concentrari industriale pe glob

5/25/2018 Concentrari Industriale Pe Glob

1/23

CONCENTRARI INDUSTRIALE PE GLOB

8.1. BELTURILE

8.2. CONCENTRARI DE TIP METROPOLITAN

8.3. MACROAXE

8.4. REGIUNILE INDUSTRIALE ALE LUMII

8.1. Belturile

Belturile reprezinta cele mai mari concetrari industriale la nivel mondial.

Ele se suprapun in general megalopolisurilor, dar le si depasesc ca suprafata.

8.1.1. Beltul di N!E SUA

Cuprinde complexele din Noua Anglie si C. Atlanticului.

Caracteristici

-puternica polarizare a productiei industriale;

-structura radiata;

-prezenta mai multor cicluri industriale: carbonifer, siderurgic, constructoare

de masini, cimica;

-nu este o continuitate a spatiului industrial !exista in interior si alte spatii cu

alte utilizari";

-caracteristica de baza:

-legaturile de productie dintre complexele industriale;

-unitatea este data de miscara de pendulare pentru munca.


2/23

Factorii care au favorizat aparitia beltului

a.Marile resurse ale solului,in special: carbuni, minereuri de #e !$acul

%uperior, %cutul Canadian" resurse idroenergetice, resurse cu caracter

complementar intre spatiul montan appelecian si piemontul appalacian si

Campia litorala.

Aceste resurse au antrenat o forta de munca autotona si alatona

impresionanta !imigrat& mai ales din Europa" si au conturat mari centre industriale

grupari industriale-urbane.

b.Primii emigrantis-au asezat in Noua Anglie si s-au deplasat spre N'.

&ntrarea timpurie a regiunii in procesul cunoasterii sale, a valorificarii

potentialului au fost realizate dinspre litoral spre interior, in primul rand in lungulestuarelor unice cai de acces, facile si pe mari distante.

c.Prezenta estuarelor.

d.Dezvoltarea unei puternice infrastructuri portuare, sustinuta de un sistem

complex de cai de comunicatie !feroviare, rutiere, fluviale, aeriene" care au

impulsionat dezvoltarea unor multiple relatii de scimburi interne si internationale.

(oti acesti factori au favorizat dezvoltarea in spatiul atlantic al %)A a unei

puternice arii economice, reprezentata prin centrale ce formeaza megalopolisulBos*ac !+ mil. locuitori", centrele situate la arile $acuri si cele care compun

Cipitts ! mil. locuitori", in total aproximativ /0 mil. locuitori.

Caracteristici

1 detine 2 din populatia %)A;

1 peste 02 din industria prelucratoare;

1 032 din forta de munca din industria %)A;

1 o mare pondere a populatiei urbane;

1 existenta unor mari centre ce polarizeaza activitatea pe spatii

extinse: Ne* 4or5, Boston, 6iladelpia,Baltimore, 7asington, centre

care se constituie in mari aglomerari urbane;


3/23

1 la interferenta transportului minereurilor de fier spre 6ennsilvan8a s-

au dezvoltat mai multe centre, legate de fluxurile de minereuri de fier si

de carbune;

1 datorita resurselor naturale proprii cat si importate, s-a dezvoltat o

industrie cu o larga paleta de ramuri si subramuri. 6roductia industriala

este dominata de industria siderurgica !Ne* 4or5, 6iladelpia,

Baltimore, 6ittsburg", petrocimica !Ne* 4or5, Baltimore, 6iladelpia",

constructii de masini !Ne* 4or5, Baltimore, Cicago, 9etroit",

constructii de nave !Ne* 4or5, Boston, Baltimore", complexul portuar

ampton oads, industria textila !Ne* 4or5, 6iladelpia, 7asington";

1 in ultimii ani se inregistreaza o scadere a ponderii sale, legata de faptul

ca au inceput sa se dezvolte tot mai multe regiuni:


4/23

1 Bronx - siderurgie si constructii de masini;

1 anattan - industria textila si confectii;

1 icmond.

Activitatea industriala este sustinuta de o infrastructura a transporturilor

deosebita: ?? magistrale, mari autostrazi, @ aeroporturi !on enned8, $a


5/23

8.1.3. Beltul *%($e# +P%,i-i, Set$u,i+

Concentreaza D32 din productia industriala a aponiei.

