consiliere gata

of 31 /31
REFERAT LA “ELEMENTE DE CONSILIERE PSIHOSOCIALA, INDIVIDUALA SI DE GRUP” CONSILIEREA IN ASISTENTA SOCIALA Delimitari conceptuale Consilierea provine din englezescul ghiden - apare in S.U.A. in preajma sec. XX ca domeniu psihoterapeutic cu o orientare pregnant educationala. In S.U.A. in 1947 este un domeniu bine conturat, unde se constituie un departament al consilierei pedagogice A.B.A. Termenul de consiliere descrie relatia inter-umana de comunicare si ajutor dintre o persoana specializata - consilierul si persoana sau grupul care solicita asistenta de specialitate (client/consiliat/subiect). Relatia dintre consilier si persoana consiliata este una de alianta, de participare si colaborare reciproca, ceea ce face posibila exprimarea ideilor, a sentimentelor, a propriilor valori si convingeri. Asociatia britanica pentru consiliere fondata in 1977, defineste consilierea ca fiind utilizarea priceputa a relatiei interpersonala pentru a facilita autocunoasterea, dezvoltarea, maturizarea resurselor personale. 1

Author: domnita-balasa

Post on 01-Jul-2015

425 views

Category:

Documents


3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

REFERAT LA ELEMENTE DE CONSILIERE PSIHOSOCIALA, INDIVIDUALA SI DE GRUP

CONSILIEREA IN ASISTENTA SOCIALA

Delimitari conceptualeConsilierea provine din englezescul ghiden - apare in S.U.A. in preajma sec. XX ca domeniu psihoterapeutic cu o orientare pregnant educationala. In S.U.A. in 1947 este un domeniu bine conturat, unde se constituie un departament al consilierei pedagogice A.B.A. Termenul de consiliere descrie relatia inter-umana de comunicare si ajutor dintre o persoana specializata - consilierul si persoana sau grupul care solicita asistenta de specialitate (client/consiliat/subiect). Relatia dintre consilier si persoana consiliata este una de alianta, de participare si colaborare reciproca, ceea ce face posibila exprimarea ideilor, a sentimentelor, a propriilor valori si convingeri. Asociatia britanica pentru consiliere fondata in 1977, defineste consilierea ca fiind utilizarea priceputa a relatiei interpersonala pentru a facilita autocunoasterea, dezvoltarea, maturizarea resurselor personale. Consilierea este un mijloc de autocunoastere, de dezvoltare a personalitatii, este dupa multi autori o experienta de comunicare si cautare, o modalitate de optimizare a relatiilor interpersonale, de rezolvare a unor crize existentiale sau de invatare a unor modele comportamentale (ascultarea activa, comportament asertiv, stabilirea unor scopuri, luarea decizilor, rezolvarea de probleme, de conflicte, etc.) Caracteristici: - preocuparea pentru preventia problemelor ce pot impiedica dezvoltarea si functionalitatea normala a persoanei; strategia de preventie consta in identificarea situatiilor si problemelor de risc si actiunea acestora inainte de declansarea unor crize personale.1

Aspecte esentiale ale consilierii sunt: confidentialitatea sinceritatea respectul reciproc.

In lipsa acestora consilierea nu-si are sensul.

Tipuri de consiliereLiteratura de specialitate identifica mai multe tipuri de consiliere (Adriana Baban, 2001): a) Consiliere informationala - este un tip de consiliere prin care se ofera informatii pe teme sau domenii specifice. In cazul in care aceste informatii sunt furnizate cu ajutorul tehnologiei informaticii, se discuta despre consiliere online / computerizata / asistata de calculator. b) Consiliere educationala (pedagogica), educational ghidens - consta intr-un ansamblu de actiuni pedagogice ce vin in sprijinul adolescentilor, parintilor, profesorilor, centrata pe preventie explicand motivele (cauzele delincventelor, abaterilor comportamentale, motivelor deficientilor relationale, ofera repere pentru sanatatea mentala, psiho-emotionala, sociala, fizica, spirituala a copiilor si a adolescentilor. c) Consiliere de dezvoltare personala - forma de consiliere psihologica (este abordata si de consilierea educationala) centrata pe dezoltare, maturizare, adaptare, contribuie la formarea si dezvoltarea unor atitudini si abilitati care sa permita persoanei o functionalitate normala din punct de vedere psiho-social. d) Consiliere suportiva - forma de consiliere psihologica, ofera suport emotional, apreciativ si material. e) Consilierea de criza, ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate (delir suicidar, decesul, abandonul, divortul parintilor, etc.) este un tip urgent de consiliere, de scurta durata si isi propune nu doar alinarea suferintelor, ci si prevenirea consecintelor negative din punct de vedere medical, psihologic si social. In caz de necesitate aceasta apeleaza si la tratament medicamentos, la ajutorul persoanelor apropiate si la institutiile de asistenta sociala.

