Titlul original in limba englezS'

Making ContactOur soul's joumey and purpose through life

Copyright @ JZ Knight 2002. Edi\ie in limba romdnd autorizatd 9ipublicatd de M.M.S. Publishing House 2013.

Aceastd traducere se bazeaz6, pe edifia in limba englezd, carereprezintdinvdldturile originale predate de Ramtha; in mod inevitabil,

este posibil ca o parle din mesaj sd se piardd prin traducere. Toatedrepturile rezewale. Nicio parte din aceastd publica{ie nu poate fireprodusd sau transmisd in nicio forma 9i prin niciun fel de mijloace,electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, inregistrare sauprin orice alt sistem de stocare 9i recuperare a informafiei, fdrdpermisiunea in scris oblinuta dela JZK Publishing, diviziune a JZK,Inc. Continutul acestei cd(i se bazeazd pe Dialogurile lui Ramtha, oserie de inregistrdri magnetice inregistrate la Biroul de Copyright Al

Statelor Unite, cu permisiunea lui JZ Knight ;i a JZK, Inc. Aceastd

lucrare sebazeazl, pe transcrierea par{iald a Dialogurilor lui Ramtha,

Caseta 327.02, Discovery of the Soul and the Book of Life. 78februarie, 7996. Copyright 1996 JZ Knight.

Ramtha@, Ramtha Dialogues@ (Dialogurile cu Ramtha), C&E@,Consciousness & Energy@ (Constiint6 9i Energie), Fieldwork@(Lucrul pe cAmp), The Tank@ (Labirintul), Blue Body@ (CorpulAlbastru), Twitight@, Torsion Process@ (Procesul de Torsiune),Nelghborhood Walk@ (Plimbarea), The Grid@ (Grila), Create YourDay@ (Creeazd-\i ziua), Become a Remarkable Life@ (Sd Devii oViala RemarcabilS), Mind As MatterSM (Mintea Ca Materie),Analogical ArcherySM (Trasul cu arcul, legat la ochi), TimeTilesSM (Blocuri de timp) 9i GladysSM sunt mdrci inregistrate ce

aparlin lui JZ Knight 9i pot fi folosite numai cu permisiunea ei.

Pentru informatii suplimentare despre invdfdturile lui Ramtha, contactafl:

Scoala de Iluminare a lui Ramtha,PO Box 1210, Yelm, WA 98597, SUA

www.ramtha.com

fu$.Cehtoria gi scopul

suflefului nostruprin viatd

Editura M.M.S.2079

CUPRINS

Mesru urapoRtnNT cu pRIVIRE t-4, TRADUoERI.,...,.,....,.,.,..,....,.,.,.,11

CuvANr hwxre Lq NouA EDrlrE ,...,.,.., ,.,...,,.,.,..,., 13

PnezeNrnRpR r-u Rnurrm,. .......,.....,,15

Mrslunpn gr EVoLUTTA ceNerrcA A suFLETULu NosrRU .................L7

Sd lnvdfdm sd distingem vocea Spiritului nostru ,..,.,....,...23

Sunprul cnurA conrRovERSA, scHTMBAREA ........,.27

Lecrn rRraulur $ vorA DE A supRAVrETUr...,.,.....,......,.......,.,.....35

Asadar, ce cautd sufletul? .........42

CANo ennennr/A sr coMpRoMrsul AU nAuns oe uulr lru unuA,.,......45

iN coNcr-uze: DouA cHEr pENTRU A vEDEA DARUL vrETII.,....,..,.,...,53

Epn-oc pE JZ lftircnr: cuM AU lNcEpur roATE AcEsrEA ...,.,..,.,.,.61

GlosRRul r-ur Rer,trnR .,.......,.,....,.,.71

MISIUNEA $I EVOLUTIA GENETICAA SUFIfTULUI NOSTRU

Vd salut dintru Domnul Dumnezeul fiinlei mele intruDomnul Dumnezeul fiinlei voastre. Sd bem impreund, inaceastd bund dimineatd.

Preaiubitul meu Dumnezeu,

cu ceea ce dorescumple-md

intru toatd vesniciaaventurii viefii.

Jurcd nu voi muri,ci voi trdi vegnic

in Spiritul addncului tdu.

Doamne ajutd viafa mea.Aga sd fie.

Pentru viafd.

Astea sunt considerate momente drepte. Cdnd v-a!iindltat iubirea intru fintd divind, dincolo de tribulaliile stdrii

voastre de om - 9i asta dd voie sufletului gi Spiritului gi, incele din urmd, corpului sd se inalle in ceea ce se numegte

o stare de exfaz. Dacd ali ratat-o, ne pare rdu.