Este suprapus pe megalopolisul (o55a8do !(o58o - sa5a", unde, pe

aproximativ ?333 5m sunt cuprinse cele mai mari si mai reprezentative oase aleaponiei care insumeaza aproximativ 03 mil. locuitori.

Beltul depaseste insa limitele megalopolisului, extinzandu-se pana la area

aponiei si Nordul &nsulei 8usu.

egiuni componente:

a.)eihin, la portul (o58o, /2 din productia industriala a aponiei;

cuprinde: (o58o, a*asa5i, 4o5oama, Ciba; centrul productiei industriale

de otel pe baza fierului importat din #ilipine, ala8sia, Australia, &ndia, Africa si

prelucrarea petrolului din &ndonezia si Asia de %';

b. *o(a+- la portul %urugu, +?2 din productia industriala, bazata pe

productia de masini; centre: (o8ota, Cita, 4o55aici. Este centrul industriei

automobilelor =aponeze, aici aflandu-se antreprizele (o8ota !la (o8ota", Nissan -

9atsun !la 4o5oama", itsubisi !la irosima", onda !la amamatsu".

Cuprinde si firmele electronice %on8, A5ai, itaci, en*ood.

c. Chu(+o!Ciucio" - la portul &se, axata pe orasul sa5a. ?@2 dinproductia industriala =aponeza. &nfrastructura deosebita a cailor de comunicatie; cel

mai important centru al industriei textile pe baza bumbacului importat si a

textilelor sintetice.

d.!ansin- axata pe obe - %a5a - Nagasa58. ?02 din productia industriala

a aponiei. obe este un veritabil pol de atractie cu o puternica activitate portuara

asociata cu cea industriala !nave, siderurgie, cimie".

e.etouchi- la area aponiei. fera ?32 din productia industriala a

aponiei. Axata pe industria siderurgica !ure, irosima, ime=i" asociataindustriei constructoare de masini !irosima, (o5a8ama, ure", nave !ure",

industriei petrocimice !4*a5uri", industriei ceramicii !ime=i".

f.)+ta(+ushu- in N insulei 8usu. +2 din productia industriala. Bazata pe

industria carbonifera. egiunea este legata de &nsula onsu prin cai de

comunicatie !tuneluri", fapt ce-i confera largi posibilitati de simburi. &n aceeasi
http://www.scritub.com/geografie/CONCENTRARI-INDUSTRIALE-PE-GLO15811.phphttp://www.scritub.com/geografie/CONCENTRARI-INDUSTRIALE-PE-GLO15811.phphttp://www.scritub.com/geografie/CONCENTRARI-INDUSTRIALE-PE-GLO15811.php


6/23

regiune sunt cuprinse si centrele o5ura, (obata, o=i, 7a5amatsu, importante

centre in extractia carbunelui, pescuit etc.

8.2. MACROAXE INDUSTRIALE

%e desfasoara in lungul marilor fluvii, concentrand un numar impresionantde locuitori si centre industrial-urbane. Cele mai semnificative axe sunt:

1 ne - in;

1 $ondra - Birmingam - $iverpool;

1 %f. $aurentiu - arile $acuri;

1


7/23

Este o continuare a nului spre area Nordului. Axa propriu-zisa incepe

la Basel. eprezinta o vece axa de penetratie, circulatie si scimburi dinspre

bazinul arii editerane pana in Europa Centrala si ceanica.

Concentreaza un numar important de locuitori si orase milionare !Fln -

9Gseldorf - Essen, #ran5furt etc.".

Este formata din microaxele: in - ur, in - ain, in - e5tor si

regiunea andstad - olland !megalopolisul olandez" cu o populatie de peste @3

mil. locuitori si densitate care variaza intre ?33 loc.H5msi +333 loc.H5m.

&n lungul ei se afla cel mai mare port fluviatil - 9Gisburg si cel mai mare port

maritim - otterdam.

