FARMACIA CLINICA IN FARMACIA COMUNITARA

COORDONATOR CURS: SL DR VERONICA BILD

ATITUDINEA “CLINICA” A FARMACISTULUI IN FARMACIA COMUNITARA

• Abilitati de comunicare – condiţie esenţiala – Tehnici de chestionare – Ascultarea activa a pacientului – Identificarea indiciilor non-verbale

• Spre deosebire de medic sau sau asistent, care se pot baza pe examen clinic sau rezultate ale tesetelor paraclinice, farmacistii sunt dependenti total de capacitatea de a obtine informaţii doar prin dialogul cu pacienţii

• Utilizarea acronimelor si adaptarea acestora

WWHAM

• Acronimul cel mai simplu de amintit

• Cel mai putin util

• Ofera informatii foarte limitate

• Este improbabil sa ajute la disgnosticul diferential corect

• Acronimele nu sunt aplicabile complet

Sensul intrebarii Atributul acronimului

W (C) Cine este pacientul? Puncte pozitive Stabileste motivele prezentării W (C) Ce simptome are?

H (T) De cat timp au fost prezente simptomele

A (A) Masuri luate Puncte negative Nu ia in calcul aspectul general al pacientului Nu se iau in calcul factorii sociali/stil de viata Nu se cauta antecedentele heredocolaterale Nu este suficient de specific sau profund Nu exista un istoric al simptomatologiei anterioare

M (M) Medicamente utilizate

ENCORE

E Exploreaza Puncte pozitive

Sectiunea observare sugereaza estimarea

aparentei pacientului – cum arata N Fara medicatie

C Ingrijire Puncte negative

Sectiunile fara medicatie si trimitere nu

adauga nimic la procesul de diagnostic

Nu se iau in calcul factori sociali sau de

mod de viata

Nu se cauta antecedente familiale

O Observatie

R Trimitere

E Explica

ASMETHOD

A Aspect/varsta Puncte pozitive

Stabileste natura problemei si

daca pacientul a avut episoade

similare anterioare

S Self/non-self

M Medicatie

E Extramedicatie

T Timpul

H Istoric

O Alte simptome Puncte negative

Nu se stabilesc complet

simptomatologia si severitatea

Nu se iau in calcul factori sociali

sau de mod de viata

Nu se cauta antecedente familiale

D Danger

SITDOWNSIR

S Site/localizare Puncte pozitive

Stabileste severitatea si natura

problemei si daca pacientul a avut

episoade similare anterioare

I Intensitate/severitate

T Tip/natura

D Durata

O Instalare

W Alte simptome Puncte negative

Nu ia in calcul aspectul general al

pacientului

Nu se iau in calcul factori sociali sau

de mod de viata

Nu se cauta antecedente familiale

N Deranjant/agaravat

S Iradiere

I Incidenta/frecventa

R Ameliorat de…

Rationamentul clinic

• Procese decizionale asocite cu practica

• Difera de folosirea acronimelor

• Implica recunoasterea indiciilor si analiza datelor

• Raspunsul la fiecare intrebare permite farmacistului sa reduca numarul de diagnostice posibile fie prin eliminarea de situatii particulare fie prin confirmarea unor suspiciuni

PASI CHEIE

1. FORMULAREA UNUI DIAGNOSTIC BAZAT PE ASPECTUL PACIENTULUI SI MOTIVUL PREZENTARII – Care este aspectul general? – Arata bine sau rau? – Persoana este pacientul sau altcineva?

- Utilitatea este pentru stabilirea severitatii problemei - Varsta pacientului

- Factori epidemiologici (improbabil ca un copil cu tuse sa aiba bronsita cronica)

- Sexul - Modificari dramatice - Migrenele F: x 5 M - Dureri de tip cluster B: x 9F

- Motivul prezentarii - Factori epidemiologici (ex. Cefaleea cea mai frecventa este cea de

tip tensional, urmata apoi de migrena apoi sinuzita)

2. INTREBARI:

- Ex.

- Subiect: femeie, 31 ani, acuza dureri de cap

- Pacient prezent

- Aspect general bun

- Varsta cca 30 ani

- Epidemiologie - Cefalee de tip tensiune - Femeile sunt mai predispuse la migrena

- Scopul chestionarii - Diferentierea intre cefalee tensionala si migrena

- Natura durerii (Cefaleea tensionala durere surda, migrena durere pulsatorie)?

- Raspuns pacient: Durere surda - Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala

- Localizarea durerii? - Tensiunea de obicei bilaterala, migrena de obicei unilaterala - Raspuns pacient: peste tot - Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala

- Severitatea durerii? - Cefaleea tensionala nu este severa si nu este invalidanta, migrena

poate fi invalidanta - Raspuns pacient: mai degraba deranjanta decat imobilizanta - Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala

- Alte intrebari: istoric familial

3. CONFIRMAREA FAPTELOR

- Inainte de a face recomandare se recapituleaza informatia, mai ales cand s-au utilizat multe intrebari

- Rationamentul clinic trebuie sa iti permita sa prezinti o imagine cat mai completa, trebuie sa fie specifica si flexibila pentru fiecare individ.