2

f) Consilierea vocationala (carierei) este activitatea care ii ajuta pe elevi sa-si cunoasca competentele, resursele de care dispun in vederea alegerii unor profesii. Este un proces de compatibilizare intre resursele personale si cele soci-educationale. g) Consiliere maritala - forma de asistenta psihologica acordata familiei, implica ajutoararea partenerilor in a face fata mai eficient problemelor de cuplu. h) Consilierea pastorala - din perspectiva religioasa poate fi vazuta ca un proces de stare spirituala realizata de preot in parohia sa. Vizeaza acordarea de asistenta, suport persoanelor descurajate, insista pe dezvoltarea tolerantei in relatiile cu semenii, pe intelegerea propriului comportament si al celorlalti, potrivit legii crestine. TERAPIA IN FAMILIE Educaia, dimensiunea etic, moral a

comportamentului i a dorinelor i alegerilor noastre sunt singurele mijloace prin care ne putem intr-un crete articol copiii de n Toni mod sntos i armonios, arat prof.dr. Hanibal Dumitracu, Dumitru, pentru Evenimentul zilei din 09.03.2008

Familia este un sistem multigenerational complex, o unitate sociala si emotionala in care legaturile dintre membri sunt legaturi foarte puternice, permanente, indestructibile. In orice moment al existentei suntem parte componenta a unei familii, stabilind relatii si tranzactii cu ceilalti membri : fiu/fiica, frate/sora, nepot/nepoata. Fara sa vrem si fara sa stim aceste modele si legaturile de familie ne orienteaza, ne coordoneaza si ne structureaza comportamentul, atitudinile si convingerile. Terapia de familie ar putea fi definita ca fiind orice interventie centrata pe familie, nu doar pe individ, si care are drept obiectiv schimbarea pattern-urilor de interactiune dintre membri.

3

Comportamentul unui individ in familie capata sens doar in contextul si in corelatie cu comportamentele celorlalti membrii ai sistemului din care face parte. Iata de ce terapia de familie sistemica este o abordare completa si complexa a intregului sistem familial si isi propune sa depaseasca limitele impuse de abordarile psihoterapeutice individuale, prin studierea interactiunilor dintre membri, a pattern-urilor de comunicare si relationare dintre acestia, implicind toata familia in demersul terapeutic. Familia este studiata de multe discipline: sociologia, psihologia, sanatatea publica, pedagogia, asistenta sociala, religia etc. In prezent functionalitatea familiei scade. Divorturile, perioadele complicate de tranzitie, situatia socio-economica existenta, lipsa bunurilor sociale deterioreaza familia. Cei mai bulversati de aceasta stare de fapt sunt adolescentii, atat din familiile bogate dar si cei din familiile sarace. Parintii cu bani cred ca e suficient sa le ofere copiilor lor bani, obiecte si relatii dar ii lipsesc de ceva capital: afectiunea si timpul petrecut impreuna cu copilul. In loc sa le ofere o educatie sanatoasa, bazata pe valori, ei nu fac decat sa le deschida calea catre confuzie si catre solutii disperate (acces la droguri etc.). Multi dintre ei isi revarsa ura si durerea asupra parintilor, neputinciosi ca si ei. Adolescentii si copiii care provin din familii sarace ii invidiaza pe ceilalti si le privesc luxul ca pe ceva ce ei nu vor avea niciodata. Uneori cred ca din cauza acestora nu vor putea sa-si realizeze visele (de a face studii, de a avea un serviciu bun). In ceea ce priveste metodele pedagogice s-au elaborat curicule speciale pe meserii si interese, aplicate la orele scolare, la sediul asistentei sociale sau in familii.

Argumente n favoarea utilizarii terapiei de familiei Diferitele tipuri de experiente negative sau evenimente traumatice si pot lasa amprenta nu doar asupra destinului individual, ci si asupra celui familial. Se poate vorbi despre o relatia stransa intre individ si grupul familial, aspect ce contribuie la imbogatirea inconstientului colectiv si la construirea mostenirii psihologice pentru descendenti.

4

Evenimentele traumatice si simptomatologia aferenta acestora pot avea un impact profund prin maniera in care un supravietuitor / individ relateaza ( sau nu ) experientele personale celor din jurul sau. Daca ar fi sa privim prin prisma reactiilor psihoemotionale ale unui individ confruntat cu un eveniment traumatic putem ntelege de ce conduita acestuia face dificila mentinerea la un nivel optim a relatiilor interpersonale. Aceste modele de comportament se rasfrang initial asupra familiei. Noutatea abordarii si avantajele terapiei de familie Consilierii de familie sunt o specie curioasa si distincta printre profesionistii din domeniul sanatatii mintale. Ei au spart un numar de tabuuri profesionale, in special in ceea ce priveste secretul si au practicat deschiderea, observarea directa a terapiei, si-au oferit unul altuia supervizare pe viu, impartasiri ale experientei si au tratat oamenii mai degraba ca persoane, decat ca pacienti. In munca de asistenta sociala, o abordare sistemica se poate muta de pe o pozitie rigida de a vedea oamenii si problemele, catre una in care incearca sa evalueze si sa explice prin intelegerea contextului (circumstante si relatii n care problemele apar). Abordarea sistemica priveste tulburarile sau dificultatile unui membru al familiei ca fiind determinat si mentinut de tipurile de relatii si tranzactii pe care la stabileste cu ceilalti membri. Aceasta nu inseamna ca este neglijata simptomatologia individuala sau comportamentulproblema al unui membru ceea ce a adus de fapt familia la terapie dar ele sunt privite in contextul interactiunilor cu ceilalti, iar grupul este perceput ca un intreg. Afirmatia ca, modificand o familie schimbam viata fiecaruia dintre membri, este foarte importanta si trebuie elaborata. Terapia familiala nu are de-a face numai cu schimbarea pacientului individual in context. Terapia familiala determina modificari asupra intregii familii; in acest fel, beneficiile pot fi de lunga durata pentru ca fiecare membru al familiei este schimbat si continua sa exercite asupra celorlalti influente sincronice.5

