Contestatia la executare conform NCPC7 august 2012 | Caius OLTEANU8.618 citiri

I. Consideratii generale privind principalele modificari introduse

prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite

Conform expunerii de motive a Guvernului pentru punerea in aplicare a

Legii nr 134/2010 privind noul Cod de procedura civila, raportat la

executarea silita, noua lege a avut ca obiectiv declarat modernizarea

cadrului legislativ in materia dreptului procesual civil, pentru a raspunde

imperativelor functionarii unei justitii adaptate conditiilor sociale si

economice actuale.[1]

Astfel, interventiile legislative propuse cu privire la prevederile Cartii a V-

a vizeaza, pe de o parte, asigurarea coerentei reglementarii, iar, pe de

alta parte, reconsiderarea unora dintre solutiile legislative propuse initial,

raportate, prin adaptare, la conditiile sociale si economice actuale.

In plus, scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii

silite consta si inexecutarea prompta si efectiva a titlurilor

executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz,

recunoscute ca atare de lege sau consfintite de instanta

judecatoreasca, in conditiile respectarii stricte a drepturilor

procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale

oricarei alte persoane interesate in executare.

Dispozitiile noului Cod privind executarea silia au ramas reglementate, ca

si in forma actuala a Codului de procedura civila, prin Cartea a V-a –

Despre executarea silita, insa noile reglementari sunt prevazute la

art. 613-902, in comparatie cu vechile reglementari ce se regaseau

prevazute de la art 3711 la art 580 5.

Legea nr. 76/2012[2] pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedura civila modifica, introduce, clarifica, detaliaza,

armonizeaza si abroga[3] diferite ariticole din Cartea a V-a – “Despre

executarea silita” a noului Cod de procedura civila.

Trebuie precizat ca, in ceea ce priveste aplicabilitatea legii

procedurale civile noi, Legea 76/2012 prevede ca dispozitiile noului 1

Cod de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite

incepute dupa intrarea acestuia in vigoare (art. 3 alin. 1), procesele

incepute prin cereri depuse, in conditiile legii, la posta, unitati militare

sau locuri de detinere inainte de data intrarii in vigoare a noului cod

ramanand supuse legii vechi, chiar daca sunt inregistrate la instanta dupa

aceasta data (art. 3 alin. 2).

Prin dispozitiile art. 5 din Legea 76/2012 se stabileste ca dispozitiile

noului Cod de procedura civila privitoare la titlurile executorii se aplica si

hotararilor judecatoresti sau altor inscrisuri pronuntate ori, dupa caz,

intocmite inainte de intrarea in vigoare a codului, care pot fi puse in

executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie.

II. Contestatia la executare in noul Cod de procedura civila.

Notiune generala

Problemele litigioase aparute cu prilejul executarii silite sunt solutionate

de instanta de executare, prin intermediul contestatiei la executare, care

apare ca fiind mijlocul procedural prin care partile sau tertele

persoane vatamate prin executare se pot plange instantei

competente cu scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de

executare.

Asadar, procedura executionala trebuie sa se realizeze numai cu

respectarea conditiilor precrise de legiuitor. In masura in care aceste

conditii sunt nesocotite, cei vatamati prin executare silita pot recurge la

mijlocul procedural pus la dispozitie de lege in acest sens pentru

apararea drepturilor si intereselor lor.[4]

Sediul materiei

Noul Cod de procedura civila reglementeaza contestatia la executare

in Capitolul VI al Cartii a V-a , respectiv de la art. 701 pana la art.

709.

Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura

civila modifica prevederile articolelor 701 alin 1 si 3; art 702 alin 2 si 3;

art 703; art 704 alin 3 si ale art 709 alin 1.

2

In acest sens voi prezenta detaliat, prin comparatie, prevederile

actualului Cod de procedura civila, prevederile noului Cod de procedura

civila – Legea nr. 134/2010 si prevederile Legii nr. 76/2012 pentru

punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila cu incidenta in

materia contestatiei la executare.

III. Obiectul contestatiei la executare

Prin noua reglementare se clarifica, prin simplitatea formularii, obiectul

contestatiei la executare, reformulandu-se articole din actualul Cod de

procedura civila.

Asa cum rezulta din definitia acestui mijloc procedural, obiectul

contestatiei la executare il constituie executarea silita in sine si orice acte

de executare realizate cu nerespectarea dispozitiilor legale, a caror

desfiintare se poate solicita instantei pe aceasta cale de catre cei

vatamati, inclusiv refuzul de indeplinire a unui act de executare in

conditiile legii.

Noul Cod de procedura civila prevede la art. 701 alin. 1, asa cum este

modificat prin legea de punere in aplicare, ca impotriva executarii

silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si

impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de

catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate

face contestatie la executare si in cazul in care executorul

judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa

indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.

Alineatul 2 al art. 701 prevede ca, daca nu s-a utilizat procedura

prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt

necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea

titlului executoriu.

Prin alineatul 3 al art 701, asa cum a fost modificat prin Legea nr.

76/2012, se stabileste ca, dupa inceperea executarii silite, cei interesati

sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea

incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii

silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.

3

Potrivit alineatului 4 al art. 701, impartirea bunurilor

proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la

cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

Noul Cod de procedura civila introduce, ca element de

noutate, contestatia la executare impotriva “incheierilor date de

executorul judecatoresc”.

Astfel, in conformitate cu art. 647, executorul judecatoresc dispune, prin

incheiere, amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea

sau distribuirea sumelor obtinute din executare.

Potrivit art. 647 alin. 3, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012,

daca prin lege nu se dispune altfel, aceste incheieri sunt executorii de

drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.

De asemenea, in conformitate cu art. 655, tot prin incheiere executorul

judecatoresc va dispune inregistrarea cererii de executare si deschiderea

dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza motivat deschiderea

procedurii de executare.

Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 655,

respectiv incheierea prin care se dipune inregistrarea cererii de

executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, refuzul

motivat de deschidere a procedurii de executare, se comunica de indata

creditorului. In cazul in care executorul refuza deschiderea procedurii de

executare, creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data

comunicarii incheierii, la instanta de executare (art. 655 alin. 2, modificat

prin Legea 76/2012).

De asemenea, art. 660 prevede, la alineatul 4, faptul ca sumele datorate

ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc,

prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in

conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de

executare, pe calea contestatiei la executare formulata de partea

interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta.

Pentru o mai simpla corelare si comparare, mai jos sunt prezentate in paralel  reglementarile

actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si

4

ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedura civila, in ceea ce priveste obiectul contestatiei la executare.

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 399. – (1) Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.

Art. 701. – (1) Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.(2) Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.(3) De

Art. 13 pct. 205 La articolul 701, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:“Art. 701(1)Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.……………………………………………………………..(3)De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.”

