizat la începutul secolului XX-lea și anume refacerea sertarelor lipsă. Biroul aparține în

prezent Muzeului satului Stroești Argeș și este în curs de restaurare în cadrul Laboratorului

de Restaurarea Mobilei al Facultății de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania Brașov.

În perioada 1908 - 1952 acest birou a servit drept pupitru Judecătoriei Ocol Rural

Stroeşti - Argeș. În 1952, după desființarea judecătoriei Stroești - Argeș, biroul a fost

repartizat Sfatului Popular al Orașului Curtea de Argeș care l-a dat în folosință unei școli

generale pentru laboratorul de fotochimie. Din 1973, Societatea Cultural – Ştiinţifică

„Stroești – Argeş” a făcut demersuri pentru a recupera acest birou. Acest lucru a fost

posibil în anul 1974, an din care biroul a intrat în folosinţa Societăţii Cultural – Ştiinţifică

1 Timar M. C., 2003. Restaurarea mobilei. Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov.


„Stroești – Argeş”1. În anul 1975 biroul a fost reparat de către maistrul tâmplar Aurel

Olărescu și David A. Căvescu2.

Fig. 1 Biroul investigat.

În urma investigațiilor s-a constatat lipsa a două sertare și s-a considerat oportună

refacerea acestora dat fiind faptul că toate informațiile privind materialele, tehnica de

lucru, sculptura şi finisajul puteau fi reconstituite în urma investigațiilor asupra sertarelor

existente, identice cu cele lipsă,.

1. INVESTIGAŢII ASUPRA SERTARELOR ORIGINALE

Investigare sertarelor existente a constat în: identificarea elementelor componente

ale sertarului; identificarea speciilor lemnoase; identificarea tipului de finisaj; forma și

dimensiunile reperelor componente; modul de asamblare al reperelor; prelevarea

modelului de sculptură; modelarea 3D a sertarului.

Elemente componente ale sertarului sunt: faţa sertarului, bagheta decorativă,

lateralele, spatele şi fundul sertarelor (fig. 2). Forma și dimensiunile elementelor

componente sunt prezentate în figurile 3 şi 4.

1 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 29 iulie 1973 -

28 iulie 1974, p. 3.

2 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 27 iulie 1975 -

25 iulie 1976, p. 2.


Identificarea speciilor lemnoase s-a făcut în urma examinării macroscopice și s-a

constatat că fața sertarului şi bagheta profilată au fost realizate din lemn de stejar iar

lateralele, spatele și fundul sertarului din lemn de rășinos.

Perete lateral stânga Perete lateral dreapta

Față sertar

Spate sertar

Fund sertar

Baghetă profilată aplicată

Fig. 2 Elementele componente ale sertarului.

Pentru identificarea tipului se finisaj s-a realizat astfel: s-a pus o picătură de alcool

etilic pe o suprafață mai puțin vizibilă, după câteva secunde s-a observat că pelicula se

îndepărtează ușor cu unghia așa că obiectul a fost finisat cu șelac.

Subansamblu /

Reper

Lungime,

[mm]

Lăţime,

[mm]

Grosime,

[mm]

Sertar

Față sertar 490 137 20

Baghetă 490 20 10

Laterală sertar 400 129 15

Spate sertar 488 94 10

Fund sertar 395 474 10

Fig. 3 Reconstituirea 3D a sertarului şi dimensiunile sale.


Asamblările dintre lateralele, faţă şi spatele sertarului sunt de tipul coadă de

rândunică, dimensiunile cepurilor fiind diferite la asamblarea laterală / faţă comparativ cu

îmbinarea laterală / spate (fig. 4).

Fundul sertarului de asamblează cu pereţii laterali şi faţa în uluc şi este aplicat

spatelui sertarului.

Bagheta decorativă longitudinală, la sertarele originale, este realizată prin

rindeluirea profilată a feţei sertarului care în zona mediană este şi sculptată. Baghetele

decorative transversale sunt aplicate la capete, încleiate cu clei de oase şi îmbinate la

45o cu cele longitudinale.

Fig. 4 Schema explodată a sertarului.