Aproape orice trauma poate fi tratata de terapia individuala, cat si de cea familiala. Dar anumite probleme sunt in special potrivite pentru terapia familiala. Printre acestea sunt problemele cu copiii (care, indiferent de ceea ce se intampla in timpul terapiei trebuie sa se intoarca acasa sub influenta parintilor), problemele conjugale sau dificultati ale relatiilor intime, certurile familiale si alte simptome care se dezvolta in individ in timpul unei tranzitii familiale majore (dislocarea si relocarea din teatrul de operatii si modificari consecutive ale acestei situatii). Terapia de familie a permis pentru prima data ca familia sa detina o voce cumulata, sistemica si fiecare membru sa aiba o poveste personala pe parcursul evolutiei vietii de familie. Astfel, la inceputuri, familia a fost abordata din punctul de vedere al teoriei sistemelor si al modelului cibernetic fiind guvernata de propriile reguli si homeostazie. Conceptul de circularitate a accentuat importanta interdependentelor relationale in familie si a determinat aparitia tehnicii de intervievare prin intrebari circulare care ofereau o imagine completa si imbogatita a problemelor familiale. O alta situatie recunoscuta ca mentinand problemele intr-o familie sunt triadele si triunghiularizarile conform carora in conditiile in care conflictul intre doua persoane escaladeaza dincolo de un punct critic, o a treia persoana intervine pentru a stabili echilibrul. Terapia de familie provoaca schimbarea acestui ciclu homeostatic modificand pattern-ul de relatie intre membrii familiei. Sunt depasite dublele legaturi (G. Bateson) si este analizata metacomunicarea. Recunoscand importanta si succesiunea etapelor in ciclul vietii de familie, intr-o sedinta terapeutica se identifica punctele tranzitorii critice care conduc la schimbarea dinamicii emotionale, a credintelor cat si a structurii familiale. Curentul strategic al terapiei de familie presupune realizarea unui plan pe baza unei probleme formulate, interventia, feedback-ul si ajustarea, trasand sarcini directe si paradoxale familiilor. Pentru prima data terapia de familie permite prezenta coterapeutului sau echipei de reflectie, care ofera un punct de vedere asupra problemelor din pozitia de observator. In loc sa se consulte, in secret, cu alti colegi sau cu echipa de supervizare, terapeutul poarta o discutie cu echipa sa, in mod deschis, in fata familiei, impartasindu-si gandurile si ingrijorarile in legatura cu situatia lor.6

Terapia narativa adauga perspectiva imbogatirii cu noi experiente, dezvoltarea a noi perspective si alternative in raport cu povestirile saturate despre posibilitatile si problemele familiei. Mai mult decat atat , conceptul de externalizare permite separarea problemei de persoana oferind clientilor posibilitatea de a-si rezolva problema sau de a vorbi despre ea ca fiind o entitate din afara persoanei sau a familiei. DESCRIEREA ACTIVITATILOR IN CONSILIEREA FAMILIILOR DE RISC De multe ori disfunctiile din interiorul familiei (respectiv din interiorul diadei maritale) se traduc prin simptome la nivelul verigii slabe, persoana cea mai apropiata sau cea mai vulnerabila fiind copilul.

Consilierea parintilor in vederea intelegerii nevoilor reale ale copiilor; Consilierea parintilor in vederea intaririi capacitatii lor de a depasi momentele de criza; Consilierea parintilor in vederea imbunatatirii relatiei parinte-copil; Consilierea parintilor pentru dobandirea sau dezvoltarea capacitatii individuale si Consilierea copiilor si familiilor aflate in evidenta altor servicii ale Directiei Generale, la Consilierea parintilor decazuti din drepturile parintesti si a celor carora le-a fost limitat Consilierea copiilor in vederea optimizarii personale, remiterii problemelor emotionale, Oferirea de recomandari familiei copilului privind modul de lucru cu copilul si nevoile Realizarea unor programe de sprijin si educatie parental pentru formarea si dezvoltarea Organizarea unor grupuri de sprijin pentru parinti/familii substitutive; Optimizarea si dezvoltarea personala a copiilor, parintilor si altor persoane semnificative Informarea gravidelor si mamelor copiilor nou-nascuti cu risc de abandon, cu privire la7

familiale de a-si indeplini responsabilitatile legate de ingrijirea, securitatea si educatia copilului;

solicitarea acestor servicii;

exercitiul drepturilor parintesti in vederea redobandirii drepturilor parintesti;

cognitive si de comportament, avand in vedere factorii implicati, scoala familia comunitatea;

specifice ale acestuia;

abilitatilor parentale;

pentru acestia prin intermediul consilierii/terapiei individuale si de grup;

resursele existente la nivelul comunitatii;