5

(21) De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor legale.(3)In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

asemenea, se poate face contestatie impotriva gresitei investiri cu formula executorie a hotararii sau a unui alt inscris, dupa caz.(4) Impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

IV. Subiectele contestatiei la executare

Fata de dispozitiile art. 635 din noul Cod de procedura civila, potrivit

carora sunt parti in procedura de executare silita creditorul si debitorul,

rezulta ca atat creditorul, cat si debitorul sunt si subiecte ale

contestatiei la executare.

Potrivit alin. 2 al art. 635, asa cum a fost modificat prin legea de punere

in aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se

poate transmite oricand in cursul executarii silite, situatie in

care succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin

parti ale raportului de executare silita, actele de executare indeplinite

pana la data transmiterii calitatii procesuale producand efecte fata de

acestia, in conditiile legii.

6

De asemenea, in cadrul contestatiei la executare pot fi parti si tertii

garanti care au garantat plata datoriilor debitorului, in masura in care

acestia sunt afectati de executarea silita.

In egala masura, parti in cadrul contestatiei la executare vor fi si

ceilalti creditori  intervenienti care, potrivit art. 639, pot sa intervina in

procedura de executare silita aflata in curs, pana la data fixarii de catre

executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor

urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din

urmarire, pot sa participe la distribuirea acestor sume.

Nu in ultimul rand, parte in contestatia la executare poate fi orice terta

persoana vatamata printr-un act de executare si care, in temeiul art.

640, poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, incetarea

executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin

lege nu se dispune altfel.

De asemenea avem si tertul poprit ca subiect de drept, in cadrul

executarii silite prin poprire, unde se intalnesc 3 subiecte de drept –

creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit, existand tot atatea

raporturi juridice.[5] Spre deosebire insa de reglemetarea actuala care

nu prevede nici o interdictie in acest sens, potrivit art. 776 alin. 5 din

noul Cod de procedura civila tertul poprit nu va putea face

contestatie impotriva popririi, el putand sa-si formulize apararile in

instanta de validare.

Potrivit art. 90 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin

procuror, poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru

apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor

puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres

prevazute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un

reprezentant al interesului general al societatii in activitatea juridica,

prezenta lui in procesul civil este cat se poate de fireasca. El nu este

parte in procesul civil, decat in sens procedural, iar nu si in sens material,

el fiind si avand obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi

impartial. Asadar, chiar daca procurorul nu este parte in raportul juridic

obligational, el poate formula contestatie la executare ori de cate ori este

necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului,

ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte

7

cazuri expres prevazute de lege, deoarece el reprezinta interesul

societatii.[6]

In ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecatoresc in

cadrul contestatiei la executare, apreciez ca si acesta poate avea calitate

in cadrul unei astfel de actiuni, avand in vedere ca aceasta poate fi

promovata inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o

executare silita, de a intocmi un act de executare sau de a lua o alta

masura in conditiile legii, situatie in care, admiterea contestatiei va naste

obligatii in sarcina executorului, obligatii carora trebuie sa li se

conformeze, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 709 alin. 5. De

asemenea, calitatea executorului judecatoresc de subiect in cadrul

contestatiei la executare apreciez ca este justificata inclusiv prin faptul

ca, in cazul admiterii contestatiei, la cererea partilor, executorul poate fi

obligat la plata de despagubiri pentru pagubele cauzate, conform art. 709

alin. 7, pagube care pot fi pricinuite nu numai prin refuzul de a efectua o

executare silita sau de a indeplini un act de executare in conditiile legii,

dar si prin indeplinirea unor acte sau masuri de executare nelegale. In

consecinta, avand in vedere ca prin hotararea pronuntata in contestatia la

executare se pot naste inclusiv obligatii pecuniare in sarcina

executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de dreptul la aparare intr-o

astfel de procedura.

O opinie similara este impartasita si de doctrina actuala[7] cu privire la

reglementarea din actualul Cod de procedura civila, retinandu-se in acest

sens ca, in conditiile dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza III din actualul Cod

de procedura civila – dispozitii care sunt preluate in art. 701 alin. 1 teza

finala din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin legea

de punere in aplicare – in cazul in care organul de executare refuza sa

inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in

conditiile prevazute de lege, se poate formula contestatie la executare in

contradictoriu cu organul de executare respectiv.

In atare situatie organul de executare este parte in proces, avand calitate

procesuala pasiva, respectiv intimat, intrucat acesta este cel obligat in

raportul juridic litigios de vreme ce contestatia se poarta asupra unui

refuz exprimat in sensul celor de mai sus.[8]

V. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare

8

Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare,

dispozitiile art. 702 din noul Cod de procedura civila, asa cum sunt

modificate prin legea pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010, prevad

urmatoarele:

- atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari

judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea

contestatiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut

opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a

fost deschisa (alin. 1);

- atunci cand executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu

decat o hotarare judecatoreasca, in contestatia la executare se pot invoca

si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in

titlul executoriu, cu conditia ca legea sa nu prevada in legatura cu acel

titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui (alin.2);

- intr-o noua contestatie la executare partea nu poate invoca motive care

existau la data primei contestatii, insa contestatorul isi poate modifica

cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta

acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la

executare (alin 3);

- o terta persoana poate introduce contestatie la executare in cazul

procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a

bunului imobil sau mobil, numai daca aceasta pretinde un drept de

proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul ce face obiectul

procedurii (alin. 5).

Astfel, prin art. 702 din noul Cod de procedura civila, cu modificarile ce i-

au fost aduse prin Legea 76/2012, sunt reglementate concret atat

contestatia la executarea propriu zisa, cat si contestatia la titlu, dupa cum

am aratat mai sus.

Contestatia la executare propriu zisa reprezinta cel mai frecvent mijloc

procedural intalnit in practica prin care se poate contesta executarea

silita insasi, precum si orice act de executare savarsit cu prilejul urmaririi

silite, solicitandu-se instantei anularea intregii executarii sau a actului

nelegal. Aceasta consecinta decurge din dispozitiile art. 399 alin. 2 din

actualul Cod de procedura civila.[9]

Contestatia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul

executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai

9

intelesul, intinderea si aplicarea sa (art 399 alin 1 teza a doua din

actualul Cod de procedura civila). Acest mijloc procedural este mai putin

intalnit in practica, intrucat, din punct de vedere al tehnicii de redactare

a hotararii, dispozitivul trebuie sa fie clar si fara echivoc, sa rezolve toate

cererile partilor, sa arate in mod expres si concret care sunt limitele

“condamnarii” pentru a putea fi pusa in executare.[10]

Ca si element de noutate in noul Cod de procedura civila, fata de

actualul Cod de procedura civila, se prevede ca in situatia in care

executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau

arbitrale (art. 702 alin. 1), atunci debitorul nu va putea invoca pe cale de

contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in

cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost

deschisa.

In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu

executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia

la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului

cuprins in titlul executoriu, insa numai daca legea nu prevede in legatura

cu acel titlu executoriu o cale de atac specifica pentru desfiintarea lui.

Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive

care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul

isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie

daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare

a contestatiei la executare.