Modelul de sculptură, alcătuit din frunze de acant cu volute şi vârfuri de lance, a

fost prelevat pe hârtie de calc şi folosit la însemnarea elementelor noi (fig. 5).

Fig. 5 Modelul sculpturii.


2. REALIZAREA SERTARELOR

Schema bloc a operaţiilor tehnologice de realizare a sertarelor este prezentată în

figura 6.

Fig. 6 Schema bloc de completare a lipsurilor în cazul sertarelor investigate.

Retezare

Îndreptare faţă / cant

Spintecare

Rindeluire la grosime

Frezare CNC

Realizare sculptură

Însemnare cepuri / scobituri

Realizare cepuri / scobituri

Realizare uluc

Faţa Lateral / spate Fund sertar

Asamblare panou

Calibrare

Formatizare

Prelucrare teşitură

Asamblare sertar

Bordură

Frezare profilată

Retezare la

cotă şi unghi

Antichizare sertar


Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool CS

70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la

grosime Holzmann PT 260.

Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS 70.

Ulterior acestei operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se

secţiunea finală, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor

prezentate în figura 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70.

După retezarea la cotă finală s-au însemnat şi prelucrat manual, cepurile şi

scobiturile, apoi realizat asamblarea de probă a sertarului.

Fig. 7 Îndreptare faţă / cant.

Fig. 8 Spintecare şi rindeluire la grosime.

Asamblarea panourilor pentru fundul de sertar s-a realizat într-o presă verticală cu

posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale. Adezivul utilizat a fost cleiul de

oase. După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi apoi


calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat cu

bandă lată, apoi formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS 70. Prelucrarea teşiturii s-a

realizat pe ferăstrăul circular Festol CS 70 prin înclinarea pânzei circulare la un unghi de

15o şi utilizarea concomitentă a două rigle de ghidaj pentru bazare şi ghidare.

Fig. 9 Retezare la cotă finală şi preluarea modelului pentru cepuri.

Fig. 10 Realizarea sculpturii.

Fig. 11 Şlefuirea fundului sertarului şi prelucrarea teşiturii.


Fig. 12 Asamblarea de probă şi comparaţia cu sertarele originale.

Fig. 13 Retezarea baghetei profilate şi verificarea dimensiunii.

Fig. 13 Asamblarea sertarelor.

Bagheta profilată a fost realizată1 prin frezare profilată apoi retezată la cotă şi

unghi pe ferăstrăul circular de retezat Festool Kapex.

1 În cadrul S. C. Ghimbaxel S. R. L. cu sprijinul de către domnului ing. Axinte Simion.


3. ANTICHIZAREA SERTARELOR

Suprafețele lemnoase finisate și nefinisate, precum și alte material utilizate la

realizarea mobilierului, suferă în timp procese natural de îmbătrânire concretizate în

modificări de culoare, luciu, tușeu cunoscute sub numele de patină.

Farmecul obiectelor vechi este în mare măsură datorat acestei patine naturale. De

aceea restaurarea trebuie astfel făcută fără a afecta patina original. De asemenea toate

suprafețele elementelor noi adăugate pentru completări vor trebui astfel tratate încât să

semene cât mai mult cu suprafețele vechi.

De aceea, în restaurare, dar şi, uneori, în realizarea unor piese noi de mobilier, se

practică operații de antichizare sau patinare artificială, care să imite patina naturală.

Astfel suprafețele noi adăugate se vor integra armonios în obiectul original restaurant sau

piesele noi vor imita aspectul și farmecul acestor obiecte vechii autentice.

Finisarea s-a realizat prin aplicare de şelac, în mai multe straturi, prin pensulare.

Tabelul 1

Testele efectuate în vederea antichizării

Specia

lemnoasă Testul efectuat Rezultat

Stejar Bicromat de potasiu 5 %.

Aplicare cu pensula.

Culoare maro roşiatic închis,

identică cu originalul

Răşinos

Acid clorhidric 1:2.