Consiliere si sprijin a femeii gravide predispuse sa-si abandoneze copilul; Informarea mamei si familiei cu privire la consecintele parasirii copilului si cu privire la Consilierea mamei copilului fara identitate cu privire la demersurile pe care trebuie sa le Informarea parintilor si rudelor copiilor cu risc de abandon, asupra legislatiei specifice; Prevenirea abandonului copilului in spitale si maternitati; Ocrotirea copilului parasit in maternitati/spitale printr-o masura de protectie speciala,

procedurile legale care trebuie urmate in acest sens;

faca in vederea stabilirii identitatii copilului;

prioritar fiind plasamentul la rude, urmat de plasamentul familial si plasamentul la asistent maternal profesionist;

Evaluarea psiho-sociala a copilului si familiei sale la solicitarea instantei de judecata. Beneficiari serviciilor de consiliere familial pot fi:

1. Parinti, familii extinse, familii substitutive care: - necesit competente/deprinderi de ingrijire a copiilor adaptate particularitatilor de varsta si de dezvoltare ale acestora; - constata existenta/aparitia unor probleme la nivelul familiei care afecteaz dezvoltarea normala/armonioasa a copilului sau favorizeaza manifestarea unor comportamente ale copiilor ce pun in pericol integrarea lor familiala, sociala, scolara, profesionala. 2. Viitorii parinti care doresc sa se informeze inainte de nasterea copiilor. 3. Copiilor care au probleme de dezvoltare si/sau dificultati de integrare in familie, scoala sau in colectivitatea in care traiesc. Genograma este un instrument util de adunare a informatiilor preliminare necesare in evaluarea familiilor aflate intr-un proces de terapie si care ajuta la explorarea organizarii si functionarii familiei, conturind o imagine de ansamblu, dar si in profunzime, a fenomenelor psiho-sociale care se desfasoara in interiorul sistemului. Ea reprezinta o configurare schematica a legaturilor de familie si relatiilor dintre membri, construita pe baza arborelui genealogic8

extins pe 2-4 generatii si care ofera o imagine asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei, ceea ce permite intelegerea problemelor dintr-o perspectiva istorica. (McGoldrick 1985) Genograma permite vizualizarea acestor tipuri de relatii, conexiuni, interactiuni interpersonale, asigurind o clarificare a proceselor emotionale, dar mai ales ajuta terapia sa progreseze prin identificarea si analiza unor fenomene psiho-sociale din interiorul familiei, cum ar fi : diade, triunghiuri, aliante, coalitii, triangulatii. Dinamica familiei poate fi studiata prin focus-genograma care aprofundeaza teme cum ar fi : tipurile de relatii dintre membri si climatul afectiv din familie, legaturile de atasament, aliante si coalitii in interiorul sistemului, roluri si modele culturale perpetuate in familie din generatie in generatie, sau alte teme specifice in functie de particularitatile fiecarui caz. (DeMaria 1999). CONCLUZII La nceputul romanului Anna Karenina, Tolstoi scria: Toate familiile fericite se aseamana una cu alta. Fiecare familie nefericita este nefericita in felul ei. Fiecare familie nefericita o fi ntr-adevar nefericita in felul ei, dar toate familiile nefericite se impiedica de aceleasi incercari familiare vietii de familie. Nu e nici un secret care sunt aceste incercari: a invata sa traiasca mpreuna, sa se descurce cu rudele mai dificile, a-i urmari pe copii, a se descurca cu adolescenta lor, dar ceea ce toti realizeaza este ca, exista un numar relativ mic de dinamici de sistem care o data intelese lumineaza aceste incercari si imputerniceste familiile sa depaseasca cu succes dilemele predictibile ale vietii. Ca orice vindecatori, terapeutii de familie se ocupa si cu cazuri bizare si neobisnuite, dar majoritatea muncii lor se desfasoara cu fiinte umane normale care invata lectiile dureroase ale vietii.

STUDIU DE CAZ

1.Istoricul cazuluiMihaela G, 40 de ani , e casatorita de 9 ani cu Bogdan , 39 de ani , cu care are o fetita de 8 ani . Solicita consiliere, pentru ca este dezorientata , nu-si da seama unde greseste intrucat este la a doua casatorie si realizeaza ca lucrurile merg la fel de prost ca si in cea anterioara .9

