ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat

Şcoala Doctorală de Economie și Afaceri Internaționale

IMPACTUL POTENȚIAL AL PARTENERIATULUI

TRANSATLANTIC PENTRU COMERŢ ŞI INVESTIŢII ASUPRA

PIEȚEI FARMACEUTICE INTEGRATE UE-SUA

DANIEL NAGEL

Conducător ştiinţific: Profesor dr. SORIN BURNETE

Bucureşti 2019

CUPRINS

1 BAZA DOCTRINARĂ A COMERȚULUI INTERNAȚIONAL 1

1.1 Principalele școli de gândire anterior globalizării: teoria convențională 1

1.1.1 Mercantilism 1

1.1.2 Costurile comparative (teoria Ricardiană a avantajului comparativ) 2

1.1.3 Dotarea cu factori de producţie (teorema Heckscher-Ohlin) 6

1.1.4 Concurența imperfectă și economii de scară 10

1.2 Globalizarea a generat noi forme de comerț 15

1.3 Comentarii și Concluzii 20

2 COMERŢUL LIBER ÎN TEORIE ȘI POLITICĂ: PROVOCĂRI CONTEMPORANE

24

2.1 Comerțul liber în teorie și politică: o prezentare generală 24

2.2 Fundamentele teoriei convenționale: cu greu atenuate de trecerea timpului 24

2.2.1 Avantajul comparativ: Un concept longeviv 24

2.2.2 Sursele avantajului comparativ: Încă un subiect controversat 26

2.2.3 Ţinând pasul cu vremurile: Dinamica avantajului comparativ 27

2.2.4 Relevanța teoriei convenționale în contextul globalizării 29

2.3 Foști și actuali inamici ai comerțului liber 31

2.3.1 Sursa resentimentului: Mercantilismul preindustrial 31

2.3.2 Naționalism bazat pe industrializare: Mai mult gaz pe foc 33

2.3.3 Tensiuni suplimentare: Mercantilismul începutului de secol XX 35

2.3.4 Primele decenii după cel de-al Doilea Război Mondial: Pași decisivi în direcția

liberalizării comerțului 36

2.3.5 Industrializarea lumii în curs de dezvoltare: naționalismul reaprins 37

2.3.6 Un nou dușman redutabil: Barierele netarifare 38

2.3.7 Protecționismul și a doua teorie optimă 38

2.4 Comentarii și Concluzii 40

3 COMERȚUL INTERNAȚIONAL ȘI INTEGRAREA REGIONALĂ 41

3.1 Comerțul internațional și integrarea regională: o prezentare generală 41

3.2 Teoria integrării economice și a politicii comerciale 41

3.2.1 Integrarea economică: considerații teoretice și istorice 41

3.2.2 Politica comercială 43

3.3 Evoluția comerțului internațional 45

3.4 Formarea sistemului comercial multilateral 48

3.5 Avântul regionalismului 52

3.6 Integrarea transatlantică: Apogeul liberalizării comerțului 56

3.7 Comentarii și Concluzii 63

4 SOARTA MULTILATERALISMULUI SECOLULUI AL XXI-LEA 65

4.1 Despre originile multilateralismului 65

4.2 De ce nu a durat multilateralismul 68

4.3 Protecționismul blocurilor regionale: Cultivarea comerțului liber în interior concomitent

cu ridicarea barierelor în raport cu exteriorul 70

4.4 Negocierile multilaterale: acum pe cale de dispariție? 72

4.5 Compatibilitatea acordurilor comerciale preferențiale cu principiile multilaterale 75

4.6 Trei valuri de acorduri comerciale preferențiale în epoca modernă 76

4.7 Acordurile Comerciale Preferențiale: O cale mai eficientă? 79

4.8 Acordurile Comerciale Preferențiale: sprijin sau obstacol în calea liberalizării comerțului

multilateral? 82

4.9 Organizația Mondială a Comerțului la răscruce de drumuri 84

4.10 Comentarii și Concluzii 88

5 STUDIU DE CAZ: SCHIMBĂRILE UE ÎN POLITICA COMERCIALĂ 90

5.1 O schimbare de direcție în noul mileniu 90

5.2 Obiective și metodologie de cercetare 91

5.3 Răspunzând la creșterea lanțurilor valorice globale și la protestele publice pentru o mai

mare transparență 91

5.4 Fortificarea relațiilor bilaterale în detrimentul încrederii oarbe în multilateralism 93

5.5 Inițiativele bilaterale și regionale actuale 94

5.5.1 Deschidere către regiunea Asia-Pacific 94

5.5.2 Consolidarea legăturilor cu America Latină și Caraibe 97

5.5.3 Vecinătatea eterogenă a Europei 98

5.5.4 Angajamente importante cu aliații Nord-Americani 99

5.6 Comentarii și Concluzii 100

6 RĂZBOAIELE COMERCIALE TRANSATLANTICE: STATELE UNITE ȘI

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTR-O CONFRUNTARE CONTINUĂ 102