Aplicare cu pensula Culoare galben verzui

Pirogarol 10 g/l

Aplicare cu pensula Culoare maro deschis

Tanin 10 g/l

Aplicare cu pensula Culoare gri închis

Tanin 10 g/l + Bicromat de potasiu

Aplicare cu pensula, uscare intermediară Culoare galben pai

Acid sulfuric 2 %

Aplicare cu pensula Culoare alb - gălbui

Baiţ de nuc

Aplicare cu pensula Culoare brun – roşcat

Pirogarol 10 g/l + hidroxid de sodiu 10 %

Aplicare cu pensula + uscare

intermediară

Culoare maroniu gălbui roşiatic,

identic cu originalul.


Sertar original

Sertare refăcute

Fig. 14 Stare finală a sertarelor şi comparaţia cu originalul.

4. CONCLUZII

Pentru a realiza o completare trebuie luat drept model un element simetric sau

identic. Modelul respectiv se poate afla pe acelaşi obiect de mobilier, pe unul similar sau

pe alte piese aparţinând aceleaşi garnituri. Având modelul completarea lipsurilor se face

prin realizarea acestuia conform cu modelul. Materialele utilizate cât şi tehnica de

realizare trebuie să corespundă originalului.

Completările făcute s-au făcut pe baza unei documentații și anume s-a recurs la

refacerea sertarelor deoarece obiectul mai avea încă patru sertare model.

Patina, aspectul de vechi concretizat în principal în modificările de culoare, luciu şi

tuşeu, ca rezultat al fenomenelor de îmbătrânire naturala sub influenta luminii si aerului a

lemnului din alcătuirea unei piese de mobilier, constituie în mare măsura farmecul

acesteia şi face parte din viaţa şi istoria piesei respective.

Stratul superficial ce constituie patina oferă in cazul celor mai multor materiale o

forma de autoprotejare împotriva fenomenelor de degradare sub influenţa factorilor ce

au generat-o. O suprafaţa patinata prin îmbătrânire naturala este mai rezistenta la lumina

decât una noua ce se va închide la culoare relativ rapid. În cadrul unei piese de mobilier

o suprafaţă ce arată „ca nouă” va contrasta în mod neplăcut cu celelalte elemente ale

piesei respective.

Patina naturala trebuie deosebită de patina artificială sau falsă, produsă

intenţionat pentru a crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru


armonizarea cu contextul în cazul unor completări; pentru a falsifica un obiect.

Patina naturală trebuie deosebită de patina artificială, sau falsă, produsă pentru a

crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru armonizarea cu contextul în

cazul unor completări, pentru a falsifica un obiect.

Deoarece au fost realizate din nou două sertare acestea au fost antichizate pentru

a fi integrate cât mai armonios în context aplicându-li-se o patină artificială.

În restaurare se folosesc în general tehnici şi materiale reversibile care să permită

revenirea asupra operaţiei făcute precum şi restaurări viitoare fără afectarea negativă a

obiectului. O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii materialelor utilizate. Pentru

încleiere şi finisare se folosesc cu precădere produse tradiţionale, preferabile celor

sintetice.

Acest principiu a fost respectat folosindu-se pentru încleiere adeziv naturali și

anume clei de oase iar pentru finisarea fețelor sertarelor s-a folosit șelacul care este o

rășină naturală dizolvată în alcool.

Aşadar, în cazul de faţă, ţinându-se seama de principiile restaurării, apelându-se la

surse de documentare clasice precum şi la tehnologii moderne s-au putut reface cu

succes sertarele biroului, restabilindu-se integritatea funcţional – stilistică a ansamblului.

ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII

PROPUNERI PENTRU FINISAREA PLĂCILOR MELAMINATE PROVENITE DE LA MOBILIERUL

RECICLAT

Andrea DEÁK1

Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor şi produselor vechi pentru

crearea unora noi, reducând astfel emisia de gaze cu efect de seră, consumul de

energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deşeurilor. Reciclarea este

procedeul de bază al strategiei eco – designului de prelungire a duratei de viaţă a

1 Drd. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]



materialelor. Prin prelungirea duratei de viaţă a materialelor se înţelege utilizarea

materialelor durabile, ce au viaţă mai mare decât viaţa produsului, din care fac parte.