In situatia in care sunt incalcate prevederile art 702 din noul Cod de

procedura civila instanta de executare poate respinge contestatia ca

inadmisibila.

Pentru o mai simpla comparare a modificarilor in materia conditiilor de admisibilitate a

contestatiei la executare in continuare sunt prezentate in paralel reglementarile actualului Cod

de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr.

76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 399. – alin. 1 teza II –  De Art. 702. – (1) Daca executarea Art. 13 pct. 206 La articolul

10

asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.

silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca sau arbitrala, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.(3) Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii.(4) Creditorii neurmaritori au dreptul de a interveni in executarea efectuata de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.(5) In cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si de o terta persoana, insa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.

702, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:“(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.(3)Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare.”

VI. Competenta de solutionare a contestatiei la executare. Instanta

competenta

Sub aspectul competentei de solutionare a contestatiei la executare, fata

de dispozitiile art. 703 din noul Cod de procedura civila, urmeaza sa se

realizeze o distinctie in functie de organul emitent al titului executoriu

pus in executare.

11

Astfel, potrivit art. 703 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, asa cum

este modificat prin art. 13 pct. 207 din Legea nr. 76/2012, contestatia la

executare se introduce la instanta de executare.

Prin Legea nr. 76/2012 a fost modificat articolul 703, fiind introdus un

nou alineat 2, motiv pentru care alineatul 2 al art. 703 din Legea

134/2012 a devenit, conform noii reglementari, alineatul 3.

Prin noul alineat 2 al art. 703 legiuitorul a prevazut dispozitii speciale in

materia competentei de solutionare a contestatiilor la executare in

anumite cazuri. Astfel, s-a prevazut ca:

- in cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul

debitorului se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care

se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si

la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul

debitorul;

- in cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a

veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a

bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de

apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate

introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.

Fata de dispozitiile anterior citate rezulta ca in cazurile mentionate

competenta de solutionare a contestatiei la executare este alternativa,

alegerea instantei revenind contestatorului.

Potrivit alin. 3 teza I al aceluiasi articol, asa cum a fost modificat prin

Legea 76/2012, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau

aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat

hotararea ce se executa.

Pentru contestatia la executare in cazul altor titluri executorii decat

hotararile judecatoresti, in conformitate cu noul Cod de procedura civila

(art. 703 alin. 3 teza a II-a, asa cum a fost modificat prin Legea nr.

76/2012), competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila, in

forma sa initiala, in acest segment facea vorbire (la art. 703 alin. 2 in

forma sa initiala din Legea 134/2010) de “gresita investire cu formula

executorie a unui inscris”, caz in care instanta competenta in

12

solutionarea contestatiei ar fi fost instanta care a investit cu formula

executorie inscrisul ce se executa.

Ulterior, insa, asa cum am aratat, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea

in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost

modificat alineatul 2 al articolului 703, fiind eliminata aceasta prevedere

referitoare la gresita investire cu formula executorie a unui inscris.

In principiu se pastreaza prevederile actualului Cod de procedura civila

referitoare la instanta de excutare.

In continuare sunt prezentate comparativ reglementarile actualului Cod de procedura civila,

ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru

punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in ceea ce priveste

competenta de solutionare a contestatiei la executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea 134/2010

Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 400. – Contestatia se introduce la instanta de executare.Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Art. 703. – (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.(2) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu ori privind gresita investire cu formula executorie a unui inscris se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa sau, dupa caz, la instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Art. 13 pct. 207 Articolul 703 se modifica si va avea urmatorul cuprins:“Art. 703 – Instanta competenta(1)Contestatia se introduce la instanta de executare.(2) In cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul. In cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si

13

la judecatoria de la locul situarii imobilului.(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.”

VII. Termenele de exercitare a contestatiei la executare

Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a

contestatiei la executare se regaseste in dispozitiile art. 704 din noul Cod

de procedura civila – Legea nr. 134/2010, asa cum este modificata prin

dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012.

Ca regula, termenul in care se poate formula contestatia la

executare este acelasi ca si in reglementarea actuala, respectiv cel de 15

zile, termen care curge, dupa caz:

- de la data luarii la cunostinta de catre contestator a actului pe care il

contesta (art. 704 alin. 1 pct. 1);

- de la data primirii comunicarii/instiintarii privind infiintarea popririi,

sau, cel mai tarziu, de la data efectuarii primelor retineri de catre tertul

poprit in cazul popririi infiintate asupra unor venituri periodice (art. 704

alin. 1 pct. 2);

- in cazul in care debitorul contesta executarea insesi, de la data la care

debitorul a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia, sau

de la data la care acesta a luat cunostinta de primul act de executare

atunci cand nu a primit incheierea de incuviintare a executarii sau

somatia ori atunci cand executarea se face fara somatie (art. 704 alin. 1

pct. 3).

In ceea ce priveste alte termene de formulare a contestatiei la

executare, la fel ca si in reglementarea actuala:

- contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului

executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie

a dreptului de a obtine executarea silita; 

14

- in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate

sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia la executare

poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de

15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a

bunului (art. 704 alin. 4). Totodata, si in noua reglementare se prevede

ca neintroducerea contestatiei inauntrul acestui termen (prevazut la art.

704 alin. 4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe

calea unei cereri separate, in conditiile legii, insa de aceasta

data, realizarea dreptului tertului se poate face numai sub rezerva

drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in

cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.

De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila

mentioneaza si reglementeaza:

- la art. 704 alin. 2, contestatia impotriva incheierilor executorului

judecatoresc.Astfel, in cazurile in care aceste incheieri nu sunt, potrivit

legii, definitive, contestatia impotriva lor se poate formula in termen de

5 zile de la data la care acestea au fost comunicate,

iar,

- la art. 704 alin 3, asa cum a fost modificat prin legea privind aplicarea

noului Cod de procedura civila, contestatia privind lamurirea

intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face

oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a

obtine executarea silita

Alineatul 3 initial al art. 704 reglementa termenul de formulare a

contestatiei la  gresita investire cu formula executorie a unei hotarari sau

a unui alt inscris, insa, asa cum am aratat anterior, aceste dispozitii au

fost inlocuite de dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012, fiind

eliminate, eliminare care s-a impus ca urmare a modificariii, prin legea de

aplicare, a dispozitiilor art. 623 din Legea nr. 134/2010 in sensul

eliminarii prevederilor referitoare la necesitatea investirii cu formula

executorie a hotararilor judecatoresti si a altor inscrisuri carora legea le

recunoaste puterea executorie.

Noul Cod de procedura civila reglementeaza si o serie de termene

speciale pentru exercitarea contestatiei la executare, termene

specificate la:

15

- art. 806 alin. 3 – Urmarirea imobilelor ipotecate - “Contestatia prin

care tertul dobanditor se opune scoaterii la vanzare se va putea face, sub

sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la comunicarea

incheierii prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a

inceperii urmaririi silite.”

