coelho - zahir

8/13/2019 Coelho - Zahir

http://slidepdf.com/reader/full/coelho-zahir 1/175

PAULO COELHO, scriitor brazilian, născut la Rio deJaneiro în 194! înainte de a de"eni unul dintre cei #ai de

succes ro#ancieri ai lu#ii $i un "eritabil %eno#en alculturii de #asă, a %ost un &i''ie rebel, a'oi autor dra#atic,director de teatru, (urnalist, 'oet! )n 19*+ %ace 'elerina(ul laantia-o de Co#'ostela, e"eni#ent care i.a #arcat "ia/a $icariera literară! 0e$i 'ro%und ata$at de razilia natală 2î$iscrie o'erele la calculator, în %a/a oceanului, în "ila sa de laCo'acabana3, ro#anele lui dez"oltă dra#e uni"ersale,"alabile oriunde $i 'entru oricine, ceea ce e'lică 'ri#ireaentuziastă de care se bucură 'e toate #eridianele! Căr/ile luiPaulo Coel&o, traduse în 5+ de li#bi $i editate în 156 de

/ări, s.au "7ndut în zeci de #ilioane de ee#'lare! Esteconsilier s'ecial U8ECO în cadrul 'ro-ra#uluiCon"er-en/e s'irituale $i dialo-uri interculturale:,#e#bru al co#itetului director al ;unda/iei &i#on Peres,al c&<ab ;oundation %or ocial Entre'reneurs&i', al Lord=enu&in ;oundation! 0istins cu nu#eroase 're#ii 2'rintrecare 're#iul -er#an a#bi >661, acordat 'ersonalită/iiculturale a anului, 're#iul italian ;re-ene 'entru literatură3$i i#'ortante distinc/ii 2ca"aler al Le-iunii de Onoare din;ran/a, #artie >666? Ordinul Rio ranco, razilia etc3,

#e#bru al Acade#iei raziliene de Litere 2din >*octo#brie >66>3! ;ondator al )nstitutului Paulo Coel&o,care acordă a(utoare îndeosebi co'iilor $i bătr7nilor din

'ăturile de%a"orizate ale societă/ii braziliene! Colaborator 'er#anent al unor re'utate ziare, 'rintre care Corriere

della Sera 2)talia3, El Semanal 2'ania3, Welt am Sonntag

2@er#ania3, The China Times Daily 2ai<an3!

O'ere 'rinci'aleB Pelerin la Compostela 219*3? Alchimis-

tul 219**3? Walkiriile 2199>3? La râul Piedra am şeut şi-am

plâns 219943? Al cincilea munte 2199+3? !anualul r"#oi-

niadui luminii 21993? $eronika se hot"r"şte s" moar" 2199*3? Dia%olul şi domnişoara Prym 2>6663? &nspreece minute

2>663? 'ahir 2>6653! 8u#eroase dra#atizări, C0.uri $i

PAULO COELHO

'ahir raducere din 'ortu-&eză de@AR)ELA A8U



2 3 2 3

Co'erta colec/iei RFGA8

LUCO

0escrierea C)P a ibliotecii 8a/ionale a Ro#7nieiCOELHO, PAULO

Ga&ir I Paulo Coel&o? trad! din 'ortu-&eză de@abriela anu! . ucure$tiB Hui&anitas, >665

)8 9.56.16+6.

)! anu, @abriela 2trad!3

*>1!14!2*13.115!1

PAULO COELHO,, 'A./

K Paulo Coel&o, >665

Această edi/ie a %ost 'ublicată cu acordul 7ntJordi Asociados, arcelona 2'ania3 oatedre'turile rezer"ate, &tt'B .. <<<!'aulocoel&o !corn

K HU=A8)A, >665, 'entru 'rezenta "ersiune ro#7nească

E0)URA HU=A8)A Pia/a Presei Libere1,6161 ucure$ti, Ro#7nia tel! 6>1I11*19, %a6>1I11*>4 8sA(<<!&u#anitas !ro Co#enziCARE PR)8 POFB tel! 6>1I11 > 6, %a 6>1I156 5, C!P!C!E! . CP 14, ucure$ti e.#ailBc''&u#anitas!ro < <<!librariile&u#anitas !ro

,0 !"rie0 cea "mislit" 1"r" de prihan"0

roag"-te pentru noi0cei care ne 2ndrept"m c"tre Tine+

Amin

)8 9.56.16+6.

http://www.paulocoelho/


mailto:[email protected]

mailto:[email protected]




+0Dac" unul dintre %oi are o sut" de oi şi pierde una0

2şi %a l"sa cele nou"eci şi nou" de oi pe câmp

pentru a se duce dup" aceea care s-a pierdut0

şi nu se %a 2ntoarce pân" ce n-o %a g"si34

Luca, 15,4

4W+



Când %ei pleca 2nspre .taca0

1ie-5i lunga c"l"torie

plin" de a%enturi0 plin" de 2n%"5"minte+

6u te teme de Lestrigoni7 şi de Ciclopi0 nici de 1uriosul

Poseidon8

nu-i %ei 2ntâlni 2n drumul t"u dac"

te %ei 2n"l5a cu gândul0 dac" sim5irea-5i

nicicând nu 25i %a p"r"si trupul şi spiritul+

Lestrigoni şi Ciclopi0 nici 1uriosul Poseidon

nu 25i %or ieşi 2n cale

dac" tu 2nsu5i nu-i %ei purta cu tine-n su1let0

dac" nu-5i %ei aşea su1letul 2naintea paşilor lor+

Sper ca drumul s"-5i 1ie lung0

9ie-5i multe dimine5ile de %ar"0

.ar pl"cerea de a "ri primele porturi

S"-5i aduc" o #ucurie de nespus+

2ncearc" s" %iitei emporiul77 9eniciei0

culege tot ce e mai #un+ Du-te 2n oraşele Egiptului0

2n%a5" cu un popor ce are-atâtea s" te-n%e5e+

7 Lestri-oniB 'o'ula/ie #itică antro'o%a-ă, locuind la 'oa.lele "ulcanului Etna, au de"orat #ai #ul/i dintre înso/itorii luiUlise (n+tr+*+

77 e#'oriuB ora$, nod co#ercial (n+tr+*

:



0E0)CAM)Er

6u pierde .taca din %edere0

c"ci 5inta ta e s" a;ungi acolo+

Dar nu-5i gr"#i paşii8

e mai #ine c"l"toria-5i s" duree ani0

iar cora#ia-5i s" ancoree pe insul"

când te %ei 1i-m#og"5it de;a

cu tot ce ai cunoscut pe drum+

6u aştepta ca .taca s"-5i dea alte #og"5ii+

.taca 1i-a d"ruit de;a o c"l"torie minunat"8

1"r" .taca0 niciodat" nu ai 1i plecat+

<i-a d"ruit de;a totul şi nimic nu mai are de dat+

=i dac" la s1ârşit %ei crede c" .taca e s"rac"0

s" nu gândeşti c" te-a 2nşelat+

Pentru c" %ei 1i de%enit un 2n5elept0 %ei 1i tr"it o %ia5" plin"0

şi acesta este 2n5elesul .tac"i+

Nonstantinos Na"a%is 21*+.193

)n #a$ină, a# s'us că 'usese# 'unct 'ri#ei"ersiuni a căr/ii #ele! C7nd a# înce'ut să sui#a#7ndoi una dintre crestele Pirineilor, 'e care o con.sidera# sacră $i unde trăise# de(a cli'e etraordi.nare, a# întrebat.o dacă nu "oia să $tie care era te#acentrală sau titlul? ea #i.a răs'uns că i.ar %i 'lăcut

#ult să întrebe, dar că din res'ect 'entru #unca #eanu s'usese ni#ic, %usese doar #ul/u#ită, %oarte#ul/u#ită!

Eu i.a# s'us atunci titlul $i te#a centrală! 8e.a#continuat dru#ul în tăcere $i, la întoarcere, a# auzitun %o$net? era "7ntul care se a'ro'ia, trec7nd 'este"7r%urile co'acilor des%runzi/i, cobor7nd '7nă la noi,%ăc7nd ca #untele să.$i arate din nou 'uterea $i#a-ia!

)#ediat a "enit $i ză'ada! =.a# o'rit $i a# ră#as

conte#'l7nd cli'aB %ul-ii căzători, cerul 'lu#buriu, 'ădurea, ea alături de #ine! Ea, care #i.a %osttotdeauna alături, totdeauna!

=i.a "enit să s'un în acel #o#ent, dar a# a#7.nat, ca să a%le nu#ai c7nd "a răs%oi 'entru 'ri#aoară aceste 'a-iniB această carte î/i este dedicată /ie,C&ristina, so/ia #ea!

Autorul



Con%or# scriitorului Jor-e Luis or-es, ideea deGa&ir "ine din tradi/ia isla#ică $i se a'reciază că a

a'ărut 'rin secolul al ))).lea! 'ahir0 în arabă, în.sea#nă "izibil, 'rezent, i#'osibil de a trece neob.ser"at! Ce"a sau cine"a cu care, odată ce a# intrat încontact, a(un-e să ne cotro'ească toate -7ndurile, '7nă ce nu #ai reu$i# să ne concentră# asu'ra altuilucru! Aceasta 'oate %i considerată s%in/enie, saunebunie!

;AUOUR@ A)8.P%eRE, Enciclopedia 1antasticului0 195



Sunt un om

li#er



Ea, Est&er, cores'ondent de război, sosită decur7nd din )ra 'entru că in"azia acestei /ări trebuie

să încea'ă dintr.o cli'ă în alta, 6 de ani, căsătorită,%ără co'ii! El, un bărbat neidenti%icat, de "reo > sau>5 de ani, brunet, trăsături #on-oloide! A#7ndoi au%ost "ăzu/i ulti#a oară într.o ca%enea din ;aubour-aint.Honore!

Poli/ia a %ost in%or#ată că se înt7lniseră $i #aiînainte, dar nu se $tie de c7te oriB Est&er s'unea #e.reu că bărbatul Q a cărui identitate o ascundea sub

nu#ele de =i&ail Q era cine"a %oarte i#'ortant,însă niciodată nu e'licase daci era i#'ortant din 'unctul de "edere ăl 'ro%esiei de ziarist sau 'entruea, ca %e#eie!

Poli/ia a înce'ut o anc&etă o%icială! Au %ost a"an.sate i'oteze de sec&estrare, $anta(, de sec&estrare ur.#ată de o#or Q ceea ce nu era deloc neobi$nuit,întruc7t #unca ei o obli-a #ereu să intre în contact

cu indi"izi care a"eau le-ături cu celule teroriste, era 'er#anent în căutare de in%or#a/ii! Au desco'erit cădin contul ei bancar %useseră scoase re-ulat su#e de bani în să'tă#7nile anterioare dis'ari/ieiB 'oli/ia aconsiderat că asta 'utea să aibă le-ătură cu 'latain%or#atorilor! 8u.$i luase cu ea nici un %el de &aine,dar, ciudat, 'a$a'ortul a %ost de ne-ăsit!

1



El, un necunoscut, %oarte t7năr, %ără caier0 nici o 'istă care să 'oată duce la identi%icarea lui!

Ea, Est&er, două 're#ii interna/ionale de (urna.lis#, 6 de ani, căsătorită!

o/ia #ea!

unt 'us i#ediat 'e lista sus'ec/ilor $i sunt re./inut Q 'entru că re%uza# să s'un unde %usese# înziua dis'ari/iei! 0ar, iată, -ardianul î#i desc&ide u$a$i.#i s'une că sunt un o# liber!

Cu# de sunt un o# liber Pentru că în zilele noas.tre se 'oate a%la orice des're oricine, este de a(uns sădore$ti o in%or#a/ie $i o -ăse$ti îndatăB unde a#

utilizat c7rdul de credit, care sunt locurile 'e care le%rec"entă#, cu cine ne.a# culcat! )n cazul #eu, a %ost#ai u$orB o %e#eie, ziaristă $i ea, 'rietena so/iei#ele, dar :di"or/ată Q $i deci %ără 'roble#e în as'une că se culcase cu #ine Q s.a o%erit să de'ună#ărturie în %a"oarea #ea c7nd a a%lat că %usese# ares.tat! A adus do"ezi concrete des're %a'tul că %usese#cu ea în ziua $i în noa'tea dis'ari/iei lui Est&er!

=ă duc să "orbesc cu ins'ectorul.$e% care.#i îna. 'oiază lucrurile, î$i cere scuze, a%ir#ă că scurta #ea

deten/ie a %ost %ăcută con%or# le-ii $i că nu "oi a"eacu# să acuz ori să dau în (udecată tatul! Eu îi e. 'lic însă că n.a# nici cea #ai #ică inten/ie să %acasta, $tiu că oricine 'oate %i bănuit $i 'oate %i 'us subur#ărire >4 de ore din >4, c&iar dacă nu a co#is niciun delict!

Q unte/i liber, î#i s'une, re'et7nd "orbele -ar.dianului!

19



)ntrebB nu cu#"a s.a înt7#'lat ce"a -ra" cu so/ia#ea Ea î#i s'usese de(a că din cauza #ul/i#ii dele-ături cu lu#ea teroris#ului, nu de 'u/ine orisi#/ise cu# 'a$ii îi erau ur#ări/i din u#bră!

)ns'ectorul sc&i#bă "orba! Eu insist, dar el nu.#i

s'une ni#ic!întreb dacă ea 'oate călători cu 'a$a'ortul $i.#is'une că da, că nu co#isese nici un delict, de ce sănu 'oată ie$i sau intra liber în /ară

Q Atunci este 'osibil să nu #ai %ie în ;ran/a Q Crede/i că a/i %ost 'ărăsit din cauza do#ni.

$oarei cu care "ă culca/iîi răs'und că nu e treaba lui! )ns'ectorul %ace o

'auză, ia o %i-ură serioasă, î#i s'une că a# %ost ares.tat 'entru că acestea sunt 'rocedurile de rutină, dar îi 'are rău că so/ia #ea a dis'ărut! Este $i el căsătorit,

$i c&iar dacă nu.i 'lac căr/ile #ele 2a$adar $tie cinesunt, nu e a$a de i-norant cu# 'areS3, se 'oate 'uneîn situa/ia #ea, î$i dă sea#a că trec 'rin #o#ente-rele!

întreb ce trebuie să %ac de acu# înainte! î#i dăcartea lui de "izită, î#i cere să.1 in%or#ez dacă a%luce"a Q e o scenă 'e care o "ezi în toate %il#ele, nu#ă con"in-e, ins'ectorii ă$tia $tiu totdeauna #ai#ult dec7t s'un!

=ă întreabă dacă l.a# înt7lnit "reodată 'e bărbatul care se a%la cu Est&er ulti#a oară c7nd a %ost

"ăzută! îi răs'und că $tia# cu# i se s'unea, dar cănu îl cunoscuse# niciodată 'ersonal!

=ă întreabă dacă a"e# 'roble#e acasă! îi răs. 'und că sunte# î#'reună de zece ani $i că a"e#toate 'roble#ele co#une oricărei %a#ilii Q nici #ai#ulte, nici #ai 'u/ine!

întreabă, cu delicate/e, dacă a# "orbit recent ce"ades're di"or/, sau dacă so/ia #ea se -7ndea să se

des'artă de #ine! îi răs'und că o ase#enea 'roble#ănu s.a 'us niciodată, c&iar dacă Q $i.i re'et, ca înorice căsnicie:Q #ai a"ea# $i dis'ute din c7nd înc7nd!

0es sau din c7nd în c7nd

0in c7nd în c7nd, insist!întreabă, încă $i #ai delicat, dacă ea bănuia ce"ades're le-ătura #ea cu 'rietena ei! îi s'un că a %ost 'ri#a $i ulti#a oară c7nd ne.a# culcat î#'reună! 8uera ni#ic i#'ortant, 'ur $i si#'lu nu a"ea# cu cesă.#i o#or ti#'ul, era o zi 'licticoasă, nu $tia# cesă %ac du'ă 'r7nz, (ocul de.a seduc/ia ne treze$tetotdeauna la "ia/ă, de aceea ar& a(uns '7nă în 'at!

Q 0u#nea"oastră a(un-e/i în 'at doar %iindcăo zi este 'licticoasă

reau să.i s'un că ase#enea întrebări nu au le.

-ătură cu anc&eta, dar a# ne"oie de co#'licitatealui, sau 'oate "oi a"ea ne"oie de el de acu# încolo Q la ur#a ur#elor eistă o institu/ie in"izibilă nu.#ită anca ;a"orurilor Q care #i.a %ost totdeauna%oarte %olositoare!

Q Păi se #ai înt7#'lă c7teodată! 8.ai ni#ic de%ăcut, %e#eia este în căutare de e#o/ii, eu caut a"entura, $i -ata! A doua zi, a#7ndoi ne 're%ace# că nus.a înt7#'lat ni#ic, iar "ia/a #er-e înainte!

El î#i #ul/u#e$te, î#i întinde #7na, $i.#i s'unecă în lu#ea lui lucrurile nu stau c&iar a$a! Eistă

'lictiseală, /i.e ur7t, $i uneori c&iar î/i dore$ti săa(un-i în 'at cu %e#eia Q dar treburile astea sunt#ult #ai controlate, $i ni#eni nu %ace ce.i trece 'rinca' sau ce "rea el!

Q Poate cu arti$tii c&estiile astea sunt #ai libere,co#entează el!

îi răs'und că eu cunosc lu#ea lui, dar nu "reau să%ac acu# co#'ara/ii 'ri"ind 'ărerile noastre

20 >1



'e (u#ătate, de iubirile cărora nu li se 'utea s'unenu: sau '7nă aici:, de du#inici c7nd erau obli-a/isă ia #asa cu cine nu a"eau c&e%! cla"i ai luului, aia'aren/ei de lu, ai a'aren/ei de a'aren/ă de lu!cla"i ai unei "ie/i 'e care nu au ales.o, dar 'e care

s.au &otăr7t să o trăiască Q %iindcă cine"a a reu$itsă.i con"in-ă că acela era cel #ai bun lucru 'entruei! i.$i trăiau a$a zilele $i no'/ile, #onoton, într.o"ia/ă în care a"entura era un cu"7nt dintr.o carte sauo i#a-ine la tele"izor, "ia/ă totdeauna înlăn/uită, iardacă li se o%erea "reo 'orti/ă, s'uneau #ereuB 8u#ă interesează, nu doresc a$a ce"a!:

Cu# 'uteau $ti dacă doresc sau nu ce"a, de "re#ece niciodată nu trecuseră 'rintr.o ast%el de e. 'erien/ă 0ar era inutil să întrebiB le era cu ade"ărat

%rică de orice sc&i#bare în stare să clatine lu#ea cucare erau obi$nui/i!)ns'ectorul î#i s'usese că sunt liber! Acu# sunt

liber, dar liber era# $i.n 'u$cărie, 'entru că libertateaeste în continuare lucrul 'e care.1 're/uiesc cel #ai#ult 'e lu#e! i-ur că asta #.a deter#inat să beau"inuri care nu.#i 'lăceau, să %ac lucruri 'e care nutrebuia să le %ac $i 'e care nu le "oi re'eta niciodată,să a# #ulte cicatrice 'e tru' $i în su%let, să.i rănesc 'e unii Q cărora a# s%7r$it 'rin a le cere iertare, într.

o 'erioadă în care a# în/eles că 'utea# să %ac orice,în a%ară de a obli-a 'e cine"a să #ă ur#eze înnebunia #ea, în setea #ea de a trăi! 8u #ă căiesc 'entru cli'ele în care a# 'ăti#it, î#i 'ort cicatriceleca $i cu# ar %i ni$te #edalii, $tiu că libertatea este%oarte scu#'ă, la %el de scu#'ă ca $i scla"ia? sin-uradi%eren/ă este că o 'lăte$ti cu 'lăcere $i! cu unz7#bet, c&iar dacă z7#betul este udat de lacri#i!

C7nd ies de la 'oli/ie e o zi %ru#oasă, o du#inică 'lină de soare care nu se 'otri"e$te deloc cu starea#ea de s'irit! A"ocatul #ă a$tea'tă a%ară cu două"orbe de consolare $i un buc&et de %lori! î#i s'une căa tele%onat 'e la toate s'italele, 'e la toate #or-ile

2lucrurile acelea de rutină de c7te ori înt7rzii acasă3,dar n.a -ăsit.o 'e Est&er! î#i s'une că a reu$it să leascundă ziari$tilor locul unde %usese# re/inut, î#is'une că trebuie să "orbească cu #ine, să 'ună la 'unct o strate-ie (uridică ce #i.ar 'er#ite să #ă a'ărde acuza/ii "iitoare! îi #ul/u#esc 'entru -ri(ă? $tiu cănu "rea să 'ună ni#ic la 'unct Q în realitate nu "reasă #ă lase sin-ur, 'entru că nu $tie cu# "oi reac/iona2dacă #ă î#băt $i #ă arestează din nou 0acă %ac"reun scandal 0acă încerc să #ă sinucid3 îi s'un

că a# treburi i#'ortante de rezol"at, $i că a#7ndoi$ti# că nu a# 'roble#e cu res'ectarea le-ii! Elinsistă, dar eu nu.i dau nici o $ansă Q în %ond, suntun o# liber!

Libertate! Libertatea de a %i în-rozitor de sin-ur!)au un tai '7nă în centrul Parisului, îi cer $o.

%erului să o'rească l7n-ă Arcul de riu#%! Pornescla 'as 'e C&a#'s.ElTsees, îns're Hotel ristol, undeobi$nuia# să iau o ciocolată caldă cu Est&er ori dec7te ori unul dintre noi se întorcea dintr.o #isiune înstrăinătate! Pentru noi era ca un ritual de întoarcere

acasă, o baie în dra-ostea care ne /inea uni/i, de$i"ia/a ne î#'in-ea din ce în ce #ai #ult 'e dru#uridi%erite!

i #er-, $i #er-! Oa#enii z7#besc, co'iii se bucură de aceste c7te"a ore de 'ri#ă"ară în 'linăiarnă, #a$inile cur- %ără o'rire, totul 'are în ordine Qîn a%ară de %a'tul că nici unul dintre ace$ti oa#eni nu$tie, sau se 're%ace că nu $tie sau nu.i 'asă că

24 25



toc#ai #i.a# 'ierdut so/ia! Oare nu în/ele- cat su.%ăr o/i ar trebui să %ie tri$ti, să #ă co#'ăti#ească,să %ie solidari cu un o# căruia îi s7n-erează su%letulde dra-oste? dar ei continuă să r7dă, cu%unda/i în"ie/ile lor #ărunte $i 'ră'ădite care se în"iorează

nu#ai la s%7r$it de să'tă#7nă!Ce -7nd ridicolB #ul/i dintre oa#enii cu care î#iîncruci$ez 'a$ii î$i si#t su%letul s%7$iat, iar eu &abarn.a# de ce sau cu# su%eră!

)ntru într.un bar să.#i iau /i-ări, $i o#ul î#i răs. 'unde în en-leză! =ă duc la o %ar#acie să.#i cu#. 'ăr ni$te bo#boane de #entă care.#i 'lac #ult, iar"7nzătorul î#i "orbe$te en-leze$te, de$i în a#7ndouăcazurile eu a# "orbit %ran/uze$te! înainte de a a(un-ela &otel, #ă o'resc doi băie/i sosi/i de cur7nd de laoulouse care "or să $tie unde se a%lă un anu#e

#a-azin, întrebaseră 'e #ai #ul/i $i ru#eni nuîn/ele-ea ce s'uneau! Ce.o %i asta Or %i sc&i#batli#ba de 'e C&a#'s.ElTsees în cele >4 de ore c7t a#%ost arestat

uris#ul $i banul sunt în stare de #inuniB dar cu#de n.a# obser"at #ai înainte ;iindcă de %a't eu $iEst&er nu ne #ai luaseră# ciocolata acolo de #ultă"re#e, de$i a#7ndoi călătoriseră# $i ne întor.seseră# de #ulte ori în ulti#a 'erioadă! ot ti#'ula"e# ce"a #ai i#'ortant de %ăcut! =ereu a'are c7teo obli-a/ie ce nu su%eră a#7nare! 0a, iubito, ne "o#

lua ciocolata data "iitoare, întoarce.te re'ede, $tii căazi a# un inter"iu cu ade"ărat i#'ortant $i nu 'ot"eni la aero'ort să te iau, c&ea#ă un tai, #obilul#eu ră#7ne desc&is, sună.#ă dacă a'are "reo ur.-en/ă, dacă nu, ne "ede# diseară!

=obilulS )) scot din buzunar, îl desc&id re'ede,sună de #ai #ulte ori $i de %iecare dată î#i sta ini.#a, "ăd 'e #icul ecran nu#ele celor care #ă caută

dar nu răs'und nici unuia dintre ei! 'er că "a a'ăreaun neidenti%icat:? nu#ai ea ar 'utea %i deoarece arenu#ărul restric/ionat, $tiut doar de "reo douăzeci de 'ersoane care au (urat să nu.1 dea niciodată altora! 8u a'are, celelalte sunt toate nu#ere ale 'rietenilor

sau cole-ilor %oarte a'ro'ia/i! Probabil că "or să $tiece s.a înt7#'lat, "or să a(ute 2cu# anu#e3, săîntrebe dacă a# ne"oie de ce"a!

ele%onul continuă să sune! ă răs'und ă #ăînt7lnesc cu "reunul dintre ei

=ă &otărăsc să a$te't '7nă ce "oi %i în/eles eactce s.a 'etrecut!

A(un- la ristol, 'e care Est&er îl descria #ereuca 'e unul dintre 'u/inele &oteluri din Paris undeclien/ii sunt trata/i ca oas'e/i, nu ca ni$te "a-abonzi

în căutare de adă'ost! =ă salută ca $i cu# a$ %i unulde.ai casei, ale- o #asă ce se a%lă în %a/a unei 'en.dule %ru#oase, ascult 'ianul, 'ri"esc -rădina care se"ede 'e %ereastră!

rebuie să %iu 'ractic, să analizez alternati"ele,"ia/a î$i ur#ează cursul! 8u sunt nici 'ri#ul, niciulti#ul bărbat 'ărăsit de ne"astă, dar trebuia ca lu.crul acesta să se înt7#'le toc#ai într.o zi cu soare,cu oa#eni sur7zători 'e stradă, cu co'ii c7nt7nd, cu 'ri#ă"ara arăt7ndu.$i 'ri#ele se#ne, cu soarestrălucitor, cu $o%erii res'ect7nd toate trecerile de

'ietoni)au un $er"e/el, "reau să.#i scot ideile astea din

ca' $i "reau să le 'un 'e &7rtie! ă lăsă# senti#en.tele deo'arte $i să "ede# ce trebuie să %acB

A 0acă iau în considerare 'osibilitatea de a %i%ost cu ade"ărat sec&estrată, atunci "ia/a îi este în 'ericol, sunt so/ul ei, to"ară$ul ei la bine $i la rău,trebuie să #ut $i #un/ii din loc ca s.o -ăsesc!

>+ 27



Re'lică la această i'otezăB $i.a luat 'a$a'ortul cuea! Poli/ia nu $tie, dar $i.a luat $i c7te"a obiecte deuz 'ersonal, $i un 'orto%el cu icoanele unor s%in/i 'rotectori, de care nu se des'ăr/ea niciodată c7nd 'leca în altă /ară! A scos $i bani de la bancă!

ConcluzieB s.a 're-ătit de 'lecare! ă luă# în calcul 'osibilitatea de a %i crezut"reo 'ro#isiune care a s%7r$it 'rin a de"eni o ca'cană!

Re'licăB de #ulte ori se i#'licase în situa/ii 'e.riculoase Q %ăcea 'arte din #unca ei! 0ar totdeauna#ă anun/a, 'entru că eu era# sin-ura 'ersoană încare a"ea încredere oarbă! î#i s'unea unde trebuia săse ducă, cu cine o să se înt7lnească 2însă 'entru a nu#ă e'une, #ai #ereu %olosea un nu#e de cod3, $ice trebuia să %ac dacă nu se întorcea '7nă la oanu#ită oră!

ConcluzieB nu inten/iona să se înt7lnească cu "re.unul din in%or#atorii ei!

C ă zice# că s.a înt7lnit cu alt bărbat!Re'licăB nu eistă re'lică! Este, dintre toate i'o.

tezele, sin-ura care stă în 'icioare! )ar eu nu 'ot săacce't a$a ce"a, nu 'ot să acce't că a 'lecat în %elulacesta, %ără ca #ăcar să.#i s'ună #oti"ul! i eu $iEst&er era# #7ndri că 'utea# în%runta în doi toate-reută/ile "ie/ii! A# su%erit, dar niciodată nu ne.a#

#in/it Q însă o#iterea unor esca'ade etracon(u.-ale %ăcuse 'arte din re-ulile (ocului! tiu că ea sesc&i#base #ult du'ă ce.1 cunoscuse 'e acel =i&ail,dar (usti%ică asta ru'tura unei căsătorii de zece ani

C&iar dacă s.ar %i culcat cu el, c&iar dacă ar %i %ă.cut o 'asiune, oare nu ar %i 'us în balan/ă toate #o.#entele trăite î#'reună, tot ce.a# cucerit, înainte dea 'orni într.o a"entură %ără întoarcere Era liberă

să 'lece c7nd "oia, trăia încon(urată de bărba/i, desolda/i care nu zăreau o %e#eie cu lunile, însă eu nici.odată n.o întreba# ni#ic, nici ea nu.#i s'unea ni.#ic! Era# a#7ndoi liberi $i ne #7ndrea# cu lucrulacesta!

0ar Est&er dis'ăruse, lăs7nd ur#e "izibile nu#ai 'entru #ine, ca $i cu# #i.ar %i trans#is un #esa(secretB eu 'lec!

0e ceC&iar #erită osteneala să răs'und la ase#enea

întrebare 8u, de "re#e ce în răs'uns se ascunde 'ro'ria

#ea ne'utin/ă de a o /ine alături de #ine 'e %e#eia 'e care o iubesc! =erită osteneala s.o con"in- să seîntoarcă la #ine .o i#'lor, să cer$esc încă o $ansă

în căsătoria noastrăAsta #i se 'are ridicolB #ai bine să su%ăr cu# a##ai su%erit, c7nd alte %e#ei 'e care le.a# iubit #.au 'ărăsit! =ai bine să.#i lin- rănile, cu# a# #ai %ă.cut.o cu alte ocazii! O să #ă #ai -7ndesc o "re#e laea, o să de"in trist, o să.#i irit 'rietenii "orbindnu#ai des're 'lecarea ne"esti.#ii! O să încerc să-ăsesc (usti%icări 'entru tot ce s.a înt7#'lat, o să.#i 'etrec zile $i no'/i re"ăz7nd %iecare cli'ă trăită ală.turi de ea $i "oi s%7r$i 'rin a tra-e concluzia că a %ostdură cu #ine, toc#ai cu #ine care totdeauna a#încercat să %iu $i să %ac tot ce e #ai bine! O să cunoscalte %e#ei! C7nd o să #er- 'e stradă, în %iecare cli'ăo să #ă înt7lnesc cu cine"a care 'oate %i ea! O să su.%ăr zi $i noa'te, noa'te $i zi! Asta 'oate dura să'tă.#7ni, luni, 'oate #ai #ult de un an!

P7nă într.o di#inea/ă c7nd o să #ă trezesc d7n.du.#i sea#a că #ă -7ndesc la altce"a, $i o să în/ele-că 'artea cea #ai rea a trecut! )ni#a #i.e zdrobită,

>* 29



dar se %ace bine $i reu$e$te din nou să se bucure de%ru#use/ea "ie/ii! .a #ai înt7#'lat asta, $i se "a#ai înt7#'la, sunt si-ur! @7nd cine"a 'leacă, alt.cine"a sose$te Q a$a î#i "oi -ăsi o nouă dra-oste!

0eoca#dată sa"urez ideea noii #ele condi/iiB

sin-ur $i #ilionar! Pot ie$i cu cine.#i 'lace, ziua.na#iaza #are! Pot să #ă 'ort la 'etreceri a$a cu# nu#i.a# 'er#is niciodată în ulti#ii ani! estea o să serăs'7ndească re'ede $i cur7nd î#i "or bate la u$ă#ulte %e#ei, tinere sau #ai 'u/in tinere, bo-ate sau#ai 'u/in bo-ate dec7t "or să 'ară, inteli-ente sau 'oate doar $tiind ce anu#e #i.ar 'lăcea #ie să aud!

reau să î#i i#'un con"in-erea că e #ai bine să%iu liber! Liber din nou! Pre-ătit să înt7lnesc iubireaade"ărată a "ie/ii #ele, aceea care #ă a$tea'tă $icare niciodată nu #ă "a %ace să retrăiesc situa/iau#ilitoare de acu#!

***

î#i ter#in ciocolata, #ă uit la ceas $i $tiu că eîncă de"re#e ca să si#t senza/ia aceea 'lăcută că %acdin nou 'arte dintre oa#eni! Pentru c7te"a #o#ente"isez le-ăn7ndu.#ă în iluzia că Est&er o să intreacu# 'e u$a aceea, călc7nd 'e %ru#oasele co"oare 'ersane, o să #i se a$eze alături %ără a rosti un cu."7nt, o să a'rindă o /i-ară 'ri"ind la -rădina inte.

rioară $i o să #ă ia de #7nă! rece o (u#ătate de oră,ti#' de o (u#ătate de oră cred eu însu#i în 'o"estea 'e care a# 'lăs#uit.o, '7nă î#i dau sea#a că estedoar un "is!

=ă &otărăsc să nu #ă #ai întorc acasă! =ă duc larece'/ie, cer o ca#eră, o 'eriu/ă de ,din/i $i undeodorant! Hotelul e 'lin, dar rece'/ionerul î$i dă

silin/aB a(un- într.un a'arta#ent %ru#os cu terasă, cu"edere s're urnul Ei%%el $i s're aco'eri$urileParisului, unde lu#inile se a'rind 'e r7nd, iar %a#i.liile se înt7lnesc să ia cina de du#inică! 0ar re"ineaceea$i senza/ie 'e care a# si#/it.o 'e C&a#'s.ElT.

seesB cu c7t e #ai #ultă %ru#use/e în (urul #eu, cuat7t #ai #izerabil #ă si#t! 8ici să nu aud de tele"izor! 8ici de cină! =ă a$ez

'e terasă $i înce' să.#i de'ăn %irul "ie/iiB t7nărul care"isa să de"ină un scriitor celebru $i deodată des.co'eră că realitatea este cu totul alta Q scrie într.oli#bă în care a'roa'e ni#eni nu cite$te, într.o /arăunde se s'une că nu 'rea eistă cititori! ;a#ilia îlobli-ă să #ear-ă la o uni"ersitate 2oricare e bună, băiete, dacă reu$e$ti să ob/ii o di'lo#ă Q 'entru căîn caz contrar n.o să a(un-i ni#ic în "ia/ă, niciodată3!

El se răz"răte$te, străbate lu#ea în 'erioada &i''T,se.nt7lne$te cu un c7ntăre/, îi scrie c7te"a tete 'entru c7ntece $i deodată reu$e$te să c7$ti-e #ai#ul/i bani dec7t soru.sa care îi ascultase 'e 'ărin/i $ise &otăr7se 'entru cariera de in-iner c&i#ist!

Continui să scriu tete, c7ntăre/ul are din ce în ce#ai #ult succes, î#i cu#'ăr c7te"a a'arta#ente, #ăcert cu c7ntăre/ul dar a# destul ca'ital ca să trăiescc7/i"a ani %ără să #uncesc! =ă însor 'entru 'ri#aoară, cu o %e#eie #ai în "7rstă dec7t #ine, în"ă/#ulte .V cu# să %ac dra-oste, cu# să conduc, cu# să

"orbesc en-leze$te, cu# să dor# '7nă t7rziu Q dars%7r$i# 'rin a ne des'ăr/i, 'entru că eu sunt ceea ceea nu#e$te i#atur e#o/ional, se /ine du'ă orice 'u$toaică cu s7nii #ari:! =ă însor a doua $i a treiaoară, cu %e#ei în care cred $i care.#i "or dastabilitate e#o/ionalăB ob/in ceea ce "reau, dardesco'ăr că #ult dorita stabilitate este înso/ită de oad7ncă 'lictiseală!

30 31



încă două di"or/uri! 0in nou libertatea, dar e nu.#ai o 'ărereB libertate nu însea#nă li'sa an-a(a.#entelor, ci ca'acitatea de a ale-e Q $i de a.#i luaan-a(a#ente Q %a/ă de ce $i de cine cred eu că e #ai bine 'entru #ine!

i.#i continui căutările a#oroase, continui săscriu tete 'entru #uzică! )ar c7nd cine"a #ă în.treabă ce %ac, răs'und că sunt scriitor! 0acă.#i s'unecă n.a auzit dec7t de tetele #ele 'entru c7ntece, îis'un că asta e nu#ai o 'arte a #uncii #ele! i dacăî$i cere scuze că nu #i.a citit nici o carte, îi s'un călucrez la un 'roiect, sau că este o #inciună! )n re.alitate a# bani, a# rela/ii, ce nu a# este cura(ul de ascrie o carte, care.i "isul #eu, încă 'osibil! 0acă a$încerca $i a$ e$ua, nu $tiu cu# ar %i restul "ie/ii #eleBde aceea, #ai bine trăiesc -7ndindu.#ă la un "is de.

c7t să în%runt 'osibilitatea de a.1 "edea năruit!)ntr.o zi, "ine o ziaristă să.#i ia un inter"iuB "reasă $tie cu# e ca o /ară întrea-ă să./i cunoască #unca$i ni#eni să nu $tie cine e$ti, %iindcă în #od obi$nuitnu#ai c7ntăre/ul a'are în #ass.#edia! ;ru#oasă,inteli-entă, discretă! 8e înt7lni# din nou la o 'etrecere, acu# nu #ai eista 'resiunea #uncii, $ireu$esc s.o aduc în 'at c&iar în noa'tea aceea! Eu #ăîndră-ostesc, ea crede că a %ost ce"a li'sit dei#'ortan/ă! O sun, $i #ereu î#i s'une că e ocu'ată!Cu c7t #ă res'in-e #ai #ult, cu at7t #ai interesat

de"in, '7nă ce reu$esc s.o con"in- să.$i 'etreacă cu#ine un s%7r$it de să'tă#7nă la casa #ea de "acan/ă2oi %i %ost eu oaia nea-ră, oi %i %ost eu răz"rătit de#ulte ori, dar era# sin-urul dintre 'rietenii #ei carela "7rsta aceea reu$ise# să.#i cu#'ăr o casă de"acan/ă3!

rei zile stă# izola/i, conte#'l7nd #area, -ătesc 'entru ea, î#i 'o"este$te des're #unca ei $i '7nă

32

la ur#ă se îndră-oste$te de #ine! 8e întoarce# înora$ $i înce'e să ră#7nă 'este noa'te la #ine, în#od re-ulat! într.o di#inea/ă 'leacă #ai de"re#e $ise întoarce cu #a$ina ei de scrisB de acu#, %ără să nes'une# ni#ic, casa #ea a de"enit casa ei!

i înce' acelea$i con%licte 'e care le.a# a"ut cu%ostele #ele so/iiB ele caută #ereu stabilitatea, %ide.litatea, eu caut #ereu a"entura $i necunoscutul! 0edata aceasta rela/ia durează #ai #ult? dar $i a$a,du'ă doi ani #ă -7ndesc că a "enit "re#ea ca Est&ersă.$i ducă acasă #a$ina de scris $i tot ce a adus cuea!



mammÎLi !l1

Q Vred că n.o să #ear-ă! Q 0ar tu #ă iube$ti $i eu te iubesc, nu.i a$a Q 8u $tiu! C7nd #ă întrebi dacă î#i 'lace să %iu

cu tine, î/i răs'und că da! însă la întrebarea dacă 'ottrăi %ără tine răs'unsul este tot da!

Q 8iciodată n.a# "rut să %iu bărbat, sunt %oarte#ul/u#ită cu condi/ia #ea de %e#eie! La ur#a

ur#ei, tot ce a$te'ta/i "oi bărba/ii de la o %e#eie estesă -ătească bine, dar de la bărba/i noi a$te'tă# totul,absolut totul Q să.$i 'oată între/ine %a#ilia, să %acădra-oste, să.$i a'ere 'ro-eniturile, să 'ună &rană 'e#asă, să aibă succes!

Q 8u e "orba des're astaB sunt %oarte #ul/u#it de 'ersoana #ea! î#i 'lace să %iu cu tine, dar cred că n.o să #ear-ă!

Q î/i 'lace cu #ine, dar nu te su'or/i 'e tine! Ca.u/i #ereu a"entura, 'entru că a$a ui/i de lucrurile

i#'ortante! răie$ti de 'e ur#a adrenalinei din "e.nele tale, uit7nd că 'e acolo trebuie să cur-ă s7n-e,ni#ic altce"a!

Q 8u %u- de lucrurile i#'ortante! Ce ar %i i#. 'ortant, du'ă tine

Q ă scrii cartea! Q Pat s.o %ac oric7nd! Q Atunci %ă.o! 0u'ă aceea, dacă "rei, ne des.

'ăr/i#!

Qred că e absurd ce.#i s'une, 'ot scrie carteac7nd "reau, cunosc editori, ziari$ti, oa#eni care.#isunt datori! Est&er este doar o %e#eiu$că s'eriată că#ă 'ierde, in"entează te #iri ce! îi s'un '7nă aici:,le-ătura noastră a a(uns la %inal, nu e "orba des're cecrede ea că #.ar %ace %ericit, e "orba des'redra-oste!

Ce e dra-ostea =ă întreabă! încerc #ai #ult de.o (u#ătate de oră să.i e'lic, dar î#i dau sea#a cănu reu$esc să o de%inesc ca lu#ea!

Ea.#i s'une că dacă nu $tiu să de%inesc dra-os.tea, atunci trebuie să încerc să scriu o carte!

îi răs'und că cele două lucruri n.au nici în clinnici în #7necă unul cu altul, eu o să 'lec c&iar atuncidin casă, ea n.are dec7t să ră#7nă c7t "rea Q #ă "oiduce la &otel '7nă ce.#i "oi -ăsi un loc unde să stau!Ea.#i s'une că în ce o 'ri"e$te nu.i nici o 'roble#ă,

'ot 'leca c&iar acu#, în #ai 'u/in de o lunăa'arta#entul "a %i liber Q o să încea'ă să.$i cautecasă c&iar de a doua zi! Eu î#i %ac ba-a(ul, iar ea sea'ucă să citească o carte! îi s'un că s.a %ăcut t7rziu,că "oi 'leca #7ine! Ea.#i su-erează să 'lec c&iaracu#, 'entru că #7ine "oi %i #ai slab, #ai 'u/in &o.tăr7t! O întreb dacă "rea să sca'e de #ine! R7de,s'une că eu a# %ost acela care a "rut ca totul să ses%7r$ească! =er-e# la culcare, iar a doua zi dorin/a

m

Wii

mm■ .'„Jil

M

4 îlii

13HI

34 35



din ca' ideea să %iu scriitor, că totul nu a %ost dec7tun "is de adolescent, ni#ic #ai #ult!

E o nebunieS ;e#eia cu care sunt de doi ani inter.#inabili Q o ade"ărată "e$nicie într.o le-ătură a#o.roasă Q î#i 'lani%ică "ia/a, #ă %ace să.#i las #unca,

"rea să tra"ersez 'e (os o /ară întrea-ăS E un delir,a$a că #ă &otărăsc să.1 iau în serios! =ă î#băt c7te."a no'/i la r7nd, bea $i ea cot la cot cu #ine, de$idis're/uie$te băutura! 0e"in a-resi", îi s'un că e in."idioasă 'e inde'enden/a #ea, că ideea asta bolna"ăi.a încol/it nu#ai 'entru că eu a# s'us că "reau s.o 'ărăsesc! Ea.#i răs'unde că totul a încol/it încă dec7nd eu era# în liceu $i "isa# să %iu scriitor Q acu#e doar o a#7nare, $i ori #ă con%runt cu #ine însu#i,ori î#i "oi 'etrece restul "ie/ii însur7n.du.#ă,di"or/7nd, s'un7nd 'o"e$ti %ru#oase des're trecutul

#eu, căz7nd din ce în ce #ai (os!0esi-ur că nu 'ot ad#ite că are dre'tate, de$i $tiu

că s'une ade"ărul! i cu c7t în/ele- că într.ade"ărare dre'tate, cu at7t de"in #ai a-resi"! Ea acce'tăa-resiunea %ără să cr7cnească Q doar î#i a#inte$tec7nd $i c7nd că data călătoriei se a'ro'ie!

)ntr.o noa'te, cu 'u/in înainte de ziua stabilită,re%uză să %acă dra-oste! Atunci %u#ez o /i-ară în.trea-ă de &a$i$, beau două stacane cu "in $i le$in în#i(locul ca#erei! C7nd #ă trezesc, î#i dau sea#a că

a# a(uns 'e %undul 'ră'astiei $i nu.#i ră#7nealtce"a de %ăcut dec7t să ies de acolo! i eu, care #ă#7ndresc at7ta cu cura(ul #eu, "ăd acu# c7t sunt dela$, co#od, #esc&in cu 'ro'ria #ea "ia/ă! )ndi#inea/a aceea, o trezesc cu un sărut $i îi s'un că"oi %ace tot ce.#i "a cere!

Călătoresc $i ti#' de treizeci $i o't de zile străbat , 'e (os dru#ul s're antia-o! A(uns la Co#'ostela,

în/ele- că ade"ărata #ea călătorie abia aici înce'e!)au &otăr7rea să #ă duc la =adrid, să trăiesc dindre'turile #ele de autor, să 'un un ocean între #ine$i tru'ul Est&erei Q de$i "o# continua o%icial să %i#î#'reună, să "orbi# la tele%on din c7nd în c7nd! E

#ult #ai con%ortabil să %ii în continuare căsătorit, să$tii că te 'o/i întoarce în bra/ele ei $i în acela$i ti#'să te bucuri de toată libertatea din lu#e!

=ă îndră-ostesc de o cercetătoare catalană, de o/i'ă din Ar-entina care con%ec/iona bi(uterii, de o%e/i$oară care c7nta la #etrou! 0re'turile de autor 'entru 'iese #uzicale continuă să cur-ă $i î#i suntde a(uns să 'ot trăi con%ortabil, %ără să trebuiască să#uncesc, a"7nd tot ti#'ul la dis'ozi/ie, 'entru orice,inclusi" 'entru!!! a scrie o carte!

Cartea 'oate #ereu să a$te'te ziua ur#ătoare,

're%ectul =adridului a &otăr7t că ora$ul trebuia săaibă o sărbătoare, a creat c&iar un slo-an interesant(!adrid me mata7*0 te îndea#nă să "izitezi #ai #ulte baruri într.o sin-ură noa'te, in"entează ro#anticulnu#e de mo%ida madrilena770 $i 'e asta n.o 'ot lăsa 'e #7ine, totul e at7t de distracti", zilele sunt scurte,no'/ile Q lun-i!!!

i, într.o bună zi, Est&er #ă sună $i.#i s'une că"ine să #ă "izitezeB du'ă 'ărerea ei, trebuie să re.zol"ă# o dată 'entru totdeauna situa/ia noastră! ta.

bile$te că "a "eni 'este o să'tă#7nă, a$a că î#i lasăti#' să -ăsesc o -ră#adă de scuze 2trebuie să 'lec înPortu-alia, dar #ă întorc într.o lună Q asta e 'entru%ata din #etrou care acu# doar#e se'arat, la &otel,dar iese cu #ine în %iecare noa'te la mo%ida

7 =adrid #e #ataB =adridul #ă ucide, în s'aniolă (n+tr+*+77 #o"ida #adrilenaB #i$care #adrilenă, în s'aniolă (n+tr+*+

38 9



madrilena+ 0eretic a'arta#entul, $ter- orice ur#ă de 'rezen/ă %e#inină, cer 'rietenilor tăcere absolută Qne"astă.#ea "ine ca să stea o lună de zile!

Est&er a cobor7t din a"ion cu o coa%ură oribilă $i ede nerecunoscut! A# 'lecat s're centrul 'aniei, a#

"ăzut oră$ele i#'ortante 'entru o sin-ură noa'te $iunde, dacă ar trebui să #ă întorc acu#, n.a$ #ai $tiunde se a%lă! A# asistat la coride, la dansuri%la#enco, sunt cel #ai bun so/ din! lu#e 'entru că"reau să 'lece cu i#'resia că încă o #ai iubesc! 8u$tiu de ce doresc să.i las o ase#enea i#'resie, 'oate 'entru că incon$tient $tiu că "isul =adridului se "as%7r$i într.o bună zi!

O cert 'entru că $i.a #asacrat 'ărul, ea î$i sc&i#. bă coa%ura $i de"ine iară$i %ru#oasă! =ai sunt doarzece zile $i "acan/a i se "a s%7r$i, "reau să 'lece #ul./u#ită $i să #ă lase din nou sin-ur cu =adridul care#ă ucide, cu discoteci care se desc&id la 16 di.#inea/a, cu tauri, cu taclale nes%7r$ite des're acelea$isubiecte, cu alcool, %e#ei, al/i tauri, alt alcool, alte%e#ei $i nici ur#ă, absolut nici o ur#ă de 'ro-ra#de lucru!

într.o du#inică, #er-7nd s're un local desc&istoată noa'tea, ea #ă întreabă des're subiectul in.terzisB cartea 'e care zicea# că o scriu! 0au 'e -7t osticlă de Jerez, tra- $uturi în 'or/ile de %ier de 'e

dru#, #ă răstesc la oa#enii de 'e stradă $i o întrebde ce a bătut at7ta cale dacă sin-urul ei sco' este să.#i %acă "ia/a un in%ern $i să.#i distru-ă bunadis'ozi/ie! 8u s'une ni#ic Q dar a#7ndoi în/ele-e#că le-ătura noastră a a(uns la ca'ăt de dru#! 0or#%ără "ise $i a doua zi, du'ă ce.i %ac scandaldirectorului că nu %unc/ionează cu# trebuie tele%o.nul, du'ă ce.o iau la rost 'e ca#eristă că nu #i.a

sc&i#bat a$ternuturile de o să'tă#7nă, du'ă ce %ac o baie #ter#inabilă ca să.#i alun- #a&#ureala dina(un, #ă a$ez în %a/a #a$inii de scris, doar 'entru a.iarăta Est&erei că încerc, în #od cinstit, c&iar încercsă #uncesc!

i dintr.o dată se 'etrece #inuneaB 'ri"ind.o 'e%e#eia din %a/a #ea, care toc#ai 're-ătise ca%eaua $iacu# cite$te ziarul, %e#eia asta ai cărei oc&i trădeazăoboseala $i dis'erarea, care stă aici tăcută caîntotdeauna, care nu.$i arată niciodată tandre/ea 'rin-esturi, %e#eia asta care #ereu #ă %ace să s'un da:c7nd "reau să s'un nu:, care #.a obli-at să lu't 'entru ceea ce ea credea Q 'e bună dre'tate Q căera rostul "ie/ii #ele, care renun/ase la "ia/a alăturide #ine 'entru că #ă iubea #iai #ult dec7t se iubea 'e ea însă$i, care #ă %ăcuse să 'ornesc în căutarea

"isului #eu? "ăz7nd.o 'e %e#eia aceasta a'roa'e oco'ilă, lini$tită, cu oc&i care s'un #ai #ult dec7toricare cu"inte, te#ătoare în su%letul ei, dartotdeauna cura(oasă în %a'te, ca'abilă să iubească%ără a se u#ili, %ără a cere iertare că lu'tă 'entru bărbatul ei Q "ăz7nd.o, de-etele #ele au înce'ut săatin-ă tastele #a$inii!