După încetarea duratei de viaţă a produsului aceste materiale pot fi re-procesate pentru

a deveni materie primă secundară sau incinerate pentru a recupera energia încorporată

în ele1.

În România, mobilierul aruncat, conţine pe lângă lemnul masiv o importantă

cantitate de plăci înnobilate prin furniruire, caşerare sau melaminare. Ponderea

majoritară, dacă ne referim la mobilierul fabricat începând cu anii `702, o deţine plăcile

melaminate.

Necesitatea finisării acestor plăci de impune din două considerente: suprafaţa

plăcilor este deteriorată; culoare şi textura nu corespunde designului modern (uzura

morală).

Prin procesul de finisare opacă a plăcilor melaminate se urmăreşte valorificarea

suprafeţelor din punct de vedere estetic.

Testele s-au efectuat pe epruvete debitate dintr-o placă de PAL melaminat cu

grosimea de18 mm. Placa a fost recuperată de la o masă veche de 29 ani (1982). Din

aceasta s-au debitat şase epruvete cu dimensiunile de 300 x 50 x 18 mm. Acestea au fost

pregătite şi grupate în trei categorii, în funcţie de gradul de decapare3 al suportului

(tabelul1).

Tabelul 1

Tipurile de epruvete

Cod

epruvetă Caracteristici Modul de obţinere

Tip 1 Nedecapat Îndepărtarea mecanică a impurităţilor prin şlefuire

manuală cu hârtie abrazivă de granulaţie 80

Tip 2 Decapat în

proporţie de 50 %

Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală

semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de

P120, printr-o trecere

Tip 3 Decapat 100%

Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală

semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de

P120, două treceri

1 OLĂRESCU, A. M., 2010. Eco-design de produs, Vol.1. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov.

2 În prezent acesta este aruncat frecvent.

3 Prin decapare, aici, se înţelege operaţia de îndepărtare a stratului de melamină.


Pe fiecare tip de epruvetă au fost aplicate, în benzi de minim 12 mm, pe toată

lăţimea epruvetelor, produsele de finisaj şi combinaţii acestora conform tabelului 2.

Aplicarea s-a realizat conform figurii 1 a.

1- bandă adezivă

2- pelicula de finisaj

3- tăieturi

4- suport

a- porţiunea netezită

b- modul de smulgere

al benzii

Fig. 1. Modul de îndepărtare a benzii adezive.

Tabelul 2

Produsele de finisaj, aplicarea şi codificarea lor.

Nr.

Crt. Codul Produsul de finisaj

1. a Email acrilic

2. b Vopsea lavabilă 1 strat

3. c Vopsea lavabilă 2 straturi

4. d Grund acrilic+email acrilic

5. e Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 1 strat

6. f Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 2 straturi

7. g Email nitrocelulozic negru+Aracet nediluat+ Email acrilic (Finisaj antichizat cu

crăpături

8. h Vopsea acrilică Louvre,alb+ Vopsea acrilică Deka, metalic, azur

9. I Vopsea acrilică Louvre,alb

10. J Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu

11. k Vopsea acrilică Pentart, metalic, mov

12. l Vopsea acrilică Deka, metalic, azur (2 straturi)

13. m Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb (2 straturi)

14. n Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb+ Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu

15. o Vopsea lavabilă 2 straturi+ Lac acrilic

16. p Vopsea lavabilă 2 straturi+ Vopsea acrilică Louvre, verde+ Lac acrilic

Determinarea aderenţei s-a realizat conform ISO 2409 : 2007 Paints and varnishes -

Cross-cut test, care prevede realizare unei trame, de 5 x 5 pătrate cu latura de 2 mm, prin


tăierea, până la suport, a stratului de finisaj, cu o lamă subţire şi foarte bine ascuţită.

Peste acest caroiaj se aplică bandă adezivă (fig. 1). Banda adezivă se îndepărtează

conform schemei din figura 1 şi apoi calitatea suprafeţei este evaluată în funcţie de

gradul desprinderilor conform tabelului 3 .

Fiecare suprafaţă rezultată în urma desprinderii benzii adezive a fost fotografiată

cu rezoluţia utilizând modulul Super Macro al camerei digitale Olympus SP560UZ.