6.1 Războaiele comerciale transatlantice: o prezentare generală 102

6.2 Războiul bananelor: o discuție aprinsă asupra regimului privilegiat acordat fostelor

colonii 104

6.3 Cazul cărnii de vită tratată cu hormoni: dincolo de acordul TBT 105

6.4 Organisme modificate genetic: dovezi științifice autentice sau protecționism deghizat?

107

6.5 Reluarea unor ostilități mai vechi: subvenții pentru producția de aeronave 109

6.6 Se prefigurează perioade mai dificile 110

6.7 Comentarii și Concluzii 111

7 INTEGRAREA TRANSATLANTICĂ: PARTENERIATUL TRANSATLANTIC DE

COMERȚ ȘI INVESTIȚII (TTIP) SUB LUPĂ 113

7.1 Drumul către o piață transatlantică integrată pe deplin: întortocheat și cu gropi 113

7.2 Obiective și metodologie de cercetare 116

7.3 TTIP pe scurt: Structura și esența 117

7.4 Diferențele de opinie: pozițiile opuse ale UE și SUA în timpul negocierilor 123

7.4.1 Agricultură și produse alimentare 123

7.4.2 Achiziții publice 127

7.4.3 Investiții și servicii 127

7.4.4 Soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) 128

7.4.5 Mediu și muncă 130

7.4.6 Drepturile de proprietate intelectuală (IPR) 130

7.4.7 Reglementări industriale, standarde și proceduri de evaluare a conformității 131

7.5 Analiza SWOT 133

7.5.1 Puncte forte ale mediului intern 133

7.5.2 Puncte slabe ale mediului intern 139

7.5.3 Oportunități ale mediului extern 146

7.5.4 Amenințări ale mediului extern 152

7.5.5 Rezumatul analizei SWOT 159

7.6 Comentarii și Concluzii 162

8 STUDIU DE CAZ: IMPACTUL POTENȚIAL AL PARTENERIATULUI

TRANSATLANTIC PENTRU COMERŢ ŞI INVESTIŢII ASUPRA PIEȚEI FARMACEUTICE

INTEGRATE UE-SUA 166

8.1 Industria farmaceutică: o industrie cu adevărat transatlantică 166

8.2 Obiective 170

8.3 Metodologia de cercetare 171

8.3.1 Piața farmaceutică a UE și a SUA: Caracteristici comune, diferențe vizibile și

oportunitatea integrării sporite prin TTIP 171

8.3.2 Estimare cantitativă: Impactul potențial al TTIP asupra comerțului și ocupării forței de

muncă 172

8.3.3 Studiu: Prognoza posibilelor schimbări în cadrul pieței farmaceutice integrate UE-SUA în

urma TTIP 175

8.4 Rezultate 176

8.4.1 Caracteristici comune ale pieței farmaceutice din UE și din SUA 176

8.4.2 Diferențe notabile între piața farmaceutică din UE și cea din SUA 187

8.4.3 Un capitol farmaceutic ambițios din cadrul TTIP: Principalele bariere netarifare și

oportunități 191

8.4.4 Estimare cantitativă: Impactul TTIP asupra comerțului cu produse farmaceutice din SUA

și în afara UE 203

8.4.5 Estimare cantitativă: Impactul TTIP asupra ocupării forței de muncă în sectorul

farmaceutic din UE-28 și din SUA 217

8.4.6 Studiu: Prognoza posibilelor schimbări în cadrul pieței farmaceutice integrate UE-SUA în

urma TTIP 220

8.5 Comentarii și Concluzii 224

8.5.1 Un capitol farmaceutic ambițios în TTIP 224

