Platon "Republica"Mitul lui GygesGlaucon afirm: "Conform cu natura, a svrinedreptate e un bine, a o suferi e un ru. Dac exist cineva caree drept, e aa numai din necesitate, i nu de bun voie". Aceeaiprere o mprtete i Adeimantos, ca nedreptatea fiind unbine, iar dreptatea un ru.La provocarea celor doi de a le arta cum de dreptatea e unbine, iar nedreptatea un ru, Socrate le rspunde: "Plecnd de laideea c dreptatea se gsete ntr-un stat ca i ntr-un om, vomcerceta mai nti care e natura dreptii in stat, apoi vom studia-on fiecare om i vom primi de bun n mic (om) ceea ce am vzut nmare (stat).n acest fel ncepe la Palton naterea statului. Nemulumit derspunsurile primite, Socrate va defini dreptatea astfel:"Dreptatea nseamn ca fiecare om s se ocupe n stat cu aceasingur meserie pentru care a fost pregtit, adic fiecare meserie,ca s poat fi bine ndeplinit, va fi ocupaia singur a celui ce onva i o practic.Socrate spune foarte clar, ntr-un exemplu, c nu se poate caun cizmar s ajung filozof, iar la Platon filozof nseamnconductor. Sensul este aadar c un stat este drept atunci , idoar atunci, cnd filozofii ajung regi sau regii ajung filozofi.Dup definiiile oferite de Glaucon i Adeimantos seintercaleaz mitul lui Gyges. Mitul e o provocare a lui Glaucon, elnu reprezint poziia lui Socrate, putnd fi redus la trei idei:esena omului este nedreptatea; nimeni nu e drept de bunvoie,ci e doar silit; acela care face dreptatea o face din neputina de asvri nedrepti.Socrate va demonta aceste argumente, readucnd dreptatea lafaptul ei de a fi una, adic esenial. Dreptatea se poatemanifesta ntr-un mod multiplu, dar acest fapt nu altereazunicitatea ei. Mitul lui Gyges este construit tocmai pentru ademonstra teza pe care Socrate o susine. Pentru el dreptatea semanifest indiferent de constrngerile exterioare, practicarea eifiind sinonim virtuii. Punctul de vedere opus aparine luiGlaucon, dar numai ca pretext pentru raionamentului socratic.