Expoziţie de documenteEvaluarea colecţiei

Brâncuşi - sculptorul universal

Elaborat de Natalia Ciorbă

Marele Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)căuta în arta sa absolutul, eliberându-se, atât cât se poate, de  teroarea materiei. Cuvântul, formele, culorile, sunetele sunt intermediarii, care au condus la starea de har a artistului, trteapta cea mai înaltă de spre transcendent şi tot odată, inexplicabilă. Dar Brâncuşi a căutat în formele sale, dincolo materie, prototipurile biblico-platonice ale vieţuitoarelor lumii reale, a creat: Animale nocturne, Peşti, Foci, Păsări, Oameni, Ţestoase amfibii şi Ţestoase zburătoare. Spre bâtrâneţe se simţea aproape de Dumnezeu. Şi chiar mai mult decât atât. El a coborât pe filierea tradiţional-românească (prin motive geometrice întâlnite în arta populară autohtonă, semnificaţii mitologice specifice) până la formele arhetipale universal valabile. Sacralitaea artei sale nu aparţine unei anumite religii ci este, aşa cum afirmă Mircea Eliade, o dimensiune a conştiinţei umane. Sculpturile lui Brâncuşi sunt hierofanii. Brâncuşi era neliniştit de realul intangibil, întrucât el sculpta după ce se însenina şi forma se clarifica în mintea sa. Împăcat cu sine şi cu lumea, voia să aducă prin arta sa „bucurie pură”. Brâncuşi a fost un artist inspirat şi a lucrat când harul divin s-a pogorât asupra lui. Nu are el o sculptură intitulată chiar Rugăciunea? Formele lui Brâncuşi sunt rugăciunile unui sfânt!

Cimpoi, Mihai. Brâncuşi, poet al ne-sfârşirii : Eseu. – Ch. : F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2001. – 120 p.

Academicianul Mihai Cimpoi vorbeşte în această carte despre arta esenţelor lui Brâncuşi, convocând într-un divan sui-generis Măiastra sa, Albatrosul lui Baudelaire, Bufniţa lui Hegel, Vulturul lui Nietzsche, Şoimul lui Ortega-y-Gasset şi păsările poeziei moderne care, setoase de Absolut, zboară prin cerurile obscure ale lui Hermes. Nicolae Marciuc.

Fondane, Benjamin. Brâncuşi / Benjamin Fondane ; trad. din lb. fr., studiu, note şi comentarii : Luiza Palanciuc, Mihai Şora ; pref. : Olivier Salazar-Ferrer. – Cluj-Napoca : Limes, 2008. – 103 p.

Prin acest eseu, publicat în 1929, Benjamin Fondane înscrie arta lui Brâncuşi într-un curent subversiv de cultură. Neaderentă la istorie, creaţia refuză simbolismul artei clasice. Opera nu propune un act de reprezentare, ci o revelaţie. De aici decurge importanţa discontinuităţii întrodusă de formele artei primitive şi în special de aşa-numita artă „neagră”, eterogenă prin raportare la istoria artei occidentale.

Geist, Sidney. Brâncuşi : un studiu asupra sculpturii / Sidney Geist ; trad. din engleză : Andrei Brezianu. – Bucureşti : Ed. Meridiane, 1973. – 200, [60] p. : il. – (Biblioteca de artă ; 400).

Principala caracteristică a cărţii este scrutarea creaţiei lui Brâncuşi, în secvenţă cronologică. Pentru Brâncuşi stabilirea unei astfel de succesiuni devine aproape de la sine grăitoare. Ea ne relevă un artist de o impunătoare statură intelectuală, - lucru desigur intuit şi sugerat încă mai de mult, dar nu şi demonstrat pînă acum; ea scoate, pe de altă parte, la iveală un corp de lucrări definit, prin reţeaua relaţiilor lui intrinseci, drept o riguroasă demonstraţie a problemelor şi problematicii sculpturii.

Grigorescu, Dan. Brâncuşi / Dan Grigorescu ; red. : Nina Stănculescu. – Bucureşti : Ed. Meridiane, 1980. – 76 [32] p. : il.