&ndustria s-a dezvoltat pe baza resurselor existente in lungul axei !carbune" sia materiei prime importate. Alaturi de ramuri traditionale: industria carbonifera,

cocsocimica, siderurgica si constructia de nave, s-au dezvoltat o serie de ramuri

noi: petrocimia !ur, otterdam-Europort", siderurgia !9uiburg, 9ortmund",

metalurgia neferoasa !#reiburg", constructiile navale !otterdam", automobile

!Bocum".

Axa inului se continua pe teritoriul landei, cu'andstad !olland. Este

cea mai importanta concentrare industriala si urbana din landa, care se desfasoara

sub forma unui inel ce cuprinde: Amsterdam, )trect, otterdam, aga, orlem.

&n interior sunt culturi sau diferite plantatii. Are structura multipolara.Concentreaza peste ?H@ din populatia landei si cea mai mare parte a productiei

industriale. %-a format in zone litorale !poldere - terenuri recuperate de la mare",

intre


8/23

Cuprinde + porturi si zone industriale.

6roblemele care se pun in evolutia functionala sunt: pastrarea spatiului verde

in interior si extinderea in zona deltei.

Utrecht- s-a dezvoltat in delta inului. Este un centru industrial, comercialsi al targurilor internationale.

Eindhoven- renumit centru al aparaturii electronice !6ilips"

8.2.2. M%,r$%/% L$dr% ! Bir'i%' ! Lier($$l

Este alcatuita din mai multe concentrari industriale, de tipuri diferite:

a. metropolitan: $ondra - Birmingam -ancester; rezultata in urma

fenomenului de exurbanizare industriala, rezultand repartitia industrieiin ariametropolitana;

b. activitati portuare: erse8 %ide;

c. carbonifere: %effield.

Aparitia a fost favorizata de prezenta unor importante resurse de materii

prime !minereuri feroase, carbune", sustinute de o infrastructura a transporturilor

deosebita !fluviala, rutiera, maritima - locul &&& in flota maritima dupa $iberiasi

aponia", aeriana si a comertului in special cu CEE, %)A, tarile Commone*ealt-

ului.

%e suprapune practic megalopolisului englez, care include conurbatiile

engleze: $ondra - cu cele ?? orase satelit, $iverpool, Birmingam, cu densitati ale

populatiei intre 333 - +333 loc.H5m.

%e remarca prin imbinarea ramurilor traditionale cu cele portuare.

9ezvoltarea industriei a fost favorizata de existenta unor importante resurseale subsolului, in principal minereuri de fier, ceea ce a condus la dezvoltarea

puternica a siderurgiei: ancester, Birmingam, $eicester, a unor importante

resurse de carbune !ex.: idlands" si a metalurgiei neferoase !$iverpool - $ondra".

&ndustria textila !prelucrarea lanii, bumbac, matase, confectii". Ca ramuri noi:

petrocimia, industria cauciucului si maselor plastice !produse destinate


9/23

exportului", iar ca ramuri de varf: industria aeronautica, electronica, optica,

automobile.

&n limitele acestei macroaxe se intalnesc poli de atractie: $iverpool

- ancester si poli de dezvoltare: $ondra -Birmingam.

8.2.3. ALTE AXE INDUSTRIALE

Aa industriala f. 0aurentiu - Marile 0acuri

%e desfasoara pe aproximativ @333 5m intre uebec - tta*a - amilton etc. 9ezvoltarea a fost favorizata de

prezenta estuarului si posibilitatilor de transport si scimburilor comerciale cu

%)A. Are o structura variata: ramuri industriale portuare !petrocimie, industria

siderurgica, nave", automobile, aeronave si ecipamente industriale. Baza de

materii prime - resursele interne in cea mai mare parte.

Aa industriala Gange

&n lungul fluviului si Campiei


10/23

- !uhan- structura complexa;

- "hong#ing $ "hengdu- ramuri noi, moderne !petrocimie", alaturi de

ramuri traditionale !siderurgie, textila".