8.5.2 Estimare cantitativă: Impactul TTIP asupra comerțului cu produse farmaceutice din SUA

și în afara UE 227

8.5.3 Prognoza cantitativă: Impactul TTIP asupra ocupării forței de muncă în sectorul

farmaceutic din UE-28 și din SUA 229

8.5.4 Studiu: Prognoza posibilelor schimbări în cadrul pieței farmaceutice integrate UE-SUA în

urma TTIP 230

9 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 232

10 ANEXE 262

11 LISTA ABREVIERILOR 263

12 LISTA TABELELOR 265

13 LISTA FIGURILOR 268

CUVINTE CHEIE

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții, TTIP, comerțul internațional,

regionalism, acordurile comerciale preferențiale, multilateralismul, Runda Doha, OMC, politica

comercială, acordurile de liber schimb, războaiele comerciale, SWOT, barierele netarifare,

convergența reglementărilor, industria farmaceutică, brevetele, studii clinice, aprobarea de

introducere pe piață, prețurile medicamentelor, comerțul cu produse farmaceutice

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Capitolul 1 "BAZA DOCTRINARĂ A COMERȚULUI INTERNAȚIONAL" prezintă

cadrul conceptual al acestei teze. Mai exact, analizează principalele școli de gândire înainte de

globalizare (mercantilism, costuri comparative, dotarea cu factori de producţie, concurența

imperfectă și economii de scară), dar și noi forme de comerț induse de globalizare (fragmentarea

internațională a lanțului de producție, schimbul între firme).

În plus, arată că principiile "costurilor comparative" și " dotarea cu factori de producţie "

sunt încă pertinente astăzi pentru a explica efectele procesului de globalizare care a schimbat

ordinea economică a trecutului. Lumea globalizată de astăzi nu este caracterizată de specializarea

sectorială, ci de comerțul intra-industrie într-o măsură mult mai mare. Întreprinderile mari

recurgând la economii interne de scară datorită unei piețe de vânzări extinse, câștigurile de

bunăstare printr-o selecție extinsă de produse diferențiate și consumatori care beneficiază de

reduceri ale prețurilor atribuite concurenței intensificate în variante - toate aceste aspecte apar mai

simptomatice pentru economiile puternic interconectate din prezent, decât pentru cele din anii '80,

când a apărut "noua teorie a comerțului" și modelele sale de concurență monopoliste. Costurile

scăzute pentru transport, progresele în tehnologiile de comunicații digitale, scăderea barierelor

tarifare și a investițiilor, precum și deschiderea fermă a economiilor nou industrializate majore -

înzestrate cu forță de muncă abundentă și ieftină - au consolidat, de asemenea, o fragmentare

geografică a lanțului valoric în funcție de considerente de cost. Companiile realizează acest lucru

fie prin acordarea unui contract de externalizare unui furnizor străin, fie prin lansarea propriilor

filiale în străinătate (comerțul intra-firme).