Nu se gandeste la ea , dar e speriata ca simte ca e afectat copilul si trebuie sa faca ceva spre binele lui . De fapt ea vrea consiliere mai mult pentru copil , pentru ca cel mai mult o deranjeaza faptul ca fetita e agitata , nu doarme , nu mananca, slabeste pe zi ce trece , nu e atenta la scoala si are rezultate slabe . Nu intelege de ce nu are noroc in casnicie , intrucat provine dintr-o familie in care nu au fost relatii conflictuale , iar ea a fost eleva si studenta ,, model , disciplinata, facand eforturi constante pentru obtinerea unor rezultate foarte bune la invatatura si pentru a oferi o imagine pozitiva sinelui . Despre parintii ei are numai cuvinte de lauda , acasa ea se simtea elementul central al familiei , de aceea sufera acum cand ii vede tot mai rar (si-atunci merge singura , pentru ca sotul se inchide in camera lui , cere sa nu-l deranjeze nimeni si lucreaza pana tarziu ). Cu primul sot fusese colega de facultate . Se casatorisera in ultimul an , dar in anul urmator el primise o bursa de cercetare in Franta . N-a putut sa-l urmeze pentru ca ea obtinuse un post bun in tara si credea ca un an trece repede si nu are rost sa-si piarda serviciul . Dar la intoarcerea in tara , el devine de nerecunoscut , relatiile dintre ei devin tensionate , incepe sa-i vorbeasca urat , nu-l mai intereseaza decat profesia . In 94 el o anunta ca realizarea profesionala e prioritatea 0 in viata lui si a gasit pe cineva care poate sa-l ajute sa-si atinga scopul . Ii cere sa divorteze , moment in care ea face o criza , avorteaza copilul , (fara sa-i spuna ca-i insarcinata) si-si jura ca n-o sa-i mai trebuiasca nici un barbat. Peste 3 ani se casatoreste insa cu seful ei , pe care nu-l iubeste , dar e impresionata de ,,cat e de destept si e convinsa ca macar va avea un sprijin in profesie . El provine dintr-o familie rece , critica , tatal lui fost colonel la armata , are comportament dominator , dur in raport cu ceilalti membri ai familiei , in timp ce mama lui e descrisa ca o fire slaba , tacuta si supusa sotului . Nu s-a simtit niciodata bine la socri, pentru ca se simte dominata , pusa in inferioritate , desi si ea are o facultate si un serviciu bun. Parintii lui Bogdan nu accepta faptul ca fiul lor sta cu Mihaela intr-un apartament , cand ei au atata spatiu in vila . Ei l-au convins sa dea fata la scoala de la Romana , si se amesteca in casnicia lor ori de cate ori se iveste o problema . Bogdan mai fusese casatorit, iar din prima casatorie avea un copil de 12 ani , din cauza caruia primea reprosuri de la parinti ca nu a fost in stare sa-si castige copilul , lasandu-l fostei sotii care nu se ocupa de el asa cum ar fi dorit ei ( din relatarile Mihaelei - se despartise din cauza parintilor lui , cu care locuiau ) . Spera ca relatia lor sa mearga , pentru ca Bogdan se muta in apartamentul ei , unde parintii lui veneau doar in vizita . Nu se obisnuieste cu gandul ca Bogdan merge des sa-si viziteze copilul si-l aduce in casa ori de cate ori se iveste ocazia . Face tratament sa ramana gravida , fiind convinsa ca10

facandu-i un copil , Bogdan va sta mai mult pe acasa . Dar s-a inselat , pentru ca acesta in afara de serviciu nu se ocupa de nimic , acasa sta in camera lui si spune sa nu-l deranjeze nimeni ca are de lucru, copilului nu-i acorda nici o atentie, daca vrea sa vorbeasca cu el tipa sa nu-l deranjeze . Daca ea ii face observatie , izbucneste imediat conflictul . De aceea ii pare rau ca a ales solutia asta , pentru ca e convinsa ca fata e afectata de relatia lor si-ar face orice sa i fie bine copilului, dar nu stie cum si simte ca nu mai are nici resursele psihice necesare . Pentru ca scoala e departe, familia plateste o pensionara, fosta invatatoare, care sa o duca si sa o aduca de la scoala ( familia locuieste in Berceni dar tatal tine mortis sa o aduca la scoala la Romana , pe motiv ca aici e o scoala mai buna ) , dar rezultatele nu sunt pe masura efortului . Ar putea sa stea la mama ei , care locuieste la o statie de scoala , dar el nu a acceptat-o niciodata pe mama ei sa aiba grija de fetita . La prima sedinta vine cu fetita , dar la cea de a doua reuseste sa-l aduca si pe sot , motivandu-i ca pentru binele copilului lor e important sa mearga impreuna la un psiholog .

2.Evaluarea problemeiPentru a evalua problemele familiei ( relatia disfunctionala a familiei , dificultati de relationare si problema copilului agitatia , lipsa poftei de mancare, neatentia la scoala determinata de disfunctiile familiei) am urmarit pe parcursul a doua sedinte de consiliere, urmatoarele :

1) structura familiei; 2) flexibilitatea paternurilor de functionare ; 3) rezonanta familiei; sistemul familial, reflectand senzitivitatea lui la nevoile fiecarui membru ; 4) contextul de viata al familiei , factorii de stres care o influienteaza , daca familia are sau nu un suport ; 5) etapa de dezvoltare a familiei si eficienta ei in rezolvarea sarcinilor specifice acestei etape ; 6) modalitatea in care simptomul pacientului identificat este folosit in familie.11