)ese 'ri#a %rază! i a doua!i trec două zile %ără să #ăn7nc, dor# c7te"a ore,

cu"intele 'ar să iz"orască dintr.un loc necunoscut Qa$a cu# se înt7#'la cu tetele 'entru #elodii 'e

"re#ea c7nd, du'ă #ultă te"atură, #ulte certuri %ărărost, eu $i asociatul #eu si#/ea# că acel ce"a: eraacolo, -ata, $i "enise cli'a să îl a$tern 'e &7rtie subnotele #uzicale! Acu# însă $tiu că acel ce"a: "inedin su%letul Est&erei, iubirea #ea rena$te încă o dată,scriu o carte 'entru că eistă ea, a de'ă$it #o#enteledi%icile %ără să cr7cnească, %ără a se considera o"icti#ă! înce' să.#i 'o"estesc e'erien/a

40 41



'ri"ind sin-urul lucru care #.a tulburat în ulti#ii ani Q dru#ul s're antia-o!

Pe #ăsură ce scriu, î#i dau sea#a că %elul #eu dea "edea lu#ea su%eră #ai #ulte sc&i#bări i#.

'ortante! =ul/i ani a# studiat $i a# 'racticat #a-ia,alc&i#ia, $tiin/ele oculteB era# %ascinat de ideea că o#7nă de oa#eni 'oate de/ine o 'utere i#ensă, care înnici un caz nu 'utea %i î#'ăr/ită cu restul o#enirii%iindcă ar %i %ost deosebit de riscant să la$i 'e #7inine'rice'ute acest enor# 'oten/ial! A# %ăcut 'arte dinsocietă/i secrete, #i.a# bă-at nasul 'rin secteeotice, a# cu#'ărat căr/i etre# de scu#'e de 'e 'ia/a nea-ră, #i.a# 'etrecut o -ră#adă de ti#' înritualuri $i in"oca/ii! O ducea# într.un du.te."ino deintrări $i ie$iri din -ru'uscule $i con%rerii, #ereu

entuzias#at că #ă înt7lnesc cu cine"a care în s%7r$ita"ea să.#i dez"ăluie #isterele lu#ii ne"ăzute, $i de%iecare dată dece'/ionat să a%lu, în %inal, că#a(oritatea acestor oa#eni Q c&iar dacă erau bineinten/iona/i Q abia dacă ur#au o do-#ă sau alta, cei#ai #ul/i se trans%or#au în %anatici, toc#ai 'entru că%anatis#ul este sin-ura cale de a stin-e îndoiala carenu încetează niciodată să a/7/e su%letul o#enesc!

E ade"ărat că a# desco'erit $i c7te"a ritualuricare %unc/ionau! însă a# desco'erit de ase#enea căaceia care.$i s'uneau #ae$tri $i de/inători ai secrete.

lor "ie/ii, care sus/ineau că stă'7nesc te&nici în staresă dea oricărui o# 'uterea de a ob/ine tot ce.$i do.re$te, 'ierduseră co#'let le-ătura cu în"ă/ăturileanticilor! Călătoria s're antia-o, %a'tul că #.a#a#estecat 'rintre oa#enii obi$nui/i, desco'erirea căUni"ersul "orbea o li#bă 'ro'rie Q nu#ită se#ne: Q. 'e care, ca să le în/ele-i, era de a(uns să 'ri"e$ti

cu #intea desc&isă ce se 'etrecea în (ur, toate acestea#.au %ăcut să #ă întreb dacă ocultis#ul era într.ade"ăr sin-ura cale s're #istere! în cartea des'reacest dru#, înce' 'rin a e"oca alte 'osibilită/i dedez"oltare $i ter#in cu ur#ătoarea concluzieB e de

a(uns să %ii atent? lec/iile "in totdeauna atunci c7nde$ti 're-ătit, iar dacă e$ti atent la se#ne, "ei a%la #e.reu tot ce./i trebuie 'entru 'asul ur#ător:!

;iin/a o#enească are două #ari 'roble#eB 'ri#ae să $tii c7nd să înce'i, $i a doua, c7nd să te o're$ti!

0u'ă o să'tă#7nă înce' 'ri#a, a doua, a treiare"izuire! =adridul nu #ă #ai ucide, e #o#entul să#ă întorc Q si#t că s.a înc&eiat un ciclu $i a#ne"oie să înce' altul! 'un adio ora$ului a$a cu# a#%ăcut.o #ereuB cu -7ndul că 'ot să #ă răz-7ndesc $i

să re"in oric7nd!=ă întorc în /ară î#'reună cu Est&er, $tiu că este

#o#entul să.#i caut altă slu(bă, dar cu# nu -ăsesc2$i nu -ăsesc 'entru că nu.#i trebuie3, re"ăd iar $i iar 'a-inile căr/ii! 8u cred că un o# nor#al ar 'utea %iinteresat 'rea tare de e'erien/a cui"a care astrăbătut un dru# din 'ania, ro#antic dar di%icil!

Peste 'atru luni, c7nd "reau să înce' cea de.a ze.cea re"izuire, desco'ăr că #anuscrisul nu #ai este,$i nici Est&er! )ar c7nd sunt în 'ra-ul nebuniei, ea se

întoarce cu o c&itan/ă de la 'o$tă Q 1.a tri#is unui%ost iubit care acu# este 'atronul unei #ici edituri!i %ostul iubit îl 'ublică! 8ici un r7nd în 'resă, dar

c7/i"a cu#'ără cartea! O reco#andă altora, care ocitesc $i, la r7ndul lor, o 'rezintă altora! 0u'ă $aseluni 'ri#a edi/ie este e'uizată! Un an #ai t7rziu,a'ăruseră de(a trei edi/ii, $i a$a înce' să c7$ti- banicu# nici 'rin "is nu.#i trecuseB cu literatura!

42 43



8u $tiu c7t "a dura acest "is, dar #ă &otărăsc sătrăiesc %iecare cli'ă ca $i cu# ar %i ulti#a! i obser"că succesul î#i desc&ide u$a 'e care de at7ta "re#eo a$te'ta# să se desc&idăB #ai #ulte edituri dorescsă 'ublice "iitoarea #ea carte!

8u#ai că nu 'o/i re'eta dru#ul la antia-o în%iecare an, $i atunci des're ce să scriu Oare dra#ade a #ă a$eza în %a/a #a$inii de scris $i de a %aceorice, nu#ai a scrie %raze $i 'ara-ra%e nu, "a înce'edin nou Este i#'ortant să.#i î#'ărtă$esc #aide'arte "iziunea des're lu#e, să.#i 'o"estesc e. 'erien/ele de "ia/ă! încerc #ai #ulte zile la r7nd,no'/i între-i, $i "ăd că e i#'osibil! într.o seară citescdin înt7#'lare 2din înt7#'lare3 o 'o"este in.teresantă din >??> de nop5i8 se a%lă în ea si#bolul 'ro'riului #eu dru#, ce"a care #ă a(ută să în/ele-cine sunt $i de ce a# înt7rziat at7ta '7nă să iau&otăr7rea care #.a a$te'tat dintotdeauna! ;olosesc 'o"estirea aceea 'entru a scrie des're un 'ăstor care 'leacă în căutarea "isului său, o co#oară ascunsă în 'ira#idele e-i'tene! orbesc des're iubirea care îla$tea'tă, a$a cu# Est&er #ă a$te'tase c7t ti#' ră.tăcise# 'rin "ia/ă!Acu# nu #ai sunt cel care "isa să ob/ină succesulBsunt eu însu#i! unt 'ăstorul care tra"erseazăde$ertul, dar unde este alc&i#istul care.1 a(ută să.$i

continue dru#ul C7nd ter#in noul ro#an, a'roa'ecă nu în/ele- ce #i.a ie$itB sea#ănă cu un bas# 'entru oa#eni #ari, dar ace$tia sunt interesa/i #ai#ult de războaie, se, istorii des're 'utere! Editorulacce'tă totu$i #anuscrisul, cartea este 'ublicată $i,din nou, cititorii o aduc 'e lista celor #ai "7ndute!rei ani #ai t7rziu căsătoria #ea #er-e ecelent, eu%ac ceea ce.#i doresc, a'are 'ri#a traducere, a

doua, este un succes Q lent, dar si-ur Q î#i "ăd#unca răs'7ndită în cele 'atru col/uri ale lu#ii!

Hotărăsc să #ă #ut la Paris, din 'ricina ca%ene.lelor, a scriitorilor lui, a "ie/ii culturale! 0esco'ăr cănu #ai eista #are lucru din toate asteaB ca%enelele

sunt atrac/ii turistice rn care 'o/i "edea %oto-ra%ii aleoa#enilor care le.au %ăcut celebre! =a(oritatea scri.itorilor sunt #ai 'reocu'a/i de stil dec7t de con/inut,încearcă să %ie ori-inali, nu reu$esc dec7t să %ie 'lictico$i, se înc&id în lu#ea lor! Cu această ocazieîn"ă/ o e'resie interesantă în li#ba %rancezăB să%aci să urce li%turX! Asta însea#năB eu î/i "orbesc de bine cartea, tu o "orbe$ti de bine 'e a #ea, creă#ast%el o nouă "ia/ă culturală, o re"olu/ie, o nouă-7ndire %ilozo%ică, $i su%eri# că nu ne în/ele-e ni.#eni, dar asta s.a #ai înt7#'lat cu at7tea -enii, #a.

rii arti$ti sunt #ereu neîn/ele$i în ti#'ul "ie/ii lor!;ac să urce li%tul: Q la înce'ut ob/in unele re.zultate Q oa#enii nu se.ncu#etă să critice 'e %a/ăceea ce nu în/ele-! 0ar 'rice' re'ede că au %ost 'ă.căli/i $i nu #ai cred ce s'une critica!

)nternetul cu li#ba(ul lui si#'lu este 'e cale săsc&i#be lu#ea! La Paris a'are o lu#e 'aralelăB scri.itori noi se c&inuie 'entru ca "orbele, dar $i su%letelelor să %ie în/elese! =ă alătur lor, în ca%enele necu.noscute, 'entru că nici ei, nici localurile nu sunt ce.lebre! 0e unul sin-ur î#i dez"olt stilul $i a(utat de un

editor în"ă/ ceea ce trebuie să $tiu des're co#. 'licitatea dintre oa#eni!

44



Q YV,e este anca ;a"orurilor Q tii 'rea bine! Oricine $tie! Q e 'oate, dar încă n.a# 'rice'ut ce "rea să

zică! Q A a'ărut într.o carte a unui scriitor a#erican!

Este banca cea #ai 'uternică din lu#e! Eistă întoate do#eniile!

Q in dintr.o /ară %ără tradi/ie în literatură! 8.arinteresa 'e ni#eni! Q 8u contează! Pot să./i dau un ee#'luB eu $tiu

că e$ti în 'lin a"7nt, că "ei a"ea #ultă in%luen/ă într.o bună zi! tiu 'entru că $i eu a# %ost ca du#neata,a#bi/ios, inde'endent, cinstit! Acu# nu #ai a#ener-ia 'e care a# a"ut.o, dar "reau să te a(ut 'entrucă nu 'ot sau nu "reau să stau de-eaba, nu "isez săies la 'ensie, î#i 'lace lu'ta asta a$a de interesantăcare este "ia/a, 'uterea, -loria!

înce' să de'un în contul du#itale Q nu sunt de.

'uneri de bani, ci de rela/ii! e 'rezint lui Cutărică $ilui Cutărescu, î/i u$urez c7te"a aran(a#ente Q nu#aidacă sunt le-ale! tii! că î#i datorezi ce"a, darniciodată nu iau bani!

Q i într.o zi!!! Q Eact! într.o zi î/i cer un ser"iciu, 'o/i să s'ui

nu, dar $tii că.#i e$ti dator! ei %ace ce./i cer, eu "oicontinua să te a(ut, ceilal/i "or "edea că e$ti o 'er.

soană loială, "or %ace $i ei de'uneri în contul du.#itale Q alte rela/ii Q 'entru că lu#ea asta eclădită din rela/ii, $i asta.i tot! i ei î/i "or cere ce"aîntr.o zi, du#neata îi "ei res'ecta $i a(uta 'e aceiacare te.au s'ri(init, cu ti#'ul te "ei 'utea bizui 'eto/i, îi "ei cunoa$te 'e cei 'e care trebuie să.i cuno$ti,iar in%luen/a du#itale "a cre$te 'e zi ce trece!

Q au 'ot re%uza să %ac ce.#i ceri du#neata! Q 0esi-ur! anca ;a"orurilor este o in"esti/ie de

risc, ca orice altă bancă! 0u#neata re%uzi să.#i %aci&at7rul 'e care /i l.a# cerut, crez7nd că te.a# a(utat 'entru că #eritai, că e$ti cel #ai -roza", că to/isunte# obli-a/i să./i recunoa$te# talentul! Per%ect,eu î/i #ul/u#esc, caut 'e altcine"a care să 'ri#eascăde'unerile #ele în contul lui, dar din cli'a aceeatoată lu#ea "a $ti, %ără să %ie ne"oie să s'un "reo"orbă, că du#neata nu e$ti un o# de încredere!

Po/i să cre$ti 'rin %or/e 'ro'rii ca# '7nă 'e la

(u#ătate, dar nu #ai #ult! i, la uri #o#ent dat,"ia/a du#itale "a intra în declin c&iar dacă #ai aiîncă #ul/i ani la dis'ozi/ie, e$ti un r7de.'l7n-e, nici%rustrat, nici o# î#'linit! 8ici rece, nici %ierbinte,e$ti l7nced, căldu/ $i, cu# s'une nu $tiu ce e"an.-&elist într.o carte s%7ntă, bucatele căldu/e nu în.c7ntă cerul -urii:!

4+



Editorul %ace #ulte de'uneri Q rela/iiQîn contul#eu de la anca ;a"orurilor! în"ă/, su%ăr, căr/ile#ele sunt traduse în %ranceză, $i du'ă cu# cere tra.di/ia /ării, străinul este bine 'ri#it! i nu doar at7tBstrăinul are succesS Gece ani #ai t7rziu a# un a'ar.ta#ent uria$ cu "edere s're ena, sunt iubit de citi.tori, ur7t de critică 2care #.a adorat '7nă c7nd a#"7ndut 'ri#ele o sută de #ii de ee#'lare, du'ăaceea a# încetat să #ai %iu un -eniu neîn/eles:3!unt la zi cu de'unerile $i în scurt ti#' înce' să î#. 'ru#ut Q rela/ii! )n%luen/a #ea cre$te! în"ă/ să cer,în"ă/ să %ac $i eu ceea ce al/ii %ac 'entru #ine!

Est&er 'ri#e$te 'er#isiunea să lucreze ca ziaristă!Lăs7nd la o 'arte con%lictele obi$nuite din oricecăsătorie, sunt #ul/u#it! Obser" 'entru 'ri#a dată cătoate %rustrările #ele cu 'ri"ire la iubirile $i căsniciile

anterioare nu a"eau nici o le-ătură cu %e#eile 'e carele.a# cunoscut, ci cu 'ro'ria #ea a#ărăciune! )arEst&er a %ost sin-ura care a în/eles un lucru %oartesi#'luB 'entru a #ă 'utea înt7lni cu ea, trebuia #aiînt7i să #ă înt7lnesc cu #ine! unte# de o't aniî#'reună, cred că ea este %e#eia "ie/ii #ele, dar, de$idin c7nd în c7nd 2#ai bine zis, destul de des3, î#iîn-ăduie totu$i să #ă îndră-ostesc de alte %e#ei, nici 'rin -7nd nu.#i trece să iau în cal. , cui 'osibilitateadi"or/ului! 8u o întreb niciodată

4*

dacă $tie de esca'adele #ele! Ea niciodată nu aduce"orba des're acest subiect!

0e aceea sunt at7t de sur'rins c7nd, ie$ind de lacine#a, î#i s'une că ceruse re"istei la care lucra să%acă un re'orta( des're un război ci"il din A%rica!



„*

Q Ze s'ui Q Că "reau să %iu cores'ondent de război! Q Ai înnebunit, ce ne"oie ai de asta E$ti an-a.

(ată acolo unde /i.ai dorit, c7$ti-i bine, c&iar nu aine"oie de banii ă$tia ca să trăie$ti! Ai toate rela/iilecare./i trebuie la anca ;a"orurilor! Ai talent $i res.

'ectul cole-ilor! Q Atunci să zice# că si#t ne"oia să %iu sin-ură! Q 0in cauza #ea Q 8e clădi# "ie/ile î#'reună! î#i iubesc băr.

batul $i el #ă iube$te, de$i nu este cel #ai %idel dintreso/i!

Q E 'ri#a dată c7nd "orbe$ti des're asta! Q ;iindcă nu are i#'ortan/ă 'entru #ine! Ce este

%idelitatea enti#entul că 'osed un tru' $i un su%letcare nu sunt ale #ele u crezi că nu #.a# culcat cu

nici un alt bărbat în at7/ia ani de c7nd sunte#î#'reună Q 8u #ă interesează! 8u "reau să $tiu! Q 8ici eu! Q Atunci, ce.i cu istoria asta cu războiul de la

ca'ătul lu#ii, unde a în/ărcat #utuX ia'a Q A# ne"oie de asta! Mi.a# s'us că î#i trebuie! Q 8.ai tot ce./i trebuie aici Q A# tot ce.$i 'oate dori o %e#eie! Q Ce nu #er-e în "ia/a ta

.[. oc#ai asta e! A# de toate, dar sunt ne%erici.tă! 8u sunt sin-uraB de.a lun-ul anilor, a# inter"ie."at tot %elul de oa#eniB bo-a/i, săraci, 'uternici, caretrăiau bine sau nu! i în oc&ii tuturor a# citit o a#ă.răciune in%inită! O triste/e care nici #ăcar nu era re.cunoscută, dar era acolo, indi%erent ce s'uneau! =ăascul/i

Q e ascult! =ă -7ndesc! i du'ă tine, ni#eni nueste %ericit

Q Unii 'ar %erici/iB 'ur $i si#'lu nu se -7ndesc laasta! Al/ii %ac 'lanuriB o să a# un so/, o casă în ora$,doi co'ii, o casă la /ară! C7t ti#' sunt ocu'a/i, suntca taurii în căutarea toreadorului, reac/ioneazăinstincti", o dau în bară, nu ni#eresc nici o /intă! Re.u$esc să.$i ia o #a$ină, uneori c&iar un ;errari, $icred că sensul "ie/ii stă în asta, a$a că niciodată nu se

întreabă ni#ic! 0ar în ciuda tuturor acestor lucruri, înoc&i li se cite$te o triste/e des're care nu $tiu nici eic7t le î#'o"ărează su%letul! u e$ti %ericit

Q 8u $tiu! Q 8u $tiu dacă c&iar toată lu#ea e ne%ericită! tiu

că oa#enii sunt tot ti#'ul ocu'a/iB #uncesc 'este 'ro-ra#, au -ri(ă de co'ii, de so/, de carieră, detitluri uni"ersitare, de ce "or %ace #7ine, de ce tre. buie să cu#'ere, de ce au ne"oie ca să nu ră#7nă#ai 're(os etc! )n s%7r$it, 'u/ini #i.au s'usB unt

ne%ericit:! Cei #ai #ul/i s'unB sunt %oarte bine, a#reu$it tot ce #i.a# dorit:! i atunci îi întrebB Ce "ă%ace %ericit: Răs'unsB A# tot ce.$i 'oate dori un



mmmmmmmmmmmmm

"or de"eni #ai de-rabă 'rieteni dec7t iubi/i ade."ăra/i! C&iar $i #unca se "a s%7r$i într.o zi! Ce "e/i%ace c7nd se "or înt7#'la toate astea: Răs'unsB nu

eistă răs'uns! c&i#bă "orba! Q 0e %a't, răs'undB C7nd "or cre$te co'iii, c7ndso/ul Q sau so/ia Q î#i "a %i #ai de-rabă 'rietendec7t iubit, c7nd #ă "oi 'ensiona, "oi a"ea ti#' liber să %ac ce #i.a# dorit toată "ia/aB să călătoresc!:

întrebareB 0ar nu s'une/i că sunte/i %ericit acu# 8u %ace/i ce a/i "isat dintotdeauna:! La asta, da,s'un că sunt %oarte ocu'a/i $i sc&i#bă "orba!

Q 0acă insist, #ereu desco'eră că li'se$te ce"a!Patronul %ir#ei n.a înc&eiat încă a%acerea "ie/ii lui,

-os'odina ar "rea #ai #ultă inde'enden/ă sau #ai#ul/i bani, 'u$tiului îndră-ostit îi e tea#ă să nu.$i 'iardă iubita, t7nărul care a 'ornit în "ia/ă se întreabădacă el $i.a ales cariera sau ceilal/i au ales 'entru el,dentistul "rea să %ie c7ntăre/, c7ntăre/ul "rea să %ie 'olitician, 'oliticianul "rea să %ie scriitor, scriitorul"rea să %ie /ăran! i c&iar dacă înt7lnesc 'e cine"acare %ace ce a "rut, $i acela are su%letul c&inuit! 8u.$i-ăse$te lini$tea! )ar acu#, #i.ar 'lăcea să insistB tue$ti %ericit

Q 8u! A# o ne"astă 'e care o iubesc, cariera lacare a# "isat! Libertatea 'e care #i.o in"idiază to/i 'rietenii! Călătoriile, onorurile, co#'li#entele!!! 0are ce"a!!!

Q Ce Q Cred că, dacă #ă o'resc, "ia/a î$i 'ierde rostul! Q 8u 'o/i să te relaezi, să 'ri"e$ti Parisul, să.#i

str7n-i #7na $i să s'uiB a# ob/inut tot ce #i.a# dorit,acu# &ai să 'ro%ită# de anii care ne.au #ai ră#as!

Q Pot 'ri"i Parisul, 'ot să./i str7n- #7na, dar nu 'ot s'une aceste cu"inte!

52

Q Pe strada asta 'e unde #er-e# acu#, 'ot să 'un 'ariu că to/i cei 'e care îi "ezi si#t acela$i lucru!;e#eia ele-antă ce toc#ai a trecut încearcă zilnic săo'rească ti#'ul, stă cu oc&ii 'e c7ntar să.$icontroleze -reutatea, crede că de asta de'inde dra.-ostea! )a uită.te 'e 'artea cealaltăB o %a#ilie cu doi/7nci! răiesc #o#ente de %ericire intensă c7nd ies săse 'li#be cu co'iii, dar în acela$i ti#' subcon$tientulnu încetează să.i terorizezeB se -7ndesc că $i.ar 'utea 'ierde ser"iciul, că s.ar 'utea î#bolnă"i sau că unuldintre co'ii ar 'utea %i călcat de o #a$ină! C7ndîncearcă să nu se #ai -7ndească, "or să -ăsească $iun #od de a se elibera de tra-edii, de a se 'rote(a de

lu#e! Q i! cer$etorul de la col/ Q 0es're ăsta nu $tiu, n.a# "orbit niciodată cu

"reunul! E c&iar ne%ericirea în 'ersoană, dar oc&iilui, ai oricărui cer$etor, 'ar să ascundă ce"a! ris.te/ea este a$a de #arcată înc7t nu reu$esc să î#i dausea#a!

Q Ce le li'se$te Q Habar n.a#! Răs%oiesc re"istele cu celebrită/iB

to/i r7d, to/i sunt #ul/u#i/i! 0ar, #ăritată cu o celebritate, $tiu că nu este a$aB toată lu#ea r7de $i se

distrează în acel #o#ent, în %oto-ra%ia res'ecti"ă,dar noa'tea, sau di#inea/a, treaba stă #ereu alt%el!Ce să %ac să a'ar din nou în re"istă: Cu# să ascund că nu #ai a# destui bani să trăiesc 'e 'icior #are: Cu# s7.#i -estionez bo-ă/ia, să o s'oresc,s.o %ac #ai 'resus dec7t a altora: Actri/a alături decare a'ar în %oto-ra%ia asta r7z7nd, bucur7ndu.#ă,#7ine î#i 'oate %ura rolulS: Oare sunt #ai bineî#brăcată dec7t ea 0e ce ne z7#bi# dacă ne dis 're/ui#: 0e ce "inde# %ericire cititorilor re"istei,dacă sunte# a$a de ne%erici/i, scla"i ai celebrită/ii:

53



Q 8u sunte# scla"ii celebrită/ii! Q 8u %ii 'aranoic, nu "orbesc des're noi! Q Ce crezi că se înt7#'lă Q Cu #ul/i ani în ur#ă a# citit o carte în care se

'o"estea o istorioară interesantă! ă 'resu'une# căHitler ar %i c7$ti-at războiul, ar %i lic&idat to/i e"reiidin lu#e $i $i.ar %i con"ins 'o'orul că într.ade"ăreistă o rasă su'erioară! Căr/ile de istorie înce' să %iesc&i#bate $i, du'ă o sută de ani, succesorii luireu$esc să.i eter#ine 'e indieni! încă treizeci de ani$i ne-rii dis'ar co#'let! 0urează "reo cinci sute deani, dar '7nă la ur#ă 'uternica #a$ină de război re.u$e$te să $tear-ă de 'e %a/a 'ă#7ntului rasa orientală!Căr/ile de istorie "orbesc des're bătălii de de#ultî#'otri"a barbarilor, însă ni#eni nu le cite$te cuaten/ie 'entru că nu #ai au nici o i#'ortan/ă!

i atunci, du'ă două #ii de ani de la a'ari/ia na.zis#ului, într.un bar din oio Q care de a'roa'ecinci secole e locuit de oa#eni înal/i, cu oc&i alba$tri Q Hans $i ;ritz beau o bere! La un #o#ent dat,Hans se uită la ;ritz $i.1 întreabăB ;ritz, crezi că to.tul a %ost a$a dintotdeauna: A$a, cu#: "rea să $tie;ritz! Păi, lu#ea!: i-ur că lu#ea a$a a %ost, nua$a a# în"ă/at: 0esi-ur, nu $tiu ce #.a a'ucat să 'un o întrebare at7t de t7#'ită:, s'une Hans! i.$iter#ină berea, "orbesc des're altce"a $i uită co#'let

de asta! Q 8u trebuie să te duci a$a de de'arte în "iitor, ede a(uns să te întorci cu > 666 de ani în ur#ă! Ar 'utea să./i 'lacă -&ilotina, să adori s'7nzurătoarea,să te 'asioneze scaunul electric

Q tiu unde "rei să a(un-iB la cel #ai -roaznicsu'liciu o#enesc, crucea! î#i a#intesc ce a# citit în ,CiceroB că era o 'edea'să abo#inabilă:, care 'ro.

"oca su%erin/e oribile '7nă "enea s%7r$itul! )ar acu#,oa#enii o 'oartă 'e 'ie't, o 'un 'e 'eretele din ca.#eră, au a(uns să o identi%ice cu un si#bol reli-ios,au uitat că au înaintea oc&ilor un instru#ent de tor.tură!

Q auB două secole $i (u#ătate au trecut înaintesă &otărască cine"a că trebuie să ter#ină# cu săr. bătorile 'ă-7ne care a"eau loc la solsti/iul de iarnă,c7nd soarele se a%lă la cea #ai #are distan/ă de Pă.#7nt! A'ostolii $i succesorii a'ostolilor erau 'reaocu'a/i cu răs'7ndirea #esa(ului lui )sus, $i nu le.a 'ăsat niciodată de natalis in%ict Solis0 sărbătoarea #i.traică a na$terii soarelui care a"ea loc la >5 dece#. brie! P7nă ce un e'isco' a &otăr7t că aceste serbăriale solsti/iului re'rezentau o a#enin/are 'entru cre.din/ă, $i -ataS Acu# a"e# slu(be, daruri, 'redici, bebelu$i de 'lastic în iesle de le#n $i con"in-erea,absoluta $i co#'leta con"in-ere că )sus s.a născut înaceastă ziS

Q =ai a"e# $i un 'o# de Crăciun! tii de unde"ine tradi/ia

Q 8.a# idee! Q %7ntul oni%aciu a &otăr7t să cre$tineze: un

ritual dedicat slă"irii zeului Odin c7nd era co'ilB odată 'e an triburile -er#anice a$ezau daruri în (urulunui ste(ar ca să le -ăsească cei #ici! Credeau că

ast%el bucură o di"initate 'ă-7nă! Q ă ne întoarce# la 'o"estea lui Hans $i ;ritzB

crezi că ci"iliza/ia, rela/iile u#ane, dorin/ele, cuceri.rile noastre, totul este rodul unei istorii 'o"estite-re$it

Q C7nd ai scris des're dru#ul s're antia-o, aia(uns la aceea$i concluzie, nu.i a$a înainte credeaică un -ru' de ale$i cunoa$te se#ni%ica/ia si#bolu.

54 55



rilor #a-ice? acu# to/i 'rice'e# se#ni%ica/ia, de$i a%ost uitată!

Q i dacă $tii asta, tot ni#ic nu %aciB oa#enii sec&inuie să nu.$i #ai a#intească, să nu acce'te i#en.sul 'oten/ial #a-ic 'e care.1 de/in! Pentru că asta ardezec&ilibra uni"ersul lor or-anizat!

Q 0ar, oricu#, to/i sunt în stare să în/elea-ă se#.nele, nu.i a$a

Q i-ur că da! însă le li'se$te cura(ul de a.$i ur#a"isele $i se#nele! E 'osibil ca triste/ea de aici să nise tra-ă

Q 8u $tiu! i nu o să s'un acu# că sunt ne%ericitătot ti#'ul! =ă distrez, te iubesc, ador #unca 'e careo %ac! 0ar din c7nd în c7nd si#t triste/ea aceastaad7ncă, uneori a#estecată cu "ino"ă/ia sau cu %ricaBsenza/ia trece, re"ine #ai t7rziu, a'oi trece iar! Ca

Hans al nostru, întreb? $i cu# nu -ăsesc răs'unsul, 'ur $i si#'lu uit! A$ 'utea să.i a(ut 'e co'iiiîn%o#eta/i, să %ondez o asocia/ie de 'rote(are a del.%inilor, să încerc sal"area oa#enilor în nu#ele lui)sus, să %ac orice #i.ar da senza/ia că sunt %olosi.toare, dar nu "reau!

Q i atunci de ce "rei să %ii cores'ondent derăzboi

Q ;iindcă eu cred că în război o#ul a(un-e într.ositua/ie li#ită? 'oate #uri oric7nd! i cine atin-e oli#ită, ac/ionează alt%el!

Q rei să răs'unzi la întrebarea lui Hans Q reau!

IY!zi, în această a-reabilă co#'anie de!la Le @ristol0 cu urnul Ei%%el scli'ind ti#' de cinci #inu.te la %iecare oră %iă, cu sticla de "in -olită, /i-araa'roa'e ter#inată, oa#enii salut7ndu.#ă ca $i cu#nu s.ar %i înt7#'lat ni#ic -ra", #ă întrebB să %iînce'ut totul c&iar în ziua aceea, c7nd a# ie$it de lacine#ato-ra% Ar %i trebuit s.o las să 'lece în cău.

tarea acelei istorii -re$it 'o"estite, sau trebuia să %iu#ai dur, să.i s'un s.o lase baltă, %iindcă era ne"asta#ea $i a"ea# #are ne"oie de 'rezen/a $i de s'ri(inulei

Prostii! Atunci $tia#, cu# $tiu $i acu#, că nua"ea# încotro $i trebuia să acce't tot ce î$i dorea!0acă a$ %i s'us Ale-e între #ine $i ideea ta de a %icores'ondent de război:, a$ %i trădat tot ce %ăcuseEst&er 'entru #ine! C&iar dacă nu era# con"ins desco'ul ei Q să 'lece în desco'erirea unei istorii -re.$it 'o"estite: Q a(unsese# la concluzia că a"ea ne.

"oie de 'u/ină libertate, să se distan/eze, să trăiascăe#o/ii 'uternice! Ce era rău în asta

A# acce'tat Q nu înainte de a.i arăta %oarte clarcă (e%uia anca ;a"orurilor 2ce c&estie ridicolă, dacă#ă -7ndesc #ai bineS3! i#' de doi ani, Est&er ur.#ărise îndea'roa'e #ai #ulte con%licte, sc&i#b7ndcontinentul #ai des dec7t 'anto%ii! 0e c7te ori se în.torcea, credea# că era 'entru ulti#a oară, nu 'o/i

57



să rezi$ti 'rea #ult unde"a unde nu -ăse$ti o #7n.care decentă, o baie caldă, cine#a sau teatru! i oîntreba# dacă -ăsise răs'unsul la întrebarea luiHans, iar ea.#i răs'undea #ereu că e 'e dru#ul cel bun, $i eu trebuia să #ă #ul/u#esc cu at7t! Uneori 'etrecea c7te"a luni bune în călătoriile astea ale ei? înciuda a ceea ce s'une istoria o%icială a căsătoriei:2înce'use# de(a să.i %olosesc e'resiile3, această dis.tan/ă %ăcea ca dra-ostea noastră să crească, arăt7n.du.ne c7t era# de i#'ortan/i unul 'entru celălalt!Rela/ia noastră, des're care credea# că atinsese 'unctul ideal c7nd ne.a# #utat la Paris, era din ce înce #ai bună!

0in c7te a# în/eles, 1.a cunoscut 'e =i&ail c7nd aa"ut ne"oie de un traducător care s.o înso/ească într.o /ară din Asia Centrală! La înce'ut î#i "orbea

des're el cu entuzias# Q un o# sensibil, care "edealu#ea a$a cu# era într.ade"ăr, nu cu# ni se s'usesecă trebuia să %ie! Era cu cinci ani #ai t7năr dec7t ea,dar a"ea o e'erien/ă 'e care Est&er o considera#a-ică:! Eu asculta# cu răbdare, 'oliticos, ca $icu# băiatul ăla $i ideile lui #.ar %i interesat teribil,dar de %a't era# cu -7ndurile în altă 'arteB latreburile 'e care trebuia să le duc la bun s%7r$it, laideile care î#i "eniseră 'entru "reun tet, la între. bările ziari$tilor $i editorilor, la cutare %e#eie ce 'ă.rea interesată de 'ersoana #ea, la 'lanurile de

călătorie 'entru 'ro#o"area căr/ilor! 8u $tiu dacă ea $i.a dat sea#a de toate astea! 0areu nu a# obser"at că =i&ail a înce'ut să 'ălească îndiscu/iile noastre, încet.încet, '7nă ce a dis'ărutco#'let! )ar co#'orta#entul ei s.a sc&i#bat co#. 'letB încă de c7nd $edea# la Paris a înce'ut să li'.sească noa'tea, de c7te"a ori 'e să'tă#7nă, s'un7nd#ereu că %ace re'orta(e des're cer$etori!

=i.a# înc&i'uit că se îndră-ostise! A# su%erit osă'tă#7nă $i #ă rodea întrebareaB trebuia oare să.#ie'ri# bănuielile, sau să #ă 're%ac că nu seînt7#'la ni#ic =.a# &otăr7t să i-nor totul, 'lec7ndde la 'rinci'iul ce oc&ii nu "ăd, ini#a nu si#te:!Era# absolut con"ins că nu eista nici cea #ai #ică 'osibilitate ca ea să #ă 'ărăsească Q #uncise at7taca să #ă a(ute să a(un- cine era# $i nu era lo-ic să#ă sca'e din #7nă acu#, 'entru o 'asiunetrecătoare!

0acă a$ %i %ost într.ade"ăr interesat de uni"ersulEst&erei, ar %i trebuit să întreb #ăcar o dată ce se în.t7#'lase cu traducătorul ei cel cu sensibilitate #a.-ică:! Ar %i trebuit să.#i de"ină sus'ectă aceastătăcere, această absen/ă a in%or#a/iilor! rebuia să.i %icerut #ăcar o dată să o înso/esc la unul dintre re.

'orta(ele: cu cer$etori!C7nd #ă întreba, uneori, dacă #ă interesează#unca ei, răs'unsul #eu era #ereu acela$iB #ă in.teresează, dar nu "reau să #ă a#estec, "reau să %iiliberă să./i continui "isul cu# "rei, a$a #.ai a(utat $itu 'e #ine:!

Asta nu înse#na dec7t total dezinteres, %ire$te!0ar cu# oa#enii cred #ereu ceea ce "or să creadă,Est&er era întotdeauna #ul/u#ită cu răs'unsul #eu!

)ar î#i "in în #inte cu"intele 'ronun/ate de

ins'ector c7nd a# ie$it din înc&isoareB sunte5i li#er+Ce însea#nă libertate însea#nă să "ezi că so/uluitău nu.i 'asă c7tu$i de 'u/in de ceea ce %aci în.sea#nă să te si#/i sin-ură, să nu ai cu cine să î#. 'ăr/i senti#entele tale cele #ai #tirne, 'entru că înrealitate bărbatul cu care te.ai căsătorit e absorbit de#unca lui, de i#'ortanta, #a-ni%ica, di%icila luicarieră

58 59



Pri"esc din nou la urnul Ei%%elB a #ai trecut ooră, %iindcă scli'e$te din nou, ca $i cu# ar %i %ăcutdin dia#ante! 8ici nu #ai $tiu de c7te ori s.a înt7#. 'lat asta, de c7nd stau aici la %ereastră!

tiu că, în nu#ele libertă/ii eistente în căsătorianoastră, eu n.a# obser"at că =i&ail a dis'ărut dincon"ersa/iile so/iei #ele!

A rea'ărut într.un bar $i a dis'ărut a'oi din nou,de data aceasta lu7nd.o cu el, $i trans%or#7ndu.1 'ecelebrul scriitor în sus'ect de cri#ă!

au, ceea ce este $i #ai rău, %ăc7nd din el un băr.

bat 'ărăsit!



-ia @uenos Aires0 un 'ahir este o moneda0 o#işnu-it" de dou"eci de centime8 cu un %âr1 de cu5itaş sau decou'e.'a'ier sunt scri;elite literele 6T şi ci1ra B8 pe%erso este gra%at anul >:B:+ (2n uerat0 la s1ârşitul se-colului al $...-lea0 'ahir a 1ost un tigru8 2n a%a0 un or#

de la moscheea Surakarta0 care a 1ost lapidat de+ credin-cioşi8 2n Persia0 un astrola# pe care 6adir =ah a poruncit s" 1ie aruncat 2n mare8 2n 2nchisorile de la !ahdi0 2n >:B0o mic" #usol" pe care /udol1Carl %on Slatin a atins-o+++*

Un an #ai t7rziu, #ă trezesc cu -7ndul la 'o"es.tirea lui Jor-e Luis or-esB ce"a care, odată atins sau"ăzut, nu #ai 'oate %i uitat Q $i ne cotro'e$te -7n.durile '7nă a(un-e# la nebunie! Ga&irul #eu nuconstă în #eta%ore ro#antice cu orbi, busole, ti-ri

sau nu $tiu ce #onedă!El are un nu#e, iar nu#ele său este Est&er!0u'ă ce a# ie$it din 'u$cărie, a# a'ărut 'e co.

'ertele #ai #ultor re"iste de scandal? înce'eau"orbind des're o 'osibilă cri#ă, dar, ca să e"ite săa(un-ă 'rin tribunale, s%7r$eau totdeauna articolelea%ir#7nd că %usese# declarat ne"ino"at 28e"ino"at0ar nici #ăcar nu %usese# acuzatS3! Lăsau să treacăo să'tă#7nă, "edeau dacă "7nzarea %usese bună, 2da,%usese, eu era# un s'eci#en de scriitor a%latdeasu'ra oricăror sus'iciuni, $i to/i "oiau să

+



$tie cu# era 'osibil ca un o# care scrie des're s'iritsă ascundă o latură a$a de întunecată3! 0u'ă aceeare"eneau la atac, a%ir#au că ea %u-ise de acasă%iindcă eu era# cunoscut ca un cal breaz 'entru es.ca'adele #ele etracon(u-ale! O re"istă ne#/ească aa(uns '7nă acolo înc7t a insinuat o 'osibilă rela/ie cuo c7ntărea/ă, una cu douăzeci de ani #ai t7nără ca#ine, care sus/inea că #ă înt7lnise la Oslo, în 8or"e-ia 2era ade"ărat, dar înt7lnirea se 'etrecusedin cauza ăncii ;a"orurilor Q un 'rieten î#i ceruseasta, %usese $i el 'rezent 'e toată durata sin-urei cine 'e care o luase# cu c7ntărea/a3! ;ata s'unea că nuera ni#ic între noi 2iar dacă nu era, de ce 'useseră%oto-ra%ia noastră 'e co'ertă3 $i 'ro%ita să anun/e că"a lansa un nou disc? at7t eu c7t $i re"ista %useseră#%olosi/i ca s.o 'ro#o"ă# 'e ea, $i nici în ziua de azi

nu $tiu dacă e$ecul carierei ei n.a %ost consecin/aacestui ti' de recla#ă ie%tină 2de %a't, discul nu era 'rost Q ceea ce a întors totul 'e dos au %osta%ir#a/iile din 'resă3!

0ar scandalul cu celebrul scriitor n.a durat #ultBîn Euro'a, $i #ai ales în ;ran/a, in%idelitatea nunu#ai că este acce'tată, ci este c&iar ad#irată în se.cret! 8i#ănui nu.i 'lace să citească des're ce"a ce ise 'oate înt7#'la $i lui!

ubiectul a dis'ărut de 'e co'erte, dar i'otezele

au continuat să cur-ăB sec&estru, 'ărăsirea că#inuluidin cauza #altratărilor 2%oto-ra%ia unui c&elner cares'unea că ne certa# %oarte desB î#i a#intesc că într.ade"ăr, în acel restaurant #.a# certat cu Est&er într.o zi, c7nd era# %urios 'entru 'ărerea ei, absolutcontrarie 'ărerii #ele, des're un scriitor sud.a#e.rican3! )ar un tabloid din An-lia a a%ir#at Q totu$i%ără consecin/e -ra"e Q că so/ia #ea a intrat în

clandestinitate, s'ri(inind o or-aniza/ie teroristă is.la#ică!

Cu toate acestea, într.o lu#e 'lină de trădări, di."or/uri, atentate, asasinate, o lună #ai t7rziu #arele 'ublic uitase a%acerea! Anii de e'erien/ă #.au în."ă/at că acest ti' de $tire nu.1 "a a%ecta niciodată 'ecititorul #eu %idel 2se #ai înt7#'lase o dată, c7nd laun canal ar-entinian a a'ărut un ziarist caresus/inea că are 'robe: des're înt7lnirea #ea secretă,în C&ile, cu "iitoarea 'ri#ă doa#nă a /ării Q darcăr/ile #ele au ră#as 'e lista celor #ai "7ndute3!tirea senza/ională a %ost in"entată să dureze doarcincis'rezece #inute, cu# s'unea un artist a#erican?#area #ea -ri(ă era alta Q să.#i reor-anizez "ia/a,să.#i -ăsesc o nouă dra-oste, să #ă întorc la #asade scris $i să 'ăstrez, în sertăra$ul care se a%lă la

-rani/a dintre iubire $i ură, a#intirea so/iei #ele!au #ai bine zis 2trebuia să acce't ter#enul3

a#intirea %ostei #ele so/ii!O 'arte din lucrurile 'e care le.a# 'resi#/it în

acea ca#eră de &otel s.au înt7#'lat! O "re#e n.a#ie$it din casă? nu #ă si#/ea# în stare să dau oc&ii cu 'rietenii #ei $i să le s'un 'ur $i si#'luB ne."astă.#ea #.a 'ărăsit 'entru unul #ai t7năr:! C7nd a#ie$it, ni#eni nu #.a întrebat ni#ic, dar du'ă ce bea# c7te"a 'a&are cu "in si#/ea# ne"oia să

desc&id subiectul Q ca $i cu# a$ %i citit -7nduriletuturor $i #i.ar %i %ost li#'ede că nu doreau altce"adec7t să a%le ce se înt7#'lase în "ia/a #ea con(u-ală,însă erau 'rea bine.crescu/i 'entru a aduce "orbades're asta! în %unc/ie de starea #ea de s'irit dinziua res'ecti"ă, Est&er era %ie o ade"ărată s%7ntă care#erita o soartă #ai bună, %ie o %e#eie 'er%idă,trădătoare, care #ă adusese într.o situa/ie a$a

+4 +5



de încurcată înc7t a(unsese# să %iu considerat uncri#inal!

Prietenii, cunoscu/ii, editorii, cei care se a$ezau la#asa #ea în ti#'ul nu#eroaselor dineuri la careera# obli-at să 'artici', #ă ascultau cu oarecare cu.riozitate la înce'ut! re'tat #i.a# dat sea#a că în.

cercau să sc&i#be "orba Q subiectul îi interesasec7nd"a, dar nu #ai %i-ura 'e lista curiozită/ilor cu.rente Q era #ai incitant să "orbe$ti des're actri/aucisă de c7ntăre/ sau des're adolescentul care scri.sese o carte în care 'o"estea a"enturile lui cu 'oli.ticieni cunoscu/i! într.o zi, la =adrid, a# obser"at căin"ita/iile la e"eni#ente $i su'euri înce'useră să seî#'u/inezeB de$i î#i %ăcea %oarte bine su%lete$te să#ă descarc, s.o în"ino"ă/esc sau s.o binecu"7ntez 'eEst&er, a# înce'ut să în/ele- că a(unsese# #ai rău

dec7t un so/ în$elat Q de"enise# un indi"id 'licticos 'e care ni#eni nu dorea să.1 aibă alături!0in acel #o#ent #.a# &otăr7t să su%ăr în tăcere,

$i i#ediat in"ita/iile au înce'ut iar să.#i inunde cu.tia 'o$tală!

0ar Ga&irul, la care #ă -7ndea# cu a%ec/iune saucu iritare la înce'ut, cre$tea în ini#a #ea! i a# 'ornit s.o caut 'e Est&er în %iecare %e#eie 'e care oînt7lnea#! O "edea# 'arcă în toate barurile, cine.#ato-ra%ele, sta/iile de autobuz! 0e c7te ori nu i.a#cerut tai#etristului să o'rească #a$ina în 'linăstradă, sau să ur#ărească 'e cine"a, '7nă ce #ăcon"in-ea# că nu era 'ersoana 'e care o căuta#

Cu acest Ga&ir cotro'indu.#i toate -7ndurile,a"ea# ne"oie de un antidot, de ce"a care să #ăsal"eze de la dis'erare!

8u a"ea# dec7t o solu/ieB să.#i -ăsesc o iubită!A# înt7lnit "reo trei.'atru %e#ei care #ă atră-eau,

++

dar '7nă la ur#ă #.a# o'rit la =ărie, o actri/ă de 5de ani, %ran/uzoaică! A %ost sin-ura care nu #i.aîndru-at 'rostii de %elulB î#i 'lace de tine ca bărbat,nu ca 'ersoană 'e care to/i "or s.o cunoască: sau a$ 're%era să nu %ii celebru:, ori, $i #ai rău, nu #ă

interesează banii:! i a %ost sin-ura care nu #.ain"idiat 'entru succesul #eu, %iindcă $i ea era celebră$i $tia bine că %ai#a contează! ;ai#a e ca una%rodiziac! ă ai o rela/ie cu un bărbat care te.a alesdintre #ulte altele nu 'oate dec7t să./i #ă-uleascăor-oliul!

Era# "ăzu/i des î#'reună la serbări $i rece'/iiB ses'ecula asu'ra le-ăturii noastre, dar nici ea, nici eunu con%ir#a# nici nu in%ir#a# ni#ic, subiectul ară#as în aer $i tot ce #ai 'uteau %ace re"istele era săa$te'te %oto-ra%ia %ai#osului sărut Q 'e care n.auob/inut.o niciodată, 'entru că $i eu, $i ea considera#că un ase#enea s'ectacol 'ublic este ce"a "ul-ar! Ease ducea la %il#ări, eu î#i "edea# de #unca #ea?c7nd 'utea#, #er-ea# la =ilano, c7nd 'utea, "eneala Paris, ne si#/ea# a'ro'ia/i, dar nu de'indea#unul de celălalt!

=ărie se 're%ăcea că nu $tie ce se 'etrece în ini#a#ea, $i eu la %el, #ă 'urta# ca $i cu# &abar n.a"ea#de ce era în su%letul ei 2o iubire %ără s'eran/ă 'entru"ecinul ei căsătorit, cu toate că ea era o %e#eie care.

$i 'utea 'er#ite să aibă absolut orice bărbat $i.ar %idorit3! Era# 'rieteni, ca#arazi, ne a#uzau acelea$ilucruri, ba a$ risca să s'un că între noi se în%iri'asec&iar un anu#e %el de dra-oste Q di%erită de aceea 'e care eu o si#/ea# 'entru Est&er, sau ea 'entru"ecinul ei!

=.a# întors iară$i la serile #ele de auto-ra%e, a#reînce'ut să acce't in"ita/iile la con%erin/e, dineuri

+



în sco'uri caritabile, e#isiuni de tele"iziune, 'ro.iecte cu arti$ti debutan/i! ;ăcea# de toate, #ai 'u/ince trebuia să %acB să scriu o carte!

0ar nu.#i 'ăsa, în ad7ncul su%letului #eu cre.dea# că trebuie să.#i înc&ei cariera de scriitor, dacă%e#eia care #ă %ăcuse să 'ornesc 'e această cale nu#ai era cu #ine! î#i trăise# "isul din 'lin, c7t ti#'durase, a(unsese# acolo unde 'u/ini au a"ut noroculsă a(un-ă, acu# 'utea# să.#i 'etrec restul "ie/iidistr7ndu.#ă!

=ă trezea# di#inea/a cu aceste -7nduri! earaînsă, î#i dădea# sea#a că sin-urul lucru care.#i 'lăcea era să scriu! i noa'tea încerca# iară$i să #ăcon"in- că.#i realizase# "isul, că trebuia să încercce"a nou!

I"nul ur#ător a %ost un an s%7nt la Co#'o.stela Q s.a înt7#'lat ca ziua lui antia-o de Co#. 'ostela, >5 iulie, să cadă într.o du#inică! O u$ăs'ecială stă desc&isă ti#' de +5 de zile? con%or#tradi/iei, cine intră în catedrală 'e această u$ă 'ri.#e$te binecu"7ntări deosebite!

)n 'ania a"eau loc tot %elul co#e#orări $i cu#î#i 'lăcuse %oarte #ult 'elerina(ul 'e care.1 %ăcu.se#, #.a# &otăr7t să 'artici' cel 'u/in la un e"e.ni#entB o palestra70 în ianuarie, în Mara ascilor!Pentru a s'ar-e rutina Q încercarea de a scrie o car.teI #ers la banc&etI aero'ortI "izitat =ărie la =i.lanoI dineuI &otelI aero'ortI )nternetI aero'ortIinter"iuI aero'ortI Q a# ales să %ac cei 1466 #sin-ur, cu #a$ina!

;iecare loc Q c&iar $i acelea în care n.a# %ost nici.odată înainte Q î#i a#inte$te de Ga&irul #eu 'er.sonal! =ă -7ndesc că Est&erei i.ar %i 'lăcut enor# să

"adă asta, ar %i î&c7ntat.o să #ăn7nce în restaurantulăsta, să #ear-ă 'e #alul acestui r7u! înno'tez laaTonne, iar înainte de a înc&ide oc&ii a'rind te.le"izorul $i a%lu că a'roa'e 5 666 de 'elerini sunt bloca/i la %rontiera dintre ;ran/a $i 'ania din cauzaunei "iolente $i nea$te'tate %urtuni de ză'adă!