8.3. REGIUNILE INDUSTRIALE MAORE ALE TERREI

8.3.1. NE S.U.A.

- N litoralului Pacific si S Marilor %acuri&

- KManufacturing 'elt($ una dintre cele mai industrializate si urbanizate

regiuni ale )errei&

8.3.2. EUROPA DE EST

- Ktriunghiul de aurK

- din Scotia *N +taliei

- Middlands, Rin $ Rhur, %orena, Alsacia, vPo

8.3.3. APONIA

-Pacific Setouchi- )o./o $ 0sa.a$ 1obe $ 1/ta./ushu2

8.3.4. RUSIA

- Reg Moscova,3 olga $ Ural pana in Siberia 0ccidentala

ALTE REGIUNI5

! S &i SE ASIEI " China, 2ndia6 +tigrii asiatici3)

! S. A7RICII "'. Africa de ud4

- E. EUROPEI 5 6olonia,Cehia,'omania)

- E. AMERICII DE S "Argentina, razilia)

8.3.1. NE S.U.A. !+Manufacturing elt3


11/23

- 0 2 din suprafata %)A

- o treime din populatie si doua treimi din industria americana

- regiunea industriala cea mai afectata de restructurare in anii D3

- 4ongsto*n -simbolul declinului industrial american

- ?3 nuclee de concentrare a activitatilor industriale

1 S N$u% Alie !'oston, 4artford,!orchester

1 Re. 'etr$($lit%%Ne* 4or5 -Ne5 6or., Ne5ar.,Paterson

1 . Del%%re -Philadelphia,"amden, !ilmington

1 %ri% '%tr$($lit%% B%lti'$re

1 Pe&9l%i%5 Bethlehem,Reading,4arrisburg

1 .M$%: ! RochesterRome,Utica,)ro/,Alban/

1 re. Cleel%d ! Pitt&;ur ! "leveland, A.ron,!heeling, Pittsburg

1 re.'etr$($lit%% Detr$it !Detoit, )oledo,Pontiac, 7lint, Dearborn

1 re. Ci,%$ !Mil%u:ee ! "hicago, Mil5au.ee,8arr/

1 re. Idi%% ! Oi$ !Da/ton, 4amilton, "incinnati, %ouisville

CONCENTRARI MAORE 5

L LITORALUL NORD ! ATLANTIC

L MARILE LACURI

8.3.1.1. REGIUNEA LITORALA NORD ! ATLANTICA

- &e &u(r%(ue 'e%l$($li&ului BOS


12/23

?.?. NUCLEUL INDUSTRIAL NOUA ANGLIE ! dominat de 'oston

L centru cu rezonanta istorica

L specializat in industria confectiilor si textila in sec. J&J

L prezent : metalurgie, constructii de masini electrice, produse electronice

1.2. REG. METROPOLITANA NE< >OR?

L simbolul civilizatiei industriale americane,metropola

economica americana

L peste @@.333 intreprinderi,in oras si in suburbii

:6aterson, Clifton,


13/23

L dominat de siderurgie, santiere navale, constructii de avioane !artin ",

uzine de prelucrare a cuprului, rafinarii de petrol, constructii de masini

combinate cumice, fabrici de textile,confectii alimentare

L !ashington D"- in extremitatea sudica

L axa Baltimore - 7asington$ e:emplu de abandon al industriilor legate de

" 7 si zone portuare si aparitia noilor industrii,legate de a:e rutiere si

aeroport* dezvoltarea de noi orase,centre ale industriei de varf - Restone

si "r/stal "it/2

8.3.1.2. REGIUNEA MARILOR LACURI ! C!262**

- reiue% ,e% '%i -%$ri#%t% de 5

1 pozitia geografica!arile $acuri si fl. %f.$aurentiu"

1 deprezenta resurselor! preeria americana, . Appalaci":

L fier - esabi,Cu8una,arMuette

L carbuni - 6eoria,Evansville, %teubenville6

L petrol - Cipe*a,illsdale

L cupru . Cooper Cliff, e*eena*

L gaze naturale - Cannon Cree5, Catam

L uraniu - Elliot $a5e, Bancorf

L sare A5ron

infrastructuri de transport- " 7, rutiere!cea mai mare densitate din

%)A",portuare

2.1. CONCENTRAREA CLEELAND ! PITTSBURG=

in ' statului 6enns8lvania si E statului io

cea mai vece regiune siderurgica din America de Nord


14/23

2.2.CONCENTRAREA ESTICA5

$7*'82* - C!2CAG8 - *807$8 - M20A9A)77

DETROIT - capitala automobilului mondial

L uzine situate in orase satelit : 9earborn, 7arren, iver ouge,

elvindale, oseville

C=ICAGO !peste ?0.333 intreprinderi industriale,localizate in

metropola si orasele satelit:

L Evanstone,


15/23

1 Pri'ul %l de idu&tri%li#%res-a derulat pe parcursul unui secol din ?/03

si pana in ?D03, incluzand trei faze intermediare.