Pentru a observa ce este disfunctional in familie , am urmarit interactiunile dintre membrii familiei (prima sedinta mama - fiica ; a doua sedinta mama - tata - copil ) , concentrandu-ma pe proces si dezvoltand permanent ipoteze de lucru (pe care le-am formulat , testat si reformulat ) despre structura familiei , care sa ne ajute la ghidarea interventiilor terapeutice ulterioare. Alaturi de scoala structuralista , am folosit si tehnici din alte scoli (sistemica si narativa ) pe care le-am imbinat in asa fel incat sa putem face o evaluare corecta, si apoi o interventie prin care sa obtinem rezultatele asteptate. Mentionam ca la prima sedinta ne-a fost de un real folos si genograma familiei pentru ca ne-a ajutat sa clarificam procesele emotionale ale familiei si sa identificam pattern-urile comportamentale transmise din generatiile anterioare ( tonul comanda al lui Bogdan , preluat de la tatal lui , pretentia ca nevasta sa fie supusa si sa nu sufle in fata sotului , Mihaela sufera ca nu mai e in centrul atentiei cum a fost crescuta acasa si nu se bucura de respectul de care se bucura mama ei ) . Tot la prima sedinta ne-am folosit si de desenul familiei (desenat de fetita, in timp ce mama descria evenimente din istoria personala ). Desenul familiei a adus informatii despre membrii familiei, atmosfera din familie. Desenul fetitei cuprindea : mama, fetita si papusa . ,, Pe tati nu l-am desenat ca nu vrea sa se joace cu mine ...ma cearta tot timpul...vine tarziu, bosumflat ......ia- o pe-asta mica de aici ca-mi incurca hartiile ....... Apoi este de dimensiune redusa , din care am dedus tendinta de izolare a fetei ( din istoria personala a mamei reiese acelasi lucru: copilul nu are prieteni la scoala , iar acasa e apropiata numai de mama ). Reprezentarea fiind in partea de sus a paginii am emis ipoteza ca fata isi doreste o familie in care sa fie numai cu mama, de fapt si cand am vrut sa pun un scaun pentru tati , la prima sedinta nu a vrut , iar la a doua in prezenta tatalui , nu vrea sa stea pe scaun, ci numai lipita de mama . Nu mai intru in alte detalii pentru ca am vrut sa urmaresc prin desen mai mult relatia celor trei . La a doua sedinta , pe langa observarea interactiunilor am mai folosit si binomul circumplex al familiei , pentru a ma putea edifica mai bine asupra coeziunii si flexibilitatii familiei , rezultand o coeziune si flexibilitate scazuta.12

Urmarind interactiunile familiei , am ajuns la urmatoarele ipoteze : - puterea de decizie in casa o are sotul - care hotaraste modul cum se cheltuiesc resursele financiare (ea nu poate cumpara nimic daca el nu e de acord ) , el a hotarat scoala copilului, persoana care sa-l ingrijeasca, meditatii engleza, balet etc . -cei doi soti formeaza subsisteme separate , intre ei fiind granita rigida , cu putine contacte, rigiditate care se manifesta si fata de cei de afara : nu au prieteni, nu se viziteaza nici macar cu parintii ei, la care ea trebuie sa mearga fara stirea lui, pentru ca el e convins ca acestia o influienteaza in modul ei de comportare ; In subsistemul adultilor apar dificultati de relationare, pentru ca Bogdan isi urmareste atingerea propriilor scopuri, iar cei doi soti nu au abilitatile necesare (complementaritatea si acomodarea reciproca ) pentru a putea modela intimitatea si angajamentul. - subsistemul parental nu functioneaza la parametri normali , pentru ca tatal in afara faptului ca decide in ceea ce priveste scolile copilului, nu se implica si emotional in educatia lui ( nu se joaca , nu sta de vorba cu copilul etc). El impune intre el si copil o granita rigida; - inte mama si fiica granita este difuza, relatia dintre ele fiind prea stransa, permitand o interactiune maxima ; Nu este clar cine are responsabilitatea si autoritatea , fata este influentata de conflictul mama-tata : - intre mama si fiica exista o coalitie transgenerationala ( tatal reproseaza mamei ca este prea permisiva, iar ea ii reproseaza ca-i prea dur cu fetita, ii cere prea mult pentru varsta ei; mama acorda un interes deosebit nevoilor fetitei, tatal refuza chiar cand e nevoie de el, o bruscheaza daca-i cere sprijin si o trimite la mama, ca el are treaba ; - Bogdan formeaza coalitie cu parintii lui impotriva Mihaelei, ori de cate ori are o problema importanta se sfatuieste cu parintii lui si nu conteaza daca ea e de acord sau nu. - triunghiuri : Bogdan , Mihaela si mama ei ; Bogdan, Mihaela si mama lui ; Bogdan, Mihaela si fata;13

Relatiile dintre membrii familiei sunt incordate , intre soti fiind un conflict deschis; se streseaza reciproc invinuindu-se ca relatia nu merge bine ; nu stiu sa comunice, mesajele nu sunt clare, se relateaza o problema si se divagheaza la alta, sunt preponderent acuzatoare. Deci dupa cum se observa , structura familiala este ineficienta , granitele sunt rigide sau difuze, aliantele sunt patologice, la fel si triadele, familia are coeziune si flexibilitate scazute pentru a se putea adapta la stres .