Dan Grigorescu urmăreşte în textul alăturat, prezenţa lui Brâncuşi în universalitate şi unghiurile de receptare ale operei sale cu totul ieşite din comun, care îşi diversifică sensurile şi se îmbogăţeşte pe măsură ce apar date noi din arhiva brâncuşiană, pusă recent la dispoziţia cercetătorilor. 

Mocioi, Ion. Estetica operei lui Constantin Brâncuşi. – Craiova : Scrisul Românesc, 1987. – 204 p. – Bibliogr. : p. 149-163.

De-a lungul timpului, conf. univ. dr. Ion Mocioi a studiat şi a elaborat o serie de lucrări de importanţă majoră despre opera şi viaţa sculptorului modern, Constantin Brâncuşi, cel mai de seamă aparţinător al artei româneşti şi universale, care a revoluţionat arta secolului XX, deschizând drumul sculpturii moderne în lume. Cartea conţine curentele artistice ale secolului XX, opera lui sub semnul diversităţii estetice, sensuri filosofice în opera lui Brâncuşi, catalogul general al sculpturilor lui Brâncuşi.

Kay, Helen. Toiagul ciobănesc : Povestea copilăriei lui Constantin Brâncuşi / Helen Kay ; trad. din engleză : C. Vonghizas. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1983. – 52 p. : il.

Legenda spune că din rândul ciobănaşilor se aleg mai târziu marii artişti. Constantin Brâncuşi a fost acea legendă. Dar el a mai deprins şi toate meşteşugurile ţărăneşti, inspirându-se din ele în creaţia sa avântată. Povestea Măiestrei este o temă permanentă a preamăririi zborului.

Pandrea, Petre. Brâncuşi, amintiri şi exegeze. – Bucureşti : Ed. Meridiane, 1976. – 276 p. : il. – (Col. Biblioteca de artă).

Cartea conţine biografia artistului şi unele idei teoretice despre opera lui. Consemnez în cele ce urmează fragmente de conversaţii din oralitatea sa prestigioasă, ca şi povestiri ale ucenicilor români ai lui Brâncuşi despre neuitatul maestru care avea o doctrina clară: doctrina morală a strămoşilor.  Petre Pandrea

Uscătescu, George. Brâncuşi şi arta secolului / George Uscătescu ; trad. din lb. spaniolă : Dorel Lucian Filipescu. – Bucureşti : Ed. Meridiane, 1985. – 386 p. : il. – (Biblioteca de artă ; 400).

Înţelesurile artei lui Brâncuşi implică o problemă fundamentală a culturii moderne: felul cum s-a împlinit aspiraţia la totalitate într-o lume în care multe direcţii artistice insistau asupra efemerului şi fragilului, a accidentalului şi iluzoriului. Universitarul madrilez George Uscătescu cercetează influenţa lui Brâncuşi în arta secolului al XX-lea.

Constantin Brâncuşi [Resursă electronică] : Enciclopedia Virtuală : [dublu CD] / Societatea Culturală „Noesis” ; editori : Remus Cernea, Gabriela Bagrinovschi, Cătălin Teniţa. – Ed. a doua. – Bucureşti : Premiul IT&C, 2002. – 2 CD în container.

Proiect realizat în colaborare cu Societatea Culturală Noesis sub patronajul UNESCO, Enciclopedia Virtuală Constantin Brâncuşi a fost prima realizare de acest gen din România, dedicată marelui sculptor. 

CD-ul conţine:• peste 900 de fotografii (cu lucrările marelui artist,

documente, fotografii din atelier, din expoziţii, imagini cu Brâncuşi).

• cărti şi studii despre Brâncuşi în limbile română şi engleză semnate de Barbu Brezianu, V.G. Paleolog, Mircea Eliade, Sidney Geist, Carola Geidion-Welcker, Petru Comarnescu, Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Pogorilovschi, Friedrich Teja Bach.

• un film documentar de 77 de minute în regia lui Cornel Mihalache, despre opera şi viaţa celui care a revoluţionat sculptura modernă.

• scurtă filmare cu Brâncuşi (65 de secunde).