- art. 830 alin. 3 - Situatia vanzatorului imobilului urmarit -  “In cazul in

care a optat pentru rezolutiune, actiunea in rezolutiune a vanzarii se face

in cadrul contestatiei la executare, in termen de 15 zile de la

expedierea optiunii catre executorul judecatoresc. In acelasi termen

trebuie facuta si declaratia unilaterala de rezolutiune a vanzarii.”

- art. 844 - Contestarea actului de adjudecare – “(1) (n.n. asa cum este

modificat prin art. 13 pct. 259 din Legea 76/2012) – In termen de o luna

de la data inscrierii provizorii in cartea funciara, debitorul sau tertul

dobanditor, creditorii urmaritori si orice alta persoana interesata, dupa

mentiunile cartilor funciare, vor putea ataca actul de adjudecare pe cale

de contestatie la executare. Instanta de executare poate suspenda

eliberarea sau, dupa caz, distribuirea sumelor rezultate din urmarirea

silita a imobilului adjudecat. In cazul in care cererea de suspendare este

formulata de debitor sau tertul dobanditor, acesta este obligat la plata

cautiunii in conditiile art. 708 alin. (2). 

(2) Daca actul de adjudecare este anulat, executorul va continua

urmarirea de la actul desfiintat si va solicita din oficiu ca inscrierea

provizorie prevazuta la art. 843 alin. (1) sa fie radiata. 

(3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea

acestuia de administrator-sechestru al imobilului urmarit inceteaza.” 

- art. 865 alin. 3 si 4 - Incercarea de conciliere. Efectele “(3) Cel

nemultumit de proiectul de distribuire poate introduce contestatie in

termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal prevazut la

alin. (2). Contestatia suspenda de drept plata creantei sau a partii din

creanta contestata. La primul termen la care partile au fost legal citate,

instanta este obligata sa se pronunte asupra mentinerii sau, dupa caz, a

inlaturarii suspendarii. Instanta se pronunta prin incheiere care poate fi

atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare.

Apelul suspenda executarea incheierii atacate. 

(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul aratat la

alin. (1) sunt considerati ca au renuntat la obiectiunile formulate, fiind

decazuti din dreptul de a face contestatie la executare.”16

In ceea ce priveste natura termenelor prevazute in material contestatiei

la executare, arat ca, dat fiind caracterul imperativ al normelor legale

care reglementeaza termenele de exercitare a contestatiei la executare,

rezulta ca ne aflam in prezenta unor termene de decadere.

Insa, in aplicarea art. 180 din noul Cod de procedura

civila (“Nerespectarea termenului. Sanctiunile – (1) Cand un drept

procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea

acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in

care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit

de nulitate.

(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura

inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirii termenului poate fi

anulat la cererea celui interesat.”) 

coroborat cu prevederile art. 181 (“Repunderea in termen – (1) Partea

care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca

dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate. 

(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15

zile de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen.

In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta durata este aceeasi cu cea

prevazuta pentru exercitarea caii de atac. 

(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta

sa solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat in termen.”) 

rezulta ca,

la cererea sa, pentru motive temeinic justificate privind

imposibilitatea exercitarii contestatiei in termenul prevazut de

lege, partea poate fi repusa in termen. In acest caz, insa, partea

trebuie sa exercite contestatia in termen de cel mult 15 zile de la

incetarea impiedicarii, in acelasi termen aceasta trebuind sa solicite si

repunerea in termen si sa arate motivele impiedicarii.

Asupra cererii de repunere in termen se va pronunta instanta de

executare competenta sa solutioneze contestatia la executare, o

asemenea cerere avand caracterul unei cereri incidentale.

Referitor la natura acestui din urma termen de 15 zile, apreciez ca si el

este un termen de decadere, fata de caracterul imperativ al normelor

care il impun.

17

Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de

procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a

Legii 134/2010 privind Codul de procedura civila, referitoare la termenele din materia

contestatiei la executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 401. – (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.(1 [11]) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.(2) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.(3) Neintroducerea contestatiei

Art. 704. – (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face in termen de 15 zile de la data cand:1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care il contesta;2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;3. debitorul care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie.(2) Contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc, in cazurile in care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face in termen de 5 zile de la comunicare.(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu ori cea care se refera la gresita investire cu formula executorie

Art. 13 pct. 208 La articolul 704, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:“(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.”

18

in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

a unei hotarari sau a unui alt inscris se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.

(4) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

(5) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin. (4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.

VIII. Conditiile de forma

In privinta conditiilor de forma articolul 705 din noul Cod de procedura

civila stabileste cacerintele prevazute pentru cererile de chemare in

judecata se aplica si in cazul contestatiilor la executare.[12]

“Art. 705 (1) Contestatiile se fac cu respectarea cerintelor de forma

prevazute pentru cererile de chemare in judecata. 

(2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul in localitatea de

resedinta a instantei poate, prin chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul

sau sediul procesual in aceasta localitate, aratand persoana careia

urmeaza sa i se faca comunicarile. 

(3) Intampinarea este obligatorie. “

Aspectele reglementate prin articolul anterior citat constituie un element

introdus prin noul Cod de procedura civila, aceste dispozitii neavand

corespondent in actualul Cod de procedura civila. Situatia practica a dus

19

la introducerea unor astfel de prevederi spre clarificarea si facilizarea

aplicarii acestor aspecte.

In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de

procedura civila, asa cum este modificat prin art. 13 pct. 66 din Legea nr.

76/2012, sub aspect formal, contestatia la executare trebuie sa cuprinda

urmatoarele elemente:

a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru

persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, in contestatie

trebuie precizate si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de

inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in

registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si

contul bancar ale contestatorului, precum si ale intimatului, daca partile

poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in

masura in care acestea sunt cunoscute de contestator. De asemenea, fiind

aplicabile dispozitiile art. 143 alin. 1 teza II, in contestatia la executare

vor fi indicate si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate

in acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori

altele asemenea. Atunci cand contestatorul locuieste in strainatate, va

arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate

comunicarile privind procesul.

b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces,

iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si

sediul professional, precum si adresa electronica sau coordonatele

reprezentantului, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele

asemenea. Dovada calitatii de reprezentant, in conditiile cerute la art.

146, se va alatura contestatiei.

c) obiectul contestatiei si valoarea lui, dupa pretuirea contestatorului,

atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin

care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor

corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator

dispozitiile art. 102. Pentru identificarea imobilelor se vor arata

localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si

apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara,

numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz.

La contestatie se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea

titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si

publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in

20

care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat

emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;

d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza

contestatia;

e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere al

contestatiei. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod

corespunzator, dispozitiile art. 145. Cand reclamantul voieste sa isi

dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin

interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca

paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul

va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de

chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata

numele, prenumele si adresa martorilor, precum si adresa electronica sau

coordonatele acestora, precum numarul de telefon, numarul de fax ori

altele asemenea;

f) semnatura.