Capitolul 2 "COMERȚUL LIBER ÎN TEORIE ȘI POLITICĂ: O PREZENTARE

GENERALĂ" demonstrează că puterea intuitivă a principiului avantajului comparativ a rămas

neclintită de scurgerea timpului, în ciuda faptului că relațiile comerciale dintre națiuni sunt supuse

numeroaselor schimbări datorate caracterului economic, tehnologic și a factorilor politici. În timp

ce comerțul internațional a oferit o puternică bază dezvoltării industriale a națiunilor în urmă cu

două secole, legătura dintre industrie și comerț a generat și o problemă foarte sensibilă, și anume

dacă dezvoltarea industrială ar fi stimulată sau împiedicată de comerțul liber. Discuțiile nu sunt

mai puțin animate astăzi, când teoria convențională se confruntă cu provocări suplimentare care

derivă din fenomene noi cum ar fi comerțul intra-firme, expansiunea internațională a firmelor prin

integrarea verticală sau dezvoltarea orizontală, comerțul internațional cu bunuri intermediare,

precum și problemele legate de muncă și mediu. Datorită complexității contextului internațional

actual, noile teorii promovează o modalitate mai nuanțată de a aborda libertatea comerțului.

Competiția perfectă și întoarcerea constantă la scară servesc drept presupuneri teoretice pure și,

prin urmare, sunt inadecvate pentru a sublinia teoria comerțului internațional. În consecință, liberul

schimb nu mai este considerat drept cel mai bun dintre toate opțiunile de politică posibile.

Necesitatea comerțului administrat este derivată, în primul rând, din dorința eternă a statelor

suverane de a reglementa această problemă de cea mai mare importanță pentru bunăstarea lor și, în

al doilea rând, de existența unor eșecuri sau distorsiuni ale pieței. În acest caz, ar putea fi utilizate

bariere suplimentare în calea comerțului (subvenții sub formă de impozite) pentru a compensa

aceste distorsiuni și, astfel, pentru a spori bunăstarea. Cel mai important lucru este compromisul:

Chiar dacă ne confruntăm cu cazuri clare de insuficiență a pieței în comerțul internațional, nu va

rezulta automat că politica optimă este aceea de a restricționa comerțul liber.

Capitolul 3 "COMERȚUL INTERNAȚIONAL ȘI INTEGRAREA REGIONALĂ"

familiarizează cititorul cu teoria integrării economice și a politicilor comerciale. După ce a oferit

această înțelegere elementară a subiectului, analizează creșterea comerțului internațional în urma

celui de-al Doilea Război Mondial, în paralel cu evoluția sistemului comercial multilateral. De

altfel, reușește și să ilustreze recentele neajunsuri ale multilateralismului. Cu această ocazie au fost

analizate principalele motoare ale regionalismului - exemplificate de Uniunea Europeană. Ca

obiectiv principal al capitolului 3, integrarea economică transatlantică în curs de derulare a fost

examinată atât prin prisma teoriei economice, cât și a dezvoltării istorice. În cele din urmă, s-a

demonstrat că integrarea economică nu va fi mai puțin profitabilă la nivel transcontinental decât

era la nivel regional. De fapt, încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții ar

însemna un punct culminant al procesului de liberalizare a comerțului internațional.

Capitolul 4 " SOARTA MULTILATERALISMULUI SECOLULUI AL XXI-LEA"

arată că creșterea blocurilor regionale a generat și dezavantaje considerabile. Blocurile regionale

au cultivat comerțul liber în interior, dar au rămas protecționiste față de exterior, împiedicând astfel

progresul sistemului comercial multilateral. Protecționismul este într-adevăr unul dintre cauzele

proeminente pentru stagnarea procesului de liberalizare sub auspiciile OMC. De asemenea,

numărul crescând de state membre ale OMC, însoțit de interesele lor incompatibile, schimbarea

balanței de putere în economia mondială, agenda ambițioasă care cuprinde peste 20 de aspecte

diverse și în special abordarea angajamentului unic au apărut ca și "piedici" ale Rundei Doha.