L9

Contactul

Ei bine, haideti sd incepem invdldtura din aceastd zi'

din aceastd bund dimineald - o lecfie pe care nu o vom

privi ca fiind adevdrul; o vom privi ca iiind filosofie' inclusiv

tiologie, neurologie. Iar apoi, cdnd am terminat cu lecfia

asta, o sd ajungem la nigte supozilii cu privire la ea' Insd'

intre timp, ceea ce vd va fi clar, multora dintre cei care

suntefi in public - dacd sunteti asezonali cu invd{dtura -este cd ea va incepe sd atingd in voi anumite corzl' iar

corzile acelea le numim ,,armonicd"'O sd puteti sd vd raportati la aceastd invdldturd numai

dacd ea se raporteazl,la ceea ce suntefi voi' Frecvenla

de rezonantd a invdtdturii va fi o armonicd pentru voi'

iar voi vefi spune, ,,Asta explicd exact ce sunt eu; chiar

asta fac". Dacd asta nu face sd rdsune o armonicd in

voi, atunci e fie pentru cd nu ascultali, pentru ci sunteli

mdndri, cd nu suntefi umili sau, pur 9i simplu' pentru

cd nu puteti sd auzili. O sd vd fac loc pentru scuze'

Ceea ce o sd studiem azi am mai studiat, cum ar veni' o

perioadd de timp, o procesiune de timp, dacd vrefi' Iar

astazi ne strdduim sd le punem pe toate laolaltd intr-o

procesiune, pentru ca, in analiza finald, sd putem discuta

e.,igmu sufletului 9i misterul corpului 9i sd ajungem la

nigte rdspunsuri cu privire Ia ce este un suflet' care este

cel mai unic scop pentru care se reincarneazd si ce e de

cdgtigat de la viatd.

Corpul care suntefi cdnd venili inapoi in pdntece -oare cum influenteazd corpul comportamentul ulterior al

sufletului? Cum aiung ele sd fie laolaltd? Cum incepem

sd infelegem dacd trdim o viald a structurii noastre

biogeneticesauovia|dasufletuluiqiaSpirituluihostrugicum putem sd determindm diferenfa?

2A 21

Cdldtoria gi scopul sufletului nostru prin via{d

Agadar, o sd incepem in aceastd dimineald prin a vorbidespre ceea ce se numegte enigma care esle sufletul. $idacd luati o foaie albd de hdrtie - 9i cel mai mare simbolpentru suflet, la acest inceput, este o carte. Dacd desenalio carte, iar in carte - se numegle Cartea Viefii, dsta e titlul,propria voastrd Carte a Viefii - 9i primele treizeci gi gase

de pagini din acea Carte a Viefii o sd intre la capitolul,,lnvolufie: Cdldtoria cdtre masd sau Cdderea ingerilor".Cartea Vietii este un manual, dacd vrefi, un manual de

crealie intenlionatd, creafie cu scop. Pagina de prefafd laprimele treizeci gi gase de pagini o sd sune aga: ,,Aplicarealegii creatoare; implinirea misiunii de a face cunoscutnecunoscutul. Aici sunt inregistrate pentru totdeauna gi

mereu intdmplirile 9i aventurile cdldtoriei mele.".Agadar, atunci sufletul este, cumva, ca jurnalul - cdci

fiecare fiinta spirituald, adicd de la Punctul Zero, primulnivel de congtiinfd, trebuie sd aibd un suflet, pentru cd

sufletul surprinde congtiinfa in forme memorabile. Fdrd

suflet, nu e posibil sd progresezi. Ca urmare, sufletul este

memoria Spiritului.Agadar, infelegAnd aceasta, dacd vizualizdm sufletul ca

fiind o carfe, iar prima parte din textul ei este intitulatd

,,Aventurile involuliei", atunci putem deja sd inlelegem cum

congtiinla gi energia au creat un timp, o distanfd 9i un spaliulent, pdnd la punctul in care congtiinla insdgi a devenit grea,

in formd de materie, aga cd, atunci, am incetinit timpulpdnd la un punct dens de coagulare. Cdldtoria noastrd nueste doar si credm acest timp incetinit, ci sd manipuldmmateria congtiinlei gi energiei in forma atmosferei fizicegi sd o punem in modele pe care le numim viafd. Atuncicredm aceste modele-vid dense, lente, de viafd 9i potenfial,