L Pri'%este cea legata deformarea primelor nuclee de (proto$

industrializare(,localizate in apropierea resurselor minerale, folosind forta

idraulica si sistemele locale de canale pentru transportul materiilor prime si

al produselor industriale. Aceste concentrari industriale erau situate in nordul

*arii Galilor, centrul si nord-estul Angliei si sudul cotiei.

L A d$u% -%#%, desfasurata intre ?/3 si ?D3, a consolidat pozitia unoradintre (embrionii( de dezvoltare industriala, transformandu-& in regiuni

industriale !sudul (arii


16/23

"atalonia si consolidarea (vechilor( nuclee din Marea 'ritanie, 7ranta,

8ermania, 'elgia

1 &nceputul secolului JJ a marcat incheiereacelui de-al treilea val de

industrializare a Europei vesticeExpansiunea industriala, in special, si dezvoltarea

economica, in general, au fost intrerupte de cele doua razboaie mondiale care au

afectat tarile europene. &n afara consecintelor directe ale celor doua conflagratii

mondiale, s-au resimtit si efecte indirecte in dezvoltarea nucleelor industriale vest$

europene< pe de o parte declinul Europei ca producator mondial in comparatie cu

SUA si ;aponia, care s$au dezvoltat vertiginos.

&n ??@, Europa concentra +@2 din productia mondiala si 02 din comertul

international, pentru ca in perioada interbelica, in ?@, contributia acesteia sa se

reduca la @+2 din productie si 032 din fluxurile comerciale pe glob, in favoarea

%)A si aponiei, care si-au ma=orat productia industriala si tarilor sud-americane sicoloniilor britanice, care au devenit importante furnizoare de produse primare; pe

de alta parte, scimbarile politice, concretizate in aparitia de noi state nationale, au

dislocat viata economica: noile frontiere au separat, in unele cazuri, forta de munca

si resursele naturale de centrele industriale si pietele de desfacere, retelele de cai de

comunicatii s-au adaptat noilor contexte politice. Criza economica a anilor ?-

?@0 a reflectat eforturile de a=ustare a economiilor nationale la noua impartire

politica a Europei, cu implicatii care au variat ca intensitate de la o tara la alta, de

la o regiune industriala la alta. Coerenta dezvoltarii economice a Europei a fost

dezintegrata prin eforturile tarilor vest-europene de a-si prote=a industriile nationale

prin impunerea cotelor de import, a restrictiilor si acordurilor comerciale

preferentiale. 9in nou, %)A si aponia au fost beneficiarele acestor scimbari

intervenite in strategia de dezvoltare economica si industriala a Europei. Economia

Europei a continuat sa fie segmentata dupa cel de-al doilea razboi mondial care a

impus o ruptura transanta intre Europa vestica si cea estica. 9ar, in mod paradoxal,

tocmai aceasta a stimulat revigorarea economica rapida a Europei vestice si

accentuarea decala=elor de dezvoltare economica si, implicit, industriala intre

vestul si estul Europei. Efectele aplicarii 6lanului arsall s-au resimtit in

ritmurile rapide de relansare economica, incepand cu anii O03.