Conform dispozitiilor art. 705 alin. 2, atunci cand contestatorul nu

locuieste sau nu are sediul in localitatea de resedinta a instantei, acesta

poate, prin chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul sau sediul procesual

in aceasta localitate, aratand persoana careia urmeaza sa i se faca

comunicarile.

Dispozitiile art. 144 alin. 1 si ale art. 190 din noul Cod de procedura

civila, referitoare la numarul de exemplare in care se intocmeste si se

depune cererea de chemare in judecata, se aplica in mod

corespunzator si in cazul contestatiei la executare, aceasta urmand a fi

intocmita in atatea exemplare cate sunt necesare pentru

comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant

comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face

intr-un singur exemplar, plus un exemplar pentru instanta.

De asemenea, se aplica in mod corespunzator contestatiei la executare

si dispozitiile art. 191 din noul Cod de procedura civila, referitoare la

nulitatea cererii, dispozitii potrivit carora este nula cererea de chemare

in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz,

denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale

acesteia ori semnatura partii sau a reprezentantului acesteia. In cazul

unor astfel de incidente sunt aplicabile dispozitiile art. 195.

21

Lipsa semnaturii se poate acoperi, insa, in tot cursul judecatii in fata

primei instante (art. 191 alin. 2). Astfel, potrivit art. 191 alin. 2, daca se

invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel termen va

trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator, fiind

instiintat in acest sens prin citatie, iar in cazul in care reclamantul este

prezent in instanta, acesta va semna chiar in sedinta in care a fost

invocata nulitatea, in aceleasi conditii putand fi indreptata de catre

reclamant orice alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de

chemare in judecata (art. 191 alin. 3).

Referitor la timbrarea cererii, art. 192 din noul Cod de procedura

civila specifica faptul ca, in cazul in care cererea este supusa timbrarii,

dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau

timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in

conditiile legii.

Precizez ca in prezent taxa aferenta contestatiei la executare se

calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la

valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea

bunurilor urmarite, insa nu mai mult de 194 lei, taxa maxima

prevazuta de lege, indiferent de valoarea contestata.

In conformitate cu prevederile art. 705 alin. 3 in cazul contestatiei la

executareintampinarea este obligatorie.

In acest sens, prin raportare la dispozitiile art. 705 alin. 1, pentru

identitate de ratiune, apreciez ca prevederile privind scopul si cuprinsul

intampinarii, cuprinse la art. 200, asa cum este modificat prin legea de

punere in aplicare a Legii 134/2010, se aplica corespunzator:

“Art. 200. – (1) Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se

apara, in fapt si in drept, fata de cererea de chemare in judecata. 

(2) Intampinarea va cuprinde: a) numele si prenumele, codul numeric

personal, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele

juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, codul unic de

inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in

registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si

contul bancar, daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de chemare

in judecata. Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod

22

corespunzator. Daca paratul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul

ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind

procesul;

b) exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea

reclamantului; 

c) raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii; 

d) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere,

dispozitiile art. 189 lit. e) fiind aplicabile in mod corespunzator; 

e) semnatura.”

Comunicarea intampinarii se face reclamantului, in conformitate cu

prevederile art. 201 alin. 1, daca legea nu prevede altfel, la intampinare

anexandu-se acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care

se sprijina, precum si un rand de copii pentru instanta (dispozitiile art.

200 alin. 2, ale art. 144 alin. 1 si ale art. 145 fiind aplicabile

corespunzator).

Foarte important de retinut este faptul ca sanctiunea nedepunerii

intampinarii, acolo unde aceasta este obligatorie, conduce la

decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a

invoca exceptii, in afara celor de ordine publica.

Astfel, potrivit art. 203 alin. 1, intampinarea este obligatorie, in afara de

cazurile in care legea prevede in mod expres altfel, potrivit alineatului

2 al aceluiasi articol,  nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de

lege atragand decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si

de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu

prevede altfel.

IX. Procedura de judecata

In primul rand arat ca, potrivit art. 706 alin. 3 din noul Cod de procedura

civila, contestatiile la executare se judeca de urgenta si cu precadere,

partile urmand a fi citate in termen scurt.[13]

Astfel, in procesele urgente (cum este si cazul contestatiei la executare)

termenele prevazute de art. 196 alin. 1-3, asa cum sunt modificate prin

legea de punere in aplicare, pot fi reduse de judecator in functie de

circumstantele cauzei.

23

Potrivit art. 196 la alin. 1-3 referitoare la fixarea primului termen de

judecata:

“Art. 196 – (1) Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite

conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata,

dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in

vedere ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea

prevazuta de lege, care va fi indicata expres, in termen de 25 de zile de la

comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 160. 

(2) Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat

sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicare.

Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul

cauzei. 

(3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare,

judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de

cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.”

Asa cum am precizat, contestatiile la executare se vor judeca cu

precadere, inaintea altor pricini, la inceputul sedintei de judecata.

Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod

corespunzator.

Astfel, sub aspectul procedurii de judecata a contestatiei la executare, in

conformitate cu art. 706 alin. 1 din noul Cod de procedura civila,

contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta de cod pentru

judecata in prima instanta, procedura care se aplica in mod

corespunzator.

Potrivit art. 706 alin. 2, instanta sesizata va solicita de indata

executorului judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii

certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate,

dispozitiile art. 280 (privind regimul copiilor) fiind aplicabile in mod

corespunzator. Totodata, in acest scop, instanta ii va pune in vedere

partii interesate sa achite cheltuielile necesare pentru depunerea copiilor

certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate.

De asemenea, la cererea partilor sau atunci cand instanta apreciaza ca

este necesar, aceasta va putea solicita executorului judecatoresc relatii si

explicatii scrise (art. 706 alin. 4).

24

Dupa cum am aratat, prevederile art. 196 din noul Cod de procedura

civila, privind comunicarea contestatiei, depunerea si comunicarea

intampinarii si fixarea primului termen de judecata, asa cum au fost

modificate prin Legea nr. 76/2012, se aplica in mod corespunzator.

De asemenea, prevederile Capitolului II “Judecata” din Cartea a II-a Titlul

I din noul Cod de procedura civila, de la art. 206 si urmatoarele, cu

modificarile aduse prin Legea 76/2012, se aplica corespunzator.

Faptul ca instantele cerceteaza, incuviinteaza probe, dezbat pe

fond contestatia nu reprezinta o incalcare a prevederilor art 706

alin 3 atat timp cat judecata de urgenta si cu precadere nu

presupune judecarea cauzei in astfel de conditii incat sa fie

incalcate drepturile celeilalte parti/ale vreuneia dintre parti.

Mergand pe principiul legalitatii si aflarii adevarului coroborat cu

principiul dreptului la aparare si contradictorialitate, desi solutionarea

contestatiei se impune a fi facuta de urgenta si cu precadere, instanta nu

poate trece peste prevederile art. 195 – “Verificarea cererii si

regularizarea acesteia”, ale art. 196 – “Fixarea primului termen de

judecata” sau ale art. 199 – “Modificarea cererii de chemare in judecata”,

prevederi a caror aplicare va tergiversa solutionarea contestatiei, dar

care se impun a fi aplicate in virtutea principiilor anterior enuntate.