Contactul

care ne permit sd ne implinim preferinfa sufletului, care

esle aceea de a co-crea cu Dumn ezeu 9i de a face cunoscut

necunoscutul; de a crea, de a il pregdti pentru o experienld

9i apoi de a dizolva creafia, pentru ca energia sd poatd fi

reformulatd sub forma unui model mai avansat fatd de cel

anterior.Un exemplu in acest sens ar fi dacd am desena forme

de oameni din Antichitate gi le-am desena de la ceea ce

se numegte un aspect umanoid ca de maimufd 9i, incet,

de-a lungul sdgetii timpului, vedem cum, printr-o epopee,

creatura aceasta incepe sd se schimbe 9i devine ceea ce se

numegte Homo erectus de astdzi. $sta e un modelvizual

foarte bun ca sd vedem ci, la inceput, a fost treaba noastrd

s6 ne imbrdcdm intr-un timp gros, pe carc il numim materie,

iar apoi, in acel vegmdnt, sd interacliondm in mediu 9i sd

credm modele ale acelui mediu, pentru experienfa creafiei'

Iar momentul in care trecutuldevine trecut este momentul

ln care el nu mai este util. AtuncfZEnd nu mai este util,

a fost treaba noastrd, ca Dumnezeu, sd dizolvdm creafia

trecutd si sd o re-formuldm sub forma unui nou model,

care ne provoacd intotdeauna cdtre un punct pe care il

numim re-formare - re-forma-re; sd il re-formdm in ceva

incd gi mai mdret. Iar dupd ce am re-format forma de

viatd si am creat un modelincd 9i mai sofisticat, atunci ne

credm o experienld care s6 ne provoace. Dupd ce am creat

mediul, atunci mintea noastrd corespunde mediului, iar noi

il experimentim in acest nivel; apoi, el devine o procesiune

a trecutului , pe care noi, ca Dumnezei, avem rdspunderea

sd o dizolvdm - acea procesiune a trecutului, ca si putem

sd o inviem din mo4i $ sd ii ddm din nou viafd 9i sd credm

o re-formare inc6 9i mai sofisticatd a trecutului. intelegeti?

Cdldtoria gi scopul sufletului nostru prin viald

Aceastd minunatd cdldtorie este astfel, cd putem s6

avem toatd vegnicia ca sd re.formdm viafa, iar fdcdndaceasta, sd ne re-formdm pe noi ingine. Dar, oare nu eramperfecli atunci cdnd am descins, cu totii? Perfecliunea e olimitare, iar dacd nu e atinsd niciodatd, curdnd o sd devind

imperfectd, pentru cd mintea o depdEeEte intotdeauna,intelegeti? AEadar, ca'sd punem o intrebare dintr-un punct

de vedere copildresc: ,,De ce a trebuit sd cddem, dacd

eram deja perfecli? " - n-am cdzut din gralie, ci prin grafie.

Cdderea nu a fost un pdcat, ci mai degrabd o obligalie - sd

ducem mai departe mintea lui Dumnezeu, ln addncurilepotentialului creator, de aceea suntem aici. Suntem ca

albinele in stup. Lucrdm pentru re-formarea stupului insugi.

inlelegeli?

Sd fnvdtdm sd distingem voceaSpiritului nostru

Sufletul ne permite o recapitulare congtientd. Spiritula ceea ce suntem este congtiinfa care curge ln energie,prinsd in straturi de minte. Aceste straturi de mintecontin misterele Ciderii prin gapte straturi, de la inceput.Sufletul este ceea ce cristalizeazd momentul pentru toatdeternitatea. Ei bine, fdrd suflet, nu avem directie in care sd

operim, ln care sd funcfiondm. Sufletul e jurnalul nostru

9i manualul nostru. Ne indreptdm cdtre suflet atunci cAnd

avem nevoie de re-formare.Acuma: cdnd vi se spunea in trecut sd vd cduta{i propriul

vostru sfat 9i sd aflali ce spune Spiritulvostru, ce vd spune

sd faceti Spiritul congtiinlei v<iastre, asta se cheamd cd

23

Contactul

asculli acea voce micd. Iar vocea aceea e un impuls de

energie. De fapt, impulsul de energie iti e dat de suflet 9i ilidd directia pe care trebuie sd o urmezi' E harta de traseu'

Dacd nu ati avea asta, ali cddea in dizgrafie carnald,

diz-grafie. Dizgrafia carnald inseamnd pur 9i simplu cd

permitem ca singura realitate sd fie ceea ce ne dicleazd

corpul nostru sd fie. Asta inseamnd sd devii animalul carnal.

Corpul este de naturd animald; aga Ei trebuie, pentru a

trdi in impdrdfia naturii. Atunci cdnd cddem in dizgrafie,

asta inseamnd pur gi simplu cd urmdm instinctele geneticii

noastre, mai degrabd decdt indemnurile sufletului cu privire

la propria noastrd cdldtorie. $i atunci, asta poate si fiecomplicat, pentru cd, oare, cum asculfi sufletul? 9i cum

discerni diferenta intre creierul care igi deruleazd din nou

gdidurile, pur gi simplu, sau sufletul care comunicd cu tine

9i ifi spune in ce parte sd o iei?