&n interiorul 7uropei vestices-a conturat +triuiul de %ur+dezvoltat

intre centrul Angliei 5irmingham4, sud-estul Angliei 5regiunea metropolitana

londoneza4, continuat cu vestul Germaniei 5$ortmund4 si nordul 2taliei

5Milano4.&n contrast cu aceste regiuni industriale aflate in crestere, s-au detasat

periferiile economice ale Europei, din Scotia, nord$estul Angliei, )ara 8alilor si

+rlanda de Nord, continuate cu sudul +taliei, Spania si Portugalia


17/23

8.3.2.1.MAREA BRITANIE

Idu&tri% ur;%% % -$&t ,e% '%i &eer %-e,t%t% de (r$,e&ul de

de#idu&tri%li#%re:

L$dr%6de exemplu, a pierdut 0?2 din forta de munca industriala intre

?P3 si ?D?. &n scimb, economia londoneza si-a regasit ecilibrul prin

expansiunea activitatilor financiare si bancare, contribuind la transformarea

regiunii de sud-est in cea mai dinamica regiune din area Britanie, care a

renuntat la industriile traditionale, punand accentul pe cele noi, inovative,

de inalta tenologie.

$eclinul nordului industrial si dezvoltarea suduluipe baza activitatilor increstere in perioada post-industriala au generat traiectorii divergente de

evolutie economica intre nord si sud si divizarea spatiala a strategiilor de

dezvoltare regionala.

'egiunea de sud-est,cu ramificatii de-a lungul coridorului + catre vest,

?? catre nord sau @ catre sud-vest este considerata nucleul economic al

arii Britanii.

K2nima3 industriala traditionala, reprezentata de nord$vest, 6or.shire,

4umberside si Midlandsde nord nu inregistreaza o evolutie economica maibuna decat periferiile recunoscute ale arii Britanii !nord-estul Angliei,

(ara


18/23

economiei britanice de la industrializare la dezindustrializare, prima

simbolizand nordul industrial in declin !regiunea idlands de vest cu

centrele ancester-Birmingam" si cea de-a doua reprezentativa pentru

cresterea industriala !regiunea de sud-est dominata de $ondra".

regiunea Manchester - irmingham este una dintre nucleele cele mai

reprezentative ale devenirii industriale a tarii, datorita existentei unor

premise deosebit de favorabile: resurse bogatede carbune si activitati de

extractie dezvoltate inca din secolul J'&, abundenta de materii prime

ieftine, ca de exemplu bumbacul adus din &ndia, resurse de capital, un urias

volum de forta de munca ieftina !influentata de extinderea marii proprietati

funciare care a accentuat exodul populatiei rurale spre orase". $a acestea se

adauga Kmonopolul( incontestabil al englezilor asupra marilor inventii

tehnologice ale epocii: suveica zburatoare !?/@@", masina de filat !?/P+",

razboiul de tesut mecanic !?/D0", presa idraulica !?/0", strungul cumicrometru !?//", procedeul de obtinere a otelului !?/D0", culminand cu

celebra matina cu aburi construita de ames 7att in ?/D+.

(oate aceste conditii necesare industrializarii au dus la aparitia pe arta lumii

a primelor orase industriale, care au inregistrat o dinamica demografica

spectaculoasa. Astfel,Manchester, devenit centrul industriei bumbacului, a trecut

de la =>>> de locuitori in anul ?@>> la B>>> in ?C>?, iar 'irmingham, orasul

fierului si al carbunelui, a auns in aceeasi perioada de la B>>> la @B>>> de

locuitori 9in pacate, goana dupa profituri, sintetizata de deviza oficiala, la moda

pe atunci in Anglia K&mbogatiti-vaK, a generat un peisa= industrial deprimant, cu

conditii de munca deplorabile, locuinte insalubre, exploatare crunta a fortei de

munca si a naturii, o realitate dura si trista, care s-a atenuat numai odata cu

maturizarea revolutiei industriale.

L L$dr% Capitala a unui vast imperiu colonial care cuprindea o patrime din

planeta in ??+,

L a devenit, in decursul secolului J&J si prima =umatate a secolului JJ, cea mai

importanta metropola economica si financiara a lumii.

L 9ezvoltarea infloritoare a fost a=utata de avanta;ele oferite de

localizarea$ondrei: pozitia in centrul bazinului londonez si la estuarul (amisei

ii permite sa fie principala intersectie rutiera si primul port maritim al arii

Britanii. #ondata de romani !numita $ondinium", $ondra era, asa cum aprecia

istoricul latin (acitus, un oras comercial infloritor.


19/23

L adevarata dezvoltare economica si urbanistica debuteaza, insa, dupa cucerirea

normanda din ?3PP.