Dar, avand in vedere urgenta procesului, inainte de intrarea efectiv in

judecata, judecatorul poate, conform legii, sa scurteze termenele

prealabile, mentionate in articolele de mai sus. Astfel, la art. 196 alin. 5,

asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, s-a stabilit ca in procesele

urgente, termenele prevazute la alin. 1-4 ale acestui articol pot fi reduse

de judecator in functie de circumstantele cauzei.

Ca element de noutate, arat ca noul Cod de procedura civila, fata de

actualul Cod de procedura civila, introduce posibilitatea instantei de

a solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc,

atunci cand apreciaza ca sunt necesare, precum si posibilitatea partilor

de a adresa instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).

Totodata, in noul Cod de procedura civila se pastreaza dispozitiile

referitoare la faptul ca instanta sesizata va solicita de indata executorului

judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii certificate pe actele

25

dosarului de executare contestate, dar, ca element introdus de noua

lege, se prevede faptul ca instanta ii va pune in vedere partii

interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea.

Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de

procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu privire la procedura de judecata a

contestatiei la executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 402. – (1) Instanta sesizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator.___________Alineatul a fost modificat prin punctul 37. din Legea nr. 202/2010 incepand cu 25.11.2010.(2) Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie se dă fără drept de apel, cu excepţia hotărârii pronunţate în temeiul art. 4001 şi al art. 401 alin. 2.(3) Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.

Art. 706. – (1) Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta de prezentul cod pentru judecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator.(2) Instanta sesizata va solicita de indata executorului judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozitiile art. 280 fiind aplicabile in mod corespunzator, si ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea.(3) Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.(4) La cererea partilor sau atunci cand apreciaza ca este necesar, instanta va putea solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc.

––––––-(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 706 din Legea 134/2010)

X. Caile de atac

26

Noul Cod de procedura civila prevede ca regula, in art. 707 alin. (1), ca

hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu

apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 701 alin. (4) si art.

704 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun. [14]

Astfel, ca element de noutate, fata de actualul Cod de procedura civila,

noul Cod de procedura civila stabileste o noua regula in privinta cailor de

atac, constand in aceea cahotararea pronuntata cu privire la

contestatie poate fi contestata numai cu apel.

Aceasta dispozitie este determinata de faptul ca, potrivit art. 450 din noul

Cod de procedura civila, in noua reglementare singura cale ordinara de

atac este apelul, recursul devenind o cale extraordinara de atac.

In acest sens, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art. 460 –

“Apelul” si urmatoarele, primul termen de judecata va fi stabilit conform

art. 469, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, si, asa cum am

aratat si anterior, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 196

– “Fixarea primului termen de judecata”, alin. (5)-(6), iar, pentru

identitate de ratiune si legalitate, se aplica in mod corespunzator

prevederile art. 200, asa cum sunt modificate prin Legea nr. 76/2012.

Arat faptul ca aceasta regula, a unicitatii caii de atac a apelului in

cazul hotararilor pronuntate cu privire la contestatiile la executare,

cunoaste, insa, trei exceptii. Astfel:

- hotararea pronuntata in temeiul art. 701 alin. 4 si art. 704 alin. 4 din

noul Cod de procedura civila este supusa atat apelului cat si recursului

(art. 707 alin. 1);

- hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul,

intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de

atac ca si hotararea ce se executa, iar, daca prin contestatie s-a cerut

lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie

hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat

contestatia va putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1)

aplicandu-se in mod corespunzator (art. 707 alin. 2).

Primele doua exceptii se justifica prin faptul ca situatiile prevazute de

art. 701 alin. 4 si de art. 704 alin. 4 din noul Cod de procedura civila

presupun o adevarata judecata pe fond, astfel ca este firesc ca hotararea

27

pronuntata sa fie supusa regulilor de drept comun, pentru respectarea

principiului dublului grad de jurisdictie. Astfel:

- art. 701 alin. 4 prevede ca impartirea bunurilor proprietate comuna

pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii

interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare;

- art. 704 alin. 4 stabileste ca, daca prin lege nu se prevede altfel,

contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de

proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi

introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la

efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

A treia exceptie, prevazuta de art. 707 alin. 2, se justifica prin

caracterul accesoriu a hotararii pronuntate in contestatia la titlu fata de

hotararea prin care s-a solutionat fondul pricinii (accesorium sequitur

principale). Aceasta reglementare exista si in actualul Cod de procedura

civila.

Arat faptul ca, intrucat legea nu face niciun fel de distinctie in acest sens,

inseamna cahotararea pronuntata in contestatia la executare, chiar

daca nu poate fi recurata (fata de dispozitiile art. 477 alin. 2 teza a II-

a), este susceptibila, insa, si de contestatia in anulare sau revizuire,

in masura in care cerintele legale de exercitare a acestora sunt intrunite.

Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de

procedura civila – Legea nr. 134/2010, in ceea ce priveste caile de atac in cazul contestatiei la

executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 402.Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 4001 si al art. 401 alin. 2.Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu

Art. 707. – (1) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 701 alin. (4) si art. 704 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun.(2) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind

–––––(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 707 din Legea 134/2010)

28

este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.

intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.

XI. Suspendarea executarii

Referitor la suspendarea executarii, art. 708 din noul Cod de procedura

civila dispune ca, pana la solutionarea contestatiei la executare sau a

altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si

numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate

suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu

contestatia la executare sau prin cerere separata.

Potrivit art. 708 alin. 2 pentru a se dispune suspendarea, cel care o

solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la valoarea

obiectului contestatiei, in cuantumul stabilit prin aceeasi dispozitie, iar

daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de

1.000 lei, in afara de cazul in care legea dispune altfel (art. 708 alin. 3).

De la regula obligativitatii cautiunii exista si exceptii reglementate de

art. 708 alin. 4. Astfel, conform acestei dispozitii, suspendarea executarii

este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:

- hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii,

executoriu;

- inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare

judecatoreasca data in prima instanta;

- debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o

amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.

Potrivit art. 708 alin. 5, daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii,

degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea

pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.

29

In ceea ce priveste solutionarea cererii de suspendare a executarii silite,

art. 708 alin. 6 prevede ca instanta se va pronunta asupra acestei

cereri, in toate cazurile, prin incheiere, chiar si inaintea termenului

fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate,

iar incheierea poate fi atacata numai cu apel, in mod separat, in

termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta,

respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.

De asemenea, este reglementata, prin art. 708 alin. 8, posibilitatea

suspendarii provizorii a executarii silite. Astfel, in cazuri urgente si daca

s-a platit cautiunea prevazuta, instanta poate dispune, prin incheiere si

fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la

solutionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa

niciunei cai de atac, cautiunea depusa pentru suspendarea provizorie

fiind deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.