\ 'alestraB con"ersa/ie, lec/ie? în tet, #asă rotundă (n+tr+*+

+9



=ă -7ndesc să #ă întorc la Paris! A# o scuză e.celentă 'entru a anula an-a(a#entul, iar or-anizatorii"or în/ele-e 'er%ect Q dru#ul e blocat, e 'olei 'e$osea, at7t autorită/ile %ranceze c7t $i cele s'anioles%ătuiesc oa#enii să nu iasă din casă la s%7r$itul

să'tă#7nii deoarece riscul de accidente este %oarte#are! itua/ia de"ine $i #ai -ra"ă dec7t era în seara 'recedentăB ziarul de di#inea/ă anun/ă că sunt 1 666de oa#eni bloca/i în alt loc, a'ărarea ci"ilă s.a #o. bilizat 'entru a.i a(uta cu ali#ente $i 'ături, %iindcă#ulte #a$ini au ră#as %ără co#bustibil $i %ărăîncălzire!

La rece'/ia &otelului a%lu că dacă trebuie 8EA.PFRA să călătoresc, dacă e "orba de o c&estiune de"ia/ă $i de #oarte, 'ot s.o iau 'e o $osea lăturalnică,să %ac un ocol care ar înse#na două ore de călătorieîn 'lus, dar ni#eni nu.#i 'oate -aranta stareadru#ului! 0in instinct iau &otăr7rea să #er- înainteBce"a #ă î#'in-e de la s'ate s're as%altul lunecos,s're orele de a$te'tare din bloca(e!

Poate nu#ele ora$uluiB ictoria! Poate ideea căsunt 'rea obi$nuit cu con%ortul $i #i.a# 'ierdut 'u.terea de i#'ro"iza/ie în situa/iile de criză! Poateentuzias#ul oa#enilor, care încearcă să reîn"ie ocatedrală construită cu #ulte secole în ur#ă Q $i 'entru a atra-e aten/ia asu'ra e%ortului 'e care.1 %ac,

au in"itat c7/i"a scriitori la 'alestre! au 'oate cu."intele "ec&ilor conc&istadori ai A#ericilorB săna"i-&ezi e obli-atoriu? să trăie$ti nu e obli-atoriu:!

Eu na"i-&ez! 0u'ă #ulte ore de încordare a(un-la ictoria, unde #ă a$tea'tă oa#eni încă $i #ai în.corda/i, î#i s'un că de 'este 6 de ani nu s.a 'o.#enit o ase#enea %urtună, î#i #ul/u#esc 'entrue%ort, dar din acest #o#ent trebuie să intră# în

'ro-ra#ul o%icial, iar asta însea#nă #ai înt7i o "i.zită la catedrala %7nta =ăria!

O t7nără cu o strălucire a'arte în oc&i înce'e să 'o"estească istoria catedralei! La înce'ut a %ost zidul!0u'ă aceea, zidul a ră#as, dar o 'arte a lui a %ost

%olosită 'entru construc/ia unei ca'ele! 0u'ă zeci deani, ca'ela s.a trans%or#at în biserică! Peste un secol, biserica a de"enit catedrală -otică! Catedrala a a"ut#o#entele ei de -lorie, dar au a'ărut 'roble#e destructură, o "re#e a %ost abandonată, a trecut 'rinreno"ări care i.au de%or#at 'lanul ini/ial, dar %iecare-enera/ie credea că trebuie să rezol"e 'roble#a $ire%ăcea 'lanurile! Ast%el, secol du'ă secol, au ridicatun 'erete ici, au de#olat o -rindă colo, au întăritcontra%or/ii într.o 'arte, au desc&is sau înc&is "itraliiîn altă 'arte!

i catedrala rezista!Parcur- 'artea ei centrală $i "ăd ulti#ele reno.

"ăriB ar&itec/ii -arantează că au -ăsit cea #ai bunăsolu/ie! Au ridicat sc&ele $i întărituri de o/el 'estetot, au elaborat a#'le teorii des're lucrările "iitoare$i au criticat uneori lucrările din trecut!

i deodată, în #i(locul naosului, în/ele- ce"a e.traordinarB catedrala sunt eu, e %iecare dintre noi!Cre$te#, ne sc&i#bă#, ne desco'eri# slăbiciuni 'ecare trebuie să le corectă# $i nu ale-e# totdeauna

cea #ai bună solu/ie, dar în 'o%ida acestor lucruri#er-e# înainte, încerc7nd să ne 'ăstră# "erticali.tatea, corect, ast%el înc7t să cinsti# nu 'ere/ii, nu u$i.le, nici %erestrele, ci s'a/iul dinăuntru, s'a/iul în careadoră# $i "eneră# tot ce ne este scu#' 'e lu#e!

0a, sunte# o catedrală, nu înca'e nici o îndoială!0ar ce se a%lă în s'a/iul din catedrala #ea ascunsă

Est&er, Ga&irul!

70 1



Ea a u#'lut totul! Ea este sin-ura #ea ra/iune de atrăi! Pri"esc în (ur, #ă 're-ătesc 'entru con%erin/ă $iîn/elede ce a# în%runtat ză'ada, bloca(ele, 'oleiulde 'e $oseaB ca să.#i a#intesc că în %iecare zi a#ne"oie să #ă reclădesc 'e #ine însu#i $i ca să acce't QW 'ri#a oară în "ia/a #ea Q că iubesc o altă %iin/ă

o#enească #ai #ult dec7t 'e #ine însu#i, în dru#uls're Paris Q acu# în condi/ii #eteo inco#'arabil#ai bune Q #ă a%lu într.un %el de transăB nu -7ndesc$i abia dacă dau aten/ie tra%icului! Cu# a(un- acasă, îicer %e#eii de ser"iciu să nu lase 'e ni#eni să intre,iar în zilele ur#ătoare să.#i %acă doar ca%eadi#inea/a, a'oi 'r7nzul $i cina! Calc în 'icioarea'aratul #icu/ care #ă conecta la )nternet $i.1 distru-co#'let! #ultele%onul din 'erete! î#i î#'ac&etezcelularul $i.1 tri#it editorului #eu, cer7ndu.i să #i.1îna'oieze nu#ai c7nd #ă "oi duce eu 'ersonal să.1iau!

i#' de o!să'tă#7nă, di#inea/a, #ă 'li#b 'e#alurile enei, iar la întoarcere #ă încui în birou! Ca$i cu# a$ asculta "ocea unui în-er, scriu o carte Q#ai bine zis o scrisoare, o scrisoare nes%7r$ită către%e#eia "isurilor #ele, %e#eia 'e care o iubesc $i o"oi iubi #ereu! Poate că într.o zi această carte "aa(un-e în #7inile ei, $i c&iar dacă asta nu se "aînt7#'la, acu# a# cu-etul î#'ăcat! 8u #ai lu'tî#'otri"a or-oliului #eu rănit, n.o #ai caut 'e Est&er

'rin toate un-&erele, 'rin baruri, cine#ato-ra%e $i ladineuri, în =ărie $i în $tirile din ziar!0i#'otri"ă, sunt %ericit că ea eistă Q #i.a arătat căsunt ca'abil de o iubire de care nu era# con$tient, iarasta #ă %ace să #ă si#t într.o stare de -ra/ie! i acce'tGa&irul, îl "oi lăsa să #ă conducă la s%in/enie sau la

nebunie!

L imp de s1âşiat0 timp de reparat0 titlu ins'irat deun "ers din Ecleziastul, a %ost 'ublicată la s%7r$itullui a'rilie! în a doua să'tă#7nă din #ai, a(unsesede(a 'e 'ri#ul loc din lista celor #ai "7ndute căr/i!

u'li#entele literare, care niciodată nu %useserăa#abile cu #ine, $i.au înte/it atacurile! A# decu'atc7te"a %ra-#ente #ai i#'ortante $i le.a# 'us încaietul în care 'ăstra# criticile din anii anteriori? 'ractic, s'uneau ca# acela$i lucru, era altul nu#aititlul căr/iiB

!! !încă o dată, în "re#urile tu#ultuoase 'e carele trăi#, autorul ne %ace să e"adă# din realitate 'rin.tr.o 'o"este de dra-oste: 2de 'arcă o#ul ar 'utea trăi%ără asta3?

!! !%raze scurte, stil su'er%icial: 2'ăi da, ca $i cu#%razele lun-i însea#nă nea'ărat stil 'ro%und3?

!! !autorul a desco'erit c&eia succesului Q #ar.etin-ul: 2de 'arcă #.a$ %i născut într.o /ară de #are

tradi/ie literară $i a$ %i dis'us de a"eri între-i 'entrua in"esti în 'ri#a #ea carte3?!!! de$i "a "inde la %el de bine cu# a "7ndut #e.

reu, aceasta însea#nă doar că %iin/a o#enească nueste 're-ătită să acce'te tra-edia care ne încon(oară:2'arcă ei ar $ti ce însea#nă să %ii 're-ătit3?

otu$i, unele articole erau di%eriteB 'e l7n-ă a're.cieri ca #ai sus, a%ir#au că 'ro%it de scandalul de

72 73



ne înde'ărtează de ce a"e# #ai scu#'B 'rietenii! )arasta se înt7#'lă cu tine, dacă nu #ă în$el!

Q 0e cur7nd a# desco'erit ce"aB ade"ăra/ii 'rie.teni sunt aceia care se a%lă alături de noi atunci c7ndni se înt7#'lă lucruri bune $i se bucură de "ictoriilenoastreB ;al$ii 'rieteni a'ar în #o#entele -rele, cu#utra 'louată, de solidaritate: cu noi, dar de %a'tsu%erin/a noastră îi consolează 'entru "ia/a lor#izerabilă! )n ti#'ul crizei de anul trecut au a'ărut o#ul/i#e de indi"izi 'e care nu.i "ăzuse# în "ia/a#ea, care "eneau să #ă consoleze:! =i.e silă!

Q Asta s.a înt7#'lat $i cu #ine! Q Cu tine nuB î/i #ul/u#esc că ai a'ărut în "ia/a

#ea, =ărie! Q 8u te -răbi cu #ul/u#irile, rela/ia noastră nu

este încă destul de 'uternică! P7nă una alta, #ă bate

-7ndul să #ă #ut la Paris sau să te con"in- să "ii la=ilanoB #utarea nu însea#nă ni#ic 'entru #uncanoastră! u lucrezi tot ti#'ul acasă, eu sunt #ereu 'lecată în alte ora$e! rei să sc&i#bi subiectul, saucontinuă# să "orbi# des're asta

Q Hai să "orbi# des're altce"a! Q Cartea ta a %ost scrisă cu #are cura(! =ă sur.

'rinde că nici o cli'ă nu 'o#ene$ti de t7năr! Q 8u #ă interesează 'ersoana lui! Q a te interesează! i-ur că uneori te întrebiB de

ce 1.a ales Q 8u #ă întreb!] .. Cred că #in/i! =ie de 'ildă #i.ar 'lăcea să $tiu

de ce "ecinul #eu n.a di"or/at de %e#eia aia %ărăsare $i 'i'er, cu un z7#bet #ereu str7#b, care totti#'ul deretică 'rin casă, %ace #7ncare, în-ri(e$teco'iii, nu uită să 'lătească %acturile! i dacă eu #ăîntreb, $i tu te întrebi!

Q rei să s'ui că.1 urăsc 'entru că #i.a %uratne"asta

Q 8u! reau să aud că l.ai iertat! Q 8u 'ot! Q E %oarte -reu! 0ar n.ai încotroB dacă nu %aci

asta, toată "ia/a "ei %i obsedat de su%erin/a 'e care /i.a 'ro"ocat.o $i niciodată nu "ei uita această durere! 8uzic că trebuie s"-5i plac" de el! 8u zic că trebuie să.1cau/i! 8u su-erez să încerci să.1 "ezi ca 'e un în-er!0ar cu# îl c&ea#ă Era 'arcă un nu#e rusesc, dacănu #ă în$el!

Q 8u contează nu#ele! Q ezi 8ici #ăcar nu#ele nu "rei să i.1 'ro.

nun/i! E "reo su'ersti/ie la #i(loc Q =i&ail! Po%ti#, acu# ai $i nu#ele! Q Ener-ia urii n.o să te ducă nicăieri? dar ener-ia

iertării, care a'are 'rin dra-oste, "a reu$i să./i trans.%or#e "ia/a în #od 'oziti"!

Q e#eni acu# cu o 'reoteasă tibetană, "orbinddes're lucruri %oarte %ru#oase în teorie, dar i#'osi. bile în 'ractică! 8u uita că a# %ost rănit de #ulte ori!

Q oc#ai, încă îl #ai 'or/i în tine 'e co'ilul care 'l7n-ea ascunz7ndu.se de 'ărin/i %iindcă era cel #aislab din $coală! încă #ai 'or/i ur#ele adolescentului%ra-il care nu reu$ea să.$i -ăsească o iubită, care n.a%ost niciodată bun la "reun s'ort! 8.ai reu$it să $ter-i

cicatricele nedre'tă/ilor co#ise î#'otri"a ta de.alun-ul anilor! Ce e bun în toate astea Q Cine /i.a s'us că a$a s.au 'etrecut lucrurile Q Pur $i si#'lu $tiu! e dau de -ol oc&ii $i, cre.

de.#ă, a$a nu c7$ti-i ni#ic! 0oar dorin/a constantăde a./i 'l7n-e de #ilă 'entru că ai %ost "icti#a celor#ai 'uternici ca tine! au ia.o in"ersB trans.%or#ă.teîntr.un răzbunător -ata să.1 rănească $i

+ FF



#ai rău 'e cel care te.a zdrobit! Alt%el, nu crezi că 'ierzi "re#ea

Q Cred că a# un co#'orta#ent u#an! Q E c&iar 'rea u#an! 0ar nu e inteli-ent, nici

ra/ional! Res'ectă./i trecerea 'e acest Pă#7nt, a%lă că

0u#nezeu totdeauna a iertat $i încă #ai iartă!

ri"ind #ul/i#ea care se adunase 'entru searade auto-ra%e într.un mega-store de 'e C&a#'s ElT.sees, #ă -7ndea#B oare c7/i dintre oa#enii de aiciau trăit e'erien/a 'e care a# trăit.o eu cu so/ia#ea

;oarte 'u/ini! Poate unul sau doi! i totu$i cei #ai#ul/i se identi%icau cu ceea ce citiseră în noua #eacarte!

crisul este una dintre acti"ită/ile cele #ai solitaredin lu#e! O dată la doi ani #ă a$ez în %a/a co#. 'uterului, 'ri"esc la #area necunoscută a su%letului#eu, obser" că eistă acolo ni$te insule Q idei carese dez"oltă $i sunt -ata să se lase e'lorate! Atunciî#i iau barca Q nu#ită Cu"7nt Q $i #ă &otărăsc săna"i-&ez s're cea #ai a'ro'iată! Pe dru# #ăcon%runt cu "i(elii, tai%unuri, curen/i, dar nu #ăo'resc din "7slit, #ort de oboseală, con$tient că #.a#abătut de la dru#ul #eu, că insula la care "oia# să

a(unnu se #ai a%lă la orizont!0ar nu #erită să #ă întorc, trebuie să #er- #aide'arte orice ar %i, alt%el "oi ră#7ne 'ierdut în #i(.locul oceanului! în cli'a asta î#i trec 'rin #intescene în%rico$ătoare, cu# ar %i să.#i 'etrec restul"ie/ii co#ent7nd succesele #ele trecute sau critic7n.du.i 'lin de "enin 'e scriitorii tineri, nu#ai 'entru cănu #ai a# cura( să 'ublic alte căr/i! 8u %usese

9



"isul #eu să de"in scriitor Atunci trebuie să con.tinui, să creez alte %raze, 'ara-ra%e, ca'itole, să scriu '7nă la #oarte, să nu #ă las 'aralizat de succes, deîn%r7n-ere, de ca'cane! 0acă nu, care ar #ai %i sensul"ie/ii #eleB să 'ot cu#'ăra o casă în sudul ;ran/ei $isă în-ri(esc toată ziua de -rădină ă /in con%erin/e,

'entru că e #ai u$or să "orbe$ti dec7t să scrii ă #ăretra- din lu#e într.o #anieră studiată, #isterioasă,ca să creez o le-endă ce #.ar li'si de #ulte bucurii

î#boldit de aceste -7nduri su#bre, desco'ăr o%or/ă $i un cura( 'e care nu #i le cuno$tea#B ele #ăa(ută să #ă a"enturez către 'artea necunoscută asu%letului #eu, să #ă las dus de curent $i să s%7r$escancor7ndu.#i barca la /ăr#ul insulei s're care #.a#lăsat dus! Petrec zile $i no'/i descriind tot ce "ăd,întreb7ndu.#ă de ce %ac asta, s'un7ndu.#i în %iecarecli'ă că nu #erită e%ortul, că nu #ai trebuie săde#onstrez ni#ănui ni#ic, că a# ob/inut tot ce.#idorea# Q $i c&iar #ult #ai #ult!

î#i dau sea#a că %acerea: 'ri#ei căr/i se re'etăla nes%7r$itB #ă trezesc la nouă di#inea/a, &otăr7t să#ă a$ez la calculator i#ediat du'ă ce.#i beauca%eaua? citesc ziarele, ies să #ă 'li#b, #ă duc '7năla barul cel #ai a'ro'iat ca să sc&i#b c7te"a cu"intecu oa#enii, #ă întorc acasă, #ă uit la calculator,desco'ăr că trebuie să dau c7te"a tele%oane, iar 'ri."esc calculatorul, s.a %ăcut ora 'r7nzului, #ăn7nc cu

-7ndul că trebuia să #ă %i a'ucat de scris la 11di#inea/a, dar acu# trebuie să dor# 'u/in, #ă scol lacinci, în s%7r$it #ă a$ez la calculator, î#i "eri%iccores'onden/a 'e e.#ail $i.#i dau sea#a că s.aîntreru't coneiunea la )nternet, trebuie să ies $i să#ă duc la zece #inute distan/ă de casă unde #ă 'otconecta din nou, dar #ai înainte nu s.ar cu"eni oare,

ca să.#i u$urez con$tiin/a de senti#entul de "ino."ă/ie, să scriu #ăcar o (u#ătate de oră

înce' din obli-a/ie, dar dintr.odată treaba: #ă 'rinde $i nu #ă #ai o'resc! =ena(era #ă c&ea#ă să#ăn7nc, îi cer să nu #ă întreru'ă, du'ă o oră #ăc&ea#ă din nou, #i.e %oa#e, dar încă un r7nd, o %ra.ză, o 'a-ină $i -ata! C7nd #ă a$ez la #asă, #7ncareae rece, cinez în %u-ă $i #ă întorc la co#'uter Qacu# nu.#i #ai controlez 'a$ii, insula #i se dez"ă.luie, sunt î#'ins 'e 'otecile ei, desco'ăr lucruri 'ecare nicic7nd nu le.a# -7ndit sau "isat! eau o ca.%ea, încă una, iar 'e la două di#inea/a #ă o'resc dinscris, 'entru că #ă dor oc&ii!

=ă întind 'e 'at $i ră#7n a$a #ai #ult de unceas, -7ndindu.#ă la ce "a trebui să scriu în 'ara.-ra%ul ur#ător, eerci/iu care totdeauna s.a do"edit

inutil Q #ă a(ută doar să.#i -olesc #intea, '7nă"ine so#nul! î#i 'ro#it că a doua zi "oi înce'e ne.-re$it la 11! 0ar a doua zi o iau de la ca'ăt Q 'li#. bare, taclale, 'r7nz, siestă, "ino"ă/ie, ener"are,obli-a/ia de a scrie o 'a-ină etc!

i trec două, trei, 'atru, uns'rezece să'tă#7ni,$tiu că sunt a'roa'e de %inal, #ă cotro'e$te un si#./ă#7nt de -ol, ca atunci c7nd 'ui în cu"inte ceea cetrebuia să 'ăstrezi doar 'entru tine! 0ar trebuie săa(un- la ulti#a %rază Q $i a(un-!

0e#ult, c7nd citea# bio-ra%iile scriitorilor cele. bri, credea# că încercau să ur7/ească 'ro%esia atuncic7nd s'uneau că o carte se scrie sin-ură, scriitorul enu#ai un dactilo-ra%:! Acu# $tiu că este ade"ărul-ol.-olu/, ni#eni nu 'rice'e de ce curentul 1.a 'urtat s're o anu#ită insulă, care nu este aceea 'ecare o "isase! înce' re"izuirile obsedante, tăieturile$i, c7nd nu #ai su'ort să citesc #ereu $i #ereu

80 *1



acelea$i cu"inte, tri#it #anuscrisul editorului care îl#ai re"izuie$te o dată, a'oi îl 'ublică!

're sur'rinderea #ea constantă, al/i oa#enicăutau c&iar acea insulă 'e care o -ăsesc în carte!Una 'o"este$te 'entru cealaltă, lan/ul #isterios se

înc&ide $i ceea ce scriitorul considera că este o#uncă solitară de"ine o 'unte, o barcă, un #i(loc 'rin care su%letele călătoresc $i co#unică!

i din acest #o#ent nu #ai sunt o#ul 'ierdut în%urtunăB #ă înt7lnesc cu #ine însu#i 'rin cititorii#ei, în/ele- ce a# scris c7nd "ăd că $i al/ii în/ele-, darniciodată #ai înainte! )n unele #o#ente, %oarte rare,ca acela care este 'e cale să se înt7#'le, reu$esc să.i 'ri"esc dre't în oc&i 'e unii dintre ace$ti oa#eni $isă 'rice' că nici su%letul nu.#i este sin-ur!

La ora %iată, înce' să scriu auto-ra%ele 'e căr/i!Un sc&i#b ra'id de 'ri"iri, cu senza/ia de co#'li.citate, de bucurie, de res'ect reci'roc! tr7n-eri de#7ini, c7te"a căr/i de "izită, cadouri, co#entarii! Unceas $i (u#ătate #ai t7rziu cer o 'auză, ni#eni nu 'rotestează, editorul #eu 2a$a cu# a intrat de(a întradi/ie la serile de auto-ra%e3 %ace se#n să li seser"ească o cu'ă de $a#'anie celor care a$tea'tă lar7nd 2a# încercat să.i con"in- $i 'e editorii din alte/ări să ado'te această tradi/ie, dar î#i s'un #ereu că

$a#'ania %ran/uzească e 'rea scu#'ă $i '7nă la ur#ăo%eră a'ă #inerală Q c&iar $i a$a, este un se#n deres'ect 'entru cei care a$tea'tă3!

=ă întorc la #asă! 0ouă ore #ai t7rziu, contrar 'ărerii celor care obser"ă e"eni#entul, nu sunt obo.sit, ci 'lin de ener-ie, a$ 'utea să continui '7nă noa'.tea t7rziu! )ntre ti#' #a-azinul a înc&is u$ile, coadase scurtează, #ai sunt 'atruzeci de oa#eni,

ră#7n treizeci, douăzeci, uns'rezece, cinci, 'atru,trei, doi!!! $i, iată, 'ri"irile ni se înt7lnesc!

Q A# a$te'tat '7nă la s%7r$it! oia# să %iu ulti#ul, 'entru că a# un #esa(!

8u $tiu ce să răs'und! =ă uit în (urul #eu Qeditorii, re'rezentan/ii de "7nzări, librarii stau de"orbă entuzias#a/i, cur7nd "o# #er-e să luă# cina,să be#, să ne î#'ărtă$i# c7te"a din e#o/iile acesteiseri!

8u.1 #ai "ăzuse# niciodată, dar $tia# cine este!îi iau cartea din #7nă $i scriuB

GPentru !ihail0 cu a1ec5iune+4 8u s'un o "orbă! 8u "reau să.1 'ierd acu# Q

orice "orbă, orice %rază, orice #i$care bruscă îl 'oate%ace să 'lece $i să nu se #ai întoarcă niciodată, într.o%rac/iune de secundă în/ele- că el $i nu#ai el #ă "a

sal"a de binecu"7ntarea Q sau bleste#ul QGa&irului, 'entru că e sin-urul care $tie unde se a%lă,iar eu în s%7r$it îi "oi 'utea 'une întrebările 'e carede at7ta "re#e #i le 'un doar #ie!

Q oia# să $tii că e bine! i că 'robabil /i.a citit cartea!

Editorii, re'rezentan/ii de "7nzări, librarii s.aua'ro'iat! =ă î#bră/i$ează, î#i s'un că a %ost o searăs'ecială! ă #er-e# acu# să ne destinde#, să be#,să stă# de "orbă!

Q =i.ar 'lăcea să.1 in"it $i 'e cititorul acesta,

s'un eu! El a %ost ulti#ul, îi "a re'rezenta 'e to/iceilal/i care au %ost aici cu noi! Q 8u 'ot! A# alt 'ro-ra#!i întorc7ndu.se s're #ine, ca# s'eriatB

Q A# "enit doar să trans#it un #esa(! Q Ce #esa( întreabă un librar! Q El nu in"ită niciodată 'e ni#eniS s'une edi.

torul! Hai, "ino să luă# cina î#'reunăS

82 83



Q =ul/u#esc, dar #ă duc la o reuniune în %ie.care (oi!

Q La ce oră Q Peste două ore! Q Unde Q La restaurantul ar#enesc!o%erul #eu, ar#ean, întreabă la care din ele $i ne

s'une că se a%lă la cincis'rezece #inute distan/ă delocul unde "o# #er-e să #7ncă#! o/i "or să.#i%acă 'e 'lac! 0acă in"it 'e cine"a, î$i înc&i'uie ei,o#ul acela este at7t de %ericit că i s.a %ăcut oase#enea onoare, înc7t a#7nă %ără ezitare oricare altan-a(a#ent!

Q Cu# "ă nu#i/i întreabă =ărie! Q =i&ail! Q =i&ail Q $i î#i dau sea#a că =ărie a 'ri

ce'ut tot Q "eni/i cu noi #ăcar un ceas? restaurantul unde #er-e# e la doi 'a$i! Pe ur#ă $o%erul osă "ă ducă unde "re/i! au, dacă 're%era/i, anulă#rezer"area de la restaurantul nostru $i #er-e# to/isă #7ncă# la restaurantul ar#enesc, a$a o să "ăsi#/i/i #ai bine!

8u #ă satur să.1 'ri"esc! 8u e ne#ai'o#enit de%ru#os, dar nici ur7t! 8ici înalt, nici scund! E î#bră.cat în ne-ru, si#'lu $i ele-ant Q $i 'rin ele-an/ăîn/ele- absen/a totală a oricăror accesorii sau 'o.

doabe!=ărie îl ia de bra/ 'e =i&ail $i 'orne$te s're ie.$ire! Librarul #ai are căr/i ale cititorilor care n.au 'utut "eni $i 'e care trebuia să le se#nez, dar îi 'ro.#it că "oi trece 'e acolo a doua zi! î#i tre#ură 'i.cioarele, ini#a bate să.#i s'ar-ă 'ie'tul, dar trebuiesă #ă 're%ac că totul e în ordine, că succesul #ă %ace%ericit, că #ă interesează ce zice unul sau altul!

ra"ersă# bule"ardul C&a#'s.ElTsees, soarele a'u.ne în s'atele Arcului de riu#% $i, %ără nici o e'lica./ie, în/ele- că acela este un se#n, un se#n bun!

8u#ai să ră#7n stă'7n 'e situa/ie!0e ce "reau să "orbesc cu el Personalul editurii

continuă să discute cu #ine, răs'und auto#at, ni.#eni nu.$i dă sea#a ce de'arte sunt, nici eu nu $tiueact de ce l.a# in"itat la #asă 'e cel 'e care ar %itrebuit să.1 urăsc! reau să desco'ăr unde este Es.t&er reau să #ă răzbun 'e băiatul ăsta a$a de $o."ăitor, a$a de rătăcit, care Q de$i e ast%el Q a reu$ittotu$i să o înde'ărteze de #ine 'e %e#eia iubităreau să.#i do"edesc #ie însu#i că sunt #ai bun,#ult #ai bun dec7t el reau să.1 #ituiesc, să.1 se.duc doar ca s.o con"in-ă 'e ne"astă.#ea să se în.toarcă

8u $tiu ce să răs'und la nici una din aceste între. bări, dar nu are i#'ortan/ă! P7nă acu# sin-ura %rază 'e care a# 'ronun/at.o a %ost =i.ar %ace 'lăcere să"ii să cinezi cu noi:!

@ata cu întrebările, acu# trebuie doar să n.o 'ierddin oc&i 'e =ărie, care #er-e la c7/i"a 'a$i înaintea#ea, a-ă/ată de bra/ul lui =i&ail Q ca $i cu# ar %iiubita lui! Ea nu 1.a lăsat să 'lece, dar, 'e de altă 'arte, #ă întreb de ce #ă a(ută, de$i în/ele-e %oarte bine că a$a 'oate "oi a%la unde se ascunde ne"astă.

#ea!A# a(uns! =i&ail încearcă să se a$eze de'arte de#ine, 'oate că "rea să e"ite o discu/ie în doi! eselie,$a#'anie, "odcă $i ca"iar Q arunc o 'ri"ire în #e.niu $i desco'ăr în-rozit că nu#ai antreurile îl costă 'e librar "reo #ie de dolari! 0iscu/ii -enerale,=i&ail este întrebat cu# i s.a 'ărut seara, răs'undecă i.a 'lăcut, este întrebat ce 'ărere are des're carte,

84 85



s'une că i.a 'lăcut %oarte #ult! A'oi îl uită $i toatăaten/ia se concentrează asu'ra #ea Q sunt #ul/u#it,seara de auto-ra%e a %ost a$a cu# î#i dorea#, ec&i'ade ordine $i.a %ăcut datoria )ni#a continuă să.#i bată nebune$te, dar 'ăstrez a'aren/ele, #ul/u#esc 'entru toate, 'entru 'er%ec/iunea cu care a %ost

or-anizat e"eni#entul!0u'ă o (u#ătate de oră de discu/ii $i #ultă "odcă,

obser" că =i&ail s.a destins! 8u se #ai a%lă încentrul aten/iei, nu trebuie să #ai s'ună ni#ic, e dea(uns să aibă 'u/ină răbdare, cur7nd 'oate 'leca! tiucă nu a #in/it în le-ătură cu restaurantul ar#enesc,a$a că acu# a# o 'istă! asăzică ne"astă.#ea esteîncă la ParisS rebuie să %iu a#abil, să încerc să.ic7$ti- încrederea, tensiunea de la înce'ut a dis'ărut!

rece o oră! =i&ail se uită la ceas $i "ăd că se 're.

-ăte$te să 'lece! rebuie să %ac ce"a, re'ede! 0e c7teori îl 'ri"esc #ă si#t #ai neînse#nat, dar în/ele- dince în ce #ai 'u/in cu# de Est&er #.a 'ărăsit 'entruunul care 'are a$a de ru't de realitate 2zicea că el ara"ea 'uteri #a-ice:3! C&iar dacă î#i "ine %oarte-reu să #ă 're%ac că sunt în a'ele #ele, să discut cuun bărbat care.#i este ad"ersar, trebuie să %ac ce"a!

Q Hai să a%lă# #ai #ulte des're cititorul nostru, #ă adresez celorlal/i, care %ac i#ediat lini$te! a 'leca în scurt ti#', dar nu ne.a s'us ni#ic des're

el! Cu ce te ocu'i=i&ail, în ciuda 'a&arelor de "odcă băute, 'aresă.$i %i re"enit!

Q Or-anizez reuniuni la restaurantul ar#enesc! Q Ce însea#nă asta Q Că s'un 'o"e$ti 'e scenă! i in"it 'ublicul să.

$i istorisească 'ro'riile înt7#'lări!

Q i eu %ac acela$i lucru în căr/ile #ele! Q tiu! 0e aceea #.a# a'ro'iat!!!O să s'ună cine eS Q .a/i născut aici întreabă =ărie, întreru'7nd

brusc continuarea %razei 2#.a# a'ro'iat de so/iadu#nea"oastră:3!

Q =.a# născut în ste'ele Naza&stanului!Naza&stan! Cine o să aibă cura(ul să întrebe unde

este Naza&stanul Q Unde e Naza&stanul întreabă un re'rezen

tant de "7nzări!;erici/i cei cărora nu le este %rică să.$i ascundă

ne$tiin/a! Q A$te'ta# această întrebare, $i oc&ii lui =i&ail

radiază un %el de bucurie! 0e c7te ori s'un că #.a#născut acolo, "reo zece #inute se %ac 'resu'uneriB că

"in din Paistan, din A%-anistan! Mara #ea se a%lă înAsia Centrală! 8u are dec7t 14 #ilioane de locuitori,dar o su'ra%a/ă cu #ult #ai #are dec7t ;ran/a cucele +6 de #ilioane de su%lete ale ei!

Q Adică un loc unde ni#eni nu se 'l7n-e de li'sade s'a/iu, co#entează editorul #eu, r7z7nd!

Q Un loc unde, în secolul , ni#eni nu a a"utdre'tul să se 'l7n-ă de ni#ic, c&iar dacă "oia! =aiînt7i, c7nd re-i#ul co#unist a des%iin/at 'ro'rietatea 'ri"ată, "itele au ră#as abandonate în ste'ă $i 4*,+̂din locuitori a #urit de %oa#e! ă da/i sea#a

A'roa'e (u#ătate din 'o'ula/ia /ării #ele a #urit de%oa#e între 19> $i 19!

Lini$tea se a$terne 'este #asă! 0u'ă un ti#',unul dintre co#eseni sc&i#bă "orba! 0ar eu insist ca=i&ail să ne #ai s'ună ce"a des're /ara lui!

Q Cu# este ste'a îl întreb! Q C7#'ii enor#e a'roa'e %ără "e-eta/ie, $ti/i

du#nea"oastră!

■■ii

"m

*+ *



tiu, dar trebuia să întreb ce"a, să între/in con."ersa/ia!

Q =i.a# adus a#inte de ce"a des're Naza&stan,s'une editorul #eu! Acu# c7t"a ti#' a# 'ri#it un#anuscris de la un scriitor care locuie$te acolo Qdescria testele ato#ice care s.au %ăcut în ste'ă!

Q Mara noastră are s7n-e 'e 'ă#7nturile ei, dar $iîn su%let! .a sc&i#bat '7nă $i ce nu 'utea %i sc&i#bat,iar noi "o# 'lăti 'entru asta ti#' de #ulte -enera/ii!A# reu$it să %ace# în a$a %el înc7t să dis'ară o #are,în între-i#e!

Acu# inter"ine =ărie! Q 8i#eni nu 'oate %ace să dis'ară o #are! Q A# >5 de ani, dar de at7t a %ost ne"oie, o sin.

-ură -enera/ie $i a'a care era acolo de #ilenii s.atrans%or#at în /ăr7nă! @u"ernan/ii re-i#ului co#u.

nist au &otăr7t să sc&i#be cursul a două %lu"ii, A#u.0aria $i ir.0aria, ast%el înc7t să 'oată iri-a ni$te 'lanta/ii de bu#bac! 8.au reu$it să.$i atin-ăobiecti"ul, dar era de(a 'rea t7rziu Q #area a încetatsă #ai eiste, iar 'ă#7ntul culti"at s.a trans%or#at înde$ert! Li'sa a'ei a sc&i#bat co#'let cli#a! Acu#%urtuni în-rozitoare de nisi' răs'7ndesc 156 666 detone de nisi' $i sare 'e an! Cincizeci de #ilioane deoa#eni din cinci /ări au su%erit de 'e ur#a &otăr7riiires'onsabile Q dar ire"ersibile Q a birocra/ilor

so"ietici! Pu/ina a'ă care a #ai ră#as e 'oluată, %ocar 'entru toate bolile!=i.a# înti'ărit în #inte ce s'unea! Putea să %ie de

%olos în con%erin/ele #ele! =i&ail a continuat, iartonul lui nu a"ea deloc accente ecolo-iste, era 'ur $isi#'lu tra-ic!

Q unicul #eu 'o"este$te că #area Arai era nu#ită în "ec&i#e =area Albastră, de la culoarea a'e.

lor ei! Azi nu #ai este ni#ic acolo, dar nici acu#oa#enii nu "or să.$i 'ărăsească -os'odăriileB încă#ai "isează la undele ei, la 'e$ti, î$i 'ăstrează cu-ri(ă undi/ele $i s'un 'o"e$ti cu bărci $i %urtuni!

Q 0ar e'loziile ato#ice c&iar au a"ut loc in.sistă editorul #eu!

Q Cred că to/i cei care s.au născut în /ara #ea$tiu ce a si#/it 'ă#7ntul, 'entru că orice aza& are 'ă#7ntul natal în s7n-e! i#' de 46 de ani c7#'iileau %ost z-uduite de bo#be nucleare sau ter#onu.cleare, în total 45+, '7nă în 19*9! 0in aceste e'lozii,11+ au %ost la su'ra%a/ă, însu#7nd o 'utere de > 566de ori #ai #are dec7t a bo#bei de la Hiros&i#a!Rezultatul este că #ii de oa#eni au %ost conta#ina/i Q cancer 'ul#onar Q în ti#' ce alte #ii de co'ii s.au născut cu de%icien/e #otorii, %ără #e#bre, cu

'roble#e #intale!=i&ail î$i 'ri"e$te ceasul! Q 0acă.#i 'er#ite/i, acu# trebuie să 'lec!Ju#ătate dintre co#eseni î$i e'ri#ă 'ărerea de

rău, discu/ia de"enise interesantă! Cealaltă (u#ătatee #ul/u#ităB e absurd să "orbe$ti des're tra-ediiîntr.o seară a$a de "eselă!

=i&ail îi salută 'e to/i cu o înclinare a ca'ului $i 'e #ine #ă î#bră/i$ează! 8u 'entru că si#te ce"as'ecial 'entru #ine, ci 'entru a.#i $o'tiB

Q Cu# ".a# s'us, ea e bine! 8u "ă %ace/i -ri(i!

88



Q Oă nu.#i %ac -ri(i, #i.a s'usS 0e ce să.#i %ac-ri(iB 'entru o %e#eie care #.a 'ărăsit Care #.aadus în situa/ia de a %i intero-at de 'oli/ie, #.a %ăcutsă a'ar 'e 'ri#a 'a-ină a ziarelor $i re"istelor descandal, să su%ăr zile $i no'/i între-i, să.#i 'ierd 'rietenii, $i!!!

Q !!!$i să scrii Timp de s1âşiat0 timp de reparat+ e

ro-, sunte# #aturi, trecu/i 'rin "ia/ă, să nu ne a#ă.-i#B %ire$te că /i.ar 'lăcea să a%li ce %ace! a #er-încă $i #ai de'arteB "rei s.o "ezi!

Q 0acă $tii toate astea, de ce #.ai a(utat să "or. besc cu el Acu# a# o 'istăB "ine în %iecare (oi larestaurantul ăla ar#enesc!

Q ;oarte bine! =er-i #ai de'arte! Q 0ar tu, tu nu #ă iube$ti Q =ai #ult dec7t ieri $i #ai 'u/in dec7t #7ine,

cu# zice una din ilustratele astea 'e care le -ăse$ti laoricare c&io$c! 0a, te iubesc! în realitate sunt în.

dră-ostită '7nă 'este urec&i, înce' să #ă -7ndesc să"in acolo, în a'arta#entul ăla uria$ $i 'ustiu Q $i de%iecare dată c7nd discută# des're asta, cel caresc&i#bă ce"a e$ti tuB sc&i#bi "orba!!! Uit de a#orul 'ro'riu $i re'et c7t de i#'ortant ar %i să stă#î#'reună, aud că deoca#dată e 'rea de"re#e 'entruasta, #ă -7ndesc că 'oate /i.e tea#ă că #ă."ei 'ierdecu# ai 'ierdut.o 'e Est&er, ori 'oate încă #ai

a$te'/i să se întoarcă, sau te.ai si#/i încătu$at, /i.e%rică să nu ră#7i sin-ur, dar $i #ai %rică /i.e de co#. 'anie Q în %ine, e o nebunie co#'letă rela/ia asta anoastră! otu$i, 'entru că #.ai întrebat, uite răs. 'unsulB te iubesc #ult!

Q Atunci, de ce %aci asta Q Pentru că nu 'ot trăi la nes%7r$it cu %anto#a

%e#eii care a 'lecat %ără e'lica/ii! Mi.a# citit cartea!Cred că doar atunci c7nd o "ei înt7lni, c7nd î/i "eirezol"a 'roble#a, ini#a ta "a 'utea %i cu ade"ărat a#ea! La %el s.a înt7#'lat $i cu "ecinul #euB #i.eradestul de a'roa'e ca să obser" c7t de la$ a %ost înrela/ia noastră, cu# nu $i.a asu#at niciodată ceea ceî$i dorea at7t de #ult, credea că este 'rea 'ericulos!0e #ulte ori ai s'us că libertatea absolută nu eistăBeistă doar libertatea de a ale-e ce"a, iar a'oi de ară#7ne consec"ent cu &otăr7rea ta! Cu c7t #ăa'ro'ia# #ai #ult de "ecinul #eu, cu at7t te ad.

#ira# #ai tareB un bărbat care a continuat să o iu. bească 'e %e#eia care 1.a 'ărăsit, care n.a #ai "rutsă $tie de el! i nu nu#ai că a acce'tat situa/ia, ci a%ăcut.o $i 'ublică! Uite aici un %ra-#ent din cartea ta 'e care.1 $tiu 'e dina%arăB

GCând n-am mai a%ut nimic de pierdut0 am pri-mit totul+ Când am 2ncetat s" mai 1iu cine eram0 m-am g"sit pe mine 2nsumi+ Când am cunoscut umilin5a0chiar şi atunci0 mi-am continuat drumul0 şi am 2n5elesc" eram li#er s"-mi aleg soarta+ 6u ştiu dac" sunt #ol-na%0 dac" maria;ul meu a 1ost un %is pe care n-am re-

uşit s"-l 2n5eleg cât timp a durat+ =tiu capot tr"i 1"r"ea0 dar mi-ar pl"cea s" o 2ntâlnesc din nou Q pentru



a-i spune ce nu i-am spus cât am 1ost 2mpreun"H teiu#esc mai mult decât pe mine 2nsumi+ Dac" i-aş putea

spune aceste cu%inte0 aş merge mai departe 2n pace Q pentru c" dragostea m-a r"scump"rat+4

96 91



Q =i&ail #i.a s'us că Est&er a citit 'robabilcartea! Este de a(uns!

Q C&iar a$a st7nd lucrurile, ca să te re-ăse$ti, tre. buie să te înt7lne$ti cu ea $i să.i s'ui asta 'ri"ind.o înoc&i! Poate că nu "ei reu$i, 'oate că ea nu "rea să te#ai "adă Q dar cel 'u/in ai încercat! Eu "oi scă'a de

%e#eia ideală:, iar tu te "ei elibera de 'rezen/aabsolută a Ga&irului, cu# îi zici tu!

Q Ai cura(! Q 8u, #i.e %rică! 0ar n.a# încotro! I doua zi, #i.a# (urat că nu "oi încerca să a%lu

unde se ascunde Est&er! )ncon$tient, ti#' de doi ania# 're%erat să cred că a a %ost obli-ată să 'lece, se.c&estrată sau $anta(ată de un -ru' terorist! Acu#însă, c7nd $tia# că e "ie $i ne"ătă#ată, că e bine:2cu# î#i s'usese băiatul3, de ce să insist s.o re"ăd;osta #ea so/ie a"ea dre'tul să.$i caute %ericirea, iar

eu trebuia să.i res'ect decizia!=.a# -7ndit la toate acestea #ai #ult de 'atruore! eara #.a# dus la o biserică, a# a'rins o lu.#7nare $i iar a# (urat, acu# du'ă toate re-ulileritualului sacruB "oi încerca s.o re-ăsesc! =ărie a"eadre'tateB era# destul de #atur înc7t să nu #ă #ai#int, 're%ăc7ndu.#ă că nu.#i 'ăsa! îi res'ecta#&otăr7rea de a 'leca, dar ea, %e#eia care #ă a(utasesă.#i clădesc "ia/a, acu# a'roa'e că #i.o distru-ea!otdeauna %usese cura(oasă! 0e ce %u-ise &o/e$te, în 'lină noa'te, %ără a.$i 'ri"i în oc&i so/ul, %ără a.ie'lica #oti"ul Era# a#7ndoi destul de #aturiînc7t să ne asu#ă# consecin/ele ac/iunilor noastreBco#'orta#entul so/iei #ele 2#ai corectB al %ostei#ele so/ii3 nu se 'otri"ea cu caracterul ei $i trebuia săa%lu de ce!

* * *

93



=ai era o să'tă#7nă Q o "e$nicieQ'7nă la s'ec.tacolul de la restaurant! )n zilele acelea a# acce'tatsă dau inter"iuri 'e care în "ia/a #ea nu le.a$ %i dat,a# scris %el de %el de articole 'entru ziare, a# %ăcutTo-a, a# #editat, a# citit o carte des're un 'ictorrus, alta des're o cri#ă din 8e'al, a# scris două

're%e/e $i a# reco#andat 'atru căr/i editorilor care#ereu î#i cereau asta $i 'e care eu #ereu îi re%uza#!0ar $i a$a î#i ră#7nea 'rea #ult ti#' liber, de

care a# 'ro%itat ca să ac&it ni$te conturi la anca ;a."orurilor Q acce't7nd c7te"a dineuri, scurte lec/ii 'ela $colile unde 'rietenii î$i a"eau înscri$i co'iii, o"izită la un club de -ol%, auto-ra%e i#'ro"izate într.olibrărie a unui 'rieten 'e ule"ardul u%%ren2anun/ate 'rintr.un a%i$ 'us în "itrină cu trei zile îna.inte $i care a reu$it să adune "reo >6 de 'ersoane3!ecretara #i.a s'us că 'ese#ne sunt %oarte #ul/u#it,

%iindcă de #ultă "re#e nu #ă #ai "ăzuse a$a deacti"? i.a# răs'uns că succesul ulti#ei #ele căr/i #ăînde#na să #uncesc $i #ai #ult!

)n acea să'tă#7nă nu#ai două lucruri n.a# %ăcutB 'ri#ul a %ost să citesc #anuscrisele altora Q du'ăcu# insistau a"oca/ii #ei, acestea trebuiau să %iei#ediat îna'oiate 'rin 'o$tă, alt%el risca# să #ăacuze cine"a că a# %olosit "reo idee de.a lui? n.a#în/eles niciodată de ce.#i tri#iteau oa#enii #anu.scrise Q la ur#a ur#ei, eu nu sunt editor!

Al doilea lucru 'e care nu l.a# %ăcut a %ost să #ăuit în atlas unde era Naza&stanul, de$i $tia# că 'en.tru a c7$ti-a încrederea lui =i&ail, trebuia să a%lu#ai #ulte des're rădăcinile lui!

.la#enii a$tea'tă cu răbdare desc&iderea u$iicare duce la salonul situat în s'atele restaurantului! 8i#ic din %ar#ecul barurilor din aint.@er#ain desPre$, nici ur#ă de ca%ea cu un 'ă&ărel de a'ă alături,doar oa#eni bine î#brăca/i $i bine educa/i! 8i#icdin ele-an/a %oaierelor de la teatru, ni#ic din #a-ias'ectacolelor care au loc în tot ora$ul, în #icile bistrouri, cu arti$ti care dau tot ce au #ai bun în ei,s'er7nd că 'rintre s'ectatori s.ar 'utea a%la "reuni#'resar celebru care se "a 'rezenta la s%7r$ituls&o<.ului, le "a s'une că sunt -eniali $i.i "a con"ocala "reun centru cultural %ai#os!

0e %a't, nu în/ele- cu# de este localul at7t de 'linB niciodată n.a# citit #ăcar un cu"7nt des're el 'rin re"istele 'ariziene s'ecializate în di"ertis#ent $ie"eni#ente artistice!

)n ti#' ce a$te't, %ac con"ersa/ie cu 'atronul Q $i

a%lu că se -7nde$te ca în cur7nd să %olosească 'entrus'ectacol tot s'a/iul restaurantului său! Q Publicul este cu %iecare să'tă#7nă #ai nu#e.

ros, s'une el! La înce'ut a# acce'tat 'entru că #.aru-at o ziaristă,, care în sc&i#b #i.a 'ro#is să 'u. blice ce"a des're restaurantul #eu în re"ista la carelucra! A# s'us da, %iindcă salonul este %olosit %oarterar (oia! Acu#, c7t ti#' a$tea'tă, 'ro%ită $i iau #asa

95



de seară, 'robabil că asta e cea #ai bună zi de înca.sări din să'tă#7nă! 8u #i.e %rică dec7t de un lucruBsă nu cu#"a să %ie "reo sectă! 0u'ă cu# $ti/i, le-ilesunt %oarte stricte aici!

0a, $tia# Q au %ost c&iar unii care au insinuat căro#anele #ele 'ro'o"ăduiau un curent de -7ndire 'ericulos, erau un %el de 'redică reli-ioasă care nu se 'otri"ea cu "alorile co#un acce'tate! ;ran/a, at7t deliberală în a'roa'e toate do#eniile, su%erea de un %elde 'aranoia c7nd era "orba des're a$a ce"a! Recent%usese 'ublicată o relatare a#ănun/ită des'res'ălarea creierelor: 'e care anu#ite -ru'uri o 'racticau 'e sea#a celor nea"iza/i! Ca $i cu# oa.#enii s.ar 'rice'e să alea-ă tot Q $coala, uni"ersi.tatea, 'asta de din/i, auto#obilul, %il#ul, so/ul, so/ia,a#antul Q dar, în #aterie de credin/ă, s.ar lăsa #a.ni'ula/i cu #are u$urin/ă!

Q Cu# î$i %ac recla#ă întreb!

Q Habar n.a#! 0acă a$ $ti, a$ %olosi aceea$i 'er.soană ca să.#i %acă 'ublicitate la restaurant!

i ca să $tear-ă orice ur#ă de îndoială, %iindcă nu$tie cine suntB

Q 8u e nici o sectă, ba- #7na în %oc! unt arti$ti!

U$a salonului se desc&ide, #ul/i#ea intră $i %ie.care lasă cinci euro într.un co$ #ic de la intrare! înă.untru, i#'asibili 'e scena i#'ro"izată, doi băie/i $idouă %ete, to/i cu %uste albe, circulare, ca o crinolină

ce creează un cerc uria$ în (urul tru'ului! în a%ară decei 'atru obser" $i un bărbat #ai în "7rstă, cu unata#aJue7 în #7nă, $i o %e#eie cu un tal-er enor# de bronz orna#entat? de %iecare dată c7nd atin-e

\ Ataba_ueB tobă #ică ( >>+tr +*+

9+

%ără să "rea instru#entul, se aude un sunet ca al unei 'loi de #etal!

Unul dintre tineri este =i&ail, acu# co#'let di.%erit de băiaBul 'e care l.a# cunoscut la seara #ea deauto-ra%eB 'ri"irea lui, %i7nd ce"a ineistent îns'a/iu, are o strălucire a'arte!

Oa#enii se a$ază 'e scaunele răs'7ndite 'rin sală!

ineri î#brăca/i ast%el înc7t, dacă i.a$ %i înt7lnit 'estradă, a$ %i zis că a'ar/in "reunui -ru' de'ra"at,de'endent de dro-uri 'ericuloase! 0irectori sau%unc/ionari între două "7rste, cu ne"estele! 0oi.treico'ii de nouă.zece ani, 'robabil adu$i de 'ărin/i!C7/i"a bătr7ni, care 'robabil au %ăcut un e%ort %or#i.dabil să a(un-ă aici, %iindcă sta/ia de #etrou cea #aia'ro'iată se a%lă la a'roa'e cinci c"artale distan/ă!

eau, %u#ează, "orbesc tare, de 'arcă oa#enii de 'e scenă n.ar eista! în scurt ti#', discu/iile de"in tot#ai a'rinse, se aud &o&ote de r7s, at#os%era este

sărbătorească! ectă Poate doar "reo con%rerie de%u#ători! Pri"esc nerăbdător în toate 'ăr/ile, o "ăd 'eEst&er în %iecare %e#eie de aici, dar de %iecare datăc7nd #ă a'ro'ii, constat că este altcine"a Q uneori%ără nici o ase#ănare %izică cu ne"astă.#ea 2de ceoare nu #ă 'ot obi$nui să s'un %osta #ea ne."astă:3!