Surprinderea totală cauzata de impasul din cadrul Rundei Doha a forțat țările să opteze pentru foruri

alternative în afara OMC, în efortul lor de a accelera liberalizarea comerțului de anvergură.

Capitolul 4 arată că această necesitate pentru o integrare mai profundă și extinderea fără precedent

a rețelelor mondiale de producție (a căror funcționare eficientă se bazează puternic pe alinierea

interguvernamentală a domeniilor de politică OMC + și OMC-X) constituie una din cauzele

principale ale celui mai recent val de acorduri comerciale preferențiale (PTA) care a dobândit

putere pe parcursul secolului al XXI-lea. De asemenea, subliniază faptul că impactul "liberalizării

discriminatorii" este un subiect contencios, deoarece PTA sunt, în funcție de perspectivă, fie

apreciate drept "un sprijin", fie denunțate drept "obstacole" în construirea ordinului comercial

multilateral.

În orice caz, OMC are nevoie disperată de reformă fundamentală, dat fiind că rațiunea de

baza este din ce în ce mai critică. În acest sens, se recomandă o atenuare a abordării angajamentului

unic în contextul acestei reforme. De asemenea, OMC ar avea de câştigat dacă ar urma acorduri de

masă critică (CMA) sau acorduri plurilaterale (PA) atunci când o problemă de liberalizare a

comerțului este aprobată de majoritate, dar nu neapărat în unison. Această capacitate de a avansa

în negocieri fără a fi blocată de unii membrii, ar conferi OMC dinamismul atât de necesar.

Capitolul 5 "STUDIU DE CAZ: SCHIMBĂRILE UE ÎN POLITICA

COMERCIALĂ" explorează motivele-cheie pentru ultimele schimbări al Comisiei Europene cu

privire la strategia sa comercială și de investiții în octombrie 2015 sub forma "Comerț pentru toți".

În plus, investighează cauzele fundamentale ale înclinației UE față de acordurile comerciale

preferențiale (PTA), fără a mai avea o credință oarbă în multilateralism. Studiul de caz sprijină apoi

această afirmație prin evidențierea eforturilor curente ale UE de a creea PTA pe tot globul.

Structura contextuală a acestui capitol a facilitat testarea următoarei ipoteze: Transformările UE în

politica comercială reprezintă un pas esențial către un viitor potențial parteneriat transatlantic de

comerț și investiții, care ar reprezenta un lucru extrem de valoros în rețeaua de acorduri comerciale

preferențiale ale UE din secolul al XXI-lea .

Capitolul 6 "RAZBOAIELE COMERCIALE TRANSATLANTICE: STATELE

UNITE ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTR-O CONFRUNTARE CONTINUĂ" expune că, în

pofida contribuției lor decisive la procesul de liberalizare a comerțului de după război, UE și SUA

nu au renunțat niciodată la protecționism în anumite domenii sensibile, în care se tem de concurența

din străinătate. Aceste sectoare necompetitive beneficiază, în mod obișnuit, de protecția

guvernamentală prin subvenții la producție, tarife, cote, prețuri minime de import, taxe variabile la

import și așa mai departe. Ca rezultat, relațiile comerciale dintre cei doi giganți au devenit din ce

în ce mai afectate de confruntare. Resentimentele s-au multiplicat în mod inevitabil cu privire la

un număr de produse și servicii care, deși importante pentru exporturile unui partener, ar intra sub

incidența tarifelor de protecție sau a altor tipuri de bariere netarifare aplicate de celălalt. Capitolul

6 ilustrează această chestiune nerezolvată prin revizuirea celor mai importante, și parțial în curs de

desfășurare, litigii comerciale transatlantice (războiul bananelor, cazul cărnii de vită tratată cu

hormoni, organismele modificate genetic, subvențiile pentru aeronave, tarifele pe oțel ale lui

Trump). Astfel, acesta subliniază nevoia urgentă de încheiere a unui acord de liber schimb (FTA)

UE-SUA ca mijloc pentru a elimina reciproc tarifele protecționiste rămase și pentru a elimina

barierele de reglementare pentru a evita viitoarele razboaie comerciale și pentru a înlocui

confruntarea cu parteneriatul.