Interpretarea rezultatelor s-a realizat pe baza fotografiilor rezultate (fig. 2 b).

Rezultatele testului pentru fiecare tip de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în

tabelul 4.

Fig. 2. Dispunerea benzilor de finisaj şi aspectul suprafeţei în clasa zero, unu, doi şi trei de

calitate.

Tabelul 3

Evaluarea claselor de calitate a aderenţei finisajului (ISO 2409 : 2007)

Clasa de

calitate

Descrierea Aspectul

suprafeţei

0 Nu s-au produs desprinderi de material de finisare, tăieturile având

muchii netede.

-

1 Desprinderi mici de finisaj la intersecţia tăieturilor, pe o suprafaţă mai

mică de 5 % din suprafaţa totală cu tăieturi.

2 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor şi de-a lungul tăieturilor, pe

o suprafaţă mai mare de 5% dar mai mică de 15% din suprafaţa totală

cu tăieturi.

3 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor parţial sau total în bucăţi

mari şi/ sau desprinderi pe diferitele părţi ale pătrăţelelor pe o

suprafaţă mai mare de 15 % dar mai mică de 35 %din suprafaţa totală

cu tăieturi.

4 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor total în bucăţi mari şi unele

pătrăţele s-au desprins parţial sau total pe o suprafaţă mai mare de

35 % dar mai mică de 65 % din suprafaţa totală cu tăieturi.

5 Desprinderi pronunţate de finisaj care afectează o suprafaţă mai mare

de 65 %.


Tabelul 4

Clasele de calitate ale aderenţei finisajului

Tipul epruvetei Tipul finisajului

a b c d e f g h I J k l m n o p

Tip 1 3 1 1 1 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 - -

Tip 2 2 1 1 1 0 1 1 2 2 1 2 1 1 1 - -

Tip 2 0 0 1 0 1 0 3 1 1 0 0 0 0 0 0 1

Tabelul 5

Recomandări privind finisarea opacă plăcilor melaminate recuperate de la mobilierul reciclat

Tipul

epruvetei

Tipul finisajului

a b c d e f g h i j k l m n

Tip 1

Tip 2

Tip 3 -

Recomandat total - clasa de calitate 0 şi 1

Recomandat parţial (doar în cazurile în care se asigură constructiv o protecţie a

suprafeţei) – clasa a doua de calitate

Nerecomandat – clasele de calitate 3 – 5

Fig. 2. Finisajele realizate.

Din tabelul 4 se constată că 77 % din finisaje aderă bine (clasa de calitate 0 şi 1) la

suprafaţa suportului indiferent daca aceasta a fost decapată sau nu. Pe baza acestui test

s-a stabilit reţetarul prezentat în tabelul 5.

În concluzie:

Suprafeţele melaminate pot fi finisate opac fără a fi decapate, aceasta cu

condiţia ca suprafaţa respectivă să nu fie deteriorată.

Dacă suprafaţa melaminată este deteriorată în proporţie mai mare de 50 % atunci

se recomandă decaparea întregii suprafeţe, dacă procesul tehnologic de decapare nu

este energofag.


LIMBAJE DE PROGRAMARE

ESTIMAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA USCAREA CHERESTELEI FOLOSIND

APLICAȚIA INFORMATICĂ AEROKILNSOFT V 2.0

Bogdan BEDELEAN1

Utilizarea eficientă a energiei constituie în prezent, un aspect al preocupării

generale de utilizare eficientă a resurselor materiale de orice fel, determinată de

conştientizarea caracterului epuizabil al acestora. Ca urmare, eficienţa energetică a

devenit o necesitate economică, exprimată prin condiţia de reducere a ponderii

cheltuielilor cu energia în cadrul costurilor totale de producţie.

Pentru a stabili consumul de energie electrică absorbit în cadrul procesului de

uscare, atât în faza de proiectare cât și în cea de exploatare a unei instalații de uscare, s-

a elaborat o aplicaţie informatică, în limbajul de programare Borland Delphi. Aplicaţia

informatică a fost construită pe baza relaţiilor matematice care stau la baza calculului

aerodinamic al unei camere de uscare2 și este alcătuită din zece interfeţe grafice care

permit comunicarea cu utilizatorul.