APARAT RESPIRATOR TUSEA

• Tusea este reprezentata de secuse expiratorii rapide, explozive avand ca rezultat expulzarea materiilor aflate in caile respiratorii: exudat, puroi, sange.

• Tusea este un act reflex:

• Receptorii localizati la nivelul aparatului respirator (zonele tusigene →bifurcatia traheei)

• Cai centripete, fibre aferente sensitive (nervii trigemen, laringelui superior, vag)

• Centrul tusei: in bulbul rahidian

• Cai centrifuge fibre eferente motorii: frenic (diafragm), intercostal

• Tipuri de tuse:

– In functie de formarea impulsurilor nervoase:

• tuse pulmonara

• extrapulmonara

– In functie de prezenta secretiilor:

• Uscata, neproductiva (fara secretii sau cu secretie redusa, vascoasa, aderenta)

• Umeda, productiva (cu secretii care se acumuleaza si stimuleaza zonele tusigene)

• Tusea acuta

– Laringotraheobronsita (infectii virale: virus sincitial respirator, parainfluenzae etc)

– Secretie postnazala

– Alergie asociata cu tuse (non-productiva)

– Bronsita acuta (dispnee, weezing, tuse)

• Tusea cronica

– Bronsita cronica (la inceput neproductiva, ulterior mucopurulenta; factor important fumatul)

– Astm bronsic

– Pneumonia comunitara (tuse neproductiva si dureroasa, rapid productiva, sputa devine cu pete rosii)

Cazuri rare de tuse cronica

– Tuse productiva

• Insuficienta cardiaca

• Bronsiectazie

• Tuberculoza

• Carcinom de plaman

• Nocardiaza

– Tuse neproductiva

• Boala de reflux esofagian

• Abces pulmonar

• Medicamente care induc tuse

– IEC

– AINS

• Pneumotorax spontan

– Tuse neproductiva

– Sindrom de detresa respiratorie

Cand trebuie trims la specialsit pacientul cu tuse?

• Durere toracica

• Tuse care se repeta la intervale regulate

• Simptome debilitnte la batrani

• Durata mai lunga de 3 saptamani

• Hemoptizie

• Durere in inspiratie

• Persistenta tusei nocturne la copii

• Weezing si dispnee

INTREBARI SPECIFCE LA CARE PACIENTUL

TREBUIE SA RASPUNDA - TUSE

Intrebare Relevanta

Culoarea sputei

Mucoasa (limpede si alba) de obicei nu este semnificativa sugereaza lipsa infectiei

Sputa galbena verde sau bruna indica de obicei infectii totusi sputa mucopurulenta este probabil de cauza virala si nu necesita trimitere automata

Hemoptizie poate fi de culoarea ruginei (pneumonie) rozalie (insuficienta ventriculara stg) sau rosu negru (carcinom). Rareori se poate produce sputa cu sange rosu viu ca eveniment unic care poate fi de multe cauze. ATENTIE! la sangerari gingivale sau epistaxis inghitit

Intrebare relevanta

Aspectul sputei

Subtire si spumoasa sugereaza IVS

Groasa mucoasa (spirale Curschmann) sugereaza astm

Fetida sugereaza bronsiectazie sau abces pulmonar

Intrebare Relevanta

Instalarea tusei

o tuse exacerbata dimineata sugereaza

secretie postnazala bronsiectazie sau

bronsita cronica

Durata tusei

Tusea din IACRS poate dura mai mult de

trei saptamani si este numita tuse

postvirala. Daca dureaza mai mult de trei

saptamani trebuie trimis carte specialist.

-La 3 zile este IACRS

-La 3 saptamani bronsita acuta sau

cronica

-La 3 luni sugereaza bronsita cronica,

tuberculoza sau carcinom

Intrebare relevanta

Periodicitatea Adultii cu tuse recurenta – bronsita

cronica mai ales daca fumeaza

Copii cu tuse recurenta si istorie

familiala sau personala de exema, astm

sau febra fanului sugereaza astm si

trebuie trimis

Varsta Copii sufera cel mai frecvent de IACRS

dar trebuie luate in considerare si astmul

sau larigo-traheobronsita. Odata cu

cresterea varstei creste prevalenta

bronsitelor, pneumoniilor si

carcinoamelor

Istoric Pacientii fumatori sunt mai expusi la tuse

cronica sau recurenta; in timp poate

evolua catre bronsita cronica si emfizem.

Baza de dovezi pentru medicatie OTC

• Deseori considerata neimportanta dar poate altera calitatea vietii si poate produce anxietate la parinti sau copii

• Exista o multitudine medicamente OTC care face alegerea foarte dificila

• Scopul farmacistului: sa ofere medicatie adecvata bazandu-se pe dovezi.

• Toate principiile active din medicamentele pentru tuse au aparut cu foarte mult timp in urma cand trialurile clinice erau inadecvate sau inexistente

• Ineficienta clinica este greu de stabilit.