Agadar, sufletul e pachetul nostru, pe care il ducem

din incarnare in incarnare. itt fiecate viafd in care apdrem

ducem cu noi pachetul sufletului. Sufletul ne permite sd ne

implicdm dincolo de dizgralia geneticii noastre. La sfdrSitul

fiecdrei vieti, avem ocazia sd ne recapituldm incarnarea

trecutd gi suntem cdntdrifi in conformitate cu ea. $icine face cdntdrirea? Dumnezeul cdntdreqte sufletul, incomparafie cu corpul. Sufletul are ocazia sd deruleze ceea

ce i s-a dat voie sd creeze gi sd re-formeze.

Dacd sufletului i se dd voie s6 ajungd la un punct de

re-formare - care, sd ne amintim, re-formarea lnseamnd

re-formarea trecutului. $i cum e posibil acest lucru? Poate

cd toatd viata trditi pe baza instinctelor naturii voastre

carnale gi tot mediul vostru e bazat pe natura voastrd

carnald. Schimbul cu oamenii se petrece pebaza naturii

Cdldtoria gi scopulsufletului nostru prin viald

voastre carnale, iar apoi, chiar inainte sd murifi, se intdmpldceva care vd permite sd reacfionafi transcenzdnd naturacarnald, iar acel unic moment - numim acel moment,momentul adevdrului - acela este momentul, sau ceasul

sufletului. Atunci reacliondm nu din stagnarea corpuluinostru, ci re-formdm aprobarea corpului nostru, 9i asta se

numegte ceasul sufletului.Iar cdnd corpul unei entitdfi moare, ceea ce agteptdm,

in recapitularea viefii sufletului nostru, este sd afldm cdtde bine am fost in stare sd dizolvdm ceea ce este inutil inaceastd impdrdtie gi sd inviem gi sd ne re-formdm intruo noud paradigmd, un nou model, un nou gdnd. Astacdutdm, deoarece cdldtoria noastri aici nu inseamnd sd ne

agdtdm de trecut, ci sd ii dim drumul, Cdldtoria noastrdaici e cea a unor cuceritori. Suntem aici ca sd cucerim, iardacd vom cuceri in conformitate cu sufletul, mai degrabddecdt cu corpul, atunci vom cuceri corpul omenesc. IarcAnd vom fi fdcut asta 9i ne vom fi impregnat sufletuldeasupra gi dincolo de natura corpului nostru, dacd sufletulnostru igi are influenfa asupra naturii noastre carnale,atunci transmitem mogtenirea geneticii noastre in formaunui nou corp. Ludm din sperma 9i din ovulul nostru 9i

le punem laolaltd, gi credm gi re-formdm un corp, dincenu$a propriului corp, pentru cd sufletul pe care l-amdezvoltat in timpul vielii noastre va fi transmis ca onoud formd geneticd, in viala urmdtoare. Acum am datceva inapoi sdmAnfei omenirii, ceva mai mire! decdtatunci cdnd am venit. $i asta se numegte procesiunea re-

formdrii.

25

SUFLETUL CAIJTA CONTROVERSA,SCHIMBAREA

Bun, inainte sd intrdm in chestia asta - asta e o prefafdla aceastd lucrare. O culturd: Asta e cultura occidentald, inmiezul cdreia ne intdlnim noi azi. Existd o culturd sudicS,

o culturd orientald, o culturd nordicd. $i aceste culturi suntceea ce fac ca Pdmdntul sd fie aga de frumos, pentru cd

Pdmdntul ar trebui vdzut ca o grddind - nu ca o grddindcare are numai flori de acelagi fel, pentru cd de acelagi felinseamnd stagnare; ci mai degrab6, Pdmdntul reprezintdun paradis in care, pe intinderile sale, sunt presdrate fiinfeculturale. Cultural inseamnd generarea fizicd a unui tribagreabil social; inseamnd cd legile fundamentale ale aceluitrib sunt, unu, legile lor spirituale in recunoagterea divinuluidin mediullor, 9i doi, legile tribului, care recunosc o ierarhiece necesitd coeziune, pentru supraviefuirea culturii, religiei

9i a legii.Atunci, acestea permit sufletului sd vind intr-un trib a

cdrui intreagd culturd este cu trei sute cincizeci de gradeopusd fafa de cultura occidentald si pe care aroganfastiintei l-ar percepe ca ignorant gi inapoiat. Dar de ce oarear pdrdsi un suflet paradisul gtiinlei si tehnologiei 9i sd

aleagd o linie de strdmogi, un trib in care este esenfialmentedevotat spiritualului? De ce ar ldsa in urmd pielea albd,ochii albagtri, pdrulblond, pdrulrogcat, ochii rosii, corpurile

29