L rasul este organizat in =urul a doua nuclee mentinute pana in prezent: Cit8 -

centru comercial si financiar si7estminster - resedinta regala.

L De#$lt%re% ur;%% % -$&t -%$ri#%t% de -u,tiile &%le ($rtu%re. #recventat

de corabiile $igii anseatice, portul a devenit la inceputul secolului JJ primul

in ieraria mondiala, urias depozit de marfuri diverse pentru intreaga Europa.

L ,%(it%l% % le%%ului re$lutiei idu&tri%le6$ondra a experimentat si

activitati industriale recunoscute ca vetuste si rudimentare care au dus la

aparitia cartierelor sarace, muncitoresti din East End. $ondra a devenit un oras

invadat deseori de smog, ceea ce l-a facut pe poetul englez 6.B. %elle8 sa

aprecieze la inceputul secolului J&J ca Kinfernul este un oras care seamanamult cu $ondraK.

L &nitial, l$,%li#%re% idu&trieia fost influentata de infrastructura decomunicatii: industriile grele, poluante au fost amplasate in est, de-a lungul

(amisei, in apropierea porturlui, iar industriile usoare au preferat localizarea in

vest si nord-vest, in lungul cailor ferate si rutiere. (otusi, convergenta

comertului maritim si colonial, acumularea capitalului si a activitatilor

financiare!aici a fost creata prima bursa de valori a lumii K%toc5

ExcangeK",prezenta unui important potential umanau transformat $ondra

intr-un mare centru de afaceri.

L$eclararea sa in functia de capitala a Common%ealtha fost una din

recunoasterile rolului sau in economia mondiala. 9ar numai dupa cel de-al

doilea razboi mondial, importanta traficului portuar si a aglomerarii urbane au

cauzat intensificarea dezvoltarii industriale.

L Evolutia industriala a $ondrei rezumeaza, de fapt, pe cea a sud-estului

Angliei.

LAu fost promovate ramurile industriale curate, moderne, dispersate spatialcare contrastau cu industriile aflate in dificultate din 3lac(

Countries3.&ndustrializarea regiunii de sud-est a avut ca scop ecilibrarea

regionala prin evitarea extinderii soma=ului si atragerea excedentului de forta de

munca din regiunile carbonifere. &n perioada interbelica, D32 din intreprinderile

industriale infiintate in area Britanie au fost localizate in aglomeratia

londoneza. &ntre ?@3-?/3 forta de munca a crescut de ? ori in industria


20/23

constructiilor electrice, de + ori in industria alimentara si de ori in industria

poligrafica. &n ?/3, regiunea londoneza concentra =umatate din productia

constructiilor aeronautice, din ce de artie si ciment, +32 din produtia

ecipamentelor electrice, 32 din cea de automobile si @32 din productia de

petrol rafinat !


21/23

de prestigiu social si peisagistic, la Ester, %taines, 7atford, 7indsor, s-au

localizat industrii de varf !informatica, computere" si centre de cercetare.

%pre deosebire de restul arii Britanii, caracterizat printr-un proces intens

de dezindustrializare si dezvoltarea modesta a serviciilor, in regiunea sud-

estica rolul compensatoriu al sectorului tertiar a fost mai eficient, reusind saatenueze efectele sociale ale pierderilor de locuri de munca din industrie

!tabel ?".

S,i';%ri i &tru,tur% -$rtei de 'u,% di reiue% de &ud!e&t6 M%re%

Brit%ie6 1@1!1@81

S%l%ri%ti i idu&trie S%l%ri%ti i &eri,ii T$t%l

mii 2 mii 2 mii 2

L$dr% "$r%&ul) -?DP,/ -+3,P -?30,3 -P,? -@?D,@ -?@,

L$dr% "(eri-eriile) -?,3 -@,P QD,/ Q?3, -0,/ -0,D

Al$'er%ti%l$d$e#%

-@/D,D -@P,? -P,+ -3, -+?+,3 -?3,0

Ari% 'etr$($lit%% -?0,+ -?D,+ Q@/, Q0,3 Q???,P QP.@

Re&tul reiuii de&ud!e&t

-?+3,/ -?,0 Q+PD,@ Q+,0 Q@,? Q,/

Reiue% de &ud!e&t -0?,0 -@, Q+P,3 Q?3,3 -?, -?,@

M%re% Brit%ie - ?P@, -+, Q?/3@,3 Q?+,0 -03?, -,@

Sursa< 4all, ??, pB

Reiue% de &ud!e&t e&te (re-er%t% de -ir'ele 'ulti%ti$%le6 peste /02din sediile celor mai importante companii industriale din area Britanie sunt