Capitolul 7 "INTEGRAREA TRANSATLANTICĂ: PARTENERIATUL

TRANSATLANTIC DE COMERȚ ȘI INVESTIȚII (TTIP) SUB LUPĂ" vizează investigarea

existenței unor motive convingătoare pentru revitalizarea negocierilor privind un acord comercial

și de investiții UE-SUA, fie sub acronimul TTIP, fie cu o denumire nouă. Pentru realizarea acestui

obiectiv de cercetare, s-a aplicat următoarea metodologie de cercetare. În primul rând, cei trei piloni

ai negocierilor anterioare și domeniile lor principale au fost delimitați astfel încât să pună bazele

unei evaluări profunde ulterioare.

În al doilea rând, s-au determinat diferitele puncte de discuție - care împiedică încheierea

unui acord transatlantic privind comerțul și investițiile - utilizând analize comparative pentru a

identifica pozițiile opuse ale UE și ale Statelor Unite cu privire la diverse aspecte. S-a observat în

mod clar că TTIP a fost pus în așteptare nu pentru că este un lucru "rău", ci din cauza conflictelor

de interese care sunt greu de reconciliat. Analiza comparativă a arătat, de asemenea, că abordările

divergente privind gestionarea riscurilor se traduc într-o dilemă formidabilă în ceea ce privește

găsirea unui teren comun pe o gamă largă de subiecte. Trebuie suspectat faptul că încă nu a fost

îndeplinită o condiție centrală, și anume încrederea reciprocă în filosofia de reglementare

necunoscută a omologului.

În al treilea rând, a fost realizată o analiză SWOT exhaustivă, care reprezintă un instrument

popular în mediul de afaceri. Pentru mai multă acuratețe, această tehnică eficientă de evaluare a

fost ușor adaptată pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale TTIP, precum și

oportunitățile externe și amenințările eventuale la adresa finalizării sale. Exercițiul SWOT, printre

altele, a făcut obiectul unei analize prospective pentru a prognoza atât implicațiile factorilor externi

asupra destinului TTIP, cât și transformările sale probabile în ceea ce privește organizarea și

funcționarea pieței, consolidarea afacerilor, eficiența producției și distribuției, satisfacția

consumatorilor și armonizarea reglementărilor. TTIP a fost, de asemenea, examinat dintr-un unghi

diferit, pentru a sprijini argumentația autorului. Care sunt ramificațiile unui scenariu ușor de

conceput în care negocierile privind un acord transatlantic privind comerțul și investițiile nu vor fi

restabilite la un moment dat în viitor? Aplicarea acestei metodologii, și anume antiteza, a ajutat la

investigarea implicită dacă și de ce este de dorit, totuși, ca o reluare a discuțiilor bilaterale să

culmineze cu încheierea unui acord de liber schimb UE-SUA.

Transparența nu este doar crucială pentru soluționarea litigiilor, ci și pentru negocierile

TTIP în sine. Fosta conduită a negocierilor în spatele ușilor închise a alimentat suspiciunea că au

fost preferate interesele corporatiste. Percepția populației asupra "înțelegerilor din spatele ușilor

închise" a insinuat că a existat ceva de ascuns. Această lipsă de transparență trebuie rectificată (de

exemplu prin participarea publicului, dezvăluirea obiectivelor de negociere și a rapoartelor privind

progresele înregistrate etc.) atunci când ambele părți scot din nou TTIP pe masă. În același timp,

ONG-urile care îl discreditează ar trebui să fie solicitate să își dezvăluie sursele opace de finanțare

și motivele denigrării. În mod deosebit, grupurile opozante ale societății civile au pus oficialitățile

încă de la începutul discursului public în defensivă, pentru a demonta potpuriul miturilor și

concepțiilor greșite într-un limbaj articulat și persuasiv.