Potrivit art. 708 alin. 8, incheierea prin care s-a dispus suspendarea

executarii silite se comunica din oficiu si de indata executorului

judecatoresc.

Fata de cuprinsul acestor dispozitii se poate constata faptul ca noul Cod

de procedura civila, caelement de noutate, stabileste in mod expres

procentul/valoarea cautiunii ce trebuie platita de contestator daca

doreste suspendarea executarii silite, in functie de valoarea obiectului

contestatiei, in timp ce actualul Cod de procedura civila lasa la

aprecierea instantei stabilirea valorii cautiunii ce trebuie depusa pentru

aceste cereri.[15]

Astfel, conform art. 708 alin. 2, fata de valoarea obiectului cererii,

cautiunea care trebuie depusa este in cunatum de:

a) 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;

b) 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;

c) 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;

d) 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.

De asemenea, ca element de noutate, prin noul Cod de procedura civila

se stabileste sicuantumul cautiunii ce trebuie platita in situatia in

care obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea fiind

in acest caz fixa, in cuantum de 1.000 lei.

30

Este de precizat si faptul ca, fata de prevederile art. 708 alin. 8, si in

cazul in care se solicita suspendarea provizorie a executarii silite

valoarea cautiunii este tot cea stabilita conform dispozitiilor art. 708 alin.

2 si 3, in timp ce, in actuala reglementare cautiunea pentru astfel de

cereri era de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei in cazul

cererilor neevaluabile in bani. In consecinta, prin noua reglementare se

modifica si valorile cautiunii ce trebuie depusa.

Tot ca element de noutate exista si exceptii de la plata cautiunii in

cazuri in care supendarea este obligatorie. Aceste exceptii sunt

reglementate, asa cum am aratat, de prevederile alin. 4 al art. 708.

Se pastreaza in noul Cod de procedura civila (cu mici modificari) fata de

actualul cod prevederile acestuia din urma cuprinse la art. 403 alin. 2,

referitoare la situatia in care bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii,

pieirii sau deprecierii, caz in care se va suspenda numai distribuirea

pretului.

Un alt element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de

supendare, instanta se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea

termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu citarea

partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat,in

termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de

la comunicare pentru cea in lipsa.

Se pastreaza posibilitatea suspendarii provizorii a executarii pana la

solutionarea cererii de suspendare a executarii silite. Acesta suspendare

se poate face in cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea aratata mai

sus. Incheierea in acest caz nu este supusa niciunei cai de atac,

Cautiunea depusa, stabilita pentru aceasta cerere, este deductibila din

cautiunea finala stabilita de instanta, daca e cazul.

Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care

s-a dispus suspendarea executarii se comunica de indata si

executorului judecatoresc. Astfel se evita o continuare a executarii

silite ce poate conduce la grave prejudicii, uneori irecuperabile.

31

Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila si ale noului Cod de

procedura civila – Legea nr. 134/2010, reglementari referitoare la suspendarea in materia

contestatiei la executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 403. – (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.(2) Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.(3)  Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.(4)  In cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 00 lei (RON) pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.___________

Art. 708. – (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la executare sau prin cerere separata.(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:a) de 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.(3) Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, in afara de cazul in care legea dispune altfel.(4) Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:1. hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;2. inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima instanta;3. debitorul face dovada cu

––––––-(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 708 din Legea 134/2010)

32

inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.(5) Daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.(6) Asupra cererii de suspendare instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar incheierea poate fi atacata numai cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.(7) In cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea prevazuta la alin. (2), instanta poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Cautiunea depusa potrivit prezentului alineat este deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.(8) Incheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica din oficiu si de indata executorului judecatoresc.

XII. Efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare

Noul Cod de procedura civila stabilea in articolul 709, ca, in situatia

admiterii contestatiei la executare, in functie de obiectul acesteia,

instanta, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va

dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul

executoriu sau, cand acesta a fost gresit investit, va anula incheierea de

33

investire cu formula executorie (alin. 1). Aceste dispozitii au fost

modificate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedura civila in sensul eliminarii celor

referitoare la anularea incheierii de investire cu formula executorie.

Aceasta modificare, asa cum am precizat si anterior, a fost determinata

de modificarea, prin aceeasi lege, a art. 623 din noul Cod de procedura

civila in sensul eliminarii prevederilor referitoare la necesitatea investirii

cu formula executorie a hotararilor judecatoresti si a altor inscrisuri

carora legea le recunoaste puterea executorie pentru ca acestea sa poata

constitui titluri executorii.

De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea

interesata impartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotari si

asupra impartelii acestora, potrivit legii (alin. 2).

In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere,

la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar

cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la

plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei (alin. 3).

Potrivit alin. (4) hotararea de admitere sau de respingere a contestatiei,

ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului

judecatoresc, care, in situatia in care contestatia este admisa, este obligat

sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta (alin. 5).

Conform alin. (6), atunci cand contestatia a fost respinsa, suma

reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi

la acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul

executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si

recipisa de consemnare a acestei sume. [16]

In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori

de a inregistra cererea de executare silita, sau de a indeplini un act de

executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege (situatie

in care instanta va solicita incheierea prin care s-a refuzat motivat

deschiderea procedurii de executare sau indeplinirea unui act de

executare silita ori luarea unei alte masuri prevazute de lege – art. 709

alin. 8), instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi

hotarare, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei,

34

precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru

paguba astfel cauzata (alin. 7).

In ceea ce priveste efectele hotararilor pronuntate in contestatia la

execuare, este de mentionat faptul ca, indiferent de felul contestatiei, pe

aceasta cale nu se poate modifica sau anula hotararea pusa in executare.

Instanta investita cu solutionarea contetatiei nu va putea cerceta decat

daca actele de executare s-au indeplinit cu respectarea dispozitiilor

legale, privind procedura executionala, sau va lamuri dispozitivul titlului

executoriu, atunci cand este cazul, pentru a asigura o executare fara

dificultati.

Singurele aparari de fond ce pot fi invocate in cadrul contestatiei la

executare vizeaza numai imprejurari ulterioare pronuntarii hotararii ce

constituie titlul executoriu. Spre exemplu se pot invoca aspecte legate de

stingerea datoriei prin plata, in conditiile in care platile au intervenit

dupa eliberarea titlului executoriu.

Admiterea contestatiei la executare, ca urmare a constatarii

nerespectarii dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la

efectuarea oricarui act de executare, consta inanularea actului nelegal,

iar, in ipoteza existentei unei dependente a actelor de executare,

anularea actului nelegal atrage anularea actelor de executare

urmatoare care nu pot avea o existenta de sine statatoare.

Aceasta solutie este prevazuta si de dispozitiile art. 709 din noul Cod de

procedura civila care stabilesc ca, daca admite contestatia la executare,

instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori

anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea

executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu.

De asemenea atunci cand contestatia este admisa, executorul

judecatoresc este obligat sa se conformeze dispozitiilor luate sau dispuse

de catre instanta.