3 . Stabilirea obiectivelorMi-am propus urmatoarele obiective : - imbunatatirea dinamicii familiale pentru obtinerea unui mediu familial functional ; - inlesnirea interactiunii dintre membrii familiei pentru crearea unui climat confortabil fiecarui membru; - depasirea momentului de criza pentru ca familia sa poata functiona in continuare.

4. Planul de interventieMi-am planificat urmatoarele etape : 4.1 Alaturarea si acomodarea Pentru ca terapia eficienta cere provocare si confruntare, familia trebuie sa accepte terapia si sa se simta inteleasa de terapeut . Si cum alaturarea si acomodarea sunt considerate premisele restructurarii , am in vedere faptul ca trebuie sa-i fac sa coopereze , sa construiesc o alianta de intelegere cu fiecare membru al familiei . In aceasta etapa ma familiarizez cu stilul communicational al familiei, cu perceptiile familiei, acord atentie fiecarui membru, il fac sa se simta important, ii felicit pentru faptul ca au constientizat ca au o problema , ca acest lucru constituie un avantaj , e un punct de plecare in rezolvarea ei . Acord o atentie deosebita si copilului , interesandu-ma daca stie unde se afla si de ce .

14

Tehnici folosite : Mentinerea - sustinerea comportamentelor specifice sau a verbalizarilor cu scopul cresterii independentei si puterii indivizilor subsisteme sau aliante ; Se manifesta respect pentru parinti, care sunt lasati sa-si descrie problemele , dar si pentru copil care nu e fortat sa vorbeasca, ci cand simte el nevoia. Clarificarea clarificarea, amplificarea si aprobarea comunicarii familiei pentru a creste increderea membrilor , dar si a subsistemelor familiale. E foarte important ca fiecare sa-si clarifice pozitia fata de problema . Mimarea - adoptarea stilului de comunicare al familiei si conformarea la nuantele afective ale comunicarii acestora . 4.2 Diagnosticul structural Are loc de-a lungul intregului proces terapeutic constand in observarea tranzactiilor familiale, formularea, testarea si reformularea ipotezelor de lucru: - simptomele pacientului identificat expresie a paternurilor disfunctionale care afecteaza toata familia; - evaluari preliminare bazate pe interactiunile din prima sedinta, apoi in urmatoarele formularile sunt redefinite si revizuite ; - dezvoltarea de ipoteze structurale rapid, pentru o mai mare eficienta si pentru a nu fi influentat terapeutul : primele ipoteze mi le fac de la primul telefon si le validez pe masura ce urmaresc interactiunile familiei ; - atentia se indreapta atat la problemele prezentate de familie cat si la dinamica structurala expusa de familie ; -constientizarea structurii familiei , paternul organizat in care membrii familiei interactioneaza ; - atentie la regulile ce guverneaza in familie, la subsisteme, la granite, triunghiuri, aliante, coalitii;15

- construirea hartilor terapeutice. 4.3 Restructurarea familiala Lucrul cu interactiunea , este o tehnica foarte importanta, incat unii psihologi o considera ca etapa a restructurarii . Punerea in practica a interactiunilor ce au loc in familie presupune recreerea de catre membrii familiei a interactiunilor referitoare la problema cu care au venit sau la situatii neutre . La o punere in scena se are in vedere : 1) observarea procesului ; 2) modul cum trebuie condus procesul ; 3) conducerea familiei sa-si modifice interpretarea ; 4 ) comentarea a ceea ce a fost gresit si daca e nevoie, familia e indemnata sa continue : - punerea in scena a diferitelor momente din viata cuplului (,,ati putea sa-mi aratati si mie cum decurge acest lucru? ) ofera o multime de informatii : cat vorbesc fara sa fie intrerupti ; cine ataca ; cine se apara ; cine e in centru ; cine-i periferic etc ; - cum se comporta copilul in timp ce parintii vorbesc ; -cine e implicat si cine nu in educatia copilului ; - invitand membrii familiei sa-si discute problemele, se acorda atentie felului cum interactioneaza , atentia fiind indreptata pe proces , nu pe continut ; - prin intrebari circulare incerc sa aflu ce parere are fiecare dintre ei despre ce-l nelinisteste pe celalalt; - incerc reglarea intensitatii ( tehnica ) mesajelor ori de cate ori unul dintre ei ridica tonul; - scoaterea in evidenta si modificarea interactiunilor este urmarita atent;