PREZENTAREA APLICAŢIEI INFORMATICE AEROKILNSOFT V 2.0

În primele trei interfeţe grafice aplicaţia necesită introducerea datelor legate de

dimensiunile camerei şi ale materialului, şipcilor de stivuire cât şi a celor referitoare la

amplasarea stivelor în interiorul instalaţiei (figurile 1, 2 şi 3).

A patra interfaţă (fig. 4) îi cere utilizatorului să introducă date referitoare la

caracteristicile schimbătoarelor de căldură (dimensiunile ţevii, ale aripioarelor, numărul de

rânduri de ţevi etc.).

1 Asist. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

2 Bedelean, B., 2009. Contribuţii cu privire la studiul aerodinamic al camerelor de uscare a lemnului. Teză de doctorat

susţinută la Universitatea Transilvania din Brasov; Câmpean, M., 1997. Tratamente termice ale lemnului. Uscarea cherestelei.

Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov; Marinescu, I., 1982. Proiectarea instalaţiilor de tratare termică şi

ameliorarea lemnului. Universitatea din Braşov, Braşov.



Fig. 1 Interfaţa grafică, “Date iniţiale I”.

Fig. 2 Interfaţa grafică, “Date iniţiale II”.


Fig. 3 Interfaţa grafică, “Date initiale III”.

Fig.4 Interfaţa grafică, “Date iniţiale IV”


Fig. 5 Interfaţa grafică, “Date iniţiale V”

Fig. 6 Interfaţa grafică, “Rezultate I”


În a cincea interfaţă grafică (fig. 5) aplicaţia informatică a fost concepută să îi

solicite utilizatorului date iniţiale privind diametrul ventilatoarelor şi numărul acestora din

camera de uscare. Tot în această interfaţă trebuie să se specifice forma coturilor

existente în camera de uscare, precum şi modalitatea de calcul a coeficienţilor de

rezistenţă locală la îngustarea şi lărgirea bruscă a secţiunii de curgere (tabelar sau pe

baza formulelor de calcul consacrate).

După terminarea introducerii datelor iniţiale, aplicaţia informatică a fost gândită să

afişeze rezultatele în trei interfeţe grafice:

în prima etapă (fig. 6), după alegerea vitezei dorite a aerului prin spaţiile

tehnologice cât şi după selectarea coeficientului, care ţine seama de

supradimensionarea debitului ventilatoarelor, se afişează valorile privind

secţiunea de gabarit şi secţiunea liberă a stivei, secţiunea liberă a

schimbătorului de căldură, suprafaţa şi perimetrul canalelor de arie constantă,

debitul de aer care circulă prin instalaţie, precum şi vitezele prin fiecare tip de

rezistenţă aerodinamică.

În cadrul interfeţei grafice ”Rezultate II” (fig. 7) sunt afişate valorile coeficienţilor

care ţin seama de pierderile liniare şi locale, cât şi căderea totală de presiune

pe care trebuie să o acopere sistemul de ventilaţie. Tot în această interfaţă

utilizatorul poate vizualiza ponderea fiecărei tip de rezistenţă, mai mult are

posibilitatea de a modifica densitatea aerului care a fost luată în calcul şi

refacerea acestuia pe baza noii valori dacă doreşte acest lucru.

Valorile referitoare la puterea unuia sau a tuturor motoarelor electrice,debitul

de aer necesar a fi produs de un ventilator, consumul de energie electrică

anual şi pe metru cub de material, precum şi costul aferent energiei electrice

sunt afişate utilizatorului prin intermediul interfeţei grafice ”Rezultate III”, (fig. 8).

În cadrul acestei interfeţe s-a prevăzut şi posibilitatea ca valorile centralizate

sub forma tabelară să poată fi salvate pe unitatea de stocare a calculatorului

pentru ca utilizatorul să le poate încărca şi analiza, fără a mai fi necesară

parcurgerea tuturor etapelor de calcul anterioare.