Capitolul 8 "STUDIU DE CAZ: IMPACTUL POTENȚIAL AL

PARTENERIATULUI TRANSATLANTIC PENTRU COMERŢ ŞI INVESTIŢII ASUPRA

PIEȚEI FARMACEUTICE INTEGRATE UE-SUA" demonstrează că Parteneriatul

Transatlantic pentru Comerț și Investiții ar avea un impact semnificativ asupra industriei

farmaceutice, nu în ultimul rând pentru că acesta din urmă este într-adevăr o industrie transatlantică.

Industria farmaceutică este strict reglementată, deoarece autoritățile sanitare sunt

responsabile pentru asigurarea eficacității, siguranței și calității medicamentelor distribuite în

jurisdicțiile lor. Dar, în timp ce UE și SUA sunt prețuite pentru standardele lor înalte de

reglementare în domeniul farmaceutic, reglementările lor specifice sunt adesea incompatibile între

ele, în ciuda urmăririi acelorași obiective. Comerțul dintre UE și SUA în domeniul produselor

farmaceutice este, în consecință, împiedicat în mod considerabil de bariere netarifare, având în

vedere gradul înalt de reglementare pe ambele părți. Cu accent special pe alinierea normativă și pe

capitolul vertical prevăzut pentru sectorul farmaceutic, un parteneriat transatlantic pentru comerț

și investiții ar putea remedia cu siguranță această situație. În ciuda importanței enorme a industriei

farmaceutice pentru economia UE și a SUA, până în prezent nu s-a facut o evaluare profundă și

imparțială a măsurilor specifice pentru produsele farmaceutice recomandate pentru punerea lor în

aplicare în cadrul unui posibil acord de liber schimb UE-SUA. Cu atât mai importantă a fost

identificarea celor mai relevante divergențe de reglementare pentru comerțul bilateral cu produse

farmaceutice, propunerea de soluții privind modul de soluționare a acestora și demonstrarea

beneficiilor care rezultă pentru întreprinderi, autoritățile sanitare și pacienți. Acest obiectiv a fost

atins acum printr-o analiză exhaustivă asupra domeniilor cheie care trebuie vizate în cadrul unui

capitol ambițios privind industria farmaceutică din TTIP. Acestea din urmă includ: brevete, studii

clinice, procese de aprobare a comercializării, modificări ale CMC post-aprobare, politici de

stabilire a prețurilor și rambursare în statele membre ale UE și o cooperare consolidată în materie

de reglementare.

Cercetarea cantitativă a stat la baza acestui studiu de caz, care este distinctiv pentru punctul

său de referință actualizat și pentru atenția specială acordată sectorului farmaceutic. În primul rând,

analizele anterioare de impact asupra TTIP sunt premise pentru anul 2017, ca un punct de referință

anticipat pentru intrarea în vigoare a acestuia, însă nu s-au materializat. Lăsând deoparte perioada

de îngheț politic atemporală, oficialii din Bruxelles și Washington au fost ocupați cu pregătirea

relansării negocierilor comerciale oficiale de la acordul Trump-Junker din iulie 2018. Presupunând

că președintele Trump va încerca să încheie un acord de liber schimb UE-SUA până la sfârșitul

primului său mandat pentru câștiguri politice, anul 2021 a fost considerat ca punct de referință

pentru intrarea în vigoare a tratatului. Mai important, puținelor studii fiabile din econometrie

privind TTIP le lipsește atât de necesara notare fină pentru a face dreptate sectorului farmaceutic,

de maximă importanță. În loc de a obține doar prognoze pentru sectorul chimic mai larg, acest

studiu de caz a intrat în profunzime și s-a axat exclusiv pe industria farmaceutică.