16

- urmaresc tranzactiile problematice; cu ajutorul tehnicii actualizarea paternurilor tranzactionale, are loc simularea cat mai naturala a interactiunilor dintre membri, pentru ca sa pot observa tranzactiile tipice; - se are in vedere stimularea interactiunilor pentru a realiza cum stau lucrurile : cine urmareste si cine-i urmarit; -modificarea acestui patern (intensitatea ); -reglarea intensitatii este o tehnica la fel de importanta prin reglarea selectiva a actiunii, repetitiei si duratei , tonul vocii, ritm , pauze si este folosita ca terapeutul sa fie sigur ca familia a receptat mesajul despre ce se intampla si se creeaza premisele pentru schimbare . Sublinierea granitelor este o tehnica ce presupune intarirea granitelor difuze si permeabilizarea granitelor rigide cu scopul de a stimula interactiunea sanatoasa dintre subsisteme : - realinierea granitelor se face crescand atat apropierea cat si distanta dintre subsistemele familiei: membrii familiei sunt invitati sa vorbeasca pentru ei insisi , sunt blocate intreruperile , diadele ajutate sa termine conversatiile fara amestecul altora; - asistarea familiei cand aceasta stabileste noi seturi de reguli, cand le renegociaza pe cele vechi, sau cand stabileste functii specifice pentru fiecare membru, subsistem al familiei incurajarea membrilor familiei sa se confrunte unul cu altul si sa lupte cu dificultatile dintre ei; - mutarea discutiilor familiei de la perspective liniare la circulare, prin accentuarea complementaritatii; - se cere membrilor familiei sa se ajute unul pe altul, sa se schimbe . Dezechilibrarea ierarhiilor este o tehnica dupa unii chiar etapa ce consta in modificarea relatiilor de putere din cadrul familiei , pentru a se ajunge la ierarhia cea mai adecvata . Aceasta tehnica este necesara pentru faptul ca familia ajunge sa fie blocata intr-un punct mort , pentru ca membrii aflati in conflict se verifica , se echilibreaza unul pe altul . De aceea se are in vedere :17

-dezechilibrarea si realinierea sistemului; -realizarea echilibrului si corectitudinii. Escaladarea stresului consta in stimularea tensiunii in familie pentru a o forta sa accepte restructurarea . Se poate realiza pe mai multe cai: - incurajarea conflictului cand se manifesta tinand partea unei aliante impotriva altor membri ai familiei; - blocarea pattern-urilor tranzactionale disfunctionale care servesc la eliminarea stresului din sistemul familiei .

Stabilirea unor sarcini Am constatat ca sarcinile date acasa sau in timpul sedintelor de terapie au mare eficienta. Sarcinile date sunt de forma : sa urmareasca timp de o saptamana ce ii deranjeaza si ce le face placere si sa-si acorde un timp in care sa discute intre ei pe marginea celor observate ; pentru a realiza apropierea dintre tata si copil , se da ca tema o activitate comuna ; in zilele in care este foarte ocupat sa-si rezerve cateva minute pe care sa le petreaca cu fata si sa-i explice ca-i pare rau ca nu poate sta mai mult , si sa-i dea detalii pe intelesul copilului de ce nu poate sta mai mult . Sa observe ce se intampla . Formarea competentei este o metoda ce contribuie la dezvoltarea alternativelor pozitive , functionale , pe care membrii familiei le au , dar nu sunt activate: - se subliniaza ceea ce se face corect; - se evita sa se spuna membrilor familiei ca nu sunt corespunzatori, ci se subliniaza ca sunt competenti atunci cand le reuseste ceva, de ex : Va admir pentru rezultatele de la serviciu , iar daca acolo puteti face minuni , am convingerea ca aveti competenta necesara sa gasiti solutii reale si posibile la problemele cu care va confruntati.18

Utilizarea simptomului consta in accentuarea, incurajarea sau redenumirea simptomului, cu scopul de a elimina beneficiile secundare inerente ale acestuia . Utilizarea paradoxului este o tehnica folosita daca familia manifesta rezistenta la interventiile directive , pentru ca s-a dovedit ca schimbarea este facilitata de confuzia creata. Educarea si ghidarea este o tehnica prin care se poate oferi direct informatii si sugestii despre diferite moduri de comportament . Metaforele terapeutice, contraexemplul etc. s-au dovedit eficiente .

5 . In terapia de familie se poate lucra pe mai multe planuri ( desi parerea multorterapeuti de familie este ca e bine sa lucrezi cu toata familia ): a) La prima sedinta participa toata familia ( toti care locuiesc impreuna), pentru ca sa pot face o evaluare globala a familiei; b) In sedintele urmatoare se lucreaza cu cei care formeaza cuplul, pentru a-l ajuta sa-si rezolve problemele , pentru ca de fapt problemele copilului de aici deriva ; c) Cateva sedinte lucrez cu copilul , in aceeasi perioada in care lucrez cu parintii , dar separat de acestia; d) In final lucrez cu toata familia, sa vad cum au reusit sa relationeze . Nota : si cum familia este cea care hotaraste, din partea mea vine doar ca o propunere , ei sunt cei care hotarasc, daca au nevoie sau nu de terapie. Consider ca a lucra numai cu copilul ar fi un esec pentru ca atata vreme cat disfunctiile persista , copilul revine in familie si o ia de la capat . Pentru finalul terapiei , pentru copil folosesc tehnici pe care le-am preluat de la terapia narativa , si care dau rezultate: -RE-MEMBERING ( Cine crezi ca s-ar bucura cel mai tare de schimbarile tale ?) - CEREMONIALUL DE DEFINIRE A NOII IDENTITATI - DOCUMENTELE TERAPEUTICE

19

Bibliografie 1. Baban Adriana, Consiliere educationala, Ghid metodologic, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001 2. I. Mitrofan, D. Vasile, Terapii de familie , Editura SPER, Bucuresti, 2001. 3. G. Fischer, P. Riedesser, Tratat de psihotraumatologie, Editura Trei, 2001. 4. Toni Dumitru, art. Evenimentul zilei din 09.03.2008

20