Interfaţa “Statistică” (fig. 9) a fost concepută în scopul de a-i oferi utilizatorului

posibilitatea de a vizualiza grafic influenţa coeficientului de supradimensionare asupra

parametrilor urmăriţi (debitul total de aer, căderea de presiune, consumul de energie cât

şi costul energetic).

Ultima interfaţă grafică ”Repartiţie debit” (Fig. 10) a aplicaţiei informatice a fost

concepută pentru a permite în final utilizatorului, pe baza introducerii vitezei medii a


aerului atât prin stiva de material cât şi prin canalele pasive, să stabilească procentul de

aer care a participat la uscare şi al celui care a fost irosit.

Fig.7 Interfaţa grafică, “Rezultate II”

Fig. 8 Interfaţa grafică, “Rezultate III”


Fig.9 Interfaţa grafică, “Statistică”

Fig.10 Interfaţa grafică, “Procent debit”


Tabelul 1

Rezultatele generate de aplicaţia informatică AeroKilnSoft V.2.0

Coeficientul

de supra-

dimensionare,

c

Debitul de aer prin

instalaţie, [m3/s]

Puterea

totală

instalată,

[kW]

Pierderea

de presiune

, [N/m2]

Consumul

de energie

electrică,

[kWh /m3]

Costul

energiei

electrice,

[lei/m3]

1.00 7.97 2.29 136.66 97.10 31.10

1.10 8.77 3.05 165.13 129.10 41.30

1.20 9.57 3.96 196.31 167.50 53.60

1.30 10.37 5.02 230.20 212.70 68.10

1.40 11.16 6.27 266.80 265.50 85.00

1.50 11.96 7.71 306.12 326.40 104.50

1.60 12.76 9.35 348.15 396.00 126.70

1.70 13.56 11.21 392.88 474.80 151.90

1.80 14.36 13.31 440.33 563.40 180.30

1.90 15.15 15.65 490.49 662.50 212.00

2.00 15.95 18.25 543.37 772.50 247.20

4. ANALIZA DATELOR GENERATE DE APLICAŢIA INFORMATICĂ AEROKILNSOFT V 2.0

Simularea s-a realizat pentru camera de uscare aflată în dotarea laboratorului de

Tratamente termice ale lemnului, pe baza dimensiunilor acesteia precum şi prin

impunerea unei productivităţi anuale de 176 m3/an, ceea ce a necesitat stabilirea unei

durate anuale de funcţionare de 7452 ore. Prin intermediul aplicaţiei Aero Kiln Soft V 2.0

au fost obţinute valorile prezentate în Tabelul 1. Aceste valori au evidenţiat faptul că

mărirea coeficientului de supradimensionare conduce în mod implicit la creşterea

debitului de aer care circulă prin instalaţie, a puterii absorbite, a consumului de energie

electrică, precum şi la creşterea cheltuielilor aferente energiei electrice.

TEHNICA CNC

PROGRAM PENTRU PRELUCRAREA PE CPCN (I): UŞĂ DE NOPTIERĂ

Sergiu RĂCĂŞAN1, Corina MIRON2

În iureşul evoluţiei tehnologice, odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi

echipamentele de comandă numerică, respectiv maşinile – unelte sau centrele de

1 Asist. univ., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]

2 Inginer, proiectant de mobilier la Maximo Impex S. R. L., Araci, Braşov.



prelucrare cu comandă numerică au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, dar cel mai

important, au devenit mult mai accesibile producătorilor de mobilă.

Lucrarea îşi propune prezentarea modului de operare a unui Centru de Prelucrare

cu Comandă Numerică (CPCN - ISEL) pentru o uşă de noptieră. Materialul ales a fost MDF,

urmând ca acesta sa fie finisat prin aplicarea unor vopsele colorate.

Fig. 1 Desenul piesei ce se va prelucra.


În cazul prelucrării pe CPCN, primul pas este realizarea desenului piesei, într-un soft

de proiectare (în cazul de faţă desenul s-a realizat in Solid Works), desen ce trebuie salvat

cu o extensie compatibilă cu softul utilizat pentru post procesarea programului - piesă (ex.

extensie .dxf)(fig.1).