localizate in aceasta regiune. %tatistica devine mai relevanta daca avem in vedere

ca 0 din primele P3 de corporatii europene au sediul social in area Britanie.

L Aproimativ => din forta de munca britanica anga;ata in servicii de

afacerieste concentrata in regiunea de sud-est, fiind o premisa importanta

pentru dezvoltarea firmelor specializate in domenii de varf, ca

microeletronica sau biotenologiile. Exemple reprezentative sunt

concentrarile de industrii de inalta tenologie din lungul coridoarelor +dinspre %loug spre %*indon si ?? care leaga $ondra de Cambridge

L .'egiunea de sud-est beneficiaza de localizarea in apropierea de

nucleul economic al Europei continentale (Euro$)unnel3care traverseaza

area anecii, intrat in functiune in ??, a accentuat accesibilitatea


22/23

acestei regiuni si a stimulat relatiile de cooperare cu nucleul economic al

Europei continentale.

8.3.2.2.GERMANIA

L singura tara europeana cu o revenire spectaculoasape scena industrialaa lumii dupa cel de-al doilea razboi mondial,

L se situeaza in prezentpe locul & in lumedupa valoarea adaugata in industrie.

L Ca si celelalte economii ale tarilor dezvoltate vest-europene, si cea

a Germaniei a inregistrat un proces de dezindustrializare si de intensificare a

tertializarii. Cele doua procese s-au compensat in structura fortei de munca:

intre ?P3 si ?DP numarul salariatilor din servicii a crescut cu +,@ milioane de

anga=ati !Bade, unzmann, ??, p.//".

L 9iferentierile regionale sunt substantiale, regiunea vestica a


23/23

I'(%,tul de,liului idu&tri%la fost considerabil asupra dezvoltarii

regionale, cu atat mai mult cu cat dominanta economica era reprezentata de

industrii traditionale, bazate pe resurse naturale. 6uternicele firme industriale,

(8ssen, rupp, 'eba, oesc, annesmann, au dominat dezvoltarea economica

a regiunii pentru multe decenii. 9esi intens subventionate de guvernul federal,marile corporatii au fost nevoite sa inoveze si sa-si diversifice productia odata cu

accentuarea competitiei internationale.

L &nfluenta locala a acestor mari firme a creat un mediu social si politic

putin favorabil pentru dezvoltarea firmelor mici si mi=locii din industrii de

varf sau servicii.

L )n alt andicap al regiunii, in afara celui legat de dominanta industriilor

grele aflate in declin la nivel mondial si de structura nefavorabila a firmelor

industriale pe categorii de marime, este reprezentat de specializarea stricta afortei de munca si de capacitatea redusa a acesteia de ase reprofila rapid.

L &nainte de ?P0, in regiune nu exista decat o singura universitate, deci

scimbarile structurale iminente in economia industriala a regiunii nu au

beneficiat de relatiile de cooperare cu institutiile de invatamant superior sau

centre de cercetare. $ipsa fortei de munca calificate in noile domenii

economice aflate in crestere alaturi de capacitatea inovativa redusa a

firmelor dominante in regiune au generat o dezvoltare sub media nationala a

serviciilor.

L ediul inovativ precar al regiunii a determinat migrarea ciar si a

industriei de armament, care desi este genetic legata de industria siderurgica

dominanta in ur, are si o componenta importanta de cercetare-dezvoltare.

L )n exemplu il reprezinta firma rupp, unul din marii producatori de

armament din

concentrari industriale pe glob

Documents

asezat in noua anglie

noua anglie si c

favorizat aparitia beltului

7asington1 in ultimii

fost realizate dinspre

e sua cuprinde complexele

in total aproximativ

acuri si cele