O întreb 'e o %e#eie bine î#brăcată des're ce e"orba! Parcă r!u are răbdare să.#i răs'undă, #ă 'ri."e$te ca $i cu# a$ %i 'icat din lună $i ar trebui să #ă

ini/ieze în #isterele "ie/ii! Q Po"e$ti de dra-oste, î#i s'une! Po"e$ti $iener-ie!

Po"e$ti $i ener-ie! =ai bine nu insist, de$i cu.coana 'are să %ie absolut nor#ală! =ă -7ndesc săîntreb 'e altcine"a, dar î#i dau sea#a că e #ai bine

9

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/11.tr

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/11.tr



să tac Q în cur7nd "oi desco'eri eu însu#i totul! Undo#n de l7n-ă #ine #ă 'ri"e$te $i z7#be$teB

Q.a# citit căr/ile! i, desi-ur, $tiu #oti"ul 'entru care sunte/i aici!

=ă s'eriiB o %i a%lat des're rela/ia lui =i&ail cune"astă.#ea Q iar trebuie să #ă corectez Q des're

rela/ia unuia dintre 'ersona(ele de 'e scenă cu %osta#ea so/ie Q Un autor ca du#nea"oastră îi cunoa$te 'e

ten-ri! Au le-ătură directă cu ceea ce se c&ea#ă răz. boinicii lu#inii:!

Q 0esi-ur, răsu%lu eu u$urat!)ar în -7nd î#i s'unB în "ia/a #ea n.a# auzit "or.

bindu.se de asta!0ouăzeci de #inute #ai t7rziu, c7nd aerul din

sală a de"enit a'roa'e ires'irabil din cauza %u#uluide /i-ară, se aude sunetul tal-erului de #etal! 0is.cu/iile încetează ca 'rin %ar#ec, at#os%era de anar&ieabsolută 'are să ca'ete ca 'rin %ar#ec o aură reli.-ioasăB at7t sala c7t $i scena sunt cu'rinse de lini$te,se aude nu#ai z-o#otul din restaurantul alăturat!

=i&ail, care 'are în transă, %i7nd #ai de'arte 'unctul in"izibil dinaintea lui, înce'eB

Q Po"estesc #itul #on-ol al %acerii lu#iiB

S-a i%it un câine s"l#atic care era al#astru şi cenuşiu0 .ar destinul lui 1usese hot"rât 2n cer+ Soa5a lui erao c"prioar"+

ocea îi sună alt%el, #ai %e#inină, #ai si-ură! Q A$a înce'e încă o 'o"este de dra-oste! C7i

nele sălbatic 'lin de cura(, de %or/ă, că'rioara cu bl7nde/ea, intui/ia, ele-an/a ei! 7nătorul $i "7natul seînt7lnesc $i se iubesc! 0u'ă le-ile naturii, unul tre buia să.1 distru-ă 'e celălalt Q dar în dra-oste nueistă nici bine, nici rău, nu eistă construc/ie, nici

distru-ere, ci doar #i$cări! )ar iubirea sc&i#bă le-ilenaturii!

;ace un -est $i to/i 'atru se rotesc în (urul lor! Q în ste'ele de unde "in eu, c7inele sălbatic este

un ani#al %e#inin! ensibil, bun "7nător 'entru că$i.a dez"oltat instinctul, dar, în acela$i ti#', ti#id! 8u %olose$te %or/a brută, ci nu#ai strate-ia! Cura(os,$i 'recaut, $i iute! într.o cli'ă înlocuie$te relaareatotală cu tensiunea saltului asu'ra 'răzii!

i că'rioara #ă -7ndesc, %iindcă sunt obi$nuit săscriu 'o"e$ti! )ar =i&ail e obi$nuit să 'o"estească,a$a că răs'unde la întrebarea ce 'lutea în aerB

Q Că'rioara are calită/i #asculineB "iteză, cunoa$terea 'ă#7ntului! A#7ndoi călătoresc 'rin lu#ile lor si#bolice, înt7lnirea lor 'are i#'osibilă dar alcătuiesc o 'erec&e $i, %iindcă î$i de'ă$esc natura

$i li#itele, %ac să %ie 'osibilă $i eisten/a lu#ii! Acesta este #itul #on-olB iubirea se na$te din naturidi%erite? iubirea c7$ti-ă %or/ă din contradic/ii? iubirease 'ăstrează 'rin con%runtare $i trans%or#are! A"e#"ia/a noastră! Lu#ea a su%erit #ult '7nă să a(un-ăunde se a%lă acu#, ne -os'odări# cu# 'ute# #ai bine? nu a# atins idealul, însă reu$i# să con"ie/ui#!0ar li'se$te ce"a Q totdeauna li'se$te ce"a, $i deaceea sunte# aici, acu#B 'entru ca %iecare dintre noisă.i a(ute 'e ceilal/i să re%lecteze 'u/in asu'ra #oti

"ului eisten/ei lor! 'un7nd 'o"e$ti %ără un sens 'recis, căut7nd %a'te care nu se 'otri"esc cu #odul-eneral de 'erce'ere a realită/ii '7nă c7nd, 'oate 'este una sau două -enera/ii, ne "o# desco'eri dru#ul! C7nd 0ante a scris Di%ina Comedie0 el a s'usBG2n iua când omul %a 2ng"dui iu#irii ade%"rate s" r" sar"0 lucrurile #ine cl"dite se %or cl"tina0 şi %om pune 2ncump"n" tot ce credem c" e sigur0 c" e ade%"rat+4 Lu#ea

9* 99



"a %i ade"ărată atunci c7nd o#ul "a $ti să iubească Q '7nă atunci, "o# trăi crez7nd că $ti# ce e dra-ostea,dar "o# %i li'si/i de cura(ul de a o în%runta a$a cu#este ea! 0ra-ostea este o %or/ă sălbatică! C7ndîncercă# să o /ine# în %r7u, ne distru-e! C7ndîncercă# s.o înc&ide#, ne înrobe$te! C7nd încercă#

să o în/ele-e#, ne tulbură $i ne a#ă-e$te! Această%or/ă eistă 'e 'ă#7nt 'entru a ne %ace %erici/i, 'entrua ne a'ro'ia de 0u#nezeu $i de a'roa'ele nostru!0ar a$a cu# iubi# acu#, a"e# 'arte de un ceas denelini$te 'entru %iecare #inut de 'ace!

=i&ail %ăcu o 'auză! traniul tal-er de #etal sunădin nou!

Q Cu# %ace# în %iecare (oi, nu o să s'une# 'o"e$ti de dra-oste! O să s'une# 'o"e$ti de ne.dra-os.te! O să "ede# ce se a%lă la su'ra%a/ă $i o să în/ele-e#

ce este dedesubtB stratul unde se a%lă tradi/iile noastre, "alorile noastre! C7nd "o# reu$i să %oră# în aceststrat, "o# "edea că acolo ne -ăsi# c&iar noi! Cineînce'e

=ai #ulte 'ersoane au ridicat #7na! A arătat s'reo %ată, 'ese#ne de ori-ine arabă! Ea s.a întors s'reun bărbat din celălalt col/ al sălii!

Q A/i %ost "reodată i#'otent c7nd era/i în 'atcu o %e#eie

oată lu#ea a izbucnit în r7s! ărbatul a e"itat un

răs'uns direct! Q întrebi asta 'entru că ai un iubit i#'otent)ar a r7s toată lu#ea! )n ti#' ce =i&ail "orbea,

'e #ine #ă c&inuia din nou întrebarea dacă nu cu#."a o nouă sectă se %or#a c&iar acolo, sub oc&ii #ei,de$i î#i înc&i'ui că la reuniunile sectan/ilor ni#eninu bea, nu %u#ează, nici nu 'une întrebări delicatedes're acti"itatea seuală a celorlal/i!

Q 8u, s'use %ata cu "oce si-ură! 0ar i s.a înt7# 'lat! i $tiu că, dacă #i.a/i %i luat întrebarea în serios, răs'unsul ar %i %ost da, #i s.a înt7#'lat:! o/i bărba/ii, în toate culturile $i în toate /ările, inde'endent de iubire sau de atrac/ia seuală, au %ost #ăcar o dată i#'oten/i, de cele #ai #ulte ori c&iar cu

%e#eia 'e care o doreau #ai #ult! E nor#al!0a, era nor#al, iar cel care #i.a con%ir#at asta, c7nda# a"ut $i eu o 'roble#ă, a %ost un 'si&iatru! ;atacontinuăB

Q 0u'ă aceea, 'o"estea care ni s.a s'us a %ostur#ătoareaB to/i bărba/ii reu$esc să aibă o erec/ie!C7nd nu reu$esc, cred că ei sunt de "ină, iar %e#eile î$i s'un că nu sunt destul de atră-ătoare ca să lest7rnească interesul! Cu# c&estiunea este un tabu, bărbatul nu "orbe$te cu 'rietenii des're asta! ;e

#eii îi s'une re'lica celebrăB e 'ri#a oară c7nd #ise.nt7#'lă:! )i e ru$ine de el însu$i, iar în #a(oritatea cazurilor se înde'ărtează de cine"a alături decare ar %i 'utut a"ea o rela/ie ecelentă, dacă i s.ar %io%erit o a doua, a treia, a 'atra $ansă! 0acă ar %i a"ut#ai #ultă încredere în 'rieteni, dacă ar %i s'us ade"ărul, ar %i desco'erit că nu e sin-urul! 0acă ar %i a"ut#ai #ultă încredere în iubirea %e#eii, nu s.ar %i si#/it u#ilit!

A'lauze! Mi-ări a'rinse, ca $i cu# cei #ai #ul/i Q bărba/i $i %e#ei deo'otri"ă Q ar %i si#/it o #areu$urare!

=i&ail arată s're un do#n cu aer de director ee.cuti" de #ultina/ională!

Q unt a"ocat $i lucrez în 'rocese liti-ioase dedi"or/!

Q Ce însea#nă liti-ioase întreabă cine"a dinsală!

166 161



Q C7nd una dintre 'ăr/i nu este de acord, răs. 'unde a"ocatul, iritat din cauza întreru'erii $i a%i$7ndo e'resie de sur'rindere că cine"a nu $tie un cu"7nta$a de si#'lu!

Q Continuă, îi s'une =i&ail, cu o autoritate 'ecare niciodată nu i.a$ %i bănuit.o t7nărului 'e care.1înt7lnise# la seara #ea de auto-ra%e!

A"ocatul se su'uneB Q Azi a# 'ri#it un ra'ort de la %ir#a uman and

Legal /esources0 cu sediul la Londra! )ată ce s'uneBA3 0ouă trei#i din an-a(a/ii unei %ir#e au un

anu#e ti' de rela/ie a%ecti"ă! )#a-ina/i."ăS Asta însea#nă că într.un birou de trei 'ersoane, două "or a(un-e să aibă un %el sau altul de ra'orturi inti#e!

3 Circa 16^ î$i 'ărăsesc 'ostul din această cau

ză, 46^ au rela/ii care durează #ai #ult de trei luni,iar în cazul anu#itor 'ro%esii care i#'lică 'erioadelun-i 'etrecute de'arte de casă, cel 'u/in o't dinzece oa#eni s%7r$esc 'rin a a"ea rela/ii inti#e!

8u.i a$a că e de necrezut Q ;iind "orba de statistici, trebuie să le res'ec

tă#S co#entează unul dintre tinerii î#brăca/i ca $icu# ar %i %ăcut 'arte dintr.un -ru' de t7l&ari 'ericulo$i! o/i crede# în statisticiS Asta însea#nă că#a#a îl în$ală 'robabil 'e tata, iar "ina nu este a

ei, ci a statisticilorSAlte r7sete, alte /i-ări a'rinse, altă u$urare, ca $icu# acolo, în acea adunare, oa#enii ar %i ascultat 'o"e$ti 'e care totdeauna s.au te#ut să le asculte, iarasta i.ar %i eliberat de nelini$ti! =ă -7ndesc la Est&er$i =i&ailB 'ro%esii care necesită #ult ti#', de'artede casă Q o't din zece 'ersoane:!

16>

=ă -7ndesc $i la #ine $i la #ultele ocazii c7nd s.a înt7#'lat acela$i lucru! La ur#a ur#elor, suntstatistici, nu sunte# si-uri!

Alte 'o"e$ti sunt s'use Q -elozie, abandon, de. 'resie Q dar nu #ai ascult! Ga&irul #eu s.a întors cutoată 'uterea Q stau în aceea$i sală cu bărbatul care

#i.a %urat %e#eia, de$i crezuse# ti#' de c7te"a cli'ecă era# acolo doar 'entru a %ace tera'ie de -ru'!ecinul #eu, care #.a recunoscut, #ă întreabă dacă.#i 'lace! Pentru o cli'ă, #ă distra-e de la Ga&ir $i#ă 're%ac interesat să.i răs'undB

Q 8u în/ele- sco'ul! Pare un -ru' de s'ri(in reci'roc, ca alcoolicii anoni#i sau consilierii #atri#oniali! Q Ceea ce auzi/i nu este real Q Probabil! 0ar re'etB care e sco'ul

Q Asta nu e 'artea cea #ai i#'ortantă a serii Q edoar o %or#ulă 'entru a nu ne #ai si#/i sin-uri! 0acăne 'o"esti# "ia/a în %a/a celorlal/i, s%7r$i# 'rin adesco'eri că #a(oritatea oa#enilor au trăit acela$ilucru!

Q i rezultatul 'ractic Q 0acă nu sunte# sin-uri, a"e# #ai #ultă 'utere

să a%lă# unde a# -re$it dru#ul $i să 'orni# 'e altul!0ar cu# a# s'us, acesta este doar un inter#ezzoîntre ceea ce a s'us co'ilul la înce'ut $i #o#entulc7nd se in"ocă ener-ia!

Q Cine e co'ilul0iscu/ia este întreru'tă de z-o#otul tal-erului de#etal! 0e data aceasta bătr7nul cu toba e cel care"orbe$te!

Q Partea ra/iunii s.a ter#inat! ă înce'e# ritualul, e#o/ia care încununează totul $i trans%or#ă totul! Pentru cei care azi sunt 'ri#a dată aici, acest

16



dans ne dez"oltă 'uterea de a acce'ta )ubirea! )ubi.rea este sin-urul lucru care acti"ează inteli-en/a $icreati"itatea, care ne 'uri%ică $i ne eliberează!

Mi-ările se stin-, clinc&etul 'a&arelor încetează! Olini$te stranie coboară din nou 'este sală, iar unadintre %ete s'une o ru-ăciune!

Q %7nto, "o# dansa în cinstea "oastră! ;ie cadansul nostru să ne 'oarte în zbor '7nă în zare!

A s'us s%7ntă:, sau n.a# auzit bine0a, si-ur a s'us s%7ntă:!Cealaltă %ată a'rinde lu#7nările din 'atru can.

delabre, lu#ina electrică este stinsă! Cele 'atru %i-uri,î#brăcate în alb, cu %ustele lor circulare, coboară de 'e scenă $i li se alătură celor din sală! i#' de a'roa. 'e o (u#ătate de oră al doilea băiat, cu o "oce care 'arcă îi iese din sto#ac, intonează un c7nt #onoton,

re'etat, dar care în #od curios #ă %ace să uit deGa&ir, să #ă relaez, să si#t că #ă cu'rinde un %elde so#nolen/ă! C&iar $i unul dintre co'ii, care %u-isede colo.colo tot ti#'ul c7t s.a re'o"estit iubirea:,stătea acu# lini$tit, 'ri"ind %i în direc/ia scenei!C7/i"a dintre cei de %a/ă stau cu oc&ii înc&i$i, al/ii 'ri"esc în 'ă#7nt sau s're un 'unct in"izibil, a$acu# l.a# "ăzut %ăc7nd 'e =i&ail!

C7nd s.a ter#inat c7ntecul, au înce'ut să răsuneinstru#entele de 'ercu/ie Q acel tal-er de #etal cu

incrusta/ii $i toba Q cu un rit# %oarte ase#ănătorcelui 'e care era# obi$nuit să.1 aud la cere#oniilereli-ioase din A%rica!

Persona(ele î#brăcate în alb se rotesc în (urul 'ro. 'riei ae Q iar 'ublicul, în acel s'a/iu ticsit, se dă lao 'arte 'entru ca lar-ile crinoline să 'oată trasacercuri în aer! )nstru#entele î$i înte/esc rit#ul, cei 'atru se în"7rtesc din ce în ce #ai iute, #ur#ur7nd

cu"inte care nu a'ar/in nici unei li#bi cunoscute Qca $i cu# ar "orbi direct cu în-erii sau cu %7nta:,cu# i se s'usese!

ecinul #eu se ridică $i înce'e de ase#enea sădanseze, #ur#ur7nd cu"inte de neîn/eles! Gece, un.s'rezece oa#eni din sală %ac acela$i lucru, în ti#' cerestul asistă cu un a#estec de res'ect $i ad#ira/ie!

8u $tiu c7t a durat dansul acela, dar sunetul in.stru#entelor 'ărea să ur#ărească bătăile ini#ii #ele,$i a# si#/it o dorin/ă uria$ă de a #ă dărui, de a "orbides're lucruri ciudate, de a.#i #i$ca tru'ul Q doarun a#estec de autocontrol $i si#/ al ridicolului #.ao'rit să #ă în"7rtesc ca un nebun! i între ti#', caniciodată, c&i'ul Est&erei, Ga&irul #eu, 'ărea să.#istea dinainte, sur7z7nd, cer7ndu.#i să o slă"esc 'e%7ntă:!

Lu'ta# să nu %iu atras în acel ritual 'e care nu.1cuno$tea#, dar totul s.a s%7r$it! în ti#' ce încerca#să #ă concentrez asu'ra obiecti"ului 'entru care #ăa%la# acolo Q să discut cu =i&ail, să.1 %ac să #ăconducă la Ga&irul #eu Q a# si#/it că î#i era i#. 'osibil să #ai stau ne#i$cat! =.a# ridicat de 'escaun $i 'e c7nd încerca#, cu #are -ri(ă $i ti#idi.tate, 'ri#ii 'a$i, #uzica s.a o'rit brusc!

)n salonul slab lu#inat de lu#7nări, nu auzea#dec7t res'ira/ia -7%7ită a celor care dansaseră! înscurt ti#' %o$netul răsu%lărilor s.a stins, lu#inile s.au a'rins din nou $i totul 'ărea să %i re"enit la nor.#al! A# obser"at că 'a&arele au %ost u#'lute iară$icu bere, "in, a'ă, răcoritoare, co'iii $i.au reluat %u-a$i -ălă-ia, $i to/i discutau Q ca $i cu# ni#ic, abso.lut ni#ic nu s.ar %i înt7#'lat!

164 165



Q A sosit #o#entul să înc&eie# înt7lnirea noastră, ne.a anun/at %ata care a'rinsese lu#7nările! Al#a"a s'une 'o"estea de %inal!

Al#a era %e#eia care bătea în tal-erul de #etal!orbea cu accentul cui"a care a trăit în Orient!

Q în"ă/ătorul a"ea un zi#bru! Coarnele de'ăr tate îl înde#nau să creadă că, de "a reu$i să se a$ezeîntre ele, "a %i ca $i cu# s.ar a$eza 'e un tron! )ntr.ozi, c7nd ani#alul se odi&nea neatent, el î$i duse "isul la înde'linire! în aceea$i cli'ă zi#brul îl aruncăc7t colo! o/ia lui, "ăz7ndu.1, înce'u să 'l7n-ă! 8u 'l7n-e:, s'use în"ă/ătorul, de cu# reu$i să se scoale!A# su%erit, dar #i.a# î#'linit dorin/a!:

Oa#enii au înce'ut să 'lece! L.a# întrebat 'e"ecinul #eu ce si#/ise!

Q ti/i 'rea bine! 0oar scrie/i des're asta în căr /ile du#nea"oastră!

8u $tia#, dar trebuia să #ă 're%ac! Q .ar 'utea să $tiu! 0ar "reau să a# certitudini!El #ă 'ri"i de 'arcă n.a$ %i a"ut &abar de ni#ic

$i 'entru 'ri#a oară înce'u să se îndoiască de %a'tulcă era# într.ade"ăr scriitorul 'e care credea că.1cunoa$te!

Q =.a# a%lat în contact cu ener-ia Uni"ersului,î#i răs'unse! 0u#nezeu a trecut 'rin su%letul #eu!

i se ridică, ca să nu %ie obli-at să e'lice ce "oiasă s'ună!

în sala -oală ră#ăseseră nu#ai cei 'atru actori,doi #uzican/i $i cu #ine! ;e#eile s.au dus la toaletadin restaurant, 'robabil ca să se sc&i#be! ărba/ii $i.au scos "e$#intele albe c&iar acolo în salon, î#. brăc7nd &aine obi$nuite! )#ediat au înce'ut să 'unăcandelabrele $i instru#entele în două "alize #ari

ărbatul #ai în "7rstă, care bătuse la at"#aJue înti#'ul cere#onialului, înce'u să nu#ere banii, 'ecare.i î#'ăr/i în $ase %i$icuri e-ale! Cred că abia acu#=i&ail #.a obser"at!

Q A$te'ta# să "ă "ăd aici! Q î#i înc&i'ui că $tii #oti"ul! Q 0u'ă ce a# lăsat ener-ia di"ină să.#i tra"er.

seze cor'ul, $tiu #oti"ul tuturor lucrurilor! tiu #o.ti"ul iubirii $i al războiului! tiu #oti"ul bărbatuluicare î$i caută %e#eia iubită!

0in nou a# si#/it că #er-ea 'e #uc&ie de cu/it!0acă $tia că sunt acolo 'entru Ga&irul #eu, $tia $i căera# o a#enin/are 'entru rela/ia lui!

Q Pute# discuta ca doi bărba/i de onoare carelu'tă 'entru ce"a ce #erită într.ade"ăr să lu'/i

=i&ail 'ăru că $o"ăie 'u/in! Eu a# continuatB

Q tiu că "oi %i zdrobit, ca în"ă/ătorul care a "rutsă se a$eze între coarnele taurului, dar cred că #erita$a ce"a! =erit asta 'entru durerea 'e care a# 'ro"ocat.o, %ie $i %ără să "reau! 8u cred că Est&er #.ar %i 'ărăsit dacă i.a$ %i res'ectat dra-ostea!

Q 8u în/ele-e/i ni#ic, s'use =i&ail!;raza asta #.a iritat! Cu# 'oate un #ucos de >5

de ani să.i s'ună unui bărbat trecut 'rin "ia/ă, 'rinsu%erin/e, 'rin încercări -rele, că nu în/ele-ea ni#ic)nsă trebuia să #ă controlez, să #ă u#ilesc, să %ac

ce trebuia să %ac? nu #ai 'utea# trăi cu %anto#e, nu 'utea# lăsa ca tot uni"ersul să.#i %ie do#inat deGa&ir!

Q .ar 'utea ca eu să nu în/ele-B de aceea suntaici! Ca să în/ele-! ă #ă eliberez 'rin în/ele-ere deceea ce s.a înt7#'lat!

Q în/ele-ea/i totul %oarte bine $i, dintr.odată, a/iîncetat să #ai 'rice'e/i? cel 'u/in asta #i.a 'o"estit

16+ 16



Est&er! Pentru to/i so/ii "ine un #o#ent în care în.ce' să.$i 'ri"ească so/ia ca 'e o #obilă, ca 'e unobiect din casă!

A# %ost -ata să.i s'unB atunci #i.ar 'lăcea să oaud din -ura ei! =i.ar da $ansa să.#i îndre't -re.$elile, nu a$a, să.1 lase 'e un tinerel de douăzeci $ice"a de ani să.#i s'ună, %iindcă în cur7nd $i el o săse 'oarte la %el ca #ine:! 0ar a# rostit o %rază %oartecu#inteB

Q 8u cred că este a$a! =i.ai citit cartea, ai "enitla seara de auto-ra%e 'entru că $tii ce si#t, $i "oiai să#ă lini$te$ti! u%letul #eu încă #ai este s%7$iatB aiauzit "reodată de Ga&ir

Q A# %ost educat în reli-ia isla#ică! Cunoscideea de Ga&ir!

Q )n cazul #eu, Est&er î#i u#'le toată "ia/a! A#

crezut că, dacă "oi scrie tot ce si#t, #ă "oi elibera de 'rezen/a ei! Azi o iubesc în tăcere, dar tot nu reu$escsă #ă -7ndesc la altce"a! )/i cer o %a"oareB "oi %ace totce.#i ceri, dar e'lică.#i de ce a dis'ărut a$a! Cu#ai s'us $i du#neata, nu în/ele- ni#ic!

=i.era -reu să stau acolo i#'lor7ndu.1 'e a#an.tul ne"estei #ele să #ă a(ute să în/ele- ce se înt7#. 'lase! 0acă =i&ail n.ar %i a'ărut la seara de auto-ra%e, 'oate că acel #o#ent din catedrala ictoria, unde#i.a# acce'tat iubirea $i a# scris Timp de s1âşiat0

timp de reparat0 ar %i %ost de a(uns! 0ar soarta a"eaalte 'lanuri Q $i si#'la 'osibilitate de a.#i 'uteaînt7lni din nou so/ia anula orice ec&ilibru!

Q ă luă# #7ine #asa î#'reună, 'ro'use =i&ail, du'ă o 'auză nes%7r$ită! C&iar că nu în/ele-e/ini#ic! 0ar ener-ia di"ină care #.a stră%ul-erat e -eneroasă cu du#nea"oastră!

16*

A# stabilit înt7lnirea 'entru ziua ur#ătoare! Laîntoarcere, #i.a# a#intit de o discu/ie cu Est&er, carea a"ut loc cu trei luni înainte de dis'ari/ia ei!

O discu/ie des're ener-ia di"ină care ne străbatetru'urile!

:''ii$i!s'-|

.•fif



atrocită/ilor 'e care ei în$i$i le.au co#is $i se #7n.dresc cu asia, în loc să încerce să ascundă totul! E o

lu#e nebună! Cei care totdeauna au %ost certa/i cu

116 111



le-ea, trădătorii, desco'eră ca#araderia $i loialitatea$i de"in inca'abili să %acă "reun -est inu#an! Adicătotul %unc/ionează 'e dos!

Q e.a a(utat asta să răs'unzi la întrebarea 'ecare i.a 'us.o Hans lui ;ritz în barul din oio, aceeadin 'o"estirea 'e care #i.ai s'us.o

Q 0a! Răs'unsul se a%lă într.o %rază a iezuituluieil&ard de C&ardin, acela$i care s'une că lu#eanoastră este în"elită într.un strat de iubireB tă'7.ni# de(a ener-ia "7ntului, a #ărilor, a soarelui! 0arziua în care o#ul "a $ti să do#ine ener-ia iubirii "a%i tot a$a de i#'ortantă ca $i aceea în care a des.co'erit %ocul!:

Q i ai în"ă/at asta nu#ai 'entru că te.ai dus 'e%ront

Q 8u $tiu! 0ar a# "ăzut că în război, oric7t de

'aradoal ar 'ărea, oa#enii sunt %erici/i! Lu#ea, 'entru ei, are un sens! Cu# /i.a# s'us, 'uterea totalăsau sacri%iciul 'entru o cauză dau sens "ie/ii lor! untîn stare să iubească %ără li#ită 'entru că nu #ai auni#ic de 'ierdut! Un soldat rănit de #oarte nu.i cereniciodată doctorului al"ează.#ă, te i#'lorS:Ulti#ele lui cu"inte, sunt, de obicei, acesteaB s'une.i %iului $i so/iei #ele că.i iubesc:! )n #o#entul cel#ai dis'erat ei "orbesc de dra-osteS

Q Adică, du'ă tine, %iin/a o#enească -ăse$te un

sens "ie/ii nu#ai c7nd 'artici'ă la un război! Q 0ar tot ti#'ul sunte# 'e c7#'ul de lu'tă! otti#'ul ne lu'tă# cu #oartea, de$i $ti# că #oartea "ac7$ti-a '7nă la ur#ă! în con%lictele ar#ate lucrulacesta de"ine #ai "izibil, dar $i în "ia/a de zi cu zi ela %el! 8u ne 'ute# 'er#ite luul de a %i ne%erici/i totti#'ul!

Q Ce ai "rea să %ac

Q A# ne"oie de a(utor! 0ar a(utor nu însea#nădu.te $i dă./i de#isia:, 'entru că a$a #ă 'ierd într.ocea/ă $i #ai deasă! A"e# ne"oie să desco'eri# o#odalitate de a canaliza toate acestea, de a 'er#ite caener-ia acestei iubiri 'ure, absolute, să ne tra"ersezetru'ul $i să se răs'7ndească în (urul nostru! in-urulo# care a reu$it să #ă în/elea-ă '7nă acu# a %ost untraducător, care s'une că a a"ut re"ela/ia acesteiener-ii, dar o#ul #i se 'are un 'ic ru't de realitate!

Q u "orbe$ti des're iubirea du#nezeiască Q 0acă cine"a e în stare să.$i iubească a'roa'ele

%ără li#ite, %ără condi/ii, î$i #ani%estă iubirea du#ne.zeiască! C7nd se arată iubirea lui 0u#nezeu, atunciî/i "ei iubi a'roa'ele! 0acă./i iube$ti a'roa'ele, teiube$ti 'e tine! C7nd te iube$ti 'e tine, lucrurile seîntorc la locul lor! e sc&i#bă )storia! )storia, nu se

"a sc&i#ba niciodată din cauza 'oliticii, sau a cuce.ririlor $tiin/ei, sau a teoriilor, sau a războaielor Qtoate astea sunt re'eti/ii, asistă# la ele de la %acerealu#ii încoace! )storia se "a sc&i#ba atunci c7nd ne"o# 'utea %olosi ener-ia iubirii a$a cu# %olosi#ener-ia "7ntului, a #ărilor, a ato#ului!

Q i crezi că noi doi a# 'utea sal"a lu#ea Q Cred că sunt #ai #ul/i care -7ndesc ca #ine!

O să #ă a(u/i Q i-ur, nu#ai să.#i s'ui ce trebuie să %ac! Q oc#ai asta nu $tiuS

11>



i#'atica 'izzerie unde #ă ducea# încă de la 'ri#a #ea călătorie la Paris %ăcea acu# 'arte dinistoria #ea 'ersonalăB "enise# ulti#a oară aici 'en.tru a sărbători 'ri#irea #edaliei de =aestru al Ar.telor $i Literelor, 'e care #i.a o%erit.o =inisterulCulturii, de$i #ul/i cred că un restaurant #ai scu#'$i #ai ele-ant ar %i %ost locul ideal 'entru a celebraun e"eni#ent at7t de i#'ortant! 0ar Roberto, 'a.tronul localului, era ca o #ascotă 'entru #ineB dec7te ori intra# în restaurantul lui #i se înt7#'la ce"ade bine!

Q A$ 'utea înce'e 'rin a "orbi des're lucruri 'lăcute, des're Timp de s1âşiat0 timp de reparat sau de.s're e#o/iile contradictorii din ti#'ul s'ectacoluluidu#itale de teatru!

Q 8u este un s'ectacol de teatru, este o reuniune,#ă corectă el! 'une# 'o"e$ti $i dansă# 'entruEner-ia )ubirii!

Q A$ 'utea "orbi des're orice /i.ar %ace 'lăcere!0ar a#7ndoi $ti# de ce stă# aici!

Q tă# aici din cauza so/iei du#nea"oastră, s'u.se =i&ail, care a"ea aerul ostentati" $i 'ro"ocator alcelor de "7rsta lui $i nu #ai 'ărea deloc tinerelulti#id din seara #ea de auto-ra%e, nici liderul s'iri.tual al a$a.zisei reuniuni!

Q Ai -re$itB este %osta #ea so/ie! =i.ar 'lăceasă./i cer o %a"oareB să #ă duci la ea! ă.#i s'ună ea, 'ri"indu.#ă dre't în oc&i, #oti"ul 'entru care a 'lecat! 8u#ai din acel #o#ent #ă "oi elibera deGa&ir! )n caz contrar, "oi continua să #ă #acin -7n.dindu.#ă la ea zi $i noa'te, noa'te $i zi, re"ăz7nd 'o"estea noastră de sute, de #ii de ori! încerc7ndsă desco'ăr #o#entul în care a# -re$it, în care dru

#urile noastre au înce'ut să se de'ărteze unul decelălalt!El a r7s!

Q ;oarte bună ideea de a re#e#ora 'o"estea, a$ase sc&i#bă lucrurile!

Q Per%ect, dar 're%er să lăsă# discu/iile %ilozo%icedeo'arte! tiu că, a$a cu# i se înt7#'lă oricăruit7năr, $i du#neata ai în #7nă %or#ula eactă 'entruîndre'tarea lu#ii! a "eni însă ziua c7nd "ei a"ea"7rsta #ea, iar atunci "ei "edea că nu e a$a de u$orsă sc&i#bi lucrurile! 0ar '7nă atunci e inutil să "or. bi# des're asta Q î#i 'o/i %ace binele 'e care /i l.a#cerut

Q =ai înt7i "reau să "ă întrebB $i.a luat ră.#as. bun

Q 8u! Q A s'us că 'leacă Q 8u a s'us ni#ic! 0oar $tii! Q i du#nea"oastră crede/i că Q Est&er %iind a$a

cu# o cunoa$te/i Q ar %i în stare să.1 'ărăsească 'e bărbatul cu care a trăit #ai #ult de zece ani %ără a.1

în%runta #ai înt7i, %ără a.$i e'lica #oti"ele Q Păi toc#ai asta nu 'rice'! 0ar ce "rei să s'ui



de %a't0iscu/ia a %ost întreru'tă de Roberto, care "oia să

$tie ce co#andă#! =i&ail dorea o 'izza na'ole.tana,iar eu i.a# su-erat 'atronului să alea-ă 'entru

114 115



o "a în-ădui Q să aduce# din nou ener-ia iubirii 'ePă#7nt! î#'ărtă$i# aceea$i #isiune!

i ca să %i/i #ai lini$titB a# o iubită, %ata blondăcare stătea în 'ri#ul r7nd! O c&ea#ă Lucrezia, e ita.liancă!

Q orbe$ti serios, nu #ă #in/i

Q Jur 'e Ener-ia 0i"ină că s'un ade"ărul!i scoase din -eantă o bucată de '7nză de culoare

înc&isă! Q ede/i asta în realitate '7nza este "erdeB 'are

nea-ră 'entru că are 'e ea s7n-e uscat! Un soldat,dintr.o /ară de 'e lu#ea asta, i.a cerut înainte să #oa.ră să.i scoată că#a$a $i s.o ru'ă în bucă/ele 'e caresă le î#'artă celor care ar 'utea în/ele-e #esa(ul#or/ii sale! A"e/i "reo bucată

Q Est&er nu #i.a "orbit niciodată des're asta!

Q C7nd înt7lne$te 'e cine"a care trebuie să 'ri.#ească #esa(ul, îi dă $i o bucă/ică de '7nză î#bibatăcu s7n-ele soldatului!

Q i care este acest #esa( Q 0acă nu "i 1.a s'us ea, nu cred că a# "oie să

"i.1 s'un eu, de$i nu #i.a cerut să 'ăstrez secretul! Q tii 'e altcine"a care are o bucă/ică de '7nză Q o/i cei din sală! unte# î#'reună 'entru că

Est&er ne.a unit!Acu# trebuia să a# #are -ri(ă, să stabilesc o le.

-ătură! ă %ac o de'unere la anca ;a"orurilor! ănu.1 s'erii, să nu arăt nerăbdare! ă.i 'un întrebărides're el, des're #unca lui, des're /ara natală decare "orbea cu at7ta #7ndrie! ă a%lu dacă ce.#i s'u.nea era ade"ărat, sau dacă nu cu#"a a"ea alte in.ten/ii! ă %iu absolut si-ur că #ai /inea încă le-ăturacu Est&er, sau di#'otri"ă, îi 'ierduse $i el ur#a!C&iar dacă "enea dintr.o /ară a$a de înde'ărtată,

unde 'robabil că "alorile erau altele, $tia# că anca;a"orurilor %unc/iona oriunde, era o institu/ie %ără%rontiere!

Pe de o 'arte, "oia# să cred tot ce.#i s'unea! Pede altă 'arte, su%erise# destul în cele o #ie $i una deno'/i în care nu înc&isese# oc&ii, 'entru că a$te'ta#

z-o#otul c&eii în broască, a$te'ta# s.o "ăd 'eEst&er intr7nd $i a$ez7ndu.se l7n-ă #ine! î#i (u.rase# că, dacă se "a înt7#'la "reodată #inunea asta,n.o "oi întreba ni#ic, o "oi săruta doar, îi "oi s'uneso#n u$or, iubito:, $i ne "o# trezi a doua zi/in7ndu.ne de #7nă!

Roberto a "enit cu 'izzele Q 'ărea că are un al$aselea si#/, a'ărea eact atunci c7nd a"ea# ne"oiede ti#' 'entru a #ă -7ndi!

=.a# întors s're =i&ail, 'ri"indu.1 dre't în oc&i!

Cal#, controlează./i bătăile ini#ii dacă nu "rei să%aci in%arct! A# dat 'este ca' 'a&arul cu "in, ob.ser"7nd că $i el a %ăcut acela$i lucru!

0e ce era ner"os Q Cred tot ce #i.ai s'us! A"e# ti#' să stă# de

"orbă! Q O să.#i cere/i să "ă duc la ea!=i.a stricat (ocul? trebuia s.o iau de la înce'ut! Q 0a, o să încerc să te con"in-! O să %ac tot ce.#i

stă în 'utin/ă ca să ob/in acest lucru! 0ar nu #ă -ră

besc, a"e# o 'izza întrea-ă în %a/a noastră! reausă $tiu #ai #ulte des're du#neata!A# obser"at că.i tre#urau #7inile $i că încerca

să se controleze! Q unt un o# care are o #isiune! P7nă acu# n.

a# reu$it să o înde'linesc, dar s'er că #ai a# #ultde trăit!

Q Cred că $i eu te 'ot a(uta!

11* 119



Q =ă 'ute/i a(uta! Oricine #ă 'oate a(uta, e dea(uns să a(u/i Ener-ia )ubirii să se răs'7ndească înlu#e!

Q Pot să %ac #ai #ult dec7t at7t! 8u "oia# să #er- 'rea de'arte, ca să nu i se 'ară

că încerc să.i cu#'ăr bună"oin/a! Ai -ri(ă Q #are

-ri(ă! Poate s'une ade"ărul, dar 'oate #inte, încer.c7nd să 'ro%ite de 'e ur#a su%erin/ei #ele! Q. 8u cunosc dec7t o sin-ură ener-ie a iubirii, a#

continuat eu! Aceea 'e care o si#t 'entru %e#eia carea 'lecat!!! #ai bine zis, care s.a de'ărtat de #ine $iacu# #ă a$tea'tă! 0acă a$ 'utea s.o #ai "ăd o dată,a$ %i un o# %ericit! )ar lu#ea ar %i #ai bună, 'entrucă un su%let este #ul/u#it!

El a 'ri"it în ta"an, a'oi a cu'rins #asa cu 'ri."irea, iar eu a# lăsat ca tăcerea să se 'relun-ească la

nes%7r$it! Q Aud o "oce, a s'us într.un t7rziu, %ără să îndrăznească să.$i ridice 'ri"irea!

=arele a"anta( de a trata te#e s'irituale în căr/iletale este acela de a înt7lni #ereu oa#eni care au un&ar oarecare! La unii &arul este real, la al/ii este 'urăin"en/ie, ace$tia din ur#ă încearcă să 'ro%ite, ceilal/i#ă 'un la încercare! A# "ăzut de(a at7tea lucruriui#itoare înc7t nu #ai a# nici o îndoială că eistă#inuni, că totul e 'osibil, că o#ul înce'e să în"e/eceea ce a uitat Q să.$i desco'ere 'uterile interioare!

0ar nu 'rea era #o#entul să "orbi# des're asta!in-urul lucru care #ă interesa era Ga&irul! rebuia,a"ea# ne"oie ca Ga&irul să se nu#ească iar Est&er!

Q =i&ail!!! Q 8u#ele #eu ade"ărat nu este =i&ail! =ă nu.

#esc Ole-!

1>6

.Ole-!!! Q =i&ail e un nu#e!!! l.a# ales c7nd #.a# &o.

tăr7t să renasc 'entru "ia/ă! Ar&an-&elul războinic,cu sabia lui de %oc, desc&iz7ndu.$i dru# 'entru ca!!! Q &##, cu# se s'une Q da, războinicii lu#inii:să se 'oată înt7lni! Aceasta este #isiunea #ea!

Q i a #ea! Q 8.a/i 're%era să "orbi# des're Est&er)a te uităS )ar de"iază discu/ia $i aduce "orba toc.

#ai des're ce #ă interesează Q 8u #ă si#t bine, $i oc&ii au înce'ut să i se

înce/o$eze, 'ri"ea în -ol 'rin restaurant, 'arcă nu#ă #ai "edea! 8u #ai "reau să "orbesc des're asta!ocea!!!

e înt7#'la ce"a ciudat, %oarte ciudat! P7nă undeera în stare să #ear-ă doar ca să #ă i#'resioneze

Oare "a s%7r$i 'rin a.#i cere, cu# au % ăciit.o $i al/iiînainte, să scriu o carte des're "ia/a $i 'uterile luiC7nd a# în #inte un obiecti" clar, totdeauna sunt

dis'us să %ac orice 'entru a.1 atin-e Q în %ond astas'unea# în căr/ile #ele $i nu #ă 'utea# deziceacu#! A"ea# un sco'B să.#i #ai 'ri"esc o dată.noc&i Ga&irul! =i&ail î#i dăduse!o serie de in%or#a/iinoiB nu era a#antul ei, ea nu #ă 'ărăsise, totul era oc&estiune de ti#' '7nă ce "oi reu$i s.o aduc îna'oi!0ar eista $i 'osibilitatea ca înt7lnirea din 'izzerie să%ie o %arsă? un tinerel care n.are #i(loace de trai 'ro%ită de durerea altora 'entru a ob/ine ce dore$te!

A# #ai dat 'e -7t un 'a&ar cu "in, dintr.o în.-&i/itură! =i&ail a %ăcut la %el!

Pruden/ă, î#i co#anda instinctul! Q 0a, "reau să "orbesc des're Est&er! 0ar "reau

să $tiu #ai #ulte $i des're du#neata!

1>1



Q 8u.i ade"ărat! re/i să #ă c7$ti-a/i, să #ă con"in-e/i să %ac lucruri 'e care oricu#, de la bun înce'ut,era# dis'us să le %ac! 0ar durerea du#nea"oastrănu "ă lasă să "ede/i clarB crede/i că a$ 'utea să "ă#int, să 'ro%it de situa/ie!

Acu# =i&ail $tia eact ce -7ndea#, nu#ai că

"orbea #ai tare dec7t cereau bunele #aniere! Oa.#enii au înce'ut să se întoarcă s're noi, curio$i să"adă ce se înt7#'la!

Q re/i să #ă i#'resiona/i, %ără să $ti/i că toatecăr/ile du#nea"oastră #i.au #arcat "ia/a, că a#în"ă/at enor# din ceea ce a/i scris în ele! 0urereadu#nea"oastră ".a orbit, ".a %ăcut #esc&in, sunte/ido#inat doar de obsesia Ga&irului! 8u iubirea du#nea"oastră 'entru ea #.a %ăcut să acce't această înt7lnire? nu sunt con"ins, cred că e "orba nu#ai des'reor-oliul du#nea"oastră rănit! Ceea ce #ă %ace să%iu aici!!!

ocea i se ridica #ereu? a 'ri"it în (ur cu oc&ii 'ier.du/i, ca $i cu# situa/ia i.ar %i scă'at de sub control!

Q Lu#inile!!! Q Ce se înt7#'lă Q Ceea ce #ă %ace să %iu aici este iubirea ei 'en.

tru du#nea"oastrăS Q e si#/i bineRoberto a obser"at că ce"a nu era în re-ulă! A "e.

nit '7nă la #asă, z7#bind, 1.a bătut 'e u#ăr 'e t7.

năr ca $i cu# nu s.ar %i înt7#'lat ni#icB Q ine, e clar că 'izza #ea a %ost în-rozitoare! 8u trebuie să 'lăti/i, 'ute/i să 'leca/i!

oc#ai asta ar %i trebuit să %ace#! 8e 'utea# ri.dica, ie$i, 'utea# e"ita dezolantul s'ectacol al cui"acare se 're%ace că 'ri#e$te "izita unui s'irit într.o 'izzerie doar 'entru a #ă ui#i $i a #ă constr7n-e Q

1>>

de$i înce'use# să cred că era "orba de ce"a #aiserios, nu de o si#'lă scenă de teatru!

Q i#/i/i o adiereAcu# era# si-ur că nu (uca teatruB di#'otri"ă,

%ăcea un e%ort dis'erat să se controleze $i 'ărea cu. 'rins de o 'anică #ai #are dec7t a #ea!

Q Lu#inile, lu#inile au a'ărut iarS ă ro-, lua./i.#ă de aiciSru'ul a înce'ut să.i %ie scuturat de un tre#ur! 8u

#ai 'utea# disi#ula ni#ic, oa#enii se ridicaseră dela #ese!

Q La cazaci!!! 8u a reu$it să ter#ine %raza! A î#'ins #asa Q

%ar%uriile, 'a&arele, tac7#urile au zburat, lo"indu.i 'e cei ce se a%lau l7n-ă noi! ;a/a i se sc&i#onosise,cor'ul îi tre#ura, iar oc&ii i se ad7nciseră în orbite!Ca'ul i.a %ost aruncat "iolent 'e s'ate Q a# auzit

trosnet de oase! Un bărbat s.a sculat re'ede de la o#asă! Roberto 1.a 'rins înainte să cadă în ti#' cedo#nul a luat o lin-ură de 'e (os $i i.a bă-at.o în-ură!

cena a durat 'robabil doar c7te"a secunde, dar#ie #i s.a 'ărut o "e$nicie! î#i înc&i'uia# re"istelede scandal descriind cu# celebrul scriitor, 'osibilcandidat la un 're#iu literar i#'ortant în 'o%idaad"ersită/ii între-ii bresle a criticii, 'ro"ocase o $e.din/ă de s'iritis# într.o 'izzerie, nu#ai 'entru aatra-e aten/ia asu'ra noii sale căr/i! Paranoia #ea

continuă, scă'ată de sub controlB "or desco'eri i#e.diat că acel #ediu# era c&iar bărbatul cu care dis. 'ăruse ne"asta lui Q $i totul se "a re'eta, dar acu#nu #ai a"ea# cura( sau 'utere să în%runt din nouacelea$i încercări!

0esi-ur, la #esele acelea erau c7/i"a cunoscu/ide.ai #ei, dar care din ei î#i era cu ade"ărat 'rieten

1>



a#erican, entuzias#at la cul#e de ideea de a ecra.niza una din căr/ile #ele!

P7nă atunci, de c7te ori "orbise# de "reo ada'tare 'entru cine#a, răs'unsul #eu %usese nu suntinteresat:? cred că %iecare dintre noi, c7nd cite$te ocarte, î$i creează 'ro'riul său %il# în #inte, dă c&i'

'ersona(elor, construie$te scenarii, ascultă "oci, si#.te #irosuri! i toc#ai de aceea, c7nd "ezi un %il# ba.zat 'e un ro#an care /i.a 'lăcut, 'leci #ereu de lacine#ato-ra% cu senza/ia că ai %ost în$elat, $i totdea.una î/i s'uiB cartea e #ai bună ca %il#ul:!

0e data aceasta, a-entul #eu literar a insistat%oarte #ult! us/inea că res'ecti"ul actor $i 'rodu.cător a'ar/inea ti#'urilor noastre:, 'retindea că "a%ace ce"a cu totul di%erit de ceea ce ni se 'ro'usesecu alte ocazii! înt7lnirea %usese stabilită cu două luni

înainte, trebuia să luă# cina în seara asta, sădiscută# detaliile, să "ede# dacă a"ea# într.ade"ărun %el co#un de a -7ndi!

0ar de două să'tă#7ni a-enda #ea se sc&i#baseco#'letB era (oi, trebuia să #ă duc la un restaurantar#enesc, să încerc să iau din nou le-ătura cu unt7năr e'ile'tic care s'unea că aude "oci, dar erasin-urul care $tia unde este Ga&irul #eu! =i.a# s'uscă toate astea sunt un se#n că nu trebuie să "7nddre'turile de autor, a# încercat să anulez înt7lnirea

cu actorul? el însă a insistat, nu a"ea nici o i#'or.tan/ă, 'utea# să sc&i#bă# cina cu un 'r7nz, a douaziB ni#eni nu se întristează dacă 'etrece o noa'tesin-ur la Paris:, %usese co#entariul lui care #ă lă.sase %ără nici un ar-u#ent!

în lu#ea înc&i'uită de #ine, Est&er încă #ai erato"ară$a #ea de "ia/ă, iar iubirea ei î#i dădea %or/ă

'entru a #er-e #ai de'arte, 'entru a.#i e'lora 'ro'riile li#ite!

în lu#ea reală, ea era obsesia #ea! î#i su-ea toa.tă ener-ia, î#i ocu'a tot s'a/iul, obli-7ndu.#ă să %acun e%ort uria$ ca să.#i continui "ia/a, #unca, să #ăînt7lnesc cu 'roducători, să dau inter"iuri!

Cu# e 'osibil ca du'ă doi ani încă să nu %i reu$its.o uit 8u #ai su'orta# să #ă -7ndesc doar la asta,să întorc toate datele 'e %a/ă $i 'e dos, să încerc să%u-, să #ă î#'ac cu ideea, să scriu o carte, să #ăa'uc de To-a, să %ac #uncă "oluntară, să #ă înt7l.nesc cu 'rietenii, să a-ă/ %e#ei, să ies la dineuri, să#er- la cine#a 2e"it7nd ada'tările literare, bineîn./eles, căut7nd nu#ai %il#e care au %ost scrise 'entruecran3, la teatru, la o'eră, la #eciuri de %otbal! 0arGa&irul ie$ea în"in-ător, era #ereu cu #ine, #ă %ă.

cea să re''t la nes%7r$it în -7nd cu# #i.ar 'lăcea caea să se a%le aici cu #ine:!Pri"ea# ceasul din -ară Q #ai erau încă cinci.

s'rezece #inute! în lu#ea "iselor #ele =i&ail î#iera aliat! )n lu#ea reală, nu a"ea# nici o do"adă con.cretă în a%ară de enor#a #ea dorin/ă de a crede ceeace.#i s'unea, a$a că 'utea %oarte bine să %ie un du$.#an #ascat!