Programul folosit pentru post procesare, în cazul de faţă a fost Visual Mill. După

importarea desenului şi selectarea contururilor ce urmează a se prelucra se introduc

datele referitoare la tipul şi geometria sculei (fig. 2).

Lungimea frezei 90 [mm]

Lungimea tăişului frezei 60 [mm]

Diametrul frezei 3 [mm]

Materialul frezei HSS

Numarul de tăişuri 2

a. b.

Fig. 2 Interfaţa Visual Mill a.selectarea contururilor, b.introducerea datelor

referitoare la tipul şi geometria sculei

Se introduc date referitoare la regimul de aşchiere: turaţia sculei (S), vitezele de

avans la “coborâre” (Pf), “apropiere” (Af), prelucrare (Cf), retragere (Rf) şi ridicare-

deplasare la urmatoarea zonă (Tf)(fig. 3).

Se selectează tipul operaţiei ce urmează a se efectua – scobire – (fig. 4) şi

parametrii de lucru aferenţi : precizia de interpolare, direcţia , sensul şi pasul de deplasare

necesare prelucrării, adâncimea de aşchiere (degroşare si finisare)(fig. 5 a, b).

Tot în acest moment se stabilesc parametrii referitori la traiectoria de prelucrare:

distanţele şi unghiurile sub care scula începe prelucrarea, precum şi înalţimea necesară

pentru deplasările la mersul în gol (fig. 5 c). Urmează etapa de generare a traiectoriilor de

prelucrare ce vor fi parcurse (fig. 6).


Fig. 3 Introducerea parametrilor regimului de aşchiere

Fig. 4 Selectarea operaţiei de prelucrare.


a. b. c.

Fig. 5 Introducerea parametrilor referitori la traiectoria de prelucrare a. precizia de interpolare,

direcţia , sensul şi pasul, b.adâncimea de aşchiere, c.distanţele şi unghiurile sub care se începe

prelucrarea.

Fig. 6 Generarea traiectoriilor.


Softul oferă şi posibilitatea de simulare a procesului de prelucrare, etapă necesară

în vederea verificării corectitudinii datelor şi informaţiilor introduse în etapele anterioare

(fig. 7).

Fig. 7 Simularea prelucrării.

Fig. 8 Post procesarea şi obţinerea programului CN

Ultima etapă în cadrul acestui soft este post - procesarea, respectiv generarea

programului de comandă numerică (CN), într-un fişier ce va fi lansat în execuţie pe

maşina unealtă cu CN prin intermediul unui soft specializat (Remote în cazul CPCN-ului

utilizat)(figurile 8 şi 9).


Fig. 9 Încărcarea şi lansarea în execuţie a programului CN.

a. b.

Fig. 10 a.Noptiera realizată , b. MDF colorat melaminat.

O altă soluţie, mai costisitoare, dar cu un aspect şi o calitate superioară ar fi

folosirea MDF-ului colorat şi melaminat. Un element prelucrat pe acest material este

prezentat în figura 10 b.

Eco – design & Restaurare

Vol. 1, Nr. 1, martie 2012.

© Eco – design & restaurare, 2012

Responsabilitatea pentru materialele publicate revine autorilor.

Editată de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov.

Publicată de Editura Universităţii Transilvania din Braşov.

ISSN (online) 2284 – 8304

ISSN – L 2284 - 8304

Web site:

http://www.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=MdeUMO1oD4Y%3d&tabid=931&mid=1335

Director / Redactor şef: Alin M. Olărescu

Design copertă şi grafică: Andrea Deák

Întreţinere pagină web: Luminiţa Brenci

Coordonatori rubrici: Alin M. Olărescu, Anca Maria Varodi, Andrea Deák, Bogdan

Bedelean, Sergiu Răcăşan.

Contact:

Facultatea de Ingineria Lemnului

Colina Universităţii nr.1, 500036

Braşov, Romania

Tel: +40 268 415315

Fax: +40 268 415315

E-mail: [email protected] / [email protected]

http://www.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=MdeUMO1oD4Y%3d&tabid=931&mid=1335



ISSN (online) 2284 - 8304ISSN - L 2284 - 8304

coperta nr. 1 -...

Documents