Daca prin contestatie s-a cerut si imparteala bunurilor comune instanta

va hotari si asupra impartelii acestora, potrivit legii.

35

In cazul respingerii contestatiei la executare, efectul consta in

continuarea executarii sau reluarea acesteia daca a fost

suspendata.

Contestatorul va putea fi obligat, la cerere, la dspagubiri pentru pagubele

cauzate prin intarzierea executarii, iar daca se constata reaua sa credinta

in promovarea contestatiei, el va fi obligat si la plata unei amenzi

judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, in conformitate cu art. 709 alin. 3.

Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca, atunci

cand contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea

depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea

creantelor constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin

intarzierea executarii sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz,

situatie in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a

acestei sume.

Tot ca element de noutate, noua reglementare prevede ca, in cazul in

care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a

inregistra cererea de executare silita sau de a indeplini un act de

executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta

de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la

plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la

cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba

astfel cauzata.

In aceasta situatie, prevazuta la art. 709 alin. (7), legea stabileste ca

instanta va solicita incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1), respectiv

incheierea prin care s-a refuzat motivat deschiderea procedurii de

executare, sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului

judecatoresc de a indeplini un act de executare silita ori de a lua alta

masura prevazuta de lege.

Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere

sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata,

din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc, actuala

reglementare necuprinzand dispozitii in acest sens.

Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila,

ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr.

36

76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura

civila, reglementari privind efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare:

Actualul Cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila – Legea 134/2010

Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila

Art. 404. – (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.(11) In cazul in care constata nejustificat refuzul executorului de a incepe executarea silita sau de a indeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie infractiune potrivit legii penale, instanta de executare, sesizata potrivit art. 399 alin. 1, va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei la 2.500 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.(2)  In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.

Art. 709. – (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu sau, cand acesta a fost gresit investit, va anula incheierea de investire cu formula executorie.(2) De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata impartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotari si asupra impartelii acestora, potrivit legii.(3) In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.(4) Hotararea de admitere sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc.(5) Daca contestatia este admisa, executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta.(6) Atunci cand contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea

Art. 13 pct. 209 La articolul 709, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:“Art. 709(1)Daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu.”

37

creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.(7) In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra cererea de executare silita sau de a indeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.(8) In situatia prevazuta la alin. (7), instanta va solicita incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1) sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare silita ori de a lua alta masura prevazuta de lege.

XIII. CONCLUZII

Reglementarea contestatiei la executare a suferit modificari prin noul

Cod de procedura civila (Legea nr. 134/2010 si Legea nr. 76/2012) in

raport cu actuala reglementare, modificari prin care se intentioneaza

asigurarea unei mai bune ocrotiri a drepturilor creditorului si ale

debitorului.

De asemenea, se poate constata o mai mare claritate in redactarea

dispozitiilor si detalierea acestora, cu scopul de a facilita interpetarea si

punerea lor in aplicare.

Totodata, se poate constata reglementarea in cadrul contestatiei la

executare a unor aspecte noi, reglementare a carei necesitate a izvorat

din practica anterioara.

38

Contestatia la executare este destinata inlaturarii neregularitatilor

comise cu prilejul urmaririi silite sau explicitarii titlului in baza caruia s-a

declansat executarea silita.

Astfel prin noul Cod de procedura civila se introduc concret aspecte

privind, contestatia la executare impotriva “incheierilor date de

executorul judecatoresc”.

Se mentioneaza in noul Cod de procedura civila ca executarea silita se

poate face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale si ca atunci

cand executarea silita se realizeaza in baza unuia din aceste doua titluri,

debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de

drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau

intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.

In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de

procedura civila, se reglementeaza sub aspect formal contestatia la

executare, ce trebuie sa cuprinda anumite elemente.

Se reglementeaza conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare,

in conformitate cu dispozitiile art. 702.

De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila

mentioneaza si reglementeaza contestatia impotriva incheierilor

executorului judecatoresc (art. 701 alin. 1), cat si contestatia prin care se

solicita anularea incheierii prin care m-a admis cererea de incuviintare a

executarii silite, daca aceasta a fost data fara indeplinirea conditiilor

legale (art. 701 alin. 4, asa cum a fost modificat prin legea de punere in

aplicare).

Noul Cod de procedura civila, introduce posibilitatea instantei de a

solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc, atunci

cand apreciaza ca sunt necesare, precum si posibilitatea partilor de a

adresa instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).

Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila

stabileste o noua regula in privinta cailor de atac, constand in aceea

ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata

numai cu apel.

39

Se stabileste in mod expres procentul/valoarea cautiunii ce trebuie

platita de contestator daca doreste suspendarea executarii silite, in

functie de valoarea obiectului contestatiei, precum si cuantumul

cautiunii ce trebuie platita in situatia in care obiectul contestatiei

nu este evaluabil in bani (cautiunea fiind in acest caz fixa, in cuantum

de 1.000 lei).

Un element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de

supendare instanta se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea

termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu citarea

partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat,in

termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de

la comunicare pentru cea in lipsa.

Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care

s-a dispus suspendarea executarii se comunica de indata si

executorului judecatoresc.

Noul Cod de procedura civila stabileste, in art. 709, ca, daca admite

contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia,

dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune

anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul

executoriu (alin. 1).

Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere

sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata,

din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc, actuala

reglementare necuprinzand dispozitii in acest sens.

Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca atunci cand

contestatia a fost respinsa suma reprezentand cautiunea depusa

ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor

constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea

executarii sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz,

situatie in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a

acestei sume.

[1] Expunerea de motive a Ministerului de Justitiei si liberatilor cetatenesti, privind

elaboarea proiectului Legii nr. 134.2010 – Codul de procedura civila

40

[2] Legea a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 365 din 30 mai 2012

[3] Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial

al Romaniei, partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, se modifica si se completeaza potrivit

dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 76/2012.

[4] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, Executarea silita in procesul civil, Editia

a IV-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

[5] Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, Contestatia la executare in materie

civila, cu referiri la Noul Cod de procedura civila, Editura Universul juridic, Bucuresti,

2011, Tomul 18, p. 95

[6] Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, op. cit., p. 97

[7] Evelina Oprina, op. cit., p. 405

[8] Ibidem

[9] Evelin Oprina, op. cit., p. 407

[10] Evelina Oprina, op. cit., p. 411 – 412

[12] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 432, si Eugen Huruba, op.

cit., p. 335 si urm.

[13] Pentru amanunte a se vedea Evelin Oprina, op. cit., p. 436, si Eugen Huruba, op.

cit., p. 334

[14] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 440, si Eugen Huruba, op.

cit., p. 379 si urm.

[15] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 437, si Eugen Huruba, op.

cit., pp. 356-364.

[16] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 444, si Eugen Huruba, op.

cit., p. 357-358 si p. 378.

Nicolae Caius OLTEANU

consilier juridic

41