=.a# întors la "e$nicele întrebăriB de ce nu.#is'unea ni#ic Oare era "orba des're acea întrebare

a lui Hans Oare &otăr7se Est&er că trebuia să sal."eze lu#ea, a$a cu# î#i su-erase c7nd a# discutatdes're dra-oste $i război, iar atunci #ă 're-ătea: 'entru a o înso/i în această #isiune

;ia# cu 'ri"irea $inele de tren! Eu $i Est&er, #er.-7nd unul l7n-ă altul, în 'aralel, %ără să ne înt7lni#"reodată! 0ouă destine care!!!

ine de tren! Ce distan/ă o %i între ele

1>+ 1>



Ca să.#i uit Ga&irul, încerc să #ă in%or#ez între. b7nd un an-a(at care se a%la 'e 'eron!

Q 0istan/a este de 14,5 centi#etri sau 4 'icioare$i *,5 /oii, #i.a răs'uns!

Era un o# care 'ărea î#'ăcat cu "ia/a, #7ndru de#eseria lui $i nu se 'otri"ea deloc cu ideea %iă a

Est&erei că to/i ascunde# o #are triste/e în su%let!0ar răs'unsul lui n.a"ea nici o noi#ăB 14,5 cen.ti#etri sau 4 'icioare $i *,5 /oii Absurd! Lo-ic ar %i%ost 156 centi#etri! au 5 'icioare! Un nu#ăr rotund,clar, 'e care constructorii de "a-oane $i #uncitorii%ero"iari l.ar %i /inut #inte cu u$urin/ă!

Q 0ar de ce a# insistat eu! Q Pentru că a$a sunt ro/ile "a-oanelor! Q 8u crede/i că ro/ile sunt a$a din cauza distan/ei

dintre $ine Q 0u#neata ai i#'resia că trebuie să $tiu totul

des're trenuri nu#ai 'entru că lucrez într.o -arăA$a stau lucrurile $i basta! 8u #ai era o#ul %ericit, î#'ăcat cu #unca lui?

$tia să răs'undă la o întrebare, dar nu reu$ea să trea.că la a doua! ).a# cerut scuze, a# ră#as #ai de'arte 'ri"ind $inele de tren, si#/ind, intuiti", că "oiau să.#i trans#ită ce"a!

Oric7t de ciudat ar %i, $inele 'ăreau să.#i s'unăce"a des're căsnicia #ea Q $i des're toate căsniciile!

Actorul a sosit Q era #ai si#'atic dec7t î#i în.c&i'uise# eu, în 'o%ida celebrită/ii lui! L.a# dus la&otelul #eu 're%erat $i #.a# întors acasă! 're sur. 'rinderea #ea, =ărie #.a anun/at că din cauza "re.#ii 'roaste %il#area a %ost a#7nată cu o să'tă#7nă!

Q .red că azi, %iind (oi, o să #er-i la restaurant! Q rei să #er-i $i tu Q 0a! in cu tine! au 're%eri să #er-i sin-ur Q Pre%er, da! Q Oricu#, #.a# &otăr7t să #er-? încă nu s.a năs.

cut bărbatul care să.#i s'ună ce să %ac! Q tii de ce au $inele de tren între ele o distan/ă

de 14,5 centi#etri

Q Pot să încerc să a%lu de 'e )nternet! E i#. 'ortant

Q ;oarte! Q ă lăsă# $inele deoca#dată! A# stat de "orbă

cu ni$te 'rieteni, %ani de.ai tăi! unt con"in$i căcine"a care scrie căr/i ca Timp de s1âşiat0 timp de repa-rat0 sau 'o"estea 'ăstorului cu oile, sau 'elerina(ul 'e dru#ul s're antia-o, trebuie să %ie un în/ele'tcare are răs'unsuri la toate întrebările!

Q Ceea ce nu.i deloc ade"ărat, cu# bine $tii!

Q i atunci ce.i ade"ărat Cu# de trans#i/i citi.torilor tăi lucruri 'e care nu le cuno$ti Q 8u că nu le.a$ cunoa$te, %iindcă tot ce a# scris

%ace 'arte din su%letul #eu, sunt lec/ii 'e care le.a#în"ă/at de.a lun-ul "ie/ii $i 'e care încerc să #i lea'lic #ie însu#i! unt un cititor al 'ro'riilor #elecăr/i! Ele î#i arată lucruri 'e care le $tia#, dar nuera# con$tient de ele!

1>9



Q 0ar cititorul Q Cred că se 'etrece acela$i lucru $i cu el! O carte

Q sau orice altce"a, un %il#, o 'iesă #uzicală, o-rădină, "iziunea unui #unte Q dez"ăluie ce"a! Adez"ălui însea#nă a lua $i a rea$eza un "ăl! ă iei"ălul de 'e ce"a care eistă de(a este altce"a dec7t să

încerci să.i în"e/i 'e oa#eni să trăiască #ai bine!0eoca#dată, cu# bine $tii, eu su%ăr de iubire! Asta 'oate %i o cobor7re în iad, dar 'oate %i $i o re"ela/ie!A$a a %ost c7nd a# scris Timp de s1âşiat0 timp de repa-rat0 c7nd #i.a# 'erce'ut 'uterea de a iubi! A# reu.$it asta în ti#' ce bătea# la tastatură cu"inte $i %raze!

Q i 'artea s'irituală Partea care 'are 'rezentăîn %iecare 'a-ină a scrierilor tale

Q înce'e să.#i 'lacă ideea de a #ă înso/i disea.răla restaurantul ar#enesc, 'entru că "ei desco'eri Q

#ai bine zis, "ei con$tientiza Q trei lucruri %oartei#'ortante! Pri#ulB c7nd cine"a se &otără$te săîn%runte o 'roble#ă, î$i dă sea#a că este #ult #aica'abil dec7t î$i înc&i'uia! Al doileaB toată ener-ia,toată în/ele'ciunea "in din aceea$i sursă necunoscută 'e care o nu#i# în #od nor#al 0u#nezeu! încerccli'ă de cli'ă, de c7nd a# înce'ut să #er- 'e ceea ceeu nu#esc dru#ul #eu, să res'ect această ener-ie, săintru în contact cu ea zi de zi, să #ă las condus dese#ne, să în"ă/ în ti#' ce %ac, nu în ti#' ce.#i 'ro'un să %ac ce"a! i al treileaB ni#eni nu e sin-urcu necazul lui Q totdeauna #ai eistă cine"a care se-7nde$te la el, care se bucură, care su%eră la %el, $iaceasta ne dă 'utere să în%runtă# #ai bine 'ro"ocarea care ne stă în %a/ă!

Q Asta include $i su%erin/a din dra-oste Q )nclude tot! 0acă ai a(uns la su%erin/ă, atunci e

#ai bine s.o acce'/i, 'entru că nu "a dis'ărea doar

're%ăc7ndu.te că nu eistă! 0acă ai o bucurie, ac.ce't.o $i 'e ea, dar cu tea#a că într.o bună zi o sădis'ară! unt oa#eni care /in le-ătura cu "ia/a nu#ai 'rin sacri%icii $i renun/ări! unt oa#eni care reu$escsă se si#tă oa#eni nu#ai c7nd cred că sunt%erici/i:! 0ar de ce #ă întrebi toate astea

Q Pentru că iubesc $i #i.e %rică de su%erin/ă! Q ă nu./i %ie %rică? sin-urul #od de a e"ita su.%erin/a este să nu #ai iube$ti!

Q tiu că Est&er e 'rezentă! )n a%ară de criza dee'ile'sie a t7nărului, nu #i.ai #ai 'o"estit ni#ic de.s're #t7lnirea de la 'izzerie! Fsta.i un se#n rău 'en.tru #ine, de$i 'entru tine ar 'utea %i un se#n bun!

Q i 'entru #ine 'oate %i un se#n rău! Q tii ce #i.ar 'lăcea să a%lu 0acă $i tu #ă iu.

be$ti a$a cu# te iubesc eu! 0ar nu 'rea a# cura( să teîntreb! Oare de ce a# eu rela/ii i#'osibile cu at7/ia

bărba/i Pentru că tot ti#'ul si#t că trebuie să a# 'ecine"a l7n-ă #ine Q $i a$a sunt obli-ată să %iu%antastică, inteli-entă, sensibilă, ece'/ională! E%or.tul de a seduce #ă obli-ă să dau tot ce e #ai bun din#ine, iar asta #ă a(ută! Pe deasu'ra, e #ult #ai -reusă con"ie/uiesc cu #ine însă#i, însă nu $tiu dacăasta e cea #ai bună ale-ere!

Q rei să #ă întrebi dacă #ai sunt în stare să iu. besc, $tiind bine că o anu#ită %e#eie #.a 'ărăsit %ărănici o e'lica/ie

Q Mi.a# citit cartea! tiu că e$ti în stare! Q Atunci "rei să #ă întrebi dacă a$ 'utea să te

iubesc $i 'e tine, în 'o%ida iubirii #ele 'entru Est&er Q 8.a$ îndrăzni să./i 'un o ase#enea întrebare,

'entru că răs'unsul ar 'utea să.#i distru-ă "ia/a! Q Atunci "rei să $tii dacă ini#a unui bărbat sau a

unei %e#ei 'oate cu'rinde iubiri 'entru #ai #ulte 'ersoane

16 11



Q 0a, #i.ar 'lăcea să $tiu, %iindcă nu.i o între. bare a$a de directă ca a doua!

Q Cred că se 'oate! în a%ară de cazul c7nd o iu. bire de"ine!!!

Q Ga&ir! otu$i eu "oi lu'ta 'entru tine, cred că#erită e%ortul! Un bărbat care e în stare să iubească o

%e#eie a$a cu# ai iubit.o tu Q sau o iube$ti tu Q 'eEst&er, #erită res'ectul $i toate e%orturile #ele! )aracu#, ca să./i arăt c7t de 'uternică e dorin/a de a tea"ea l7n-ă #ine, ca să./i arăt c7t de i#'ortant e$ti în"ia/a #ea, o să %ac ce #i.ai cerut, oric7t de absurd #is.ar 'ăreaB o să a%lu de ce între $inele de tren este odistan/ă de 'atru 'icioare $i *,5 uncii!

J! atronul restaurantului ar#enesc a %ăcut eacta$a cu# s'usese cu o să'tă#7nă în ur#ăB acu# eraocu'at tot restaurantul, nu nu#ai salonul din s'ate!=ărie îi 'ri"ea 'lină de curiozitate 'e to/i cei din (ur$i re#arca, din c7nd în c7nd, uria$a di%eren/ă dintreei!

Q Cu# de aduc aici co'ii E absurdS Q Poate că nu au cu cine.i lăsa acasă!

La nouă %i, cele $ase 'ersona(e, doi #uzican/i cu&aine orientale $i 'atru %ete cu bluze albe $i %uste Qcrinoline ca ni$te rotocoale Q au a'ărut 'e 'odiu#!C&elnerii s.au retras i#ediat $i toată lu#ea a tăcut!

Q )n #itul #on-ol des're %acerea lu#ii, că'rioara $i c7inele sălbatic se înt7lnesc Q s'use =i&ail, cu"ocea aceea care 'arcă nu era a lui! 0ouă %iin/e cutrăsături di%eriteB în natură, c7inele sălbatic ucide că 'rioara ca s.o #ăn7nce! în #itul #on-ol, a#7ndoiîn/ele- că unul are ne"oie de calită/ile celuilalt 'entru a su'ra"ie/ui într.un #ediu ostil $i trebuie să.$iunească %or/ele! 0ar #ai înt7i trebuie să în"e/e să seiubească! )ar 'entru a iubi, trebuie să înceteze să #ai%ie cine sunt, 'entru că alt%el niciodată nu "or 'uteacon"ie/ui! re'tat, c7inele sălbatic înce'e să acce'te că instinctul lui, #ereu concentrat asu'ra lu'tei 'entru su'ra"ie/uire, ser"e$te acu# unui sco' #ai

1

««^^^■■■(■■■■■■^■■■■■■■■■IPPWWIlP"lPPPlilIi



înaltB să -ăsească 'e cine"a cu care să reconstruiascălu#ea!

A %ăcut o 'auză! Q C7nd dansă#, ne în"7rti# în (urul aceleia$i

Ener-ii, care suie '7nă la %7nta $i se întoarce cu 'u.teri însutite asu'ra noastră, a$a cu# a'a se e"a'orădin r7uri, se trans%or#ă în nori $i se întoarce sub%or#ă de 'loaie! Azi, "oi 'o"esti des're cercul dra.-osteiB într.o di#inea/ă de"re#e, un /ăran bătu cu 'utere în 'oarta unei #ănăstiri! C7nd %ratele 'ortar adesc&is, el i.a întins o %ru#use/e de ciorc&ine destru-uri!

Q 0ra-ă %rate 'ortar, acestea sunt cele #ai %ru.#oase roade ale "iei #ele! A# "enit să /i le o%er îndar!

Q =ul/u#escS Le "oi duce i#ediat la stare/, carese "a bucura de darul du#itale!

Q 8uS Eu le.a# adus 'entru du#neata! Q Pentru #ine Eu nu #erit un dar a$a de %ru#os

al naturii! Q 0e %iecare dată c7nd a# bătut la 'oarta asta,

du#neata #i.ai desc&is! C7nd a# a"ut ne"oie dea(utor, %iindcă recolta.#i %usese distrusă de secetă,du#neata #i.ai dat #ereu o bucată de '7ine $i un 'a&ar cu "in! Acu# "reau ca acest ciorc&ine de stru.

-uri să./i aducă 'u/ină iubire a soarelui, 'u/ină %ru.#use/e a 'loii $i #inunea lui 0u#nezeu!

;ratele 'ortar a a$ezat ciorc&inele în %a/a lui $i $i.a 'etrecut toată di#inea/a ad#ir7ndu.1B era într.ade"ăr %ru#os! 0e aceea se &otărî să.1 o%ere stare./ului, care totdeauna îl sti#ulase cu "orbe 'line deîn/ele'ciune!

tare/ul a %ost %oarte #ul/u#it de stru-uri, dar $i.aadus a#inte că în #ănăstire era un călu-ăr bolna",

14

a$a că s.a -7nditB O să.i dau ciorc&inele! Cine $tie, % 'oate că.i aduce 'u/ină bucurie de a trăi:!

0ar stru-urii n.au stat 'rea #ult în că#ăru/a %ra. % telui bolna", 'entru că acesta se -7ndiB ;ratele bu.

%?catar are -ri(ă de #ine, î#i dă să #ăn7nc tot ce are #ai bun! unt si-ur că asta.i "a aduce #ultă %ericire!

Hi

i C7nd călu-ărul bucătar a'ăru la ora 'r7nzului adu.K2

I c7ndu.i 'or/ia, acesta îi dădu stru-urii! (? Qunt 'entru du#neata! Cu# stai tot ti#'ul în.

/ tre roadele 'e care ni le o%eră natura, "ei $ti ce să %aci) cu această #inune a lui 0u#nezeu!) ;ratele bucătar %u ui#it de %ru#use/ea ciorc&i.

nelui $i.i arătă ucenicului său 'er%ec/iunea boabelorde stru-ure! A$a de 'er%ecte, înc7t ni#erii nu le 'u.tea a'recia, în a%ara %ratelui 'aracliser, res'onsabil

/ cu 'ăstrarea %intei Cu#inecături $i 'e care #ul/idin #ănăstire îl 'ri"eau ca 'e un s%7nt!

;ratele 'aracliser, la r7ndul lui, dărui ciorc&ineleno"icelui celui #ai t7năr, 'entru ca acesta să în/e

lea-ă că o'era 0o#nului se a%lă în cele #ai #ăruntelucruri ale ;acerii! C7nd no"icele îl 'ri#i, su%letullui se u#'lu de @loria 0o#nului, 'entru că nicio.

8H

dată nu "ăzuse un ciorc&ine a$a de %ru#os! în acela$i#o#ent î$i a#inti de 'ri#a dată c7nd "enise

] la #ănăstire, $i de o#ul care îi desc&isese 'oarta?acest -est %ăcuse ca azi el să se a%le în acea co#uni.tate de oa#eni care $tiau să 're/uiască #inunile!

A$a că, 'u/in înainte de căderea no'/ii, duse cior c&inele de stru-uri la %ratele 'ortar!



? Q =ăn7ncă $i bucură.te!

Pentru că du#neata î/i 'etrecicea #ai #are 'arte a ti#'uluiaici, sin-ur, iar ace$ti stru-uriî/i "or %ace bine!

;ratele 'ortar în/elese căacel ciorc&ine îi era cuade"ărat destinat, sa"ura%iecare boabă $i ador#i

. 135

'4



%ericit! Ast%el, cercul a %ost înc&is? un cerc al %ericirii$i bucuriei, care îi cu'rinde totdeauna 'e aceia carese a%lă în contact cu Ener-ia )ubirii:!

;e#eia nu#ită Al#a bătu în tal-erul de #etal cuorna#ente!

Q Ca în %iecare (oi, ascultă# o 'o"este de iubire$i 'o"esti# des're iubiri ne%ericite! o# "edea cese a%lă la su'ra%a/ă, $i atunci, 'u/in c7te 'u/in, "o#în/ele-e ce se a%lă în ad7ncB obiceiurile noastre, "alorile noastre! i c7nd "o# reu$i să stră'un-e# aceststrat, "o# %i în stare să ne înt7lni# 'e noi în$ine!Cine înce'e

=ai #ulte #7ini s.au ridicat, inclusi" a #ea Qs're sur'rinderea =ăriei! G-o#otul reînce'u, oa.#enii se a-itau 'e scaune! =i&ail arătă s're o %e#eie

%ru#oasă, înaltă, cu oc&i alba$tri! Q ă'tă#7na trecută a# %ost în "izită la un 'rieten care locuie$te sin-ur la #unte, a'roa'e de %rontiera ;ran/ei? este o 'ersoană care adoră 'lăcerile"ie/ii, $i de #ulte ori a s'us că toată în/ele'ciunea 'e care zic unii că o de/in "ine toc#ai din %a'tul cătrăiesc %iecare cli'ă! o/ului #eu nu i.a 'lăcut ideeaBîl cuno$tea 'rea bine, $tia că 'lăcerile lui sunt "7nătoarea de 'ăsări $i %e#eile! 0ar eu a"ea# ne"oiesă stau de "orbă cu acest 'rieten, trecea# 'rintr.un#o#ent de criză $i nu#ai el #ă 'utea a(uta! o/ul#eu #i.a 'ro'us un 'si&olo-, o călătorie, a# discutat, ne.a# certat, dar în ciuda tuturor 'resiunilor lui, a# 'lecat! Prietenul #eu #.a a$te'tat la aero 'ort, a# stat de "orbă, a# cinat, a# băut, a# #aidiscutat 'u/in $i #.a# dus la culcare! A doua zi, a#"izitat î#'re(uri#ile $i a'oi el #.a condus la aero 'ort! )#ediat ce a# a(uns acasă, au înce'ut între.

bările! Era sin-ur 0a! 8ici o 'uicu/ă cu el 8u! A/i băut A# băut! 0e ce nu "rei să "orbe$ti des're asta0ar des're asta "orbescS A/i stat sin-uri într.o casăde la #unte, un scenariu ro#antic, nu.i a$a 0a! inu s.a înt7#'lat ni#ic altce"a în a%ară de con"ersa/ia"oastră 8u s.a înt7#'lat ni#ic! i tu ai i#'resia că

eu cred toate astea 0e ce să nu crezi Pentru că esteî#'otri"a naturii o#ului Q un bărbat $i o %e#eie,dacă sunt î#'reună, dacă beau, dacă î$i î#'ărtă$esc-7nduri inti#e, s%7r$esc în 'atS unt de acord cuso/ul #eu! oate acestea sunt î#'otri"a a ceea ce a#%ost în"ă/a/i! El nu "a crede niciodată 'o"estea 'ecare i.a# s'us.o, dar e ade"ărul -ol -olu/! 0e atunci,"ia/a noastră a de"enit un #ic in%ern! O să treacă, dare o su%erin/ă inutilă, o su%erin/ă cauzată de tot ce ne.au în"ă/at al/iiB c7nd un bărbat $i o %e#eie se ad#iră

reci'roc, dacă circu#stan/ele o 'er#it, s%7r$esc în 'at!

A'lauze! Mi-ări care se a'rind! G-o#ot de sticle$i 'a&are!

Q Ce #ai e $i asta întrebă =ărie în $oa'tă! Otera'ie colecti"ă 'entru cu'luri

Q ;ace 'arte din reuniune:! 8i#eni nu criticăsau nu a'robă, î$i s'un nu#ai e'erien/ele!

Q 0ar de ce o %ac în 'ublic, a$a, %ără (enă, cu bău.tură, /i-ări!!!

Q Poate %iindcă le "ine #ai u$or! i dacă e #aiu$or, e #ai si#'lu! i dacă e #ai si#'lu, de ce nu

QB =ai si#'lu în #i(locul unor necunoscu/i care#7ine se 'ot înt7lni cu so/ul sau so/ia $i.i 'ot 'o"estitot

Altcine"a înce'use să "orbească, a$a că nu i.a##ai 'utut e'lica =ăriei că n.a"ea nici o i#'ortan/ă,

1+ 1



că to/i "eneau aici ca să "orbească de absen/a dra.-ostei #ascată în dra-oste!

Q unt so/ul %e#eii care toc#ai $i.a istorisit în.t7#'larea, s'use un bărbat care era cel 'u/in cu >6 deani #ai în "7rstă dec7t t7năra blondă $i %ru#oasă! otce a s'us e ade"ărat! 0ar este ce"a ce ea nu $tie, iar eu

n.a# a"ut cura(ul să.i #ărturisesc! O "oi %ace acu#!C7nd ea s.a dus la #unte, n.a# reu$it să dor# toatănoa'tea, î#i înc&i'uia# Q în detaliu Q tot ce se 'etrecea! Ea intră în casă, că#inul este a'rins, î$iscoate &aina, î$i dă (os 'ulo"erul Q nu 'oartă sutien 'e sub că#a$a %ină! El îi 'oate "edea clar conturuls7nilor! Ea se 're%ace că nu obser"ă 'ri"irea lui!'une că se duce la bucătărie să #ai ia o sticlă de$a#'anie! Poartă ;eans %oarte str7#/i, 'ă$e$te lent, $ic&iar dacă e cu s'atele $tie că el o soarbe din oc&i, din

ca' '7nă în 'icioare! Ea se întoarce, î$i s'un lucruricu ade"ărat inti#e $i asta le dă un senti#ent deco#'licitate! er#ină de discutat des're ceea ce aadus.o acolo! Celularul sună Q sunt eu, "reau să $tiudacă totul e în ordine! Ea se a'ro'ie de el, îi 'unetele%onul la urec&e, a#7ndoi #ă ascultă, sunt cu"intedelicate, 'entru că $tiu că e 'rea t7rziu să #ai %ac 'resiuni, cel #ai bine este să #ă 're%ac că nu.#i 'asă,să.i su-erez să 'ro%ite de "acan/a la #unte %iindcă adoua zi trebuie să se întoarcă la Paris, să aibă -ri(ă deco'ii, de casă! înc&id tele%onul, $tiind că el a ascultat

discu/ia! Acu# a#7ndoi Q care '7nă atunci stătuseră 'e cana'ele se'arate Q s.au a$ezat unul l7n-ă altul!)n cli'a aceea a# încetat să #ă #ai -7ndesc la ce se 'etrecea acolo! =.a# ridicat, #.a# dus '7nă înca#era co'iilor, a'oi #.a# dus la %ereastră $i a# 'ri"it Parisul, $i $ti/i ce a# obser"at Că -7ndurileacelea #.au ecitat! ;oarte, %oarte #ult!.

@7ndul că so/ia #ea 'utea, în acel #o#ent, să săruteun bărbat, să %acă dra-oste cu el! =.a# si#/it %oarte 'rost! Cu# #ă 'utea ecita a$a ce"a A doua zi, a#stat de "orbă cu doi 'rieteni? desi-ur, nu le.a# s'uscă trecuse# 'rin asta, dar a# întrebat dacă, "reodată,li s.a 'ărut erotic #o#entul c7nd, la o 'etrecere,

sur'rindeau 'ri"irea altui bărbat în decolteul ne"esteilor! A#7ndoi au e"itat să răs'undă Q %iindcă e unsubiect tabu! 0ar a#7ndoi #i.au s'us că e 'lăcut să$tii că ne"asta î/i este dorită de alt bărbat, însă n.au#ers #ai de'arte! a %i %iind aceasta o %anteziesecretă, ascunsă în su%letul tuturor bărba/ilor 8u$tiu! ă'tă#7na asta a %ost un in%ern 'entru noi,%iindcă nu în/ele- ce a %ost în su%letul #eu! i cu#nu în/ele-, o %ac 'e ea "ino"ată de a.#i %i 'ro"ocatdezec&ilibrul interior!

.au a'rins #ulte /i-ări, dar ni#eni nu a a'laudat,ca $i cu# te#a ar %i continuat să %ie un tabu, c&iar $iîn acel loc!

)n ti#' ce stătea# cu #7na ridicată, #.a# între. bat dacă era# de acord cu bărbatul care "orbise îna.inte! 0a, era# de acordB î#i i#a-inase# de(a ce"aase#ănător cu Est&er $i cu solda/ii, dar nu îndrăz.nea# să recunosc asta nici #ăcar %a/ă de #ine în.su#i!

=i&ail s.a uitat în direc/ia #ea $i a %ăcut un se#ncu #7na!

8u $tiu cu# a# reu$it să #ă ridic, să 'ri"esc toa.tă adunarea aceea încă "izibil $ocată de 'o"estea bărbatului care se ecita -7ndindu.se la so/ia lui 'o.sedată de altul! 8i#eni nu 'ărea atent, iar asta #.aa(utat să înce'!

Q ă ro- să #ă ierta/i dacă nu "oi %i a$a de directca 'redecesorii #ei, dar trebuie să "ă s'un ce"a! Azi

1* 19



a# %ost într.o -ară $i a# desco'erit că distan/a carese'ară $inele este de 14,5 centi#etri, sau 4 'icioare$i *,5 /oii! 0e ce o ase#enea distan/ă absurdă ).a#cerut iubitei #ele să desco'ere #oti"ul $i iată re.zultatulB 'entru că la înce'ut, c7nd au %ost construite 'ri#ele "a-oane de tren, s.au %olosit acelea$i utila(e

de la construc/ia "e&iculelor! 0e ce "e&iculele a"eauo ase#enea distan/ă între ro/i Pentru că "ec&ile dru.#uri %useseră %ăcute 'entru această #ări#e, în a$a %elca "e&iculele să 'oată #er-e 'e ele! Cine a dis'us cadru#urile să %ie %ăcute cu aceste di#ensiuni Aici dinnou ne înde'ărtă# în ti#'B ro#anii, 'ri#ii #ariconstructori de dru#uri, au &otăr7t asta! =oti"ulCarele de război erau trase de doi cai Q $i dacăa$eză# două ani#ale unul l7n-ă altul, "ede# căocu'ă 14,5 centi#etri! Cu# "ede/i, distan/a dintre

$inele de azi, utilizate de ultra#odernele noastretrenuri de #are "iteză, a %ost deter#inată de ro#ani!C7nd e#i-ran/ii care s.au dus în tatele Unite auconstruit căi %erate, nu s.au întrebat dacă era #ai binesă #odi%ice distan/a, a$a că au continuat cu acela$ietalon! Asta a a(uns să aibă re'ercusiuni '7nă $iasu'ra construc/iei na"elor s'a/ialeB in-ineriia#ericani considerau că tancurile de co#bustibiltrebuiau să %ie #ai late, dar erau %abricate în Uta&,trebuiau trans'ortate cu trenul '7nă la Centrul s'a/ialdin ;lorida, iar tunelurile nu 'er#iteau alte

di#ensiuni! ConcluzieB a trebuit să se rese#neze cuceea ce ro#anii &otăr7seră ca %iind #ăsura ideală! Cele-ătură are asta cu o căsnicie

A# %ăcut o 'auză! C7/i"a din sală nu erau delocinteresa/i de $inele de tren, a$a că înce'useră să "or. bească între ei! Al/ii însă #ă ascultau cu cea #ai#are aten/ie Q între ei, =ărie $i =i&ail!

Q Are o %oarte str7nsă le-ătură cu orice căsnicie$i cu cele două 'o"e$ti 'e care le.a# ascultat! )n.tr.un anu#it #o#ent al istoriei, a'are cine"a cares'uneB c7nd "ă "e/i căsători, a#7ndoi "e/i ră#7neîncre#eni/i tot restul "ie/ii! e/i #er-e unul l7n-ăcelălalt ca două $ine de tren, su'un7ndu."ă acestui

etalon! C&iar dacă uneori unul dintre "oi si#te ne."oia să se de'ărteze sau să "ină #ai a'roa'e, e î#'o.tri"a re-ulilor! Re-ulile s'unB %i/i în/ele'/i, -7ndi/i."ăla "iitor, la co'ii! 8u 'ute/i să sc&i#ba/i ni#ic, tre. buie să %i/i ca $ineleB să a"e/i aceea$i distan/ă între"oi în 'unctul de 'lecare, la #i(locul dru#ului $i ladestina/ie! ă nu în-ădui/i iubirii să sc&i#be ce"a,nici să crească 'este ni"elul de la înce'ut, nici să sca.dă la (u#ătate Q e %oarte riscant! 0e aceea? c&iar dacăa trecut entuzias#ul 'ri#ilor ani, î$i #en/in aceea$i

distan/ă, aceea$i soliditate, aceea$i bună %unc/ionare!0u#nea"oastră sunte/i #ecanicii care au -ri(ă catrenul su'ra"ie/uirii s'eciei să #ear-ă în direc/ia "i.itorB co'iii nu "or %i %erici/i dec7t dacă "e/i %i #ereuca la înce'ut Q la 14,5 centi#etri distan/ă unul decelălalt! 0acă nu sunte/i #ul/u#i/i cu o "ia/ă care nuse sc&i#bă deloc, atunci -7ndi/i."ă la ei, la co'iii 'ecare i.a/i adus 'e lu#e! au -7ndi/i."ă la "ecini!Arăta/i.le că sunte/i %erici/i, că #7nca/i turtă dulcedu#inicile, că "ă uita/i la tele"izor, că.i a(uta/i 'e ceidin (ur! @7ndi/i."ă la societateB î#brăca/i."ă ast%elînc7t să se "adă că între "oi nu eistă con%licte! 8u"ă uita/i în (ur, c&iar dacă cine"a se uită la "oi, astaeste o is'ită, 'oate înse#na di"or/, crize, de'resie!G7#bi/i în %oto-ra%ii! A$eza/i."ă 'ozele în salon, săle "adă to/i! unde/i -azonul, %ace/i s'ort Q #ai ales%ace/i s'ort, ca să 'ute/i ră#7ne con-ela/i în ti#'!C7nd s'ortul nu #ai a(ută, trece/i la o'era/ii estetice!

146 141



inter'retată ca o încercare de a "eri%ica, cu oc&ii #ei,dacă Est&er era cu el!

Pe dru#, ea 1.a 'resat 'e =i&ail încerc7nd să a%lece era de %a't înt7lnirea:, iar el i.a răs'uns in"a.riabil că era un #od de a recu'era iubirea! A 'ro%itatde ocazie ca să.#i s'ună că i.a 'lăcut istoria #ea cu

$inele de tren! Q A$a s.a 'ierdut iubirea, a zis! C7nd a# înce'ut

să stabili# re-uli %oarte eacte 'entru ca ea să se 'oată #ani%esta!

Q i c7nd s.a înt7#'lat asta a întrebat =ărie! Q 8u $tiu! 0ar $tiu că este 'osibil să %ace# ast%el

înc7t Ener-ia să re"ină! tiu, %iindcă atunci c7nddansez, sau c7nd ascult "ocea, )ubirea "orbe$te cu#ine!

=ărie nu $tia ce însea#nă să asculte "ocea:, dar

a(unsese# de(a la 'od! A# cobor7t $i a# înce'ut să#er-e# 'rin noa'tea rece a Parisului!

Q tiu că ".a/i s'eriat de ce a/i "ăzut! Cel #ai#are 'ericol e să./i în-&i/i li#ba $i să te su%oci? 'atronul restaurantului $tia ce să %acă, asta însea#năcă s.a #ai înt7#'lat a$a ce"a în 'izzeria lui! 8u eun caz c&iar at7t de rar! 0ar %iindcă a "enit "orba,dia-nosticul du#nea"oastră e -re$itB nu sunt e'ile'tic! E contactul cu Ener-ia!

;ire$te că era e'ile'tic, dar nu.#i %olosea la ni#icsă.1 contrazic! încerca# să #ă 'ort nor#al! rebuiasă /in situa/ia sub control Q $i era# sur'rins de u$u.rin/a cu care el acce'tase înt7lnirea de acu#!

Q A# ne"oie de du#nea"oastră! A# ne"oie săscrie/i ce"a des're i#'ortan/a iubirii, a s'us =i&ail!

Q oată lu#ea $tie c7t de i#'ortantă e iubi/ea!A'roa'e toate căr/ile doar des're asta "orbesc!

Q Atunci, re%or#ulezB a# ne"oie să scrie/i ce"ades're noua Rena$tere!

.Q Ce este noua Rena$tere Q Este un #o#ent ase#ănător celui din )talia în

secolele al .lea $i al ).lea, c7nd -enii ca Eras.#us, da inci, =ic&elan-elo au încetat să #ai /ină

sea#a de barierele 'rezentului, de 'resiunile con."en/iilor e'ocii $i s.au întors s're trecut! La %el cu#s.a înt7#'lat în acea e'ocă, ne întoarce# acu# lali#ba(ul #a-ic, la alc&i#ie, la ideea de Gei/ă =a#ă,la libertatea de a ne î#'lini credin/ele, $i a# renun/atsă ne #ai con%or#ă# cerin/elor bisericii sau -u."ernelor! Ca în ;loren/a anilor 1566, desco'eri# iarcă trecutul con/ine răs'unsurile "iitorului! ă luă# 'o"estea asta cu trenul, 'e care a/i s'us.oB în c7tealte situa/ii res'ectă# #odele 'e care nu le în/ele.

-e# i cu# oa#enii citesc ceea ce scrie/i du#nea."oastră, de ce să nu aborda/i $i această te#ă Q 8.a# ne-ociat niciodată o carte, i.a# răs'uns,

arruntindu.#i iară$i că trebuia să.#i 'ăstrez res'ec.tul %a/ă de #ine însu#i! 0acă subiectul e interesant,dacă are ecou în su%letul #eu, dacă barca nu#ităCu"7nt #ă "a duce '7nă la insula 'e care o caut, 'oate că "oi scrie! 0ar asta nu are nici o le-ătură cuEst&er!

Q tiu, $i nu i#'un condi/ii, s'un doar ce #i se 'are %oarte i#'ortant!

Q Mi.a "orbit "reodată des're anca ;a"orurilor Q 0a! 0ar nu este "orba des're anca ;a"oru.

rilor! Este "orba de o #isiune 'e care nu reu$esc să oînde'linesc de unul sin-ur!

Q =isiunea du#itale este ceea ce %aci la restau.rantul ar#enesc

144 145



Q 8u#ai în #ică 'arte! ;ace# acela$i lucru "inerea, cu cer$etorii! =iercurea lucră# cu noii no#azi!

8oii no#azi =ai bine nu.1 întreru'? =i&ail celcare discută cu #ine acu# nu are aro-an/a din 'izze.rie, nici caris#a din restaurant, nici nesi-uran/a dinlibrărie! Este o 'ersoană nor#ală, un ca#arad cu

care î/i 'etreci seara "orbind des're 'roble#ele lu#ii! Q 8u 'ot să scriu dec7t des're ceea ce î#i 'ă.

trunde su%letul, a# insistat! Q .ar 'lăcea să "eni/i cu noi să discută# cu cer.

$etorii=i.a# a#intit ce s'unea Est&er des're triste/ea

're%ăcută din oc&ii celor care ar %i trebuit să %ie cei#ai ne%erici/i oa#eni din lu#e!

Q ă #ă #ai -7ndesc! 8e a'ro'iaseră# de Lu"ru, dar el s.a o'rit, s.a

s'ri(init de 'ara'etul ce #ăr-inea a'a $i a# ră#asa$a, uit7ndu.ne la "a'oarele care treceau $i %erin.du.ne oc&ii de lu#ina re%lectoarelor!

Q Uită.te la ă$tia, a# s'us, încerc7nd să "orbescdes're orice, ca să nu se răcească discu/ia $i să îi "inăideea să 'lece acasă! Pri"esc $i ei ce lu#inează re.%lectorul! C7nd se "or duce acasă "or s'une că au "ă.zut Parisul! =7ine "or "edea =ona Lisa $i "or s'unecă au "izitat Lu"rul! Habar n.au de Paris $i nici deLu"ru, doar s.au 'li#bat cu "a'orul $i au 'ri"it untablou, unul sin-ur! @are e di%eren/a între a "edea un%il# 'orno-ra%ic $i a %ace dra-oste Aceea$i ca întrea 'ri"i un ora$ din a"ion $i a încerca să a%li ce seînt7#'lă acolo intr7nd în c7rciu#i, #er-7nd 'estrăzi care nu sunt în -&idurile turistice, 'ierz7n.du.te ca să te înt7lne$ti cu tine însu/i!

Q ă ad#ir ca'acitatea de autocontrol! orbi/ides're "a'oarele de 'e ena $i a$te'ta/i #o#entul

o'ortun ca să.#i 'une/i întrebarea 'e care a/i 're.-ătit.o 'entru #ine! Acu# sunte/i liber să discuta/idesc&is des're tot ce "re/i să $ti/i!

8u era nici un 'ic de a-resi"itate în "ocea lui, a$acă #.a# &otăr7t să #er- #ai de'arte!

Q Unde este Est&er Q ;izic, %oarte de'arte, în Asia Centrală! 'iri.

tual, %oarte a'roa'e, înso/indu.#ă zi $i noa'te cuz7#betul $i cu entuzias#ul ei! Ea #.a adus aici, untinerel de >1 de ani, %ără "iitor, 'e care oa#enii dinsat îl considerau anor#al, un dezaat sau un %eti$istcare se "7nduse dia"olului, iar oră$enii Q un /ăransi#'lu în căutare de lucru! O să "ă 'o"estesc "ia/a#ea cu altă ocazie, cert este că $tia# en-leză $i a#înce'ut să lucrez ca inter'ret 'entru ea! 8e a%la# la-rani/a cu o /ară în care "oia să intreB a#ericaniiconstruiau c7te"a baze #ilitare acolo, se 're-ăteau 'entru războiul din A%-anistan $i era i#'osibil săob/ii o "iză! A# a(utat.o să treacă #un/ii ile-al! A# 'etrecut o să'tă#7nă î#'reună $i în ti#'ul acesta#i.a arătat că nu era# sin-ur, că #ă în/ele-ea! A#întrebat.o ce %ăcea a$a de de'arte de casă! A ezitat,dar #i.a 'o"estit '7nă la ur#ă ceea ce 'robabil că ".a 'o"estit $i du#nea"oastrăB căuta locul unde seascunde %ericirea! ).a# "orbit des're #isiunea #eaBsă încerc să răs'7ndesc din nou Ener-ia )ubirii înlu#e! )n %ond, a#7ndoi căuta# acela$i lucru! Est&ers.a dus la A#basada ;ran/ei $i #i.a ob/inut o "iză Qca traducător de li#bă aza&ă, de$i în /ara #ea toatălu#ea "orbe$te nu#ai ruse$te! A# "enit aici! 8e"edea# ori de c7te ori se întorcea din #isiunile ei înstrăinătate? a# #ai %ost de două ori î#'reună înNaza&stan? era etre# de interesată de cultura en-ri

14+ 14



Ener-ia, atunci ei îi a(ută cu ade"ărat 'e to/i bărba/ii$i %e#eile din lu#e!

Q încetează să #ă #ai s'erii! O iubesc! tii că oiubesc, #i.ai s'us că $i ea #ă iube$te încă! 8u $tiuce însea#nă să %ii 're-ătit, nu 'ot trăi în %unc/ie dece a$tea'tă al/ii de la #ine, nici #ăcar Est&er!

Q 0in c7te a# în/eles din discu/iile cu ea, la un#o#ent dat du#nea"oastră ".a/i rătăcit! Lu#ea aînce'ut să se rotească nu#ai în (urul du#nea"oastră,eclusi" în (urul du#nea"oastră!

Q 8u.i ade"ărat! A a"ut libertatea să.$i creeze 'ro'riul ei dru#! .a &otăr7t să %ie cores'ondent derăzboi, c&iar î#'otri"a "oin/ei #ele! A considerat cătrebuie să caute #oti"ul ne%ericirii o#ului, c&iar dacăeu i.a# arătat că e i#'osibil să.1 a%li! au 'oatedore$te ca eu să de"in o $ină l7n-ă altă $ină, 'ăstr7nd

aceea$i distan/ă stu'idă, nu#ai 'entru că ro#anii au&otăr7t a$a Q 0i#'otri"ă!=i&ail a 'ornit a-ale, iar eu l.a# ur#at!

Q Crede/i că eu aud o "oce Q ă./i s'un dre't, nu $tiu! i dacă tot sunte#

aici, lasă.#ă să./i arăt ce"a! Q oată lu#ea crede că su%ăr de e'ile'sie, iar eu

îi las să creadă ce "orB e #ai u$or a$a! 0ar "ocea î#i"orbe$te de c7nd era# co'il, du'ă ce a# "ăzut.o 'e%e#eie!

Q Care %e#eie Q ă 'o"estesc #ai t7rziu! Q 0e c7te ori te întreb ce"a, î#i s'ui "ă 'o"es.

tesc #ai t7rziu:! Q ocea î#i s'une ce"a! tiu că sunte/i nerăb.

dător sau 'oate s'eriat! La 'izzerie, c7nd a# si#/it"7ntul %ierbinte $i a# "ăzut lu#inile, a# $tiut că

sunt si#'to#ele conectării #ele cu Puterea! tia#că Ea era acolo ca să ne a(ute 'e a#7ndoi! 0acă cre.de/i că tot ce s'un nu este dec7t boala unui t7năre'ile'tic care "rea să 'ro%ite de senti#entele unuiscriitor celebru, atunci #7ine "ă dau o &artă 'e caree #arcat locul unde se a%lă ea, $i "e/i 'leca s.o cău.

ta/i! 0ar acu# "ocea ne s'une ce"a! Q Pot să $tiu ce s'une sau î#i zici #ai t7rziu Q ă s'un i#ediat, dar încă n.a# în/eles bine

#esa(ul! Q Oricu#, 'ro#ite.#i că.#i dai &arta $i.#i s'ui

locul! Q Pro#it! Pe Ener-ia 0i"ină a )ubirii, 'ro#it! Ce

"oia/i să.#i arăta/iA# %ăcut se#n s're o statuie aurită Q o t7nără 'e

cal! Q Asta! i ea auzea "oci! C7t ti#' oa#enii au

%ăcut ce s'unea, a %ost bine! Cu# au înce'ut să aibăîndoieli, "7ntul "ictoriei a bătut s're cealaltă 'arte!

)oana dXArc, %ecioara din Orleans, eroina Războ.iului de o sută de ani, care la cei 1 ani ai săi a %ostnu#ită co#andantul tru'elor 'entru că!!! auzea "oci,iar "ocile îi arătau cea #ai bună strate-ie 'entru a.iîn"in-e 'e en-lezi! 0u'ă doi ani, era conda#nată la#oarte 'e ru-, acuzată de "ră(itorie! ;olosise# într.una din căr/ile #ele o 'arte a intero-atoriului, datată>4 %ebruarie 141B

A 1ost mai 2ntâi interogat" de Dr+ ean @eaupere+2ntre#at" dac" a auit %reo %oce0 ea a r"spunsH

GAm auit-o de trei ori0 ieri şi ai+ Diminea5"0 la%ecernie şi când se intona A%e !"ria+++4

2ntre#at" dac" %ocea era 2n 2nc"pere0 ea a r"spunsc" nu ştia0 dar c" 1usese treit" de %oce+ 6u era 2n 2n-c"pere0 dar era 2n castel+

156 151



Ea a 2ntre#at %ocea ce tre#uia s" 1ac"0 iar %ocea i-a cerut s" se ridice din pat şi s"-şi 2mpreunee palmele+ =iatunci (.oana d Arc* i-a spus episcopului care

o interogaHG2n"l5imea $oastr" spune c"-mi este ;udec"tor+ Cu

toate acestea0 1i5i cu #"gare de seam" 2n tot ce 1ace5i0

pentru c" eu sunt trimis" de Dumneeu0 iar 2n"l5i-mea %oastr" se a1l" 2n pericol+ $ocea m" iluminea"

cu re%ela5ii pe care eu tre#uie s" le spun /egelui0 nu

2n"l5imii %oastre+ Aceast" %oce pe care o aud (de mul-

t" %reme* %ine de la Dumneeu0 iar mie 2mi este mult

mai 1ric" s" nu ascult %ocea0 decât s" nu %" ascult pe

2n"l5imea %oastr"+4

Q 0oar nu insinua/i că!!! Q Că e$ti o reîncarnare a )oanei dXArc 8u cred!

Ea a #urit c7nd a"ea abia 19 ani, iar du#neata ai >5!Ea a co#andat ar#ata %ranceză, iar du#neata, dinc7te.#i s'ui, nu reu$e$ti să co#anzi nici #ăcar în"ia/a du#itale!

8e.a# s'ri(init iară$i de 'ara'etul enei! Q Cred în se#ne, a# insistat! Cred în destin!

Cred că oa#enii au, în %iecare zi, $ansa de a a%la careeste cea #ai bună decizie 'e care trebuie s.o ia! Credcă a# -re$it, că a# 'ierdut, într.un anu#it #o#ent,le-ătura cu %e#eia 'e care o iubea#! )ar acu# nu a#ne"oie dec7t să înc&id acest ciclu? deci "reau &arta,"reau să #ă duc la ea!

El #ă 'ri"i Q 'ărea iar în transă, ca 'e scena res.taurantului! A# 'resi#/it un nou atac de e'ile'sie Q în 'lină noa'te, într.un loc 'ractic 'ustiu!

Q iziunea #i.a dat 'utere! Puterea este a'roa'e"izibilă, 'al'abilă! Pot s.o #ane"rez, dar n.o 'otdo#ina!

Q E t7rziu 'entru ase#enea discu/ii! unt obosit,$i du#neata la %el! e ro- să.#i dai &arta $i să.#iară/i locul!

Q ocea!!! o să "ă dau &arta #7ine du'ă.#asă!Unde 'ot să "ă -ăsesc

).a# dat adresa, dar #.a sur'rins că nu $tia undelocuia# cu Est&er!

Q Crede/i că #.a# culcat cu so/ia du#nea"oastră Q 8iciodată n.a$ întreba a$a ce"a! 8u e treaba

#ea!

Q 0ar a/i întrebat, c7nd era# la 'izzerie!Uitase#! ineîn/eles că era treaba #ea, dar acu#

răs'unsul lui nu #ă #ai interesa!Pri"irea lui =i&ail s.a sc&i#bat! A# căutat 'rin

buzunare un obiect 'e care să i.1 'un între din/i, încaz de criză, dar el 'ărea cal#, 'ărea că /ine situa/iasub control!

Q C&iar acu# ascult "ocea! =7ine "oi lua &arta,înse#nările, orarul zborurilor de a"ion $i "oi "eni ladu#nea"oastră! Cred că "ă a$tea'tă! Cred că lu#ea"a %i #ai %ericită dacă doi oa#eni, doar doi oa#enisunt #ai %erici/i! 0ar eistă o 'roble#ăB "ocea.#is'une că nu "o# reu$i să ne "ede# #7ine!

Q Eu a# doar o înt7lnire cu un actor care a sositdin tatele Unite! e a$te't tot restul zilei!

Q 0ar a$a zice "ocea! Q )/i interzice să #ă a(u/i s.o re-ăsesc 'e Est&er Q 8u cred! ocea #.a tri#is la du#nea"oastră în

seara c7nd a/i dat auto-ra%e! 0in cli'a aceea, eu a#$tiut, #ai #ult sau #ai 'u/in, cu# "or #er-elucrurile, 'entru că a# citit Timp de s1âşiat0 timp dereparat+

15> 15



Q Atunci Q $i #i.era în-rozitor de %rică să nu serăz-7ndească Q să %ace# a$a cu# ne.a# în/eles!unt liber înce'7nd cu ora două!

Q 0ar "ocea.#i s'une că încă nu.i #o#entul! Q =i.ai 'ro#is! Q ine!

=i.a întins #7na $i #i.a s'us că a doua zi a"ea sătreacă 'e la #ine s're seară! Ulti#ele lui cu"inte au%ostB

Q ocea î#i s'une că "a în-ădui să se înt7#'leasta nu#ai la #o#entul 'otri"it!

)n ti#' ce #ă întorcea# acasă, sin-ura "oce 'ecare a# auzit.o a %ost aceea a Est&erei, "orbindu.#ides're iubire! i, în ti#' ce î#i a#intea# discu/ia,a# în/eles că ea se re%erea la căsătoria noastră!

Q V7nd a"ea# 15 ani, era# înnebunită să des.co'ăr seul! 0ar era un 'ăcat, era interzis! 8u 'u.tea# să în/elede ce era un 'ăcatB tu 'o/i Po/i să.#is'ui de ce toate reli-iile, în toate col/urile acestei lu#i,consideră seul ca 'e un lucru interzis Q c&iar reli.-iile $i culturile cele #ai 'ri#iti"e

Q Ai atins un subiect %oarte delicat! 0e ce crezică e interzis seul

Q 0in cauza &ranei! Q A &ranei Q Acu# #ii de ani triburile erau no#ade, %ăceau

dra-oste liber, a"eau #ul/i co'ii $i cu c7t #ai nu#eros era un trib, cu at7t riscul de a dis'ărea era #ai#are Q oa#enii se lu'tau între ei 'entru &rană, ucideau co'iii, a'oi %e#eile! u'ra"ie/uiau doar cei 'uternici, dar to/i erau bărba/i! )ar bărba/ii, %ără %e#ei,nu 'ot 'er'etua s'ecia! Atunci cine"a, "ăz7nd ce seînt7#'lă în tribul "ecin, s.a -7ndit să.$i sal"eze tri bul de la o ase#enea soartă! A in"entat o 'o"esteB

zeii le interziceau bărba/ilor să %acă dra-oste cu toate %e#eile! e 'uteau culca doar cu una, #ai# cudouă! Unii bărba/i erau i#'oten/i, unele %e#ei erausterile, nu 'uteau a"ea co'ii, cu toate acestea ni#ănui nu.i era 'er#is să.$i sc&i#be 'artenerul! o/il.au crezut, 'entru că o#ul care le "orbea în nu#elezeilor era adesea deosebit Q a"ea o de%or#are %izică,

155



o boală care 'ro"oca con"ulsii, un dar s'ecial, o 'ar.ticularitate care.1 di%eren/ia de ceilal/i Q $i a$a aua'ărut 'ri#ii conducători! în c7/i"a ani tribul a de."enit #ai 'uternicB su%icient de #ul/i bărba/i înc7t să.i &rănească 'e to/i, destule %e#ei ca'abile să nascăco'ii sănăto$i care cu ti#'ul a"eau să s'orească

nu#ărul "7nătorilor $i %e#eilor %ertile! tii care este 'lăcerea cea #ai #are a %e#eii într.o căsnicie Q eul! Q @re$itB să 'ună #7ncarea 'e #asă! ă.$i "adă

bărbatul #7nc7nd! Este #o#entul de -lorie al %e.#eii, care.$i 'etrece toată ziua -7ndindu.se la cină!)ar asta a a'ărut, 'robabil, din cauza "reunei le-ende 'ierdute în ne-ura ti#'ului Q des're tea#a de%oa#ete, s'ectrul dis'ari/iei s'eciei, lu'ta 'entru su. 'ra"ie/uire!

Q i#/i li'sa co'iilor Q Păi nu i.a# a"ut '7nă acu#, nu.i a$a Cu# 'ot si#/i li'sa a ce n.a# a"ut

Q Crezi că asta ar %i sc&i#bat căsnicia noastră Q 0e unde să $tiu =ă uit la 'rietenele $i 'rietenii

#eiB sunt oare #ai %erici/i din cauza co'iilor Unii da,al/ii nu 'rea! Poate că sunt %erici/i că au co'ii, dar astan.a î#bunătă/it, nici n.a înrăută/it rela/ia dintre ei!Continuă să se în"ino"ă/ească de încercarea de ac7$ti-a controlul asu'ra celuilalt! Continuă să creadăcă 'ro#isiunea totdeauna "o# %i %erici/i: trebuie să

%ie res'ectată c&iar cu 're/ul ne%ericirii zilnice! Q î/i %ace rău războiul, Est&er! e 'une în contact

cu o realitate %oarte di%erită de "ia/a 'e care o duce#aici! 0a, $tiu că o să #or? de aceea trăiesc %iecare zica 'e un #iracol! 0ar asta nu #ă obli-ă să #ă -7n.?dese doar la iubire, %ericire, se, &rană, căsnicie!

Q Războiul nu.#i 'er#ite să -7ndesc! 0oar eist, 'unct! C7nd $tiu că în orice cli'ă 'ot %i lo"ită de un-lon/ rătăcit, î#i s'unB ce bine, nu trebuie să.#i %ac-ri(i des're ce se "a înt7#'la cu co'ilul #eu:! 0arî#i trece 'rin #inte $iB ce 'ăcat, o să #or $i nu "a#ai ră#7ne ni#ic din #ine! 8.a# %ost în stare dec7t

să.#i 'ierd "ia/a, nu să aduc o alta 'e lu#e:! Q Este ce"a în nere-ulă cu noi e întreb 'entru

că #i se 'are că "rei să.#i s'ui ce"a, dar te o're$tiînainte de a înce'e!

Q 0a, este! A"e# obli-a/ia să %i# %erici/i î#'re.ună! u crezi că î#i datorezi tot ce ai, iar eu cred cătrebuie să #ă si#t 'ri"ile-iată l7n-ă un bărbat catine!

Q A# %e#eia 'e care o iubesc, c&iar dacă nu re.cunosc totdeauna, $i totu$i #ă întrebB unde -re$esc:

Q ;oarte bine că în/ele-i! 8u -re$e$ti cu ni#ic, $inici eu nu -re$esc cu ce"a, eu care #ă întreb, lar7ndul #eu, acela$i lucru! @re$it e %elul în care ne#ani%estă# dra-ostea! 0acă a# recunoa$te de undea'ar 'roble#ele, a# 'utea con"ie/ui cu ele $i a# %i%erici/i! Ar %i o lu'tă neîncetată, care ne.ar #en/ineacti"i, ener-ici, 'lini de "ia/ă, ne.ar dez"ălui #ulteuni"ersuri care a$tea'tă să %ie cucerite! 0ar noi #er.-e# 'e o cale unde lucrurile se re'ară de la sine! Pecare iubirea nu creează 'roble#e, con%runtări, ci ade"enit o solu/ie!

Q i ce este -re$it în asta Q otul! i#t că ener-ia dra-ostei, %or/a aceea

care se c&ea#ă 'asiune, a încetat să.#i #ai străbatătru'ul $i su%letul!

Q 0ar a ră#as ce"a! Q A ră#as Oare toate căsniciile trebuie să s%7r.

$ească a$a, oare 'asiunea trebuie să lase locul a$a.zisei

15+ 15



rela/ii #ature: A# ne"oie de tine! î/i si#t li'sa!Uneori sunt -eloasă! î#i 'lace să #ă -7ndesc la ce osă #ăn7nci la cină, de$i uneori nici nu "ezi ce ba-i în-ură! 0ar li'se$te bucuria!

Q 8u li'se$te! C7nd e$ti de'arte #i.ar 'lăcea să%ii l7n-ă #ine! tau $i.#i înc&i'ui tot %elul de dis.

cu/ii 'e care le "o# a"ea c7nd te "ei întoarce! ele.%onez ca să $tiu că totul este în ordine, si#t ne"oiasă./i aud "ocea în %iecare zi! Pot să te asi-ur că te iu. besc în continuare cu 'asiune!

Q Asta se înt7#'lă $i cu #ine, dar ce se 'etrecec7nd sunte# a'roa'e 0iscu/ii, certuri 'entru %leacuri,%iecare "rea să.1 sc&i#!be 'e celălalt, "rea să.i i#'ună 'unctul lui de "edere! =ă taezi 'entru ni#icuri, dar$i eu %ac la %el! C7teodată, în ad7ncul su%letuluinostru, ne s'une#B ce bine ar %i să %iu liber, să n.a#

nici o obli-a/ie:! Q Ai dre'tate! 0ar în ase#enea cli'e #ă si#t 'ierdut, 'entru că $tiu că sunt î#'reună cu %e#eia 'ecare o doresc!

Q 0ar $i eu sunt cu bărbatul 'e care totdeauna #il.a# dorit!

Q i crezi că 'o/i sc&i#ba asta Q Pe #ăsură ce î#bătr7nesc, bărba/ii se uită la

#ine din ce în ce #ai rar, iar eu -7ndesc din ce în ce#ai desB #ai bine las totul a$a cu# este:! untsi-ură că #ă 'ot a#ă-i 'entru tot restul "ie/ii! Cutoate astea, de c7te ori #ă duc într.o zonă de con%lict,constat că dra-ostea este #ai 'uternică, #ult #ai 'uternică dec7t ura care.i î#'in-e 'e oa#eni să seucidă între ei! i, în ase#enea #o#ente, dar nu#aiîn ase#enea #o#ente, cred că 'ot sc&i#ba totul!

Q 8u 'o/i trăi tot ti#'ul într.un război!

Q 8u 'ot trăi tot ti#'ul nici în 'acea de care a# 'arte l7n-ă tine! Pentru că distru-e sin-urul lucrui#'ortant 'e care.1 a#B rela/ia #ea cu tine! C&iardacă 'ăstrează intensitatea iubirii noastre!

Q =ilioane de oa#eni din lu#ea întrea-ă se -7n.desc acu# la acela$i lucru, rezistă cu erois# $i trec

'este #o#entele de de'resie! Rezistă la una, două,trei crize $i '7nă la ur#ă î$i -ăsesc lini$tea! Q tii că nu e bine să %ie a$a! au n.ar %i trebuit

să scrii căr/ile 'e care le.ai scris!

15*

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/schim.be






ilotăr7se# să iau 'r7nzul cu actorul a#erican la 'izzeria lui Roberto Q trebuia să #ă întorc acolo c7t#ai cur7nd 'entru a $ter-e i#'resia 'roastă 'e care 'robabil o 'ro"ocase#! înainte de a ie$i, a# lăsat"orbă 'ortarului $i #ena(ereiB dacă nu #ă întorcea# '7nă la ora %iată $i "enea un t7năr cu trăsături#on-oloide 'entru a.#i lăsa ce"a, era etre# de i#. 'ortant să.1 in"ite să intre, să #ă a$te'te în salon $i

să.1 ser"ească cu tot ce.ar %i dorit! 0acă t7nărul nu 'utea a$te'ta, atunci să.i ceară să lase unuia dintre eiceea ce.#i adusese! i, #ai ales, în ru'tul ca'ului sănu.i dea "oie să 'lece %ără să le dea ce trebuiaS

A# luat un tai $i i.a# cerut $o%erului să o'reascăla col/ul dintre oule"ard aint.@er#ain cu Rueaint.Peres! Cădea o 'loaie #ăruntă, dar a"ea# de#ers doar treizeci de #etri '7nă la restaurant, care teînt7#'ina cu %ir#a lui discretă $i cu z7#betul -e.neros al lui Roberto Q c7nd ie$ea să #ai %u#eze o/i-ară! O %e#eie care î#'in-ea un landou "enea s're

#ine 'e trotuarul în-ust $i, cu# nu a"ea# loca#7ndoi, a# cobor7t 'e carosabil 'entru a.i da "oiesă treacă!

i atunci, 'arcă în ralenti0 lu#ea s.a răsucit cu to.tulB 'ă#7ntul a de"enit cer, cerul 'ă#7nt, a# "ăzutdetalii ale corni$elor clădirii din col/ Q trecuse#adesea 'e acolo, 'ri"ise# în sus de at7tea ori!!! î#iX

a#intesc de senza/ia de sur'riză, de aerul $uieran.du.#i 'uternic în urec&i $i de un lătrat de c7ine înde'ărtare? 'e ur#ă, totul s.a întunecat!

A# căzut cu o "iteză a#e/itoare într.o -aură nea.-ră, în care 'utea# "edea o lu#ini/ă unde"a %oartede'arte! înainte de a a(un-e acolo, #7ini ne"ăzute #.au tras îna'oi %oarte "iolent $i #.a# trezit din cauza/i'etelcr ce se auzeau în (urul #euB totul nu 'utea să

%i durat #ai #ult de c7te"a secunde! A# si#/it-ustul s7n-elui în -ură, #irosul as%altului ud $ii#ediat #i.a# dat sea#a că a"usese# un accident!Era# con$tient $i incon$tient în acela$i ti#', a#încercat, dar n.a# reu$it să #ă #i$c, a# zărit 'e încăcine"a întins 'e (os, l7n-ă #ine Q îi 'utea# si#/i#irosul, 'ar%u#ul, $i #i.a# înc&i'uit că era %e#eiacu co'ilul 'e trotuar? O, 0oa#neS

Cine"a s.a a'ro'iat 'entru a încerca să #ă ridice,i.a# stri-at să nu #ă atin-ă, era 'ericulos să.#i #i$.te cor'ul acu#? în"ă/ase# într.o discu/ie li'sită dei#'ortan/ă, dintr.o seară oarecare că dacă a"eai o%ractură la -7t orice #i$care -re$ită te 'utea 'araliza 'e "ia/ă!

=.a# lu'tat să ră#7n con$tient, a# a$te'tat du.rerea care nu a #ai "enit, a# încercat să #ă #i$c,dar #.a# -7ndit că e #ai bine să n.o %ac Q #.a cu. 'rins o senza/ie de #ole$eală, de toro'eală! A# ce.rut iar să nu %iu atins, a# auzit în de'ărtare o sirenă$i a# în/eles că 'utea# ador#i, nu #ai trebuia sălu't 'entru "ia/a #ea, era %ie 'ierdută, %ie c7$ti-ată,

nu #ai de'indea de #ine ci de #edici, de in%ir#iere,de destin, de ce"a:, de 0u#nezeu!



A# auzit "ocea unei co'ile Q î#i s'unea cu# oc&ea#ă, dar nu reu$ea# să.#i înti'ăresc nu#ele ei

în #inte Q cer7ndu.#i să stau lini$tit, asi-ur7ndu.#ă

1+6 1+1

că nu o să #or! oia# să o cred, a# i#'lorat.o să#ai ră#7nă l7n-ă #ine, dar ea a dis'ărut bruscB a#



i

- , 'si#/it că î#i a$ezau ce"a la -7t, o #ască 'e %a/ă, $iatunci a# ador#it iar, $i n.a# "isat ni#ic!

<7nd #i.a# recă'ătat cuno$tin/a, nu si#/ea#altce"a dec7t un zu#zet în-rozitor în urec&iB restulera tăcere $i întuneric co#'let! 0eodată a# si#/it cătotul se în"ăl#ă$ea $i a# %ost si-ur că î#i cărausicriul Q a"eau să #ă în-roa'e de "iuS

A# încercat să bat în 'ere/ii ce #ă încon(urau, darnu reu$ea# să #i$c nici un #u$c&i! O "re#e, care#i.a 'ărut nes%7r$ită, a# si#/it că era# î#'insînainte, nu reu$ea# să #ai controlez ni#ic $i, în cli. 'a aceea, adun7ndu.#i toate 'uterile ce.#i #ai ră.#ăseseră, a# dat un /i'ăt care s.a întors ca ecoul îns'a/iul acela înc&is, #i.a stră'uns auzul, #.a asurzit Q dar $tia# că /i'ătul acela #.a sal"at, %iindcăi#ediat a înce'ut să se zărească o lu#ini/ă la 'icioa.rele #eleB desco'eriseră că nu #urise#S

Lu#inaQbinecu"7ntata lu#ină care #ă sal"asede la cel #ai -roaznic su'liciu, as%iia Q înce'u să.#i inunde cor'ul, scoteau ca'acul sicriului în s%7r$it, 'e #ine #ă treceau sudori reci, si#/ea# o durerei#ensă dar era# #ul/u#it, u$urat, î$i dăduseră

sea#a de eroare, ce bucurie să te întorci 'e lu#eaastaS

)n cele din ur#ă lu#ina î#i a(unse la oc&iB o #7năsua"ă #ă atinse, un c&i' în-eresc se a'lecă 'esteca'ul #eu asudatB

1+



Q 8u "ă %ace/i -ri(i, s'use a'ari/ia an-elică, blon.dă, î#brăcată în alb! 8u sunt în-er, du#nea"oastrăn.a/i #urit, iar acesta nu.i un co$ciu-, ci un a'arat derezonan/ă #a-netică 'entru a "edea 'osibileleleziuni ce ar %i 'utut să a'ară! 0u'ă cu# se 'are nu.ini#ic -ra", dar "a trebui să #ai ră#7ne/i sub ob.

ser"a/ie! Q 8ici un os ru't Q Escoria/ii -eneralizate! 0acă ".a$ aduce o o-lin.

dă, ".a/i s'eria de cu# arăta/iB dar asta "a trece înc7te"a zile!

A# încercat să #ă ridic, dar ea #.a î#'iedicat cu bl7nde/e! Atunci a# si#/it o durere de ca' în.-rozitoare $i a# -e#ut!

Q A/i su%erit un accident, e nor#al, nu crede/i Q Cred că #ă a#ă-i/i, a# zis eu cu -reutate!

unt adult, a# trăit intens toată "ia/a #ea, 'ot săacce't orice %ără să intru în 'anică! Un "as de s7n-e în ca'ul #eu e -ata să 'lesnească!

0oi in%ir#ieri au "enit $i #.au a$ezat 'e o tar-a!=i.a# dat sea#a că a"ea# un a'arat orto'edic în (urul -7tului!

Q Cine"a #i.a s'us că a/i cerut să nu %i/i #i$cat,s'use a'ari/ia an-elică! ;oarte bună &otăr7re! O sătrebuiască să ră#7ne/i cu acest -ulera$ o "re#e, dardacă nu a'are "reo sur'riză ne'lăcutăQnu 'ute# 're"edea niciodată toate consecin/ele Q în cur7nd

totul nu "a %i altce"a dec7t o s'erietură zdra"ănă $iun noroc %or#idabil!

Q C7tă "re#e 8u 'ot sta aici! 8.a# 'ri#it nici un răs'uns! =ărie #ă a$te'ta

z7#bitoare a%ară, l7n-ă sala de radiolo-ie Q 'ese#ne#edicii îi s'useseră că în 'rinci'iu nu era ni#ic -ra"!i.a trecut #7na 'este 'ărul #eu, $i.a ascuns .

-roaza 'e care 'robabil că o si#/ea "ăz7ndu.#ă în&alul acela!

=icul alai #er-ea 'e culoarul s'italului Q ea, doiin%ir#ieri care î#'in-eau tar-a $i în-erul în alb!Ca'ul #ă durea din ce în ce #ai tare!

Q oră, ca'ul!!!

Q 8u sunt soră, sunt #edicul du#nea"oastrădeoca#dată, a$te'tă# să sosească #edicul du#nea."oastră 'ersonal! C7t 'ri"e$te ca'ul, nu %i/i în-ri(oratBla declan$area #ecanis#ului de a'ărare, or-anis#ulînc&ide toate "asele de s7n-e în #o#entul unui ac.cident, ca să e"ite s7n-erarea! C7nd si#te că 'erico.lul a trecut, "asele se desc&id din nouIs7n-ele cur-eiară$i, $i asta doare! 8i#ic altce"a! Oricu#, dacă do.ri/i, "ă 'ot da ce"a ca să 'ute/i dor#i!

A# re%uzat! i, /7$nind 'arcă dintr.un col/ întu.necat al su%letului, #i.a# a#intit de %raza 'e care oauzise# cu o zi înainteB

ocea s'une că asta se "a înt7#'la la #o#entul 'otri"it:!

8.a"ea de unde să $tie! 8u se 'utea ca tot ce seînt7#'la la intersec/ia dintre aint.@er#ain $i aint.Peres să %i %osB rezultatul unei cons'ira/ii uni"ersale,a ce"a 'redeter#inat de zei, care 'robabil că erau 'rea ocu'a/i cu în-ri(irea acestei 'lanete a(unse în

condi/ii at7t de (alnice, 'e cale de a %i distrusă, ca sălase totul baltă nu#ai $i nu#ai 'entru a #ă î#'ie.dica să a(un- să.#i -ăsesc Ga&irul! 7nărul nu a"eacu# să 're"adă "iitorul, nu#ai dacă nu cu#"a!!! o %iauzit cu ade"ărat o "oce, c&iar o %i eist7nd "reun 'lan, iar lucrurile s.ar do"edi cu #ult #ai co#'licatedec7t î#i înc&i'uia# eu!

1+4 1+5



oate astea înce'eau să %ie 'rea #ult 'entru #iteBz7#betul =ăriei, 'osibilitatea ca cine"a să audă "oci,durerea tot #ai -reu de su'ortat!

Q 0oa#nă doctor, #.a# răz-7nditB "reau sădor#, nu #ai su'ort durerea!

Ea s'use ce"a unuia dintre in%ir#ierii care î#'in.

-eau tar-a, iar acesta ie$i $i se întoarse înainte c&iarca noi să %i a(uns în salon! A# si#/it o în/e'ătură în bra/, $i i#ediat a# ador#it!

C7nd #.a# trezit, a# "rut să $tiu eact ce s.a în.t7#'lat, dacă %e#eia 'e care o "ăzuse# l7n-ă #inescă'ase, ce se înt7#'lase cu co'ila$ul ei! =ărie #i.as'us că trebuia să #ă odi&nesc, dar dr! Louit, #edi.cul $i 'rietenul #eu, care sosise între ti#', a consi.derat că nu era nici o 'roble#ă dacă #i se 'o"estea!

;usese# lo"it de o #otocicletăB cor'ul 'e care.1 "ă.zuse# 'e (os era al t7nărului care o conducea $i care%usese adus la acela$i s'ital $i a"usese aceea$i soartăca $i #ine Q escoria/ii -enerale! Procesul."erbal al 'oli/iei %ăcut i#ediat du'ă accident s'unea clar că eu#ă a%la# în #i(locul străzii c7nd s.a înt7#'lataccidentul, $i că ast%el 'usese# în 'ericol "ia/a#otociclistului!

Adică, a'arent, eu era# "ino"at de tot, dar t7nărul&otăr7se să nu de'ună nici o 'l7n-ere! =ărie îl

"izitase, au stat 'u/in de "orbă, a a%lat că era i#i.-rant $i #uncea la ne-ru, îi era %rică să s'ună ce"a la 'oli/ie! A ie$it din s'ital du'ă >4 de ore, %iindcă în#o#entul accidentului a"ea cască $i riscul de ac.cident cerebral era #ini#!

Q Gici că a 'lecat du'ă >4 de ore rei să s'ui căsunt aici de #ai #ult de o zi

Q 0e trei! 0u'ă ce ai ie$it de la rezonan/ă #a-.netică, doctori/a #i.a tele%onat $i #i.a cerut 'er#i.siunea să te /ină sub seda/i"e! i cu# cred că e$ti%oarte tensionat, iritat, de'ri#at, a# autorizat.o să%acă asta!

Q i acu# ce ur#ează

Q )n 'rinci'iu, încă două zile de s'ital $i trei să'.tă#7ni cu a'aratul ăsta la -7tB cele 4* de ore criticeau trecut de(a! 0ar $i a$a, o 'arte a cor'ului se 'oatere"olta, $i atunci a# a"ea o 'roble#ă! 0ar e #ai binesă nu ne -7ndi# la asta dec7t dacă a'are "reo ur.-en/ă Q nu #erită să ne %ace# -ri(i de 'e acu#!

Q Adică #ai eistă 'osibilitatea să #or Q 0u'ă cu# bine $tii, noi, to/i, nu nu#ai că 'u.

te#, dar asta ni se $i înt7#'lă! Q reau să s'un Q încă #ai 'ot să #or din cau.

za accidentului ăsta0r! Louit %ăcu o 'auză! Q 0a! otdeauna eistă 'osibilitatea să se %or.

#eze un c&ea- 'e care a'aratele să nu reu$ească să.1localizeze, care 'oate să se des'rindă oric7nd $i să 'ro"oace o e#bolie! au ca o celulă să înnebunească$i să încea'ă să %or#eze un cancer!

Q 8u trebuia să %ace/i ase#enea co#entarii, îlîntreru'se =ărie!

Q unte# 'rieteni de cinci ani! El #.a întrebat,iar eu îi răs'und! i acu#, "ă ro- să #ă ierta/i, tre. buie să #ă întorc la cabinet! =edicina nu e cu# "ăînc&i'ui/i "oi! )n lu#ea "oastră, dacă un co'il se ducesă cu#'ere cinci #ere, dar nu "ine dec7t cu două,tra-e/i concluzia că le.a #7ncat 'e cele trei care li'.sesc! )n lu#ea #ea, eistă $i alte 'osibilită/iB 'oate căle.a #7ncat, dar 'oate că a %ost (e%uit, nu i.au #aia(uns banii să cu#'ere cinci, sau le.a 'ierdut 'e

1++ 1+

d i i % % i l & ă 7 ă î î l î băi l i d 7 ă l



dru#, sau cui"a i.a %ost %oa#e $i el a &otăr7t să î#. 'artă %ructele cu o#ul acela etc! în lu#ea #ea, totule 'osibil, totul e relati"!

Q 0octore, ce $tii des're e'ile'sie=ărie în/elese i#ediat că #ă re%erea# la =i&ail Q

$i %irea ei dădu la i"eală un dra# de ne#ul/u#ire!

)#ediat s'use că ea trebuie să 'lece, %iindcă era a$.te'tată la %il#ări!0ar dr! Louit, de$i î$i str7nsese de(a lucrurile ca

să 'lece, se o'ri ca să.#i răs'undă! Q Este "orba des're un eces de i#'ulsuri elec

trice într.o anu#ită re-iune a creierului, ceea ce 'ro"oacă con"ulsii de o -ra"itate #ai #are sau #ai#ică! 8u eistă nici un studiu de%initi" asu'ra c&estiunii, se crede că o criză se declan$ează atunci c7nd 'ersoana este %oarte tensionată! 0ar nu trebuie să./i%aci -ri(iB de$i boala 'oate declan$a 'ri#ele ei si#'.to#e la orice "7rstă, cu -reu ar 'utea %i 'ro"ocatăde un accident de #otocicletă!

Q i care este cauza Q 8u este s'ecialitatea #ea, dar #ă 'ot in%or#a

dacă "rei! Q 0a, "reau! i #ai a# o întrebare, dar te ro- să

nu crezi că e din cauza accidentului! Este 'osibil cae'ile'ticii să audă "oci $i să aibă 're#oni/ii

Q Mi.a s'us cine"a că o să se înt7#'le accidentulăsta

Q 8u c&iar asta! 0ar eu a$a a# în/eles! Q )artă.#ă, dar nu #ai 'ot ră#7ne nici o cli'ă, o

s.o iau $i 'e =ărie în tai! C7t des're e'ile'sie, o să#ă in%or#ez!

)n ti#'ul celor două zile c7t =ărie s.a a%lat de. 'arte, Ga&irul a re"enit la locul lui, cu toată s'erie.tura 'e care a# tras.o cu accidentul! Eu $tia# că,

în cazul în care băiatul s.a /inut de cu"7nt, acasă la#ine eista un 'lic, cu adresa Est&erei Q dar acu#era# s'eriat!

0acă =i&ail a s'us ade"ărul în ceea ce 'ri"e$te"ocea

A# încercat să.#i a#intesc detaliileB a# cobor7t

de 'e trotuar, a# aruncat auto#at o 'ri"ire, a# "ăzuto #a$ină, dar a# "ăzut $i că era la o distan/ă si-ură 'entru #ine! Cu toate astea, a# %ost lo"it de o#otocicletă care 'oate încerca să de'ă$ească #a$ina$i se a%la în a%ara c7#'ului #eu "izual!

Cred în se#ne! 0u'ă 0ru#ul s're antia-o, totulse sc&i#base co#'letB tot ce.i ne"oie să în"e/i sea%lă la "edere, este de a(uns să 'ri"e$ti în (ur cu res. 'ect $i aten/ie 'entru a desco'eri unde dore$te 0u#.nezeu să te conducă $i care este cel #ai 'otri"it 'as

'e care.1 'o/i %ace în ur#ătorul #inut! A# #ai în ."ă/at $i să res'ect #isterulB a$a cu# s'unea Einstein,0u#nezeu nu (oacă zaruri cu Uni"ersul, totul esteinterconectat $i are un sens! 0e$i acest sens ră#7ne#ai tot ti#'ul ascuns, $ti# c7nd sunte# a'roa'e deade"ărata noastră #isiune 'e 'ă#7nt, %iindcă atuncitot ce %ace# se #oli'se$te de ener-ia entuzias#ului!

0acă esteV e.n re-ulă! 0acă nu este, #ai binesc&i#bă# direc/ia!

C7nd ne a%lă# 'e dru#ul cel bun, ur#ă# se#.nele, dar din c7nd în c7nd #ai %ace# $i un 'as -re$it,

iar di"initatea ne "ine în a(utor, î#'iedic7ndu.ne săco#ite# ire'arabilul! Oare accidentul #eu a %ost unse#n Oare =i&ail, în ziua aceea, intuise un se#n ce.#i era destinat

A# &otăr7t că răs'unsul la această întrebare era0a:!

1+* 1+9



Vi 'oate toc#ai de aceeaI'entru că #i.a#acce'tat destinul $i #.a# lăsat condus de o %or/ă su. 'erioară, a# obser"at că în cursul acelei zile Ga&irulînce'ea să.$i 'iardă din 'utere! tia# că tot ce a"ea#de %ăcut era să desc&id un 'lic, să citesc adresa $i săsun la soneria casei ei!

0ar se#nele arătau că nu era #o#entul! 0acă în.tr.ade"ăr Est&er era at7t de i#'ortantă în "ia/a #ea

cu# î#i înc&i'uia#, dacă ea continua să #ă iubeas.că 2a$a cu# s'usese t7nărul3, de ce să %or/ez o situ.a/ie care a"ea să #ă deter#ine să %ac iară$i acelea$i-re$eli din trecut

Cu# să e"it re'etarea lorîn/ele-7nd #ai bine cine era#, sau ce se sc&i#.

base, ori ce 'utea să 'ro"oace această întreru'ere bruscă a unui destin #arcat '7nă atunci de bucurie!

Era oare su%icient 8u, trebuia să a%lu $i cine era Est&er Q 'rin ce

trans%or#ări trecuse în toată 'erioada c7t a# %ost

î#'reună!Ar %i %ost de.a(uns răs'unsul la aceste două în.

trebăriLi'sea o a treiaB de ce soarta ne uniseA"7nd a$a de #ult ti#' liber în salonul de s'ital,

a# %ăcut o trecere în re"istă a între-ii #ele "ie/i! A#căutat #ereu a"entura $i si-uran/a în acela$i

ti#' Q de$i $tia# că cele două lucruri nu se 'otri."eau! C&iar dacă a"ea# certitudinea iubirii #ele 'entru Est&er, #ă îndră-ostea# c7t ai cli'i de alte%e#ei, nu#ai 'entru că (ocul seduc/iei este cel #aiinteresant de 'e lu#e!

A# $tiut să.i arăt so/iei #ele că o iubesc Poate,un ti#', dar în nici un caz totdeauna! 0e ce Pentrucă î#i înc&i'uia# că nu era ne"oie, ea trebuia să

$tie, nu 'utea să.#i 'ună senti#entele la îndoială!î#i a#intesc, cu #ul/i ani în ur#ă, că cine"a #.aîntrebat ce a"eau în co#un toate iubitele care trecu.seră 'rin "ia/a #ea! Răs'unsul a %ost u$orB EU! id7ndu.#i sea#a de asta, a# constatat c7t ti#' 'ier.duse# în căutarea 'ersoanei 'otri"ite Q %e#eile sesc&i#bau, eu ră#7nea# acela$i $i nu #ă ale-ea# cuni#ic de 'e ur#a traiului î#'reună! A# a"ut #ulteiubite, dar totdeauna a# a$te'tat 'ersoana 'otri"ită!A# a"ut controlul, a# %ost controlat, dar rela/ia nu ade'ă$it acest stadiu Q '7nă ce a a'ărut Est&er $i arăsturnat co#'let 'ers'ecti"a!

=ă -7ndea# la %osta #ea so/ie cu duio$ieB nu #aia'ărea obsesia re-ăsirii, dorin/a de a $ti de ce dis'ă.ruse %ără e'lica/ii! C&iar dacă Timp de s1âşiat0 timpde reparat re'rezenta un ade"ărat tratat des're căsă.toria #ea, cartea con%ir#a în 'ri#ul r7nd că eu #ăsonda# 'e #ine însu#iB sunt în stare să iubesc, săsi#t li'sa cui"a! Est&er #erita #ult #ai #ult dec7t"orbe? c&iar $i "orbele, si#'lele "orbe, nu %useserăniciodată s'use c7t ti#' %usese# î#'reună!

otdeauna trebuie să î/i dai sea#a c7nd se înc&eieo eta'ă! înc&iz7nd cicluri, ză"or7nd 'or/i, ter#in7nd

it l t ă l i 1 dă ă 7 ă î ă î t î t î t ă î / l



ca'itole Q nu contează nu#ele 'e care i.1 dă#,i#'ortant e ca #o#entele înc&eiate ale "ie/ii să

ră#7nă în ur#ă! încet, încet, a# înce'ut să în/ele-

16 11

că î#i era cu ne'utin/ă să re"in la cel care a# %ost 8 #i %ac -ri(i i $ti că oi s 'ra ie/ i %iind



că î#i era cu ne'utin/ă să re"in la cel care a# %ostc7nd"aB cei doi ani, care înainte 'ăreau un in%ern %ărăs%7r$it, înce'eau acu# să.$i arate ade"ărata lor se#.ni%ica/ie!

)ar această se#ni%ica/ie trecea dincolo de căsăto.ria #eaB orice bărbat, orice %e#eie sunt conecta/i la

ener-ia 'e care #ul/i o nu#esc iubire, dar care înrealitate este #ateria 'ri#ă din care a %ost construituni"ersul! Această ener-ie nu 'oate %i #ani'ulată, eane diri(ează 'e noi, discret, în ea stă toată e'erien/anoastră de "ia/ă! C7nd încercă# s.o orientă# s'receea ce dori# noi, a(un-e# dis'era/i, %rustra/i,a#ă-i/i Q 'entru că ea e nesu'usă $i neî#bl7nzită!

8e 'etrece# restul "ie/ii s'un7nd că iubi# 'e nu$tiu cine sau nu $tiu ce, c7nd în realitate su%eri#nu#ai 'entru că, în loc să acce'tă# %or/a ei, încer.că# s.o reduce# ca să înca'ă în lu#ea în care neînc&i'ui# că trăi#!

Cu c7t #ă -7ndea# #ai #ult la asta, cu at7tGa&irul î$i 'ierdea din %or/ă, cu at7t #ai #ult #ăa'ro'ia# eu de #ine însu#i! =.a# 're-ătit 'entru o#uncă îndelun-ată, care a"ea să.#i ceară tăcere,#edita/ie $i 'erse"eren/ă! Accidentul #ă a(ută săîn/ele- că nu 'utea# %or/a ce"a 'entru care încă nusosise ti#'ul de re'arat:!

=i.a# adus a#inte ce.#i s'usese dr! LouitB du'ăo trau#ă ca aceasta, #oartea 'utea sosi în orice cli.

'ă! 0acă a"ea să %ie a$a 0acă 'este zece #inute ini.#a #ea încetează să #ai bată

Un in%ir#ier a intrat în salon ca să.#i ser"eascăcina $i eu l.a# întrebatB

Qe.ai -7ndit "reodată la 'ro'ria în#or#7ntare Q 8u "ă %ace/i -ri(i, î#i răs'unse el! O să su'ra.

"ie/ui/i, arăta/i #ult #ai bine azi!

Q 8u.#i %ac -ri(i! i $tiu că "oi su'ra"ie/ui, %iindcă #i.a s'us o "oce că a$a "a %i!

A# "orbit de "oce: dinadins, ca să.1 'ro"oc! El#.a 'ri"it neîncrezător, -7ndind că 'oate ar %i cazulsă ceară un nou consult, $i să "eri%ice dacă creierul#eu nu %usese cu#"a a%ectat!

Q tiu că "oi su'ra"ie/ui, a# continuat! Poate ozi, un an, treizeci sau 'atruzeci de ani! 0ar într.o bună zi, în ciuda tuturor cuceririlor $tiin/ei, tot "oia"ea 'arte de o în#or#7ntare! La asta #ă -7ndea#acu#, $i #i.ar 'lăcea să a%lu dacă du#neata, "re.odată, te.ai -7ndit la treaba asta!

Q 8iciodată! i nici nu "reau să #ă -7ndesc? dealt%el, lucrul care #ă îns'ăi#7ntă cel #ai tare estec&iar %a'tul că $tiu că într.o bună zi totul se "a s%7r$i!

Q Că ne 'lace ori ba, c.o acce'tă# sau o res'in.-e#, aceasta este o realitate de care ni#eni nu sca'ă!

Ce.ai zice să stă# 'u/in de "orbă des're asta Q rebuie să #ă ocu' $i de al/i 'acien/i, s'use,

lăs7nd #7ncarea 'e #asă $i ie$ind c7t se 'utea dere'ede, ca $i cu# încerca să %u-ă! 8u de #ine, ci decu"intele #ele!

0acă in%ir#ierul nu "oia să "orbească des're a$ace"a, ce.ar %i să re%lectez de unul sin-ur la asta =i.a#a#intit de un 'oe# 'e care l.a# în"ă/at în co'ilărie

Când nedorita omului sosi-%a Poate c" m" %oi teme+ Poate c" %oi âm#i şi spuneH

@un" mi-a 1ost iua0 noaptea poate co#or2+$a g"si câmpul lucrat0 şi masa pus"0 şi casa lun"0 şi

1iece lucru la locul s"u+

=i.ar 'lăcea să %ie ade"ăratB %iece lucru la loculsău! 0ar cu# ar suna e'ita%ul #eu At7t eu c7t $iEst&er ne %ăcuseră# testa#entul $i, 'rintre altele, ale.seseră# incinerarea Q cenu$a #ea să %ie răs'7ndită

1> 1

de "7nt în locul nu#it Cebreiro 'e dru#ul s're an



de "7nt în locul nu#it Cebreiro, 'e dru#ul s're an.tia-o, iar cenu$a ei, 'este a'a #ării! A$a că n.o săa"e# celebra les'ede cu inscri'/ie!

0ar dacă a$ 'utea ale-e o %rază A$ cere să %ie -ra."atB El a #urit încă din ti#'ul "ie/ii:!

Ar 'utea 'ărea un nonsens, dar cuno$tea# de(a

#ul/i oa#eni care încetaseră să trăiască de$i î$i con.tinuau #unca, #7ncau, a"eau acti"ită/ile socialeobi$nuite! ;ăceau totul auto#at, %ără să în/elea-ă #o.#entul #a-ic 'e care %iecare zi îl aduce cu sine, %ărăa se o'ri să #editeze asu'ra #iracolului "ie/ii, %ărăsă în/elea-ă că #inutul ur#ător 'oate %i ulti#ul!

Era inutil să încerc să.i e'lic asta in%ir#ierului Q#ai ales că altcine"a a "enit să ia %ar%uria, cine"a carea înce'ut să "orbească cu #ine %ără încetare, 'oatedin ordinul "reunui #edic! oia să $tie dacă.#ia#intea# cu# #ă nu#esc, dacă $tia# în ce an sun.

te#, nu#ele 're$edintelui tatelor Unite $i alte în.trebări care nu au sens dec7t atunci c7nd sunte#ea#ina/i ca să se do"edească sănătatea noastră#intală!

i toate astea nu#ai 'entru că eu 'usese# o în.trebare 'e care orice o# trebuia să $i.o 'unăB e.ai-7ndit "reodată la în#or#7ntarea ta tii că o să#ori, #ai de"re#e sau #ai t7rziu

)n noa'tea aceea, a# ador#it z7#bind! Ga&ir era 'e cale să dis'ară, Est&er se întorcea, $i, dacă #i.ar

%i %ost scris să #or azi, în ciuda a tot ce #i se înt7#. 'lase în "ia/ă, în ciuda tuturor în%r7n-erilor #ele, adis'ari/iei %e#eii iubite, a nedre'tă/ilor 'e care lesu%erise# sau 'e care le 'ro"ocase# cui"a, "oiră#7ne "iu '7nă în ulti#ul #inut $i cu si-uran/ă "oi 'utea a%ir#aB

@un" mi-a 1ost iua0 noaptea poate co#or2+

LJouă zile #ai t7rziu, era# acasă! în ti#' ce=ărie 're-ătea 'r7nzul, a# a'ucat să.#i arunc o 'ri"ire 'este cores'onden/a care se str7nsese! A su.nat inter%onul, era 'ortarul care.#i s'unea că 'licul 'e care.1 a$te'ta# să'tă#7na trecută sosise $i tre. buia să se a%le 'e #asa #ea!

).a# #ul/u#it $i, contrar tuturor lucrurilor în.c&i'uite de #ine înainte, nu #.a# re'ezit să.1 des.c&id! A# luat 'r7nzul, a# întrebat.o 'e =ărie des're%il#ările ei, ea #.a întrebat des're 'lanurile #ele Q%iindcă, din 'ricina -ulerului orto'edic, nu 'utea# săies i#ediat! î#i s'use că, dacă a"ea# ne"oie, "ară#7ne cu #ine c7t era ne"oie!

Q A# o #ică 'rezentare 'entru un canal t" co.reean, dar 'ot să o a#7n, sau 'ur $i si#'lu s.o re%uz!Asta, %ire$te, dacă ai ne"oie de co#'ania #ea!

Q i-ur că a# $i sunt %oarte #ul/u#it să a%lu că 'o/i să stai 'e.a'roa'e!

Cu un z7#bet lar-, ea luă i#ediat tele%onul, %or#ă

nu#ărul i#'resarului ei $i.i ceru să.i sc&i#bean-a(a#entele! A# auzit.o co#ent7ndB nu s'une că#.a# î#bolnă"it, a# o su'ersti/ie, de c7te ori a#%olosit această scuză a# a(uns să stau la 'at? s'unecă trebuie să.1 în-ri(esc 'e cel 'e care.1 iubesc!:

rebuia să iau o serie de #ăsuri ur-enteB inter."iuri care %useseră a#7nate, in"ita/ii cărora trebuia

14 15

să le răs'und căr/i de "izită cu #ul/u#iri 'entru #ai cores'onden/ă con%iden/ială "reo %e#eie îndră-os



să le răs'und, căr/i de "izită cu #ul/u#iri 'entru #ai#ulte tele%oane $i buc&ete de %lori 'e care le 'ri#i.se#, tete, 're%e/e, reco#andări! =ărie î$i 'etreceatoată ziua lu7nd le-ătura cu a-enta #ea, reor-ani.z7ndu.#i a-enda ast%el înc7t să nu ră#7nă ni#eni%ără răs'uns! )n %iecare seară cina# acasă, tăi%ăsuindc7nd des're lucruri interesante, c7nd des're ba.nalită/i, ca în orice #ena(! i în ti#'ul uneia dintreaceste cine, du'ă c7te"a 'a&are de "in, ea.#i s'usecă #ă sc&i#base#!

Q e 'are că de c7nd ai "ăzut #oartea cu oc&ii aire"enit 'u/in la "ia/ă, zise ea!

Q A$a 'ă/esc to/i care trec 'rin ce a# trecut eu! Q 0ar, dacă.#i dai "oie Q $i nu "reau să desc&id

discu/ii, nici să 'ro"oc o criză de -elozie Q de c7ndai "enit acasă, n.ai 'o#enit de Est&er! Asta s.a #aiînt7#'lat o dată c7nd ai ter#inat Timp de s1âşiat0

timp de reparatH cartea a %unc/ionat ca un %el detera'ie, care din ne%ericire a durat 'u/in! Q rei să s'ui că accidentul are consecin/e, că

#i.a a%ectat cu#"a creierul0e$i n.o s'usese# 'e un ton a-resi", ea 're%eră să

sc&i#be "orba, $i înce'u să.#i 'o"estească 'rin ces'ai#ă a trecut într.o călătorie cu elico'terul din=onaco, la Cannes! 8oa'tea, era# în 'at $i %ăcea#dra-oste Q cu #ari di%icultă/i din cauza -ulerului#eu orto'edic Q dar era bine, %ăcea# dra-oste $i nesi#/ea# %oarte a'ro'ia/i unul de celălalt!

Patru zile #ai t7rziu, uria$ul #or#an de &7rtii de 'e #asa #ea dis'ăruse! Ră#ăsese nu#ai un 'lic#are, alb, cu nu#ele $i adresa #ea! =ărie #ă între. base dacă să.1 desc&idă, dar eu i.a# s'us că nu, că 'oate să #ai a$te'te!

8.a #ai întrebat ni#ic Q 'oate era "orba des'rein%or#a/ii 'ri"ind conturile #ele din bancă, sau de

cores'onden/ă con%iden/ială, "reo %e#eie îndră-os.tită! 8ici eu nu i.a# e'licat ni#ic, l.a# luat de 'e#asă $i l.a# 'us între ni$te căr/i! 0acă #.a$ %i uitattot ti#'ul la el, Ga&irul s.ar %i întors!

8ici o cli'ă iubirea #ea 'entru Est&er nu scăzuse?dar %iecare zi 'etrecută în s'ital #ă %ăcuse să.#i

a#intesc ce"a interesantB nu con"ersa/iile noastre, ci#o#entele în care stătea# a#7ndoi tăcu/i! î#ia#intea# oc&ii ei de %ată entuzias#ată de a"entură,de %e#eie #7ndră de succesul so/ului ei, de ziaristăinteresată de %iecare te#ă des're care scria $iQînce. '7nd dintr.o cli'ă anu#e Q de so/ie care 'ărea sănu.$i #ai a%le locul în "ia/a #ea! Pri"irea asta 'linăde triste/e înce'use înainte de a cere să %ie cores'on.dent de război? se trans%or#a în bucurie de %iecaredată c7nd se întorcea de 'e c7#'ul de lu'tă, dar dura 'u/ine zile, iar a'oi rede"enea ceea ce %usese!

într.o seară a sunat tele%onul! Q E t7nărul acela, s'use =ărie d7ndu.#i tele

%onul!La ca'ătul %irului a# auzit "t cea lui =i&ail, #ai

înt7i s'un7ndu.#i c7t îi 'ărea de rău 'entru celeînt7#'late $i a'oi întreb7ndu.#ă dacă 'ri#ise# 'licul!

Q 0a, e aici! Q i "re/i să #er-e/i în căutarea ei=ărie #ă asculta, a$a că #i s.a 'ărut #ai 'otri"it

să sc&i#b "orba! Q 0es're asta "orbi# c7nd ne "ede#! Q 8u "ă cer ni#ic, dar #i.a/i 'ro#is să #ă a(uta/i! Q i î#i /in 'ro#isiunile! Cu# a# stabilit, ră.

#7ne să ne "ede#!El #i.a lăsat nu#ărul de #obil, a# înc&is $i a#

obser"at că =ărie nu #ai 'ărea aceea$i %e#eie!

1+ 1

A$adar totul continuă ca înainte a %ost co#en întrebare %ără rostB e"ident cel care e 'lin de



Q A$adar, totul continuă ca înainte, a %ost co#en.tariul ei!

Q 8u! otul s.a sc&i#bat!Ar %i trebuit să %iu #ai e'licit, să s'un că încă

#ai si#/ea# dorin/a de a o "edea, că $tia# unde o 'utea# -ăsi! C7nd "a suna ceasul "oi lua un tren, un

tai, un a"ion, orice #i(loc de trans'ort, nu#ai $inu#ai ca să a(un- l7n-ă ea! 0ar asta înse#na să o 'ierd 'e %e#eia care se a%la acu# l7n-ă #ine, ac.ce't7nd totul, %ăc7nd orice 'entru a de#onstra c7t dei#'ortant era# eu 'entru ea!

Un co#'orta#ent la$, desi-ur! =i.a %ost ru$ine de#ine, dar a$a era "ia/a $i, într.un %el 'e care nu #i.1 'utea# e'lica 'rea bine, $i eu o iubea# 'e =ărie!

A# tăcut, dar 'entru că eu credea# în se#ne,c7nd a#intirea #o#entelor de tăcere alături de so/ia

#ea a re"enit Q cu sau %ără "oci, cu sau %ără e. 'lica/ii Q a# $tiut că nu sosise încă cli'a re"ederii!rebuia să las de.o 'arte toate con"ersa/iile noastre$i să #ă concentrez doar asu'ra tăcerilor, %iindcă ele#i.ar %i adus în/ele-erea de'lină a lu#ii în care lu.crurile #er-eau 'er%ect $i #i.ar %i dez"ăluit cli'a încare totul a înce'ut să #ear-ă 'rost!

=ărie stătea l7n-ă #ine $i #ă 'ri"ea! Putea# sătrădez 'e cine"a care %ăcea totul 'entru #ine A#înce'ut să #ă si#t 'rost, dar era i#'osibil să 'o.

"estesc tot, doar dacă!!! doar dacă nu -ăsea# o #o.dalitate indirectă de a.i s'une ce si#/ea#! Q =ărie, să 'resu'une# că doi 'o#'ieri intră

într.o 'ădure ca să stin-ă un #ic %oc! C7nd ter#ină$i ies, îndre't7ndu.se s're #alul unui '7r7u, unuldintre ei are %a/a 'lină de %unin-ine, iar celălalt esteabsolut curat! întrebB care dintre ei î$i "a s'ăla %a/a

Qîntrebare %ără rostB e"ident, cel care e 'lin de%unin-ine!

Q @re$itB cel care are %a/a #urdară, îl "a 'ri"i 'ecelălalt $i "a crede că arată la %el ca el! i in"ersB celcu %a/a curată î$i "a "edea to"ară$ul 'lin de %unin.-ine $i.$i "a s'uneB $i eu sunt #urdar, trebuie să #ă

s'ăl! Q Ce "rei să s'ui Q reau să s'un că în ti#'ul 'etrecut la s'ital a#

în/eles că #.a# căutat totdeauna 'e #ine în %e#eile 'e care le.a# iubit! Le 'ri"ea# c&i'ul curat, %ru#os,$i #ă "edea# re%lectat în el! Pe de altă 'arte, ele #ă 'ri"eau, "edeau cenu$a de 'e %a/a #ea $i, oric7t deinteli-ente $i de si-ure ar %i %ost, a(un-eau să se "adă$i ele re%lectate de #ine $i se considerau #ai reledec7t erau! e ro-, nu lăsa să se înt7#'le la %el $i cutine!

=i.ar %i 'lăcut să adau-B asta s.a 'etrecut cu Est&er!0ar n.a# în/eles dec7t atunci c7nd #i.a# a#intitcu# s.a sc&i#bat 'ri"irea ei! Eu totdeauna absor. bea# lu#ina, ener-ia ei, care #ă %ăcea %ericit, în staresă.#i continui dru#ul! Ea #ă 'ri"ea, se si#/ea ur7.tă, #ic$orată, 'entru că 'e #ăsură ce au trecut anii,cariera #ea Q acea carieră 'e care ea a a(utat.o a$ade #ult să de"ină realitate Q î#'in-ea rela/ia noas.tră 'e 'lanul al doilea!

0ar 'entru a o re"edea, trebuia să %ac în a$a %elînc7t %a/a #ea să %ie la %el de curată ca $i a ei! înaintede a #ă înt7lni cu ea, trebuia să #ă înt7lnesc cu #ineînsu#i!

1*



i 9irul

Ariadnei

llf

\,



răni/ii stri-ă zi $i noa'te du'ă a(utor! 0eodată, lini$. război, 'etrece zece ani în iberia ca trădător al



ă / s -ă $ oa' e du'ă a(u o ! eoda ă, $te! Prietenul tatălui #eu, crez7nd că -er#anii s.auretras, se ridică! ata încearcă să.1 'rindă de 'icioare,îi stri-ă (osS: 0ar e 'rea t7rziu Q un -lon/i.a stră. 'uns craniul!

=ai trec două zile, taică.#eu e sin-ur cu cada"rul

'rietenului l7n-ă el! 'une întruna (osS:, %ără a se 'utea o'ri! )n s%7r$it e sal"at de cine"a $i dus înclădire! 8u eistă #7ncare, nu#ai #uni/ie $i /i-ări!=ăn7ncă %oi de tutun! 0u'ă o să'tă#7nă înce' să#ăn7nce din carnea to"ară$ilor #or/i $i con-ela/i!=ai sose$te un al treilea batalion, desc&iz7ndu.$idru# cu ar#ele, su'ra"ie/uitorii sunt sal"a/i, răni/iiîn-ri(i/i $i a'oi se întorc 'e %ront în linia înt7i Qtalin-radul nu 'oate cădea, în (oc e "iitorul Rusiei!0u'ă 'atru luni de lu'te cr7ncene, canibalis#, 'i.cioare $i #7ini a#'utate din cauza de-eraturilor, îns%7r$it ne#/ii se 'redau Q e înce'utul s%7r$itului luiHitler $i al celui de.al ))).lea Reic&! atăl #eu se în.toarce 'e (os în satul lui, a%lat la a'roa'e o #ie deilo#etri distan/ă de talin-rad! 0esco'eră că nu#ai are so#n Q îl "isează în %iecare noa'te 'e to."ară$ul care ar %i 'utut scă'a!

0u'ă doi ani, se ter#ină războiul! Pri#e$te o #e.dalie, dar nu -ăse$te de lucru! Partici'ă la co#e#o.rări, dar abia dacă are ce #7nca! Este considerat unuldintre eroii talin-radului, dar o duce de azi 'e #7i.

ne, %ăc7nd #ici treburi 'entru care 'ri#e$te c7/i"a bănu/i! într.o zi, cine"a îi o%eră slu(ba de "7nzător deco"oare! Cu# nu 'oate dor#i, călătore$te nu#ainoa'tea, cunoa$te contrabandi$ti, le c7$ti-ă încre.derea, iar banii înce' să cur-ă!

E desco'erit de -u"ernul co#unist care.1 acuzăde le-ături cu cri#inalii $i, cu toate că era erou de

război, 'etrece zece ani în iberia ca trădător al 'o'orului:! ătr7n acu#, este eliberat, $i sin-urullucru 'e care $tie să.1 %acă e să "7ndă co"oare! Reu.$e$te să.$i restabilească "ec&ile contacte, cine"a îi dăsă "7ndă c7te"a co"oare, dar ni#eni nu "rea să cu#. 'ereB "re#urile sunt -rele! e &otără$te să 'lece în

lu#e, cere de 'o#ană 'e dru#, a(un-e în Naza&stan!Este bătr7n, sin-ur $i trebuie să lucreze ca să #ă.n7nce! Giua %ace #ici treburi -os'odăre$ti, noa'teadoar#e %oarte 'u/in, se treze$te #ereu stri-7ndB(osS:! Ciudat, du'ă tot ce i s.a înt7#'lat, cu toatăinso#nia, li'sa de &rană, %rustrările $i ecesele %izi.ce, cu toate /i-ările %u#ate, atunci c7nd le a"ea, are osănătate de %ier!

într.un cătun, înt7lne$te o %ată! Ea stă cu 'ărin/ii,îl duce la ai ei Q tradi/ia os'italită/ii este cel #ai de

sea#ă lucru în re-iunea aceea! îi dau un loc sădoar#ă în ca#era de oas'e/i, dar se trezesc to/i s'e.ria/i de stri-ătele (osS:! ;ata "ine la el, îi s'une oru-ăciune, îi trece #7na 'este %runte $i, 'entru 'ri#aoară du'ă zeci de ani, el adoar#e lini$tit!

A doua zi, ea.i s'une că a a"ut un "is c7nd era#ică Q un bărbat %oarte bătr7n a"ea să.i dăruiascăun co'il! A a$te'tat ani $i ani, a a"ut c7/i"a 'reten.den/i, dar totdeauna au deza#ă-it.o! Părin/ii erau%oarte în-ri(ora/i, nu "oiau să.o "adă 'e sin-ura lor

%iică a(unsă %ată bătr7nă $i res'insă de co#unitate!îl întreabă dacă "rea să se căsătorească cu ea! El e%oarte sur'rins, are "7rsta la care i.ar 'utea %i ne. 'oată, nu răs'unde ni#ic! C7nd a'une soarele, înca#era cea #ică de oas'e/i a %a#iliei, ea îi cere să olase să /ină #7na 'e %runtea lui înainte de a ador#i!El reu$e$te să aibă încă o noa'te lini$tită!

1*4 1*5

0iscu/ia des're căsătorie se reia a doua zi, de data 'ană la .5C! tă# laolaltă cu cer$etori care se în.



0iscu/ia des're căsătorie se reia a doua zi, de dataasta în %a/a 'ărin/ilor, care 'ar să %ie de acord cu toate,c7tă "re#e %ata lor î$i caută so/ e %oarte bine, căci nu"a #ai %i #oti" de ru$ine 'entru %a#ilie! Răs'7ndesc 'o"estea unui bătr7n care a "enit de de'arte, unco#erciant de co"oare 'utred de bo-at, obosit să

trăiască în lu $i &uzur $i care a lăsat totul $i.a 'ornitîn căutarea a"enturii! Oa#enii ră#7n cu -ura căscată,se -7ndesc la dote %abuloase, conturi bancare uria$e,$i cu# de are #a#a #ea a$a un noroc să înt7lnească 'e cine"a care în s%7r$it o să o ducă de'arte de %undulacela de lu#e! atăl #eu ascultă toate aceste 'o"e$ticu un a#estec de ui#ire $i sur'rindere, în/ele-e că atrăit sin-ur at7/ia ani, a călătorit, a su%erit, nu $i.a #aire"ăzut %a#ilia $i că 'entru 'ri#a oară în "ia/ă 'oatea"ea un că#in! Acce'tă 'ro'unerea, intră în (ocul#inciunii des're trecutul lui $i se căsătoresc du'ă

obiceiurile #usul#ane! 0ouă luni #ai t7rziu, eară#7ne -ra"idă cu #ine! răiesc l7n-ă tatăl #eu '7năla $a'te aniB el dor#ea bine, #uncea la c7#', "7na,"orbea cu oa#enii din sat des're 'ă#7nturile $ia"erile lui, o 'ri"ea 'e #a#a ca $i cu# ar %i %ostsin-urul lucru #inunat care i s.a înt7#'lat în "ia/ă!Eu cred că sunt %iul unui o# a"ut, dar într.o noa'te, la-ura sobei, el î#i 'o"este$te trecutul lui, #oti"ulcăsătoriei, $i.#i cere să 'ăstrez secretul! î#i s'une că"a #uri cur7nd Q ceea ce se înt7#'lă 'atru luni #ait7rziu! î$i dă ulti#a su%lare în bra/ele #a#ei,

sur7zător, ca $i cu# toate tra-ediile eisten/ei lui n.ar%i înse#nat ni#ic! =oare %ericit!

=i&ail î$i dea'ănă 'o"estea într.o noa'te de 'ri.#ă"ară, %oarte rece, dar desi-ur, nu a$a de în-&e/atăca la talin-rad, unde te#'eratura 'oate scădea

'ană la 5 C! tă# laolaltă cu cer$etori care se încălzesc în (urul unui %oc i#'ro"izat! enise# du'ădouă tele%oane de.ale lui, înde'linindu.#i o 'arte din 'ro#isiune! )n ti#'ul discu/iei nu #.a întrebat ni#icdes're 'licul lăsat la #ine acasă, ca $i cu# ar %i $tiut Q 'oate de la "oce: Q că eu &otăr7se# '7nă la

ur#ă să #ă iau du'ă se#ne, să las lucrurile să se 'etreacă la "re#ea lor, $i ast%el să #ă eliberez deGa&ir!

C7nd #i.a cerut să.1 înt7lnesc într.una dintre cele#ai "iolente suburbii ale Parisului, #.a# s'eriat, în#od nor#al a$ %i s'us că a"ea# #ult de lucru, sau a$%i încercat să.1 con"in- că era #ult #ai bine să#er-e# la un bar, unde a# %i 'utut discuta con.%ortabil lucruri i#'ortante! ineîn/eles, #ă te#ea#încă de.o altă criză de e'ile'sie de %a/ă cu al/i oa.#eni, dar acu# $tia# ce trebuie să %ac $i 're%era#asta în locul riscului de a %i t7l&ărit, c7nd a"ea# -u.ler orto'edic $i nici o 'osibilitate să #ă a'ăr!

=i&ail a insistatB era i#'ortant să #ă înt7lnesc cucer$etorii, ei %ăceau 'arte din "ia/a lui, 'recu# $i din"ia/a Est&erei! La s'ital, în/elesese# că ce"a era-re$it în "ia/a #ea $i că trebuia să #ă sc&i#b %oartere'ede!

Ce trebuia să %ac 'entru astaot %elul de lucruri! Cu# ar %i să #er- 'rin locuri

'ericuloase sau să #ă înt7lnesc cu #ar-inaliza/i!

Le-enda s'une că un erou -rec, ezeii, intră într.un labirint 'entru a ucide un #onstru! )ubita lui,Ariadna, îi dă ca'ătul unui %ir, 'entru ca el să des.%ă$oare -&e#ul 'u/in c7te 'u/in $i să nu 'iardă dru.#ul la întoarcere! t7nd între acei oa#eni, ascult7ndo istorisire, #i.a# dat sea#a că de #ult nu #ai si#./ise# ce"a ase#ănător Q -ustul 'entru necunoscut,

1*+ 1*

'entru a"entură! Cine $tie, 'oate că %irul Ariadnei #ă =ă ridic în -rabă, o.ntreru' 'e #a#a din treburile



' $ , 'a$te'ta în locurile 'e care nu le.a$ %i "izitat niciodatădacă n.a$ %i %ost absolut con"ins că trebuia să %ac une%ort uria$, co'le$itor, 'entru a.#i sc&i#ba 'o"estea$i "ia/a di#'reună!

=i&ail continuă Q $i a# "ăzut că tot -ru'ul era

atent la ce s'uneaB nu întotdeauna cele #ai reu$iteînt7lniri au loc în (urul #eselor ele-ante, în restau.rante cu încălzire centrală în %unc/iune!

* * *

în %iecare zi trebuie să #er- 'e (os "reo oră '7năla locul unde în"ă/! Pri"esc %e#eile care se duc du'ăa'ă, ste'a nes%7r$ită, solda/ii ru$i care trec în lun-icon"oaie, #un/ii înză'ezi/i care, #i se s'une, ascundo /ară uria$ăB C&ina! atul are o casă #e#orială de.

dicată 'oetului ei, o #osc&ee, $coala, trei sau 'atrustrădu/e! în"ă/ă# că eistă un "is, un idealB trebuie sălu'tă# 'entru "ictoria co#unis#ului $i 'entrue-alitatea între toate %iin/ele o#ene$ti! 8u cred înacest "is, 'entru că '7nă $i în locul acesta 'ră'ăditeistă di%eren/e uria$e Q re'rezentan/ii 'artiduluico#unist sunt deasu'ra tuturor, iar din c7nd în c7ndse duc la ora$ul cel #are, Al#a Ata, $i se întorc încăr.ca/i cu 'ac&ete cu #7ncăruri alese, cu cadouri 'entruco'iii lor, cu &aine scu#'e!

într.o seară, întorc7ndu.#ă acasă, si#t un "7nt 'uternic, "ăd lu#ini în (urul #eu $i.#i 'ierd cu.no$tin/a 'entru c7te"a cli'e! C7nd #ă trezesc, suntîntins 'e (os $i o %eti/ă în"ăluită.ntr.o lu#ină albă,î#brăcată.n &aine albe 'rinse cu o centură albastră, 'lute$te în aer! î#i z7#be$te, nu s'une ni#ic $idis'are!

- , ' 'ei $i.i s'un 'ă/ania! Ea se s'erie %oarte tare $i.#icere să nu #ai 'o"estesc ni#ănui acea.nt7#'lare!î#i e'lică Q at7t c7t i se 'oate e'lica unui 'u$tande o't ani ce"a a$a de co#'licat Q că nu este dec7to &alucina/ie! Eu insist că a# "ăzut.o 'e co'ilă,

a'roa'e că 'ot s.o descriu în a#ănunt! Adau- că nu#i.a %ost %rică $i că a# "enit în %u-ă 'entru ca ea săa%le re'ede ce #i se înt7#'lase!

A doua zi, c7nd #.a# întors de la $coală, a# cău.tat.o 'e %ată, dar ea nu era acolo! 8u se #ai înt7#'lăni#ic ti#' de o să'tă#7nă, $i înce' să cred că #a#aa a"ut dre'tateB 'robabil că a# ador#it %ără să "reau$i a# "isat toate acele lucruri!

otu$i, altă dată #er-7nd s're $coală dis.de.di.#inea/ă, o "ăd iar 'e co'ilă 'lutind în aer, cu lu#inaalbă în"ăluind.oB n.a# #ai căzut, nici n.a# #ai"ăzut lu#ini! 8e.a# uitat o "re#e unul la celălalt, ea#i.a z7#bit, eu i.a# întors z7#betul, a# întrebat.ocu# o c&ea#ă, dar nu #i.a răs'uns! C7nd a(un- la$coală, î#i întreb cole-ii dacă au "ăzut "reodată "reo%ată 'lutind în aer! o/i r7d de #ine!

)n ti#'ul orei, sunt c&e#at în cabinetul directoru.lui, î#i s'une că 'robabil a# o 'roble#ă 'si&ică Qnu eistă "iziuniB lu#ea nu este dec7t realitatea 'ecare o "ede#, iar reli-ia a %ost in"entată ca să în$ele 'o'orul! întreb atunci ce.i cu #osc&eea din ora$? î#i

s'une că cei care o %rec"entează nu sunt dec7t ni$te bătr7ni su'ersti/io$i, oa#eni i-noran/i, %ără ocu'a/ie,inca'abili să a(ute la reconstruc/ia lu#ii socialiste! i#a a#enin/ăB dacă #ai 'o"estesc acele lucruri, "oi %ie#atriculat! =ă s'erii, îi cer să nu.i s'ună ni#ic#a#ei? el 'ro#ite să n.o %acă, dacă $i eu le "oi zicecole-ilor #ei că a# in"entat 'o"estea!

1** 1*9

El $i.a /inut 'ro#isiunea lui, eu 'e a #ea! Priete. $i, la răsăritul soarelui, să s'ună în -7nd o ru-ăciune



nii #ei n.au dat 'rea #ultă i#'ortan/ă 'o"e$tii, nici#ăcar nu #i.au cerut să.i duc la locul unde a'ărea%ata! 0ar din ziua aceea, o lună întrea-ă ea a conti.nuat să.#i a'ară! Uneori le$ina#, alteori nu se în.t7#'la ni#ic! 8u "orbea#, stătea# doar î#'reunăc7t ti#' &otăra ea să ră#7nă cu #ine! =a#a înce'esă se nelini$tească, nu #ai a(un-ea# acasă la aceea$ioră! )ntr.o noa'te #ă obli-ă să.i s'un ce %ăcea# între$coală $i casăB eu îi re'et 'o"estea cu %ata!

're sur'rinderea #ea, în loc să #ă certe iar, eaî#i s'une că "a #er-e cu #ine '7nă la locul acela! Adoua zi, ne trezi# dis.de.di#inea/ă, ne duce# acolo,%eti/a a'are, dar ea nu o 'oate "edea! =a#a î#i ceres.o întreb des're tata! 8u în/ele- întrebarea, dar %acce.#i cereB $i atunci, 'entru 'ri#a oară, aud "ocea:!;eti/a nu.$i #i$că buzele, dar $tiu că.#i "orbe$teB

î#i s'une că tata e %oarte bine, ne a'ără, $i căsu%erin/a 'e care a 'ăti#it.o 'e 'ă#7nt este acu#răs'lătită! î#i 'ro'une să.i s'un #a#ei des're 'o."estea cu -odinul! îi re'et ce aud de la "oce, iar eaînce'e să 'l7n-ă, î#i zice că tatei îi 'lăcea să aibă un-odin l7n-ă el, din cauza %ri-ului 'e care îl înduraseîn război! ;eti/a îi cere ca data "iitoare c7nd "a trece 'e aici să le-e într.un arbust o 'an-lică 'e care săscrie o dorin/ă!

iziunile au continuat tot anul! =a#a le 'o"es.

te$te 'rietenelor ei de încredere, care s'un altor 'ri.etene, $i arbustul se u#'le de 'an-lici! otul în cel#ai #are secretB %e#eile întreabă des're 'ersoaneiubite care au dis'ărut, eu ascult răs'unsul "ocii: $ile trans#it #esa(ele! în #a(oritatea cazurilor, totul se 'etrece la %el Q de două ori însă %eti/a cere: ca-ru'ul să se ducă '7nă la dealul din a'ro'iere

$ , , ' - - 'entru su%letul acelor oa#eni! ;e#eile î#i 'o"estesccă de c7te ori intru în transă #ă 'răbu$esc $i s'unlucruri %ără sens Q niciodată nu reu$esc să.#ia#intesc! tiu doar c7nd se a'ro'ie transaB si#t un"7nt %ierbinte $i "ăd ni$te s%ere de lu#ină în (urul

#eu!într.o zi, 'e c7nd conduc un -ru' la înt7lnirea cu

%eti/a, sunte# o'ri/i de un cordon de 'oli/i$ti! ;e#e.ile 'rotestează, stri-ă, dar nu reu$i# să trece#! =ăescortează '7nă la $coală, unde directorul î#i s'unecă toc#ai a# %ost e#atriculat 'entru că a# 'ro."ocat o re"oltă $i a# încura(at su'ersti/ia!

La întoarcere, "ăd arbustul distrus, iar 'an-licilearuncate 'e (os! =ă a$ez acolo sin-ur $i 'l7n-, 'en.tru că acelea au %ost cele #ai %ru#oase #o#ente din

"ia/a #ea! i, în cli'a aceea, %eti/a a'are din nou! î#is'une să nu.#i %ac -ri(i, că totul era de(a scris,inclusi" distru-erea arbustului! i că, din acel #o.#ent, ea #ă "a înso/i c7te zile "oi a"ea $i.#i "a s'u.ne #ereu ce trebuie să %ac!

Q i nu /i.a s'us niciodată cu# o c&ea#ă în.treabă un cer$etor!

Q 8iciodată! 0ar n.are i#'ortan/ăB eu $tiu c7ndî#i "orbe$te!

Q A# 'utea a%la $i noi, acu#, c7te ce"a des're#or/ii no$tri Q 8u! Asta se 'utea doar atunci, acu# #isiunea

#ea este alta! Pot continua 'o"estirea Q rebuie s.o continui, s'un eu! 0ar #ai înt7i

"reau să $tiu un lucru! în sud."estul ;ran/ei eistă unloc care se nu#e$te Lourdes? cu #ult ti#' în

196 191

ur#ă, o 'ăstori/ă a "ăzut o %eti/ă care 'are să cores. Q 0eci sunte/i so/ul ziaristei



'undă cu "iziunea du#itale! Q ă în$ela/i, co#entează un cer$etor bătr7n, cu

un 'icior de #etal! Păstori/a aceea, care se nu#e$teernadette, a "ăzu t.o 'e ;ecioara =ăria!

Q întruc7t a# scris o carte des're "iziuni, a tre.

buit să studiez cu #ultă -ri(ă c&estiunea aceasta, îirăs'und! A# citit tot ce s.a 'ublicat la s%7r$itul se.colului ), a# a"ut acces la nu#eroasele de'ozi/ii%ăcute de ernadette la 'oli/ie, la biserică, 'entruoa#enii de $tiin/ă! 8ici o cli'ă ea nu a%ir#ă că a "ă.zut o %e#eieB insistă că era o co'ilă! A re'etat 'o"es.tea aceasta toată "ia/a ei, s.a necă(it %oarte rău c7ndau 'us statuia în -rotă? a s'us că nu se#ăna deloc cu"iziunea Q ea "ăzuse o co'ilă, nu o %e#eie! 0ar $ia$a, iserica a 'us stă'7nire 'e le-endă, 'e "iziuni, 'e locul a'ari/iilor, a trans%or#at a'ari/ia în =a#alui )sus, iar ade"ărul a %ost uitat? o #inciună re'etatăde #ulte ori a(un-e să con"in-ă 'e toată lu#ea!in-ura di%eren/ă este că acea #ică %eti/ă: Q cu#insista să.i s'ună ernadette Q $i.a rostit nu#ele!

Q i care era acesta întreabă =i&ail! Q Eu sunt )#aculata Conce'/ie!: 8u este un

nu#e ca eatriz, =ăria, )sabelle! Ea se descrie ca un%a't, ca o reu$ită, ca o înt7#'lare 'e care a# 'utea s.o traduce# 'rin eu sunt născuta %ără se:! e ro-,continuă 'o"estirea!

Q înainte să continue, 'ot să "ă întreb ce"a s'u.ne un cer$etor care 'are să %ie ca# de "7rsta #ea!'une/i că a/i scris o carteB cu# îi zice

Q A# scris #ai #ulte!i.i s'un titlul căr/ii în care "orbesc des're 'o.

"estea ernadettei $i a "iziunii ei!

19>

/ / Q unte/i so/ul Est&erei se &olbează la #ine o

cer$etoare cu &ainele în dezordine, cu 'ălărie "erde$i taior 'ur'uriu!

8u $tiu ce să le răs'und! Q 0e ce n.a #ai trecut 'e.aici întreabă altul!

'er că n.a #uritS răia nu#ai în locuri 'ericuloase,i.a# s'us de nenu#ărate ori să se o'reascăS Uită.tenu#ai la ce a 'utut să.#i deaS

i arată acela$i 'etic 'ătat de s7n-eB o 'arte dincă#a$a soldatului #ort!

Q 8.a #urit, îi răs'und eu! 0ar #ă #iră că a"enit 'e aici!

Q 0e ce Pentru că sunte# alt%el Q 8u #.a/i în/elesB nu "ă (udec! =ă sur'rinde,

sunt bucuros să a%lu acest lucru!

0ar "odca #enită să alun-e %ri-ul î$i %ace e%ectulasu'ra noastră a tuturor! Q unte/i ironic, î#i s'une un bărbat 'uternic,

cu 'lete $i cu barba de c7te"a zile! Pleca/i de aici, dacăcrede/i că "ă a%la/i într.o co#'anie a$a de 'roastă!

0ar băuse# $i eu, a$a că a"ea# cura(! Q Cine sunte/i "oi Ce "ia/ă e asta 'e care a/i

ales.o unte/i sănăto$i, 'ute/i #unci, dar "ă 'lace săsta/i de-eabaS

Q unte# oa#eni care au ales să ră#7nă 'e din.

a%ară, 'rice'i )n a%ara lu#ii ăsteia care se 'răbu$e$te bucată cu bucată, se'ara/i de oa#enii care trăiesc cu%rica de.a nu 'ierde ce"a, de oa#enii care trec 'estradă ca $i cu# totul ar #er-e ca 'e roate, de$i totul#er-e a$a de rău, în-rozitor de răuS 0u#neata nucer$e$ti 8u ceri de 'o#ană 'entru 'atronul du.#itale, 'entru 'ro'rietarul i#obilului unde stai

19

Q 0u#itale nu /i.e ru$ine să./i irose$ti "ia/a în 'ri#a să'tă#7nă, î#i #oare o oaie, $i u#blă z"onul



treabă %e#eia în 'ur'uriu! Q Cine a zis că.#i irosesc "ia/a ;ac ce "reauS=ata&ala inter"eniB Q i ce "rei #atale ă trăie$ti în "7r%ul lu#ii

Cine ne -arantează că #untele e #ai bun dec7t c7#

'ia Crezi că nu $ti# să trăi#, nu.i a$a A%lă că ne"asta du#itale în/ele-ea că noi $ti# la 'er.%ec./i.ece "re# de la "ia/ăS tii ce "re# PaceS i ti#' liberSi să nu %i# obli-a/i să ne luă# du'ă #odă Q aicinoi ne %ace# 'ro'riile noastre #odele! e# c7nda"e# c&e%, dor#i# unde crede# că.i #ai bineS 8iciunul dintre noi nu a ales scla"ia, $i sunte# %oarte#7ndri de asta, de$i do#niile "oastre cred că sunte# ni$te bie/i a#ăr7/iS

@lasurile înce'eau să %ie a-resi"e! =i&ail le în.treru'eB

Q re/i să asculta/i restul 'o"estirii #ele, sau"re/i să 'lecă# c&iar acu#

Q Păi el ne criticăS co#entează cel cu 'iciorul de#etal! A "enit aici ca să ne (udece, 'arcă ar %i 0u#.nezeuS

e #ai aud c7te"a #or#ăieli, cine"a #ă bate 'eu#ăr, îi dau o /i-ară, cara%a de "odcă a(un-e din noula #ine! 'iritele se lini$tesc încet.încet, eu continuisă %iu sur'rins $i $ocat de %a'tul că acei oa#eni ocunoscuseră 'e Est&er Q du'ă cu# se "edea, o cu.

no$teau #ai bine dec7t #ine, dob7ndiseră o bucatăde '7nză 'ătată de s7n-e!

=i&ail î$i continuă istorisireaB

Acu# nu #ai a"ea# unde.n"ă/a $i era# 'rea#ic ca să în-ri(esc de cai, #7ndria re-iunii $i a 'ă.rin/ilor no$tri, a$a că 'lec să lucrez ca cioban! )n

că sunt un co'il bleste#at, %iul unui bărbat care"enise de de'arte, îi 'ro#isese #a#ei bo-ă/ii $i '7năla ur#ă ne lăsase săraci li'i/i! 0e$i co#uni$tii-arantau că reli-ia era doar un #od de a da celor dis. 'era/i s'eran/e %alse, de$i to/i acolo crescuseră cu cer.

titudinea că nu eistă dec7t realitatea 'al'abilă $i cătot ce nu se 'oate "edea este doar rodul i#a-ina/ieio#ului, tradi/iile stră"ec&i ră#ăseseră neatinse $itrecuseră din -ură în -ură de la o -enera/ie la alta!

0u'ă distru-erea co'ăcelului nu #ai 'ot "edeaco'ila, însă îi aud "ocea? îi cer să #ă a(ute să 'ăzesctur#ele, ea.#i s'une să a# răbdare, că "or "eni ti#. 'uri -rele, dar că înainte să î#'linesc >> de ani o%e#eie "a "eni de de'arte $i #ă "a duce să cunosclu#ea! î#i s'une $i că a# o #isiune de înde'linit,iar această #isiune e să a(ut la răs'7ndirea ade"ărateiener-ii a iubirii 'e %a/a 'ă#7ntului!

tă'7nul oilor este in%luen/at de z"onurile carecirculă #ereu tot #ai a'ăsat Q iar cei care îi 'o"es.tesc toate astea, cei care încearcă să.#i distru-ă "ia/asunt toc#ai aceia 'e care co'ila i.a a(utat tot ti#'ulanului! )ntr.o zi, se &otără$te să se ducă la biroul 'ar.tidului co#unist din satul "ecin $i a%lă că at7t eu c7t$i #a#a sunte# considera/i du$#anii 'o'orului!unt dat a%ară i#ediat! 0ar asta nu ne a%ectează "ia/a 'rea tare, %iindcă #a#a lucrează ca brodeză într.o

%abrică din cel #ai #are ora$ al re-iunii? acoloni#eni nu $tie că sunte# du$#anii 'o'orului $i aiclasei #uncitoare, tot ce doresc directorii %abricii esteca ea să continue să 'roducă broderii de di#inea/ă '7nă seara!

;iindcă a# tot ti#'ul din lu#e, &oinăresc 'rinste'ă, înso/esc "7nătorii Q B care cunosc $i ei 'o.

194 195

"estea #ea, dar î#i atribuie 'uteri #a-ice, %iindcă dacă nu "reau să #ă întorc la studii! =ari con"oaie



totdeauna -ăsesc "ul'i c7nd sunt eu 'e.a'roa'e! î#i 'etrec zile între-i în casa #e#orială a 'oetului, 'ri."indu.i lucrurile, citindu.i căr/ile, ascult7ndu.i 'e ceice "eneau aici să.i recite "ersurile! 0in c7nd în c7ndsi#t "7ntul, "ăd lu#inile, cad la 'ă#7nt Q $i.n ase.

#enea #o#ente "ocea î#i s'une lucruri destul deconcrete, cu# ar %i 'erioadele de secetă, #oli#elecare a#enin/ă ani#alele, "enirea ne-ustorilor! Eu nu'un ni#ănui, cu ece'/ia #a#ei, care este tot #aiîndurerată $i.n-ri(orată!

La un #o#ent dat, trece un doctor 'rin re-iune $iea #ă duce la o consulta/ie? du'ă ce ascultă cu aten/ietoată 'o"estea #ea, ia noti/e, se uită în oc&ii #ei cuun a'arat, î#i ascultă bătăile ini#ii, î#i ciocăne$te-enunc&iul $i.#i 'une dia-nosticul de e'ile'sie, nu#ai $tiu de care.anu#e! 'une că nu e conta-ios,crizele se "or rări odată cu "7rsta!

Eu $tiu că nu e "orba de nici o boală? dar #ă 're.%ac că da, cred, ca s.o lini$tesc 'e #a#a! 0irectoruluicasei #e#oriale, care "ede cu c7tă dis'erare "reausă.n"ă/, i se %ace #ilă $i înce'e să.i înlocuiască 'e 'ro%esorii de la $coalăB în"ă/ -eo-ra%ie, literatură! în."ă/ lucrul care "a %i cel #ai i#'ortant în "ia/a #eaBsă "orbesc en-leze$te! într.o seară, "ocea î#i cere să.i s'un directorului că 'este 'u/in ti#' "a! ocu'a o%unc/ie i#'ortantă! C7nd îi s'un asta, nu aud dec7t

un r7s ti#id $i un răs'uns 'recisB nu se 'oate, subnici o %or#ă, 'entru că niciodată nu s.a înscris în 'artidul co#unistB e #usul#an con"ins!

A# cincis'rezece ani! La două luni du'ă discu/ianoastră, si#t că ce"a nou se 'etrece în re-iuneB"ec&ii %unc/ionari 'ublici, #ereu at7t de aro-an/i,de"in #ai a#abili ca niciodată $i înce' să #ă.ntrebe

#ilitare ruse$ti se îndre'tau s're %rontieră! într.oseară, în ti#' ce studia# la biroul care.i a'ar/inuse 'oetului, directorul intră în %u-ă, #ă 'ri"e$te cus'ai#ă $i ca# (enatB s'une că ulti#ul lucru care se 'utea 'etrece 'e lu#e Q cola'sul re-i#ului co#u.

nist Q are loc acu# %ul-erător! ec&ile re'ublici so."ietice de"eneau re'ublici inde'endente, $tirile caresoseau de la Al#a Ata "orbeau des're %or#area unuinou -u"ern, iar el %usese dese#nat să -u"erneze 'ro"inciaS

în loc să #ă î#bră/i$eze $i să %ie #ul/u#it, el #ăîntreabă cu# de a# $tiut că o să se înt7#'le astaBauzise# 'e cine"a s'un7nd ce"a ;usese# an-a(atde ser"iciile secrete ca să.1 s'ionez, %iindcă el nu %ă.cea 'arte din 'artid au Q ceea ce era cel #ai răudintre toate Q într.un #o#ent al "ie/ii #ele, %ăcu.se# un 'act cu dia"olul

îi răs'und că.#i $tie 'o"esteaB a'ari/iile co'ilei,"ocea, crizele care #ă %ăceau să aud lucruri 'e careal/ii nu le 'uteau auzi! î#i răs'unde că toate astea nusunt dec7t boală? nu eista dec7t un 'ro%et, =a.&o#ed, $i tot ceea ce trebuia să %ie s'us %usese re"e.lat! 0ar, în ciuda acestor lucruri, continuă el, dia"olulră#ăsese 'e această lu#e $i %olosea tot %elul de ar.ti%icii Q inclusi" 'retinsa ca'acitate de a "edea "i.itorul Q 'entru a.i în$ela 'e cei slabi $i a.i înde'ărta

'e oa#eni de la ade"ărata credin/ă! î#i dăduse oslu(bă 'entru că )sla#ul cere ca oa#enii să %ie ca.ritabili, dar acu# se caia a#arnicB era# %ie instru.#entul ser"iciilor secrete, %ie tri#isul dia"olului!

unt dat a%ară i#ediat!re#urile, care nici înainte nu erau u$oare, au de.

"enit acu# $i #ai -rele! ;abrica de con%ec/ii 'entru

19+ 19

care lucrează #a#a, $i care înainte era a -u"ernului,i il i l il ii i l

)ar atunci, dintr.odată, si#t din nou "7ntul, "ăd



trece în #7inile 'articularilor Q noii stă'7ni au alteidei, restructurează 'roiectul $i o trec în $o#a(! 0u'ădouă luni nu #ai a"e# cu ce ne duce traiul, sin-urullucru care ne ră#7ne de %ăcut este să 'ărăsi# satul încare #a#a î$i 'etrecuse toată "ia/a $i să 'lecă# încăutare de lucru!

unicii re%uză să 'lece? 're%eră să #oară de %oa#edec7t să lase 'ă#7ntul unde se născuseră $i unde.$i 'etrecuseră "ia/a! Eu $i #a#a 'lecă# la Al#a Ata $icunosc 'ri#ul ora$ #areB #ă i#'resionează #a.$inile, clădirile uria$e, recla#ele lu#inoase, scărilerulante $i Q #ai ales Q tele%ericul de ora$\! =ă#icaob/ine un 'ost de "7nzătoare într.un #a-azin, eulucrez ca a(utor de #ecanic la o benzinărie! O #are 'arte din banii c7$ti-a/i o tri#ite# bunicilor, dar neră#7n su%icien/i să #7ncă# $i să "ede# ce n.a#

"ăzut niciodatăB cine#a, 'arcul de distrac/ii, #eciuride %otbal!Odată cu #utarea la ora$, crizele au încetat, au

dis'ărut $i co'ila, $i "ocea! Cred că e #ai bine a$a,nu si#t li'sa 'rietenei in"izibile care #ă înso/ea dela o't ani? #ă %ascinează Al#a Ata $i sunt ocu'at să.#i c7$ti- eisten/a? în"ă/ că "oi 'utea '7nă la ur#ă,cu un dra# de inteli-en/ă, să a(un- o 'ersoanăi#'ortantă! i.a$a, într.o seară de du#inică, stătea#la sin-ura %ereastră a #icului nostru a'arta#ent $i 'ri"ea# ulicioara %ără as%alt 'e care locuia#, ner"os

din cale.a%ară, %iindcă în ziua anterioară lo"ise# o#a$ină 'e c7nd o #ane"ra# în -ara( $i.#i era at7t de%rică să nu #ă dea a%ară înc7t nu reu$ise# să 'unce"a.n -ură toată ziua!

\ tele%eric de ora$B #i(loc de trans'ort în co#un, 'e cablu,%olosit în #arile ora$e construite 'e coline abru'te (n+tr+*+

lu#inile! 0u'ă s'usele #a#ei a# căzut, a# "orbitîntr.o li#bă necunoscută, iar transa a /inut #ai #ultca de obicei? $tiu că "ocea: #i.a a#intit că a"ea#de î#'linit o #isiune! C7nd #ă trezesc, înce' să.isi#t din nou 'rezen/a $i, cu toate că nu "ăd ni#ic, îi

'ot "orbi!0ar acu# nu #ă #ai intereseazăB #ut7ndu.#ă dinsat, #i.a# sc&i#bat $i lu#ea! O întreb totu$i care e#isiunea #eaB "ocea î#i răs'unde că e #isiuneatuturor %iin/elor o#ene$ti, să i#'re-nă# lu#ea cuener-ia iubirii totale! întreb des're sin-urul lucru care#ă interesează cu ade"ărat în acel #o#entB #a$inalo"ită $i reac/ia 'atronului! Ea î#i s'une să nu.#i %ac-ri(i Q să.i s'un ade"ărul, că el #ă "a în/ele-e!

=uncesc de cinci ani la benzinărie! P7nă la ur#ă,î#i %ac 'rieteni, a# 'ri#ele #ele iubite, desco'ărseul, 'artici' la încăierările de 'e stradă Q în %ine,î#i trăiesc tinere/ea c7t se 'oate de nor#al! =ai a#c7te"a crizeB la înce'ut, 'rietenii au un $oc, dar du'ăce in"entez că ăsta este e%ectul unor 'uteri su'e.rioare:, înce' să #ă res'ecte! î#i cer a(utorul, î$i#ărturisesc 'roble#ele de dra-oste, rela/iile di%iciledin %a#ilie, dar eu nu.#i întreb "ocea nirnic Q e'e.rien/a cu arbustul #ă a%ectase 'rea tare, #ă %ăcuse săîn/ele- că atunci c7nd a(u/i 'e cine"a, nu 'ri#e$ti însc&i#b dec7t li'să de recuno$tin/ă!

C7nd 'rietenii insistă, in"entez că %ac 'arte din.tr.o societate secretă: Q în "re#urile acelea, du'ădecenii de re'resiune reli-ioasă, #isticis#ul $i ezo.teris#ul erau în #are "o-ă la Al#a Ata! e 'ublică#ulte căr/i des're 'uterile su'erioare:, -uru $i #a.e$tri înce' să răsară de 'rin )ndia $i C&ina, a'ar o-ră#adă de cursuri de 'er%ec/ionare s'irituală! =ă

19* 199

duc 'e la c7te"a, î#i dau sea#a că nu în"ă/ ni#ic,i l l î d ă i d

care #ă "a duce de'arte de aici, se a%la l7n-ă #inei 7 d % i i ă i l l



sin-urul lucru în care cred cu tărie este "ocea, darsunt 'rea ocu'at ca să %iu atent la ce s'une!

într.o zi, o %e#eie într.o ca#ionetă cu trac/iune44 se o're$te la ser"ice.ul unde lucrez $i.#i ceresă.i %ac 'linul! î#i "orbe$te în rusă, cu un accent în.

-rozitor $i cu #are -reutate, iar eu îi răs'und în en.-leză! Ea răsu%lă u$urată $i #ă întreabă dacă nu $tiu"reun -&id inter'ret, %iindcă trebuie să călătorească 'rin /ară!

în ti#' ce rostea aceste cu"inte, 'rezen/a %eti/eiu#'le s'a/iul $i.#i dau sea#a că ea e 'ersoana 'ecare o a$te'tase# toată "ia/a! E scă'area #ea, nu 'otsă 'ierd ocaziaB îi s'un c.o 'ot a(uta eu, dacă "rea!;e#eia î#i s'une că a# de(a o ocu'a/ie, iar ea arene"oie de cine"a în "7rstă, e'eri#entat $i dis'us săcălătorească! îi răs'und că $tiu toate dru#urile din

ste'ă, cărările din #unte, #int sus/in7nd că an-a(area#ea la ser"ice e te#'orară! O i#'lor să.#i dea o$ansă? cu re/inere, ea stabile$te o înt7lnire 'entrudiscu/ie în cel #ai luos &otel din ora$!

8e înt7lni# în &ol? î#i testează cuno$tin/ele lin-."istice, î#i 'une întrebări des're -eo-ra%ia AsieiCentrale, "rea să $tie cine sunt $i de unde "in! E sus. 'icioasă, nu.#i s'une eact ce %ace, nici unde "reasă #ear-ă! Eu încerc să.#i (oc rolul c7t #ai bine, darconstat că nu reu$esc s.o con"in-!

0intr.odată î#i dau sea#a că, ine'licabil, #ăîndră-ostise# de ea, de o 'ersoană 'e care.o cunos.cuse# cu c7te"a ore în ur#ă! î#i stă'7nesc nelini$tea$i #ă încred în "oce? i#'lor a(utorul %eti/ei in"izibile,îi cer să #ă lu#ineze, îi 'ro#it că "oi înde'lini #i.siunea ce #i.a %ost încredin/ată dacă ob/in an-a(areaaceeaB doar #i.a s'us că într.o zi "a "eni o %e#eie

atunci c7nd %e#eia a "enit să.$i u#'le rezer"orul,a# ne"oie de un răs'uns a%ir#ati" din 'artea acelei 'ersoane!

0u'ă acest intero-atoriu intens, a# i#'resia căînce' să.i c7$ti- încredereaB #ă 're"ine că ceea ce

"rea ea este absolut ile-al! î#i e'lică %a'tul că e zia.ristă, că "rea să %acă un re'orta( des're bazele a#e.ricane care se construiesc în /ara "ecină 'entru as'ri(ini un război -ata să izbucnească! ;iindcă i.aure%uzat "iza, "a trebui să trece# -rani/a 'e (os, 'rinlocuri ne'ăzite Q oa#enii ei de le-ătură îi dăduserăo &artă $i.i arătaseră 'e unde trebuia să treacă, dar#i.a s'us că n.o să.#i arate ni#ic din toate astea '7nă ce nu "o# a(un-e de'arte de Al#a Ata! 0acătot #ai "reau s.o înso/esc trebuie să "in la &otel 'estedouă zile, la ora 11 di#inea/a! 8u.#i 'ro#ite ni#ic

în a%ară de lea%a 'e o să'tă#7nă, %ără să $tie că a# unloc de #uncă stabil, c7$ti- destul ca să.#i 'otîntre/ine #a#a $i bunicii, că $e%ul #eu are încredereîn #ine de$i "ăzuse "reo trei.'atru con"ulsii, saucrize de e'ile'sie:, cu# le s'une el, atunci c7nd in.tru în contact cu lu#i necunoscute!

înainte de a 'leca, %e#eia î#i s'une cu# o c&ea.#ă Q Est&er Q $i #ă 're"ine că, dacă #ă duc la 'oli/ie s.o denun/, ea "a %i înc&isă $i de'ortată! î#i#ai s'une că sunt #o#ente în "ia/ă c7nd trebuie să

ne încrede# orbe$te în intui/ie, $i ea toc#ai asta%ăcea în acea cli'ă! îi s'un să nu %ie în-ri(orată, #ăsi#t tentat să.i s'un des're "oce $i des're 'rezen/aco'ilei, dar '7nă la ur#ă 're%er să 'ăstrez tăcerea!=ă întorc acasă, îi 'o"estesc #a#ei, o con"in- că#i.a# -ăsit altce"a de lucru, ca -&id inter'ret, că osă c7$ti- #ai #ul/i bani Q dar trebuie să 'lec 'entru

200 >61

i % i(i î ( l



o "re#e! Ea nu 'are să.$i %acă -ri(i? în (urul #eu to.tul se des%ă$oară ca $i cu# a$ %i 'lănuit de #ult $itoată lu#ea nu a$te'ta dec7t #o#entul 'otri"it!

0or# 'rost, a doua zi #ă duc #ai de"re#e ca deobicei la benzinărie! îi cer iertare 'atronului, îi re'et

că #i.a# -ăsit altce"a de lucru! e%ul î#i s'une că#ai de"re#e sau #ai t7rziu î$i "or da sea#a că suntun o# bolna", că e %oarte riscant să la$i din #7năce"a si-ur 'entru altce"a îndoielnic Q dar tot a$acu# s.a înt7#'lat $i cu #a#a, '7nă la ur#ă e deacord %ără să.$i %acă 'rea #ulte 'roble#e, ca $i cu#"ocea ar %i #ane"rat "oin/ele tuturor celor cu care"orbea#, u$ur7ndu.#i ast%el sarcina, a(ut7ndu.#ă să%ac 'ri#ii 'a$i!

C7nd ne "ede# la &otel, îi e'licB dacă ne 'rind,tot ce "i se 'oate înt7#'la este să %i/i e'ulzată în/ara du#nea"oastră, dar eu "oi #er-e la înc&isoare, 'oate 'entru ani -rei! Cu toate acestea, î#i asu# cel#ai #are risc $i ea trebuie să aibă încredere în #ine!Pare că în/ele-e 'unctul #eu de "edere, 'orni# ladru# $i #er-e# două zile, un -ru' o a$tea'tă de cea.laltă 'arte a -rani/ei, ea dis'are $i a'oi re"ine la scurtti#', ne#ul/u#ită, iritată! Războiul e -ata să izbuc.nească, toate dru#urile sunt 'ăzite, este i#'osibil săînainteze %ără să %ie luată dre't s'ion!

8e înce'e# dru#ul de întoarcere! Est&er, care

%usese at7t de si-ură 'e ea, 'are acu# tristă $i con.%uză! Pentru a o distra, înce' să.i recit din "ersurile 'oetului din satul #eu, $i în acela$i ti#' #ă -7ndesccă 'este 4* de ore totul se "a %i ter#inat! 0ar trebuiesă #ă încred în "oce, trebuie să %ac totul 'entru ca easă nu 'lece la %el de abru't cu# a "enit? 'oate cătrebuie să.i arăt că a# a$te'tat.o dintotdea.una, că eaeste i#'ortantă 'entru #ine!

-

în noa'tea aceea, du'ă ce ne.a# a$ezat sacii dedor#it în a'ro'ierea unor st7nci, încerc să.i iau #7.na! Ea #ă înde'ărtează cu duio$ie, î#i s'une că e

căsătorită! tiu că a# %ăcut un 'as -re$it, că a# ac./ionat %ără să #ă -7ndescB cu# nu #ai a# ni#ic de 'ierdut, îi s'un des're "iziunile din co'ilărie, des're#isiunea de a răs'7ndi iubirea, des're dia-nosticul#edicului care 'o#enise de e'ile'sie!

're sur'rinderea #ea, în/ele-e 'er%ect tot ce.is'un! î#i 'o"este$te 'u/in din "ia/a ei, î#i s'une că.$i iube$te so/ul, că $i el o iube$te, dar cu trecereati#'ului s.a 'ierdut ce"a i#'ortant, 're%eră să steade'arte ca să lase căsnicia să se #acine 'u/in c7te

'u/in! A"ea tot ce $i.ar %i 'utut dori, dar era ne%eri.cită? de$i 'utea să se 're%acă tot restul "ie/ii că ase.#enea ne%ericire nu eista, #oare de %rică să nu %acă"reo de'resie din care să nu #ai 'oată ie$i niciodată!

Ast%el, s.a &otăr7t să lase totul deo'arte $i să 'leceîn căutarea a"enturii, a unor lucruri care să nu.i #aiîn-ăduie să se -7ndească la iubirea care se destră#a?cu c7t se căuta #ai #ult, cu at7t se 'ierdea #aiad7nc $i cu at7t #ai sin-ură se si#/ea! Credea că $i.a 'ierdut 'entru totdeauna busola, iar e'erien/a 'ecare toc#ai o trăiseră# î#'reună îi de#onstra că#er-ea 'e un dru# -re$it, era #ai bine să se întoarcăla rutina zilnică!

îi s'un că a# 'utea încerca altă cale, #ai 'u/in 'ăzită, că ni$te contrabandi$ti 'e care.i cunosc, din

i Al#a Ata, ne.ar 'utea a(uta Q dar ea 'are sleită, li'.sită de dorin/a de a #er-e #ai de'arte!

în cli'a aceea "ocea î#i cere s.o înc&in Pă#7n.tului! ;ără să $tiu 'rea bine ce %ac, #ă ridic, desc&idrucsacul, î#i în#oi de-etele în #icu/ul "as cu ulei

202 203

'e care.1 a"ea# 'entru -ătit, î#i 'un #7na 'e cre$.tetul ei #ă ro- în -7nd iar la s%7r$it îi cer să $i conti

Est&er îl întreabă de ce sunt oa#enii tri$ti!E i l ă d băt 7 l t i i i



tetul ei, #ă ro- în -7nd, iar la s%7r$it îi cer să.$i conti.nue căutarea, %iindcă este i#'ortantă 'entru noi to/i!ocea î#i s'une, $i eu re'et cu -las tare, că sc&i#. barea unei sin-ure 'ersoane însea#nă sc&i#bareaîntre-ii rase o#ene$ti! Ea #ă î#bră/i$ează, si#t căPă#7ntul o binecu"7ntează, $i stă# a$a, str7n$i unull7n-ă altul, ore între-i!

0u'ă o "re#e, o întreb dacă crede ce i.a# 'o"estitdes're "ocea 'e care o aud! Ea.#i s'une că da $i nu!Crede că to/i a"e# o 'utere 'e care n.a# %olosit.oniciodată $i, în acela$i ti#', consideră că eu a# intratîn contact cu această 'utere din cauza crizelor #elede e'ile'sie! =i.a #ai s'us că a# %i 'utut "eri%icaasta î#'reună, că se -7ndea să ia un inter"iu unuino#ad din nordul Al#ei Ata, des're care se s'uneacă are 'uteri #iraculoase? dacă "oia# s.o înso/esc,

era# bine"enit! C7nd î#i s'une nu#ele acelui o#,î#i dau sea#a că.i cunosc ne'otul, ceea ce o să %acătotul #ai u$or!

A# tra"ersat Al#a Ata, ne.a# o'rit nu#ai ca să%ace# 'linul cu benzină $i să cu#'ără# ce"a 'ro."izii, $i ne.a# continuat dru#ul s're un #ic sătuca%lat în a'ro'ierea unui lac arti%icial construit de re.-i#ul so"ietic! A(un$i la locul unde se a%la no#adul,a trebuit să a$te'tă# ore între-i, cu toate că.i s'use.se# unuia dintre înso/itorii lui că îl cunosc 'e ne'o.

tul no#adului Q o #ul/i#e de oa#eni î$i a$te'tar7ndul ca să 'ri#ească s%aturile celui 'e care.1 con.siderau un s%7nt!

)n s%7r$it, sunte# 'ri#i/iB cu traducerea inter"iu.lui, cu cititul re'orta(ului de #ai #ulte ori, du'ă ce a%ost 'ublicat, a(un- să în"ă/ o -ră#adă de lucruri 'ecare dorea# să le $tiu!

204

Q E si#'lu, răs'unde bătr7nul! unt 'rizonieriîn 'o"estea lor 'ersonală! oată lu#ea crede că obiecti"ul "ie/ii acesteia este să ur#ezi un 'lan! 8i#eninu se întreabă dacă acest 'lan e al lui sau a %ost creatde altcine"a! tr7n- e'erien/e, a#intiri, lucruri, idei

ale altora, $i asta e #ai #ult dec7t 'ot duce! 0ar î$iuită 'ro'riile "ise!Est&er obser"ă că #ul/i îi s'unB a"e/i noroc, $ti/i

ce "re/i de la "ia/ăB dar eu nu $tiu ce.a$ "rea să %ac:! Q i-ur că $ti/i, îi răs'unde no#adul! C7/i oa

#eni cunoa$te/i care să recunoascăB n.a# %ăcut ni#ic din ce.#i dorea#, asta e realitatea! 0acă s'uncă n.au %ăcut ce.$i doreau, atunci însea#nă că $tiauce.$i doreau! C7t des're realitate, e "orba doar deceea ce al/ii au 'o"estit des're lu#e $i 'ărerea lor

des're cu# ar trebui să ne 'urtă# în această lu#e!i sunt #ul/i al/ii care s'un lucruri $i #ai releB sunt#ul/u#it 'entru că î#i sacri%ic "ia/a 'entru aceia 'e care îi iubesc! 0u#nea"oastră crede/i că aceia 'ecare.i iubi# "or să ne "adă su%erind 'entru ei 0u#nea"oastră crede/i că iubirea este iz"or de su%erin/e

Q Ca să %iu sinceră, da!]Q 8.ar trebui să %ie a$a! Q 0acă uit 'o"estea 'e care #i.au s'us.o, "oi

uita $i lucruri %oarte i#'ortante 'e care le.a# în"ă/at

de la "ia/ă! 0e ce #.a# c&inuit at7t să a# o e. 'erien/ă de "ia/ă c7t #ai "astă, să $tiu cu# să #ădescurc în carieră, cu so/ul #eu, cu crizele #ele

Q Cuno$tin/ele acu#ulate sunt %olositoare ca să$tii să -ăte$ti, să nu c&eltui #ai #ult dec7t c7$ti-i, săte adă'oste$ti de %ri-ul iernii, să res'ec/i anu#iteli#ite, să $tii unde #er- anu#ite linii de autobuz

205

$i de tren! Cu toate astea, crede/i că iubirile din trecut" au în"ă/at să iubi/i #ai bine

Q 8i#eni, în zilele noastre, nu.$i 'oate 'etrecei ălă i d



".au în"ă/at să iubi/i #ai bine Q =.au în"ă/at să $tiu ce "reau! Q 8u asta ".a# întrebat! )ubirile du#nea"oastră

trecute ".au în"ă/at să "ă iubi/i so/ul #ai #ult Q 0i#'otri"ă! Pentru a #ă 'utea dărui cu totul

lui, a trebuit să uit cicatricele 'e care #i le.au %ăcutal/i bărba/i! La asta "ă re%eri/i

Q Pentru ca ade"ărata ener-ie a iubirii să "ă 'oa.tă străbate su%letul, trebuie ca aceasta să "ă -ăseascăde 'arcă ".a/i %i născut c&iar în cli'a aceea! 0e cesunt oa#enii ne%erici/i Pentru că "or să struneascăaceastă ener-ie, ceea ce este i#'osibil! ă ui/i de 'o."estea ta, să #en/ii acest canal curat, să la$i ca în %ie.care zi această ener-ie să se #ani%este cu# are eac&e%, să te la$i condus de ea!

Q ;oarte ro#antic, dar %oarte -reu! ;iindcă tot.

deauna această ener-ie este încătu$ată de #ulteB an.-a(a#ente, co'ii, situa/ie socială!!!

!!! iar du'ă o "re#e, dis'erare, %rică, sin-urătate,încercarea de a controla i#'osibilul! Potri"it tradi/ieiste'ei, nu#ită en-ri, 'entru a trăi din 'lin trebuia să%ii în continuă #i$care, nu#ai a$a %iecare zi era alt%eldec7t cealaltă! C7nd treceau 'rin ora$e, no#azii î$is'uneauB bie/ii oa#eni care trăiesc aici, 'entru eitotul e la %el:! Probabil că oa#enii de la ora$ se uitaula no#azi $i.$i s'uneauB săracii, nu reu$esc să aibă

$i ei un loc al lor, unde să trăiască:! 8o#azii nu autrecut, ci doar 'rezent, de aceea au %ost întotdeauna%erici/i Q '7nă c7nd -u"ernan/ii co#uni$ti i.auî#'iedicat să #ai călătorească $i i.au înc&is încol&ozuri! 0e atunci, încet.încet au înce'ut să creadăcă 'o"estea 'e care le.o s'unea societatea era ade."ărată! )ar astăzi, $i.au 'ierdut %or/a!

"ia/a călătorind! Q 8u 'ot călători în sens %izic! 0ar o 'ot %ace în

'lan s'iritual! ă #er-i #ereu #ai de'arte, să te în.de'ărtezi de 'o"estea 'ersonală, de ceea ce ne.au%or/at să %i#!

Q Ce trebuie să %ace# ca să abandonă# această 'o"este 'e care al/ii ne.au s'us.o Q .o re'etă# cu -las tare, în cele #ai #ici a#ă.

nunte! Pe #ăsură ce o 'o"esti#, ne des'ăr/i# deceea ce a# %ost $i Q o să "ede/i, dacă "re/i să încer.ca/i Q desc&ide# un dru# 'entru o lu#e nouă, ne.cunoscută! ă re'etă# această 'o"este "ec&e '7năc7nd ea nu #ai are nici o i#'ortan/ă 'entru noi!

Q 8u#ai at7t Q Li'se$te un a#ănuntB 'e #ăsură ce s'a/iile se

-olesc, 'entru a nu ne si#/i 'ustii/i, trebuie să le u#. 'le# re'ede Q c&iar dacă e 'ro"izoriu!

Q Cu# Q Cu alte 'o"e$ti, e'erien/e 'e care nu le trăi#

de obicei, sau 'e care nu "re# să le încercă#! A$a nesc&i#bă#! A$a cre$te iubirea! i c7nd cre$te iubirea,cre$te# $i noi cu ea!

Q Asta însea#nă că 'ute# $i 'ierde lucruri i#. 'ortante!

Q 8iciodată! Lucrurile i#'ortante ră#7n totdeauna Q cele care dis'ar sunt lucrurile 'e care le

credea# i#'ortante, dar care sunt inutile Q 'recu#%alsa 'utere de a controla ener-ia iubirii!

ătr7nul s'une că ti#'ul care.i era acordat s.a în.c&eiat, că trebuie să.i #ai 'ri#ească $i 'e al/ii! Ori.c7t a# insistat, ră#7ne de neclintit, dar 'ro'une caEst&er să se întoarcă în altă zi, $i.atunci o s.o în"e/e#ai #ulte!

>6+ 207



nu#ai 'entru că cere# de 'o#ană de la scriitori bo.-a/i %a#ilii care se si#t "ino"ate turi$ti care cred că

ta$e ru-inite, %ără anestezie, iar 'acientul să %ie înstare să 'lece 'e 'icioarele lui i#ediat du'ă o'era/ie



-a/i, %a#ilii care se si#t "ino"ate, turi$ti care cred căParisul e un ora$ #urdar, tineri ideali$ti care suntcon"in$i că 'ot sal"a lu#ea ărac e$ti du#neata Qnu 'o/i controla ti#'ul, n.ai dre'tul să %aci ce "rei,e$ti obli-at să ur#ezi re-uli 'e care nu le.ai in"entat$i 'e care nu le în/ele-i!

=i&ail întreru'e din nou discu/ia! Q Ce dorea doa#na să $tie #ai eact Qoia# să $tiu de ce ne.ai istorisit 'o"estea asta,

dacă bătr7nul no#ad /i.a s'us s.o ui/i! Q 8u #ai este 'o"estea #eaB de %iecare dată c7nd

"orbesc des're lucruri 'e care le.a# trăit, #ă si#t ca$i cu# a$ relata ce"a absolut străin de #ine! ot ceră#7ne în 'rezent e "ocea, 'rezen/a, i#'ortan/a de aînde'lini #isiunea! 8u su%ăr din cauza -reută/ilortrăite Q cred că ele #.au a(utat să %iu cine sunt

acu#! =ă si#t cu# ar trebui să se si#tă un războinicdu'ă ce a trecut 'rin ani de antrena#entB nu.$ia#inte$te de toate detaliile 'e care le.a în"ă/at, $tiedoar să lo"ească la #o#entul 'otri"it!

Q i de ce du#neata $i ziarista "enea/i #ereu săne "izita/i

Q Ca să ne &răni#! Cu# s'unea bătr7nul no#addin ste'ă, lu#ea 'e care o cunoa$te# azi e doar 'o"estea 'e care al/ii ne.au s'us.o, nu e ade"ărata 'o"este! O altă 'o"este con/ine &arul, 'uterea, ca'a.

citatea de a trece dincolo de ceea ce cunoa$te#! 0e$ieu con"ie/uiesc cu o 'rezen/ă încă de c7nd era# co. 'il, iar într.un #o#ent al "ie/ii #ele a# %ost c&iar înstare s.o "ăd, Est&er a %ost cea care #i.a arătat că nusunt sin-ur! =.a 'rezentat oa#enilor care a"eau un&ar, cu# ar %i acela de a îndoi tac7#uri doar cu %or/a-7ndului, sau de a %ace c&irur-ie %olosind cu/i.

stare să 'lece 'e 'icioarele lui i#ediat du'ă o'era/ie!Eu încă #ai în"ă/ să.#i dez"olt 'oten/ialul ne.cunoscut, dar a# ne"oie de alia/i, de oa#eni care nuau, nici ei, o 'o"este Q a$a cu# sunte/i du#nea."oastră!

0e data aceasta a# si#/it eu dorin/a de a le s'uneacelor necunoscu/i 'o"estea #ea? a# si#/it dorin/ade a înce'e să #ă eliberez de trecutul #eu, dar erat7rziu $i a doua zi trebuia să #ă scol de"re#e 'entrucă #edicul ur#a să.#i scoată -ulerul orto'edic!

L.a# întrebat 'e =i&ail dacă "oia să c&e# un tai,dar #i.a răs'uns că nu, si#/ea ne"oia să #ear-ă 'u./in 'e (os, %iindcă în noa'tea aceea îi era %oarte dorde Est&er! A# 'ărăsit -ru'ul $i ne.a# îndre'tat s'reun bule"ard de unde 'utea# să iau un tai!

Q Cred că %e#eia aceea are dre'tate, a# s'us!0acă s'ui o 'o"este, nu te eliberezi de e7

Q Eu sunt liber! 0ar %ăc7nd acest lucru, în/ele-e/i$i du#nea"oastră Q ăsta e secretul ]Q că unele 'o."e$ti au %ost întreru'te la (u#ătate! Acestea ră#7ncele #ai 'rezente, iar '7nă ce nu înc&eie# un ca'i.tol, nu 'ute# să trece# la celălalt!

=i.a# adus a#inte că citise# odată un tet de.s're asta, 'e )nternet, care.#i era atribuit 2de$i nuscrisese# a$a ce"a niciodată3B

GDe aceea e aşa de important s" laşi+ anumite lu-cruri s" treac"+ S" le dai drumul+ S" te desprini deele+ ,amenii tre#uie s" 2n5eleag" c" nimeni nu trişea"0uneori câştig"m0 alteori pierdem+ 6u aştepta s" 5i sedea ce%a 2napoi0 nu aştepta s" 5i se recunoasc" e1or-tul0 s" 5i se descopere geniul0 s" 5i se 2n5eleag" iu#irea+

>1> >1

2ncheie nişte etape+ 6u din orgoliu0 din neputin5" saumândrie ci pur şi simplu pentru c" acel lucru nu se



mândrie0 ci pur şi simplu pentru c" acel lucru nu semai potri%eşte cu %ia5a ta+ 2nchide uşa0 schim#" dis-cul0 1" curat 2n cas"0 şterge pra1ul+ 2ncetea" s" mai 1ii cine erai0 şi trans1orm"-te 2n cine eşti+4

0ar #ai bine să "ede# ce s'une =i&ailB

Q Ce sunt 'o"e$tile întreru'te: Q Est&er nu este aici! La un #o#ent dat, n.a re.u$it să ducă #ai de'arte 'rocesul de a se -oli de ne.%ericire 'entru a lăsa loc bucuriei! 0e ce Pentru că 'o"estea ei, la %el ca cea a #ilioane de al/i oa#eni,se a%lă sub 'uterea Ener-iei )ubirii! 8u 'oate e"oluasin-urăB %ie încetează să #ai iubească, %ie a$tea'tă caiubitul ei s.o a(un-ă din ur#ă!

în căsătoriile e$uate, c7nd unul dintre so/i se o're$.te din #ers, celălalt este constr7ns să %acă la %el! )arc7t ti#' a$tea'tă, a'ar a#an/i, di"erse asocia/ii de

bine%acere, -ri(a ecesi"ă 'entru co'ii, #uncă ece.si"ă etc! Ar %i #ult #ai u$or să "orbească desc&is de.s're asta, să insiste, să stri-e #er-e# înainte, #uri#de 'lictiseală, de -ri(ă, de %ricăS:

Q oc#ai s'uneai că Est&er nu reu$e$te să ducă#ai de'arte 'rocesul ei de eliberare de sub triste/ea 'ro"ocată de #ine!

Q 8.a# s'us astaB nu cred că eistă "reo situa/iec7nd cine"a 'oate să dea "ina 'e altcine"a! A# s'uscă ea are de ales între a înceta să "ă #ai iubească saua "ă %ace să "eni/i în înt7#'inarea ei!

Q Păi toc#ai asta %ace! Q tiu! 0ar dacă ar %i du'ă #ine, a# #er-e s.o

înt7lni# nu#ai c7nd "a în-ădui "ocea:!

Q Jata, -ulerul orto'edic iese din "ia/a ta $i s'ersă nu se #ai întoarcă niciodată! e ro-, încearcă săe"i/i ecesele de #i$care, 'entru că #u$c&ii trebuiesă se obi$nuiască din nou să ac/ioneze! A'ro'o, ce.icu %ata care are 're#oni/ii

Q Care %ată Ce 're#oni/ii Q 8u #i.ai s'us c7nd erai la s'ital că cine"a /i.a

zis că a auzit o "oce s'un7ndu.i că a"ea să /i se în.t7#'le ce"a

Q 8u era o %ată! 0ar $i du#neata #i.ai 'ro#isc7nd era# La s'ital că o să te interesezi de e'ile'sie!

Q A# luat le-ătura cu un s'ecialist! L.a# între. bat dacă a înt7lnit cazuri ase#ănătoare! Răs'unsul#.a ca# sur'rins însă #i.a a#intit că #edicina.$iare #isterele ei! î/i aduci a#inte de 'o"estea cu co. 'ilul care 'leacă de acasă să cu#'ere cinci #ere $i"ine doar cu două

Q 0aB 'oate le.a 'ierdut, le.a dat cadou, au costat 'rea #ult!!! etc! 8u./i %ace -ri(i, $tiu că ni#ic nu are

un răs'uns absolut 'e lu#e! 0ar #ai înt7i, )oanadXArc a"ea e'ile'sie Q Prietenul #eu a a#intit de ea în discu/ia noas.

tră! )oana dXArc a înce'ut să audă "oci 'e la "7rsta de1 ani! 0e'ozi/iile ei arată că "edea $i lu#ini Q unsi#'to# al crizelor! 8eurolo-ul LTdia aTne sus/inecă aceste e'erien/e etatice ale s%intei războinice

>15

erau 'ro"ocate de ceea ce nu#i#, e'ile'sie #uzico.-enică? crizele erau cauzate de o anu#ită #uzicăB su.

Q 8u.1 cuno$ti $i, %iindcă de %iecare dată c7nd"ine să #ă "adă du#neata ai o consulta/ie ce.ar %i



-enică? crizele erau cauzate de o anu#ită #uzicăB sunetul clo'otelor, în cazul )oanei! ăiatul a a"ut "reocriză de %a/ă cu tine

Q 0a! X Q e auzea "reo #uzică Q 8u.#i a#intesc! i c&iar dacă ar %i %ost, nu a#

%i 'utut auzi ni#ic dincolo de z-o#otul tac7#urilor$i al discu/iilor!

Q Părea încordat Q ;oarte încordat! Q )ată încă un #oti" care 'utea declan$a criza!

e#a e #ai "ec&e dec7t 'areB încă din =eso'ota#iaeistă tete %oarte 'recise des're ceea ce nu#eauboala căderii:, ur#ată de con"ulsii! trăbunii no$tricredeau că era 'ro"ocată de 'rezen/a de#onilor, carein"adau cor'ul cui"aB #ult #ai t7rziu, -recul

Hi'ocrate "a stabili o le-ătură între con"ulsii $i o dis.%unc/ionalitate cerebrală! E'ile'ticii însă sunt $i azi"icti#ele 're(udecă/ilor!

Q ;ără îndoialăB c7nd s.a înt7#'lat, #.a# în.-rozit!

Q C7nd #i.ai s'us des're 'ro%e/ie, i.a# cerut 'rietenului #eu să.$i concentreze cercetările s'reacest do#eniu! 0u'ă el, #a(oritatea oa#enilor de$tiin/ă este de acord că, de$i #ul/i oa#eni i#'ortan/iau su%erit de această boală, ea nu con%eră ni#ănui

'uteri #ai #ici sau #ai #ari! 0ar, cu toate acestea,e'ile'ticii celebri au s%7r$it 'rin a.i %ace 'e oa#enisă "adă o aură #istică: în (urul crizelor!

Q E'ile'tici celebri cu# ar %i!!! Q 8a'oleon, Aleandru cel =are, 0ante! A tre.

buit să scurtez lista nu#elor, 'entru că te interesa#ai #ult 'ro%e/ia băiatului! A'ro'o, cu# îl c&ea#ă

"ine să #ă "adă, du#neata ai o consulta/ie, ce.ar %isă continuă# cu e'lica/ia

Q Cercetătorii care studiază iblia -arantează căa'ostolul Pa "el era e'ile'tic! e bazează 'e %a'tulcă, 'e dru#ul 0a#ascului, el a "ăzut o lu#ină stră.

lucitoare l7n-ă el, care 1.a aruncat la 'ă#7nt, 1.a or. bit, $i 1.a %ăcut inca'abil să #ai 'oată #7nca sau beati#' de c7te"a zile! )n literatura #edicală, o ast%el decriză indică o e'ile'sie a lobului te#'oral:!

Q 8u cred ca iserica e de acord! Q 8ici eu nu sunt de acord, dar asta s'une lite.

ratura de s'ecialitate! Eistă, de ase#enea, e'ile'ticicare.$i dez"oltă latura autodistructi"ă, cu# a %ostcazul lui an @o-&B el î$i descria con"ulsiile ca 'eni$te %urtuni interioare:! Un in%ir#ier de la aint.Re#T, unde %usese internat, a asistat la o criză!

Q Cel 'u/in a reu$it să trans%or#e, 'rin 'icturilelui, autodistru-erea în reconstruc/ie a lu#ii!

Q e bănuie$te că Le<is Carroll ar %i scris Alice2n <ara !inunilor toc#ai 'entru a descrie 'ro'riilesale e'erien/e ca e'ile'tic! Relatarea de la înce'utulcăr/ii, c7nd Alice intră într.o -roa'ă întunecată, leeste %a#iliară #a(orită/ii e'ile'ticilor! C7nd tra."ersează Mara =inunilor, Alice "ede #ulte lucrurizbur7nd $i se si#te %oarte u$oară Q o altă descriere%oarte 'recisă a e%ectelor crizei!

Q e 'are, deci, că e'ile'ticii au adus #ulte înartă! Q )n nici un cazB este "orba des're %a'tul că, de.

"enind arti$ti celebri, te#ele tratate de ei a(un- să %ieasociate cu boala! Literatura e 'lină de ee#'le descriitori sus'ecta/i, sau cu dia-nostic con%ir#atB=oliere, Ed-ar Allan Poe, ;laubert! 0ostoie"si a

>1+ >1



VLa-reb, Croa/ia!+,6 di#inea/a!Eu $i =ărie ne a%lă# în %a/a unei %7nt7ni în-&e.

/ate, anul acesta 'ri#ă"ara a &otăr7t să nu a'ară Qse 'are că "o# trece din iarnă direct în "ară! )n #i(.locul %7nt7nii, o coloană cu o statuie deasu'ra!

=i.a# 'etrecut du'ă.a#iaza d7nd inter"iuri $i nu#ai su'ort să tot "orbesc des're noua carte! în.trebările ziari$tilor sunt acelea$i dintotdeaunaB dacă

so/ia #ea a citit cartea 2răs'und că nu $tiu3, dacă credcă #i se %ace o nedre'tate din 'artea criticii 2ce3,dacă %a'tul că a# scris Timp de s1âşiat0 timp de reparata 'ro"ocat "reun $oc cititorilor #ei, deoarece dez"ă.lui destule din "ia/a #ea inti#ă 2un scriitor nu 'oatescrie dec7t des're "ia/a lui3, dacă ro#anul "a %iecranizat 2re'et 'entru a #ia oară că %il#ul ruleazăîn ca'ul cititorului, a# interzis "7nzarea dre'turilor 'entru toate titlurile3, ce cred des're dra-oste, 'entrucă a# scris des're dra-oste, ce trebuie %ăcut ca să %ii

%ericit în dra-oste, dra-oste, dra-oste!!!La s%7r$itul inter"iurilor, cina cu editorii Q %ace 'arte din ritual! )au #asa cu notabilită/ile locale, care#ă întreru' ori de c7te ori duc %urculi/a la -ură, în-eneral întreb7ndu.#ă acela$i lucruB de unde "ăins'ira/i: încerc să #ăn7nc, dar trebuie să %iu si#. 'atic, să %ac con"ersa/ie, să.#i (oc rolul de celebritate,

să 'o"estesc c7te"a istorii interesante, să %ac i#'re.sie bună! tiu că editorul e un erou, niciodată nu $tiedacă o carte "a %i un succes Q ar %i %ost #ai si-urdacă ar %i "7ndut banane sau să'un Q nu este "ani.tos, e-olatru, nu se 'l7n-e dacă 'ublicitatea e 'rost%ăcută sau dacă nu are căr/i într.o anu#e librărie!

0u'ă cină, itinerariul obi$nuitB "or să.#i arate tot Q #onu#ente, locuri istorice, baruri la #odă! =ereucu un -&id care $tie absolut tot, î#i u#'le ca'ul cu

in%or#a/ii, trebuie să a# aerul cui"a care este %oarteatent, să întreb c7te ce"a din c7nd în c7nd, ca să 'arinteresat! Cunosc a'roa'e toate #onu#entele,#uzeele, locurile istorice din #ultele ora$e 'e carele.a# "izitat 'entru a.#i 'ro#o"a #unca Q $i nu.#ia#intesc de absolut ni#ic! 8u ră#7n dec7t lucrurilenea$te'tate, înt7lnirile cu cititorii, barurile, străzile 'eunde a# a(uns din înt7#'lare, c7nd a# dat col/ul $ideodată a# "ăzut ce"a #inunat!

într.o zi o să scriu un -&id de călătorie nu#ai cu

&ăr/ile, adresele &otelurilor, iar restul 'a-inilor albeBîn %elul acesta oa#enii î$i "or %ace un itinerariu 'er.sonal, "or desco'eri sin-uri restaurantele, #onu#en.tele, lucrurile #a-ni%ice 'e care le are %iecare ora$,dar care niciodată nu au %ost a#intite, 'entru că is.toria 'e care ne.au istorisit.o: nu le.a inclus în sec./iunea "izite obli-atorii:!

=ai %usese# la Ga-reb! )ar %7nt7na aceasta Q de$inu a'are în nici un -&id turistic local Q are #ult #ai#ultă i#'ortan/ă dec7t oricare alt lucru 'e care l.a#

"ăzutB 'entru că e %ru#oasă, eu a# desco'erit.o dinînt7#'lare, $i e le-ată de o 'o"este din "ia/ă! Cu



#ul/i ani în ur#ă, c7nd era# abia un tinerel străbă.t7nd lu#ea în căutarea a"enturii, #.a# a$ezat în

locul în care #ă a%lu acu#, l7n-ă un 'ictor croat

220 >>1

care călătorise cu #ine o #are 'arte din dru#! Euur#a să #ă îndre't s're urcia, el se întorcea acasă!

de"eni# con%uzi $i ne"rotici! C&iar crezi că e o ideebună să./i la$i deo'arte 'o"estea 'ersonală



' ' , 8e.a# des'ăr/it în acest loc, b7nd două sticle de "in,"orbind des're tot ce se înt7#'lase c7t %usese# î#. 'reună Q reli-ie, %e#ei, #uzică, 're/ul &otelurilor,dro-uri! A# "orbit des're toate, #ai 'u/in des're

dra-oste, 'entru că iubea# %ără să a"e# ne"oie s.os'une#!0u'ă ce 'ictorul s.a dus acasă eu a# cunoscut o

%ată, ne.a# iubit trei zile, cu toată intensitatea uneiiubiri des're care $tia#, $i eu, $i ea, că o să dureze%oarte 'u/in! Ea #.a %ăcut să în/ele- su%letul acelui 'o'or $i eu n.a# uitat niciodată, tot a$a cu# n.a#uitat %7nt7na $i des'ăr/irea de to"ară$ul #eu dedru#!

0e aceea, du'ă inter"iuri, auto-ra%e, cină, "izitala #onu#ente $i locuri istorice, i.a# înnebunit 'eeditori cer7ndu.le să #ă ducă la %7nt7nă! =.au în.trebat unde eraB nu $tia#, cu# nu $tia# că Ga-rebulare a$a de #ulte %7nt7ni! 0u'ă a'roa'e o oră de cău.tări, a# reu$it în s%7r$it s.o -ăsi#! A# cerut o sticlăde "in, ne.a# luat ră#as.bun de la to/i, #.a# a$ezatcu =ărie $i a# stat tăcu/i, î#bră/i$a/i, b7nd $i a$te'.t7nd răsăritul soarelui!

Q E$ti tot #ai î#'ăcat 'e zi ce trece, co#enteazăea, cu ca'ul 'e u#ărul #eu!

Q Pentru că încerc să uit cine sunt! =ai bine zis,n.a# ne"oie să car cu #ine -reutatea între-ii #ele 'o"e$ti!

îi relatez discu/ia lui =i&ail cu no#adul! Q i cu actorii se 'etrece ce"a ase#ănător, s'une

ea! La %iecare rol nou, trebuie să încetă# să %i# cinesunte#, ca să trăi# 'ersona(ul! 0ar '7nă la ur#ă,

bună să /i la$i deo'arte 'o"estea 'ersonală Q Păi nu s'ui că sunt #ai bine Q Cred că e$ti #ai 'u/in e-oist! =i.a 'lăcut că i.

ai înnebunit 'e to/i '7nă să -ăse$ti %7nt7naB dar asta%ace 'arte din trecutul tău!

Q Pentru #ine e un si#bol! 0ar eu nu car %7nt7nacu #irie, nu #ă -7ndesc la ea, n.a# %ăcut 'oze să learăt 'rietenilor, nu #i.e dor de 'ictorul care a 'lecatsau de %ata de care #.a# îndră-ostit! Ce bine că #.a# întors aici a doua oară Q însă dacă nu s.ar %iînt7#'lat, nu se sc&i#ba ni#ic din ce a# trăit!

Q în/ele- ce.#i s'ui! Q unt #ul/u#it! Q Eu sunt tristă? toate astea î#i s'un că "ei 'leca!

tia# de c7nd ne.a# înt7lnit 'ri#a oară, dar oricu#

e -reuB #.a# obi$nuit însă! Q Asta.i 'roble#aB obi$nuin/a! Q 0ar e o#ene$te! Q 0e asta %e#eia cu care #.a# căsătorit s.a trans.

%or#at în Ga&ir! P7nă în ziua accidentului, #ă con."insese# că nu#ai cu ea 'utea# %i %ericit, nu că oiubea# #ai 'resus de tot $i toate în lu#e! 0oar %iind.că î#i înc&i'uia# că nu#ai ea #ă în/ele-ea, î#i $tia-usturile, a'ucăturile, %elul de a "edea "ia/a! Era#recunoscător 'entru ce %ăcuse 'entru #ine, credea#

că $i ea trebuia să.#i %ie recunoscătoare 'entru tot ce%ăcuse# 'entru ea! Era# obi$nuit să 'ri"esc lu#ea 'rin oc&ii ei! )/i a#inte$ti de 'o"estea celor doioa#eni care ies din incendiu, iar unul are %a/a #7n(ităde cenu$ă

Ea î$i săltă ca'ul de 'e u#ărul #eu? a# "ăzut căa"ea oc&ii înlăcri#a/i!

222 223

Q A$a era lu#ea 'entru #ine, a# continuat! Unre%le al %ru#use/ii Est&erei! Asta e dra-oste au e

să "orbească cu 'rietenii, trec dre't întruc&i'areaunei %a#ilii %ericite, care se s'ri(ină reci'roc, are ace.



/ -de'enden/ă

Q 8u $tiu! Cred că dra-ostea $i de'enden/a #er-#7nă în #7nă!

Q .ar 'utea! 0ar să 'resu'une# că în loc săscriu Timp de s1âşiat0 timp de reparat0 care în realitatenu e dec7t o scrisoare adresată unei %e#ei a%late de. 'arte, eu a$ %i ales altă cale, cu# ar %iB

ărbatul $i %e#eia sunt î#'reună de zece ani!;ăceau dra-oste în %iecare zi, acu# abia dacă se #aiînt7#'lă o dată 'e să'tă#7nă, dar asta, la ur#a ur.#elor, nu e 'rea i#'ortantB eistă co#uniune de idei,s'ri(in reci'roc, ca#araderie! El se întristează dacătrebuie să cineze sin-ur %iindcă ea #ai are de lucru laser"iciu! Ei îi 'are rău c7nd el trebuie să călătorească,dar în/ele-e că asta %ace 'arte din 'ro%esia lui! i#t

că ce"a înce'e să li'sească, dar sunt adul/i, au atins#aturitatea, $tiu c7t de i#'ortant este să #en/ii ole-ătură stabilă Q %ie $i în nu#ele co'iilor! ededică din ce în ce #ai #ult 'ro%esiei $i co'iilor, se-7ndesc din ce în ce #ai 'u/in la căsnicie Q carea'arent #er-e %oarte bine, nu eistă un alt bărbat sauo altă %e#eie!

î$i dau sea#a că ce"a nu e în re-ulă! 8u reu$escsă localizeze 'roble#a! Pe #ăsură ce trece ti#'ul,de"in tot #ai de'enden/i unul de altul, '7nă la ur#ă

"ine bătr7ne/ea, ocazia unei noi "ie/i se înde'ărtează,încearcă să.$i ocu'e ti#'ul c7t #ai #ult, lectură, broderie, tele"izor Q dar totdeauna a'are discu/ia dela cină, sau de du'ă cină! El se ener"ează u$or, eatace #ai #ult ca de obicei! ;iecare în/ele-e căcelălalt e din ce în ce #ai de'arte $i nu 'rice'e de ce!A(un- la concluzia că a$a este căsnicia, dar re%uză

, ' ( ' ,lea$i 'reocu'ări! A'are o a#antă ici, un a#ant colo,ni#ic serios, desi-ur! )#'ortant, necesar, de%initi"este să te 'or/i ca $i cu# ni#ic nu s.a înt7#'lat, este 'rea t7rziu ca să #ai sc&i#bi ce"a!:

Q Cunosc 'o"estea asta, de$i n.a# trăit.o niciodată! i cred că ne 'etrece# "ia/a %iind antrena/i 'entru a su'orta situa/ii ca aceasta!

Eu î#i arunc 'altonul $i #ă sui 'e #ar-inea %7n.t7nii! Ea #ă întreabă ce "reau să %ac!

Q ă #ă duc '7nă la coloană! Q E o nebunie! E 'ri#ă"ară, -&ea/a 'robabil că

este %oarte sub/ire! Q rebuie să a(un- acolo!Pun 'iciorul, stratul de -&ea/ă se #i$că tot, dar nu

se cra'ă! Cu# 'ri"ea# răsăritul de soare, #.a#

-7ndit la un %el de (oc cu 0u#nezeuB dacă eu reu.$ea# să a(un- '7nă la coloană $i să #ă întorc îna'oi%ără ca -&ea/a să se s'ar-ă înse#na că era# 'e dru.#ul cel bun, că =7na lui î#i arăta 'e unde trebuia să#er-!

Q O să cazi în a'ă! Q i ce ot ce 'ot risca este să în-&e/, dar &ote.

lul nu.i de'arte, o să treacă totul re'ede!Pun $i celălalt 'iciorB acu# sunt cu totul înăuntrul

%7nt7nii, -&ea/a a cedat 'e #ar-ini, "ine 'u/ină a'ă

'este su'ra%a/a în-&e/ată, dar nu cra'ă! =er- îndirec/ia coloanei, nu sunt dec7t 'atru #etri, dus.în.tors $i nu risc dec7t o baie rece! Cu toate astea, nici"orbă să #ă -7ndesc la consecin/eB a# %ăcut 'ri#ul 'as, trebuie să #er- '7nă la ca'ăt!

înaintez, a(un- la coloană, o atin- cu #7na, audcu# cra'ă totul, dar încă sunt la su'ra%a/ă! Pri#ul

224 225



căr/ile des're 'ractica tirului cu arcul, orele 'etre.cute în %a/a ecranului co#'uterului, ener"area care

ă i d 7 d ( ă & ă d



#ă cu'rinde c7nd #ena(era #ă c&ea#ă de 'rea#ulte ori, ca să.#i s'ună că #7ncarea e 'e #asă!

oate astea "or dis'ărea! Ră#7ne iubirea care#ută ceruri, stele, oa#eni, %lori, insecte $i.i obli-ă 'e to/i să #ear-ă 'e su'ra%a/a 'ericuloasă a -&e/ii,

ne u#'le de bucurie $i de %rică, dar dă un sens tu.turor lucrurilor!Atin- #ar-inea de 'iatră, o #7nă #i se întinde,

eu o 'rind, =ărie #ă a(ută să #ă /in $i să ies! Q unt #7ndră de tine! Eu n.a$ %i %ăcut niciodată

a$a ce"a! Q 8ici eu, cu ce"a ti#' în ur#ă Q 'are in%antil,

ires'onsabil, inutil, %ără nici o #oti"a/ie 'ractică!0ar si#t că renasc, si#t ne"oia să risc lucruri noi!

Q Lu#ina răsăritului te ins'irăB "orbe$ti ca unîn/ele't!

Q în/ele'/ii nu %ac ce.a# %ăcut eu!

JL rebuie să scriu un tet i#'ortant 'entru o re."istă care are un credit #are %a/ă de #ine la anca;a"orurilor! A# sute, #ii de idei, dar nu $tiu care din.tre ele #erită e%ortul, concentrarea, s7n-ele #eu!

8u.i 'ri#a dată c7nd se înt7#'lă asta? dar cred căa# s'us tot ce era i#'ortant, î#i 'ierd a#intirile, uitcine sunt!

=ă duc la %ereastră, 'ri"esc strada, încerc să #ă

con"in- că sunt un o# realizat 'ro%esional, nu #aia# ni#ic de de#onstrat, #ă 'ot retra-e la o căsu/ăîn #un/i, î#i 'ot 'etrece restul "ie/ii călătorind, ci.tind, con"ers7nd des're -astrono#ie $i des're "re.#e! 'un $i re'et că a# reu$it ceea ce 'u/ini scriitoriau reu$it Q să %iu 'ublicat în a'roa'e toate li#bile 'ă#7ntului! 0e ce să #ă deran(ez cu un si#'lu tet 'entru o re"istă, oric7t de i#'ortantă ar %i ea

0in cauza ăncii ;a"orurilor! Atunci sunt cu ade."ărat ne"oit să scriu, dar ce să le s'un oa#enilor Cătrebuie să uite istoriile 'o"estite de al/ii $i să ri$te un 'ic #ai #ult

o/i "or răs'undeB sunt inde'endent $i %ac ce.#i 'lace:!

ă le s'un să lase să circule liberă ener-ia iubiriior răs'undeB Eu iubesc! )ubesc din ce în ce #ai

#ult:, de 'arcă ar 'utea #ăsura iubirea la %el cu#

>>9

#ăsură# distan/a dintre $inele de cale %erată, înăl./i#ea clădirii sau cantitatea de dro(die necesară la o

"oci de.a lun-ul "ie/ii! Ele sunt cele care ne %ac săîn/ele-e# se#nele, 'rice'e/i



'ră(itură!=ă întorc la #asă! Plicul 'e care #i 1.a lăsat =i.

&ail este desc&is, $tiu unde se a%lă Est&er, trebuie să#ă interesez cu# a(un- acolo! îi dau un tele%on $i.i

s'un 'o"estea cu %7nt7na! îi 'lace %oarte #ult! îl în.treb ce.o să %acă deseară, $i.#i răs'unde că o să iasăcu Lucrecia, iubita lui! Pot să.1 in"it la cină Azi nu,dar să'tă#7na "iitoare, dacă "reau, "o# ie$i î#'re.ună cu 'rietenii lui!

)i s'un că să'tă#7na "iitoare a# o #asă rotundăîn tatele Unite! 8u.i nici o -rabă, î#i răs'unde, "o#a$te'ta două să'tă#7ni!

Q Probabil că a/i auzit o "oce care ".a înde#natsă #er-e/i 'e -&ea/ă, î#i s'une el!

Q 8.a# auzit nici o "oce! Q Atunci de ce a/i %ăcut.o Q Pentru că a# si#/it că trebuia s.o %ac! Q ine, e $i ăsta un %el de a asculta "ocea! Q A# 'us un 'ariu! 0acă reu$ea# să tra"ersez

-&ea/a, era# 're-ătit! 0e aceea cred că acu# sunt-ata!

Q Prin ur#are, "ocea ".a tri#is se#nul de carea"ea/i ne"oie!

Q 0ar du#itale "ocea /i.a s'us ce"a des're toateastea

Q 8u! 0ar nici nu era ne"oieB c7nd a# stat 'e#alul enei iar "ocea #i.a s'us că nu "enise cli'a,a# $tiut ca "ă "a da ea de.n/eles!

Q Mi.a# s'us că n.a# auzit nici o "oce! Q Asta crede/i du#nea"oastră! A$a crede toată

lu#ea! 0ar 'rezen/a ei î#i s'une că noi to/i auzi#

Hotărăsc să nu #ai stau 'e -7nduri! 8.a# ne"oiedec7t de detalii te&niceB să $tiu de unde să înc&iriez o#a$ină, c7t durează călătoria, cu# să -ăsesc casa, 'entru că nu a# în %a/a #ea, în a%ară de &artă, dec7to -ră#adă de indica/ii a'roi#ati"e Q să #er- 'e#alul nu $tiu cărui lac, să caut %ir#a unei între'rin.deri, s.o iau la drea'ta etc! Poate că $tie el ce"a ce#ă 'oate a(uta #ai #ult!

tabili# ur#ătoarea înt7lnire, =i&ail î#i cere să#ă î#brac c7t #ai discret 'osibil Q tribul: "a &oi.nări 'rin Paris!

întreb care trib! Adică oa#enii care lucrează cu#ine la restaurant:, î#i răs'unde, %ără a intra îna#ănunte! întreb dacă "rea ce"a din A#erica, el î#icere să.i aduc un anu#it #edica#ent 'entru arsuri la

sto#ac! Eu consider că eistă lucruri #ult #ai in.teresante, dar notez ce.#i cere!

i articolul=ă a$ez iar la #asă, #ă -7ndesc ce să scriu, 'ri.

"esc din nou s're 'licul desc&is $i a(un- la concluziacă nu #.a sur'rins ce a# -ăsit înăuntru! în %ond,du'ă c7te"a înt7lniri cu =i&ăil, c&iar la asta #ă a$.te'ta#!

Est&er se a%lă în ste'ă, într.un #ic sat din Asia

Centrală, #ai 'recis, într.un sat din Naza&stan! 8u#ic nu #ă #ai -răbe$teB î#i re"ăd iar $i iar 'ro'ria 'o"este, 'e care o descriu în a#ănunt, con.str7ns, 'entru =ărie? s.a &otăr7t să %acă $i ea acela$ilucru, #ă sur'rinde ce s'une, dar se 'are că 'rocesuldă rezultate Q este #ai si-ură 'e ea, #ai 'u/innelini$tită!

230 >1



nu a"ea ni#ic în co#un cu rela/iile dintre bărba/i $i%e#eiB Practici de #a-ie în nordul =eicului:! i#tne"oia să #i li#'ezesc ca'ul să #ă relaez 'entru

era# cel #ai #are din -ru'! într.o zi a# luat o c&el.%ăneală de la "ărul #eu, $i a# în/eles că din #o#en.



ne"oia să.#i li#'ezesc ca'ul, să #ă relaez, 'entrucă obsesia n.o să #ă a(ute să scriu articolul acela!înce' să o răs%oiesc $i deodată citesc ce"a ce #ăsur'rindeB

Obi$nuin/ă:B e)ist" totdeauna o 2ntâmplare 2n%ia5a noastr" care este responsa#il" de 1aptul c" am 2n-cetat s" progres"m+ , traum"0 o 2n1rângere 1oarte ama-r"0 o deiluie 2n dragoste0 chiar şi o %ictorie pe carenu o 2n5elegem cum tre#uie ne 1ace 2n cele din urm" s" de%enim laşi0 ca s" nu spunem mai multe+ $r";ito-rul0 2n procesul de creştere a puterilor lui oculte0 arene%oie ca mai 2ntâi s" se eli#eree de acest Gpunct deadaptare40 dar pentru asta tre#uie s"-şi re%iuiasc" toa-t" %ia5a şi s" descopere unde a a;uns+

Obi$nuin/aS Asta se 'otri"ea cu ce în"ă/ase# de.

s're arc $i să-eată Q sin-urul s'ort care #ă atră-ea Q? #aestrul #i.a s'us că %iecare tir nu 'oate %iniciodată re'etat, nu a(ută cu ni#ic să încerci să în."e/i din succese $i erori! in-urul lucru care conteazăe să re'e/i de sute, de #ii de ori, '7nă ce te eliberezide ideea de a ni#eri /inta $i te trans%or#i în să-eată,în arc, în obiecti"! în acest #o#ent ener-ia a ce"a:2#aestrul #eu de kyudo Q tirul cu arcul (a'onez 'ecare.1 'ractica# Q nu %olosea niciodată cu"7ntul0u#nezeu:3 ne conduce #i$cările $i dă# dru#ulsă-e/ii nu c7nd dori# noi, ci c7nd acel ce"a: con.sideră că a sosit cli'a!

Obi$nuin/a! Altă 'arte din 'o"estea #ea 'erso.nală înce'e să se i"ească, ce bine ar %i ca =ărie să %ieacu# aiciS rebuie să "orbesc des're #ine, des'reco'ilăria #ea, să 'o"estesc că, atunci c7nd era# #ic,#ereu #ă certa# $i îi bătea# 'e ceilal/i 'entru că

tul acela n.o să #ai c7$ti- %iecare bătaie, a$a că deatunci a# e"itat orice con%runtare %izică, c&iar dacăde #ulte ori #ă %ăceau la$, #ă lăsa# u#ilit în %a/aiubitelor $i a 'rietenilor!

Obi$nuin/a! 0oi ani a# încercat să în"ă/ să c7nt la"ioarăB a# 'ro-resat #ult la înce'ut, '7nă la un 'unct c7nd n.a# #ai 'utut a"ansa Q 'entru că a#desco'erit că al/ii în"ă/au #ai re'ede ca #ine, a#si#/it că era# #ediocru, a# decis să nu #ă %ac deru$ine $i a# s'us că "ioara nu #ă #ai interesa! La%el s.a înt7#'lat cu (ocul de %otbal, cu bicicletaB în."ă/a# destul c7t să %ac %a/ă rezonabil, dar "enea un#o#ent în care nu #ai 'utea# %ace ni#ic!

0e ce

Pentru că 'o"estea care ne.a %ost s'usă a%ir#ă căla un #o#ent dat în "ia/a noastră a(un-e# la 'ro'ria li#ită:! =ereu î#i a#intea# de lu'ta #ea 'entru a.#i ne-a destinul de scriitor, $i cu# nu aacce'tat Est&er niciodată ca obi$nuin/a să dictezere-ulile "isului #eu! Acel si#'lu 'ara-ra% 'e caretoc#ai îl citise# se 'otri"ea cu ideea uitării 'o"e$tii 'ersonale, a necesită/ii de a ră#7ne doar cu instinc.tul dez"oltat de tra-ediile $i de -reută/ile 'e care le.a# tra"ersatB a$a %ăceau "ră(itorii în =eic, a$a

'redicau no#azii din ste'ele Asiei Centrale!Obi$nuin/ăB Ge)ist" totdeauna o 2ntâmplare 2n %ia-

5a noastr" care este responsa#il" de 1aptul c" am 2ncetat

s" mai progres"m4+Asta se 'otri"ea, în -en, nu#ăr $i -rad cu căs.

niciile în -eneral, $i cu rela/ia #ea cu Est&er în 'ar.ticular!

234 235

0a, 'utea# să scriu articolul 'entru re"istă! =.a#a$ezat în %a/a co#'uterului, într.o (u#ătate de orăsc&i/a era -ata iar eu era# #ul/u#it de rezultat A#



sc&i/a era -ata, iar eu era# #ul/u#it de rezultat! A# 'o"estit sub %or#ă de dialo-, ca $i cu# ar %i %ost o%ic/iune Q dar discu/ia c&iar a"usese loc într.o ca.#eră de &otel la A#sterda#, du'ă o zi de 'ro#o"area căr/ii #ele, du'ă cina neli'sită, "izita la atrac/iile

turistice: etc! 8u#ele 'ersona(elor $i situa/ia în care se a%lă li'.sesc cu desă"7r$ire din articol! în "ia/a reală de atunci,Est&er 'oartă doar o că#a$ă de noa'te $i 'ri"e$tea'a care trecea 'e sub %erestrele noastre! încă nu estecores'ondent de război, are 'ri"irea "eselă, î$i adoră#unca, "ine cu #ine ori de c7te ori 'oate, iar "ia/acontinuă să %ie o #are a"entură! Eu stau întins 'e 'at, tăcut, #intea #ea e de'arte, #ă -7ndesc laa-enda zilei ur#ătoare!

Q ă'tă#7na trecută i.a# luat un inter"iu unuis'ecialist în intero-atorii 'oli/iene$ti! =i.a 'o"estitcu# reu$e$te să s#ul-ă cea #ai #are 'arte a in.%or#a/iilorB %olosind o te&nică 'e care ei o nu#escreceIcald:! înce' totdeauna cu un 'oli/ist "iolentcare a#enin/ă că el nu res'ectă nici o re-ulă, /i'ă, dăcu 'u#nul în #asă! C7nd de/inutul e su%icient deîn-rozit, intră 'oli/istul cel bun:, îi cere celui rău:

să înceteze, îi o%eră sus'ectului /i-ări, de"ineco#'licele lui $i ob/ine tot ce "rea! Q tia# toate astea! Q 0ar #i.a #ai s'us ce"a care #.a îns'ăi#7ntat!

în 191, un -ru' de cercetători de la Uni"ersitateatan%ord, din tatele Unite, a &otăr7t să creeze oînc&isoare si#ulată 'entru a studia 'si&olo-ia inte.ro-atoriilorB 7u selec/ionat >4 de studen/i "oluntari,î#'ăr/i/i în &o/i: $i "ardi$ti:!

La s%7r$itul să'tă#7nii a trebuit să întreru'ă e.

'erien/aB "ardi$tii: Q %ete $i băie/i nor#ali, educa/iîn %a#ilii bune, de"eniseră ade"ăra/i #on$tri!;olosirea torturii de"enise rutină, abuzurile seualeasu'ra 'rizonierilor: erau "ăzute ca ce"a nor#al!tuden/ii care au 'artici'at la 'roiect Q at7t -ar.dienii: c7t $i delinc"en/ii: Q a"eau trau#e a$a deserioase înc7t au a"ut ne"oie de în-ri(iri #edicale

237

de lun-ă durată, iar e'erien/a n.a #ai %ost niciodatăre'etată!

) t t

Q i ce "rei să %ac ă nu #ai #uncesc ă lastot ce a# reu$it î#'reună a$a de -reu $i să %ace# o

i ă î i l l di C ib 8 î l i ă i



Q )nteresant! Q Cu# adică interesant: orbesc des're ce"a

de o i#'ortan/ă ca'italăB ca'acitatea o#ului de a%ace rău ori de c7te ori are ocazia! orbesc des're#unca #ea, des're lucrurile 'e care le.a# desco. 'eritS

Q oc#ai asta #i se 'are interesant! 0e ce să tesu'eri

Q u'ărată Cu# să %iu su'ărată 'e cine"a carenici #ăcar nu aude ce.i s'un Cu# să a# "reo reac./ie în %a/a cui"a care stă doar întins în 'at $i 'ri"e$.te.n -ol

Q Ai băut ce"a azi Q 8ici #ăcar asta nu $tii, nu.i a$a A# %ost l7n-ă

tine toată seara $i n.ai "ăzut dacă a# băut sau nuS

8u.#i "orbeai dec7t dacă trebuia să./i con%ir#s'usele sau să 'o"estesc "reo istorie %ru#oasă des'retine!

Q 0ar nu "ezi că a# #uncit de azi.di#inea/ă $isunt s%7r$it 0e ce nu te culci, ne odi&ni#, iar #7inestă# de "orbă

Q Pentru că asta %ac de să'tă#7ni, de luni, în ul.ti#ii doi aniS încerc să discut, tu e$ti obosit, ne cul.că# $i "orbi# #7ineS 0ar #7ine a'ar alte lucruri de%ăcut, altă zi de #uncă, #ese %esti"e, ne culcă# $i

"orbi# din nou #7ine! A$a trece "ia/a #eaB a$te'.t7nd o zi în care să te a# din nou l7n-ă #ine, '7nă ce"oi obosi, n.o să #ai cer ni#ic, o să.#i %ac o lu#e încare să #ă 'ot re%u-ia ori de c7te ori a# ne"oie? olu#e nu %oarte de'ărtată, ca să nu 'ară că a# o "ia/ăru'tă de a ta, dar nici %oarte a'ro'iată, ca să nu aii#'resia că./i in"adez uni"ersul!

croazieră în insulele din Caraibe 8u în/ele-i că.#i 'lace ce %ac, $i n.a# deloc inten/ia să.#i sc&i#b"ia/a

Q în căr/ile tale "orbe$ti des're i#'ortan/a dra.-ostei, de c7t de necesară e a"entura, de bucuria lu'.tei 'entru "ise! i acu#, 'e cine a# în %a/a #ea Pecine"a care nu cite$te ce scrie! Pe cine"a care con%un.dă dra-ostea cu con"enien/a, a"entura cu riscurileinutile, bucuria cu obli-a/ia! Unde este bărbatul cucare #.a# căsătorit, care era a$a de atent cu tot ces'unea

Q Unde este %e#eia cu care #.a# căsătorit Q Cea care te s'ri(inea #ereu, te sti#ula, î/i dă.

ruia a%ec/iune ru'ul ei este aici, 'ri"ind canalulin-el din A#sterda#, $i cred că "a continua să %ie

l7n-ă tine toată "ia/aS 0ar su%letul acestei %e#ei sea%lă la u$a aceea, -ata să 'lece!

Q 0e ce Q 0in cauza nenorocitei ăleia de %raze #7ine

stă# de "orbă:! E de a(uns 0acă nu e de a(uns, -7n.de$te.te că %e#eia cu care te.ai căsătorit era 'lină de"ia/ă, de idei, de bucurie, de dorin/e, iar acu# se în.drea'tă cu re'eziciune către starea de -os'odină!

Q E ridicol! Q ine, e ridicol! O 'rostieS Un lucru %ără i#'or.

tan/ă, #ai ales dacă ne -7ndi# că a"e# de toate,sunte# realiza/i, a"e# bani, nu "orbi# des're e"en.tuali a#an/i, n.a# a"ut niciodată crize de -elozie! Pedeasu'ra, sunt #ilioane de co'ii în lu#e care su%erăde %oa#e, sunt bolna"i, au loc tai%unuri $i tra-edii în%iecare cli'ă! i atunci, de ce #ă 'ot 'l7n-e

Q 8u crezi că ar %i ti#'ul să a"e# un co'il

238 >9

Q A$a $i.au rezol"at 'roble#ele toate %a#iliile 'ecare le cunoscB a"7nd un co'ilS u, care 'redicai at7.ta des're 'ro'ria libertate care credeai că trebuie să



ta des're 'ro'ria libertate, care credeai că trebuie să#er-e# #ereu înainte, acu# /i.ai sc&i#bat 'ărerea

Q Acu# cred că e #o#entul! Q a eu cred că ni#ic n.ar %i #ai -re$itS 8u, nu

"reau un co'il de la tine Q "reau un co'il de la băr.

batul 'e care l.a# cunoscut, care "isa, care stăteal7n-ă #ineS 0acă într.o zi #ă &otărăsc să ră#7n -ra."idă, o să %ie cu cine"a care #ă în/ele-e, este l7n-ă#ine, #ă ascultă, #ă dore$te cu ade"ăratS

Q unt si-ur că ai băut! î/i 'ro#it, #7ine c&iardiscută#, dar "ino să te culci, sunt %oarte obosit!

Q Atunci discută# #7ine! i dacă su%letul #eu,care se a%lă la u$a acestei încă'eri, se decide să 'lece,asta n.o să a%ecteze 'rea #ult "ia/a noastră!

Q 8.o să 'lece!

Q =i.ai cunoscut %oarte bine su%letul? dar sunt anide c7nd n.ai #ai stat de "orbă cu el, nu $tii c7t s.asc&i#bat, c7t cere Q cu dis.'e.ra.re Q să %ie as.cultat! C&iar dacă sunt lucruri banale, cu# ar %i e. 'erien/ele de 'e la uni"ersită/ile a#ericane!

.Q 0acă su%letul /i s.a sc&i#bat acu#, de ce con.tinui să %ii la %el

Q 0in la$itate! Pentru că a$te't ca #7ine să staide "orbă cu #ine! Pentru tot ce a# construit î#'reună $i nu "reau să %ie distrus! au din #oti"ul cel#ai -ra"B #.a# obi$nuit!

Q Acu# c7te"a cli'e #ă acuzai 'e #ine de toateastea!

Q Ai dre'tate! e.a# 'ri"it, a# crezut că e$ti tu,dar de %a't era# eu! )n noa'tea asta o să #ă ro- cutoată 'uterea $i cu toată credin/aB îi "oi cere lui 0u#.nezeu să nu #ă lase să.#i 'etrec tot restul zilelor a$a!

IYscult a'lauzele, teatrul este 'lin! O să înce' să/in ceea ce totdeauna, în a(un, î#i 'ro"oacă in.so#niiB o con%erin/ă!

Prezentatorul înce'e 'rin a s'une că nu e ne"oiesă #ă 'rezinte Q ceea ce este o absurditate, doar deasta este acolo, nu /ine sea#a că 'robabil #ul/i dinsală nu $tiu eact cine sunt Q au "enit adu$i de 'rie.teni! 0ar în 'o%ida co#entariului său, dă c7te"a date bio-ra%ice, "orbe$te des're calită/ile #ele, de 're#ii,de #ilioanele de căr/i "7ndute! =ul/u#e$te s'onso.rilor, #ă salută $i.#i dă cu"7ntul!

=ul/u#esc $i eu! 'un că lucrurile cele #ai i#. 'ortante 'e care trebuie să le tra! is#it le 'un în căr./ile #ele,, dar cred că a# o obli-a/ie 'entru 'ublicul#euB să.i arăt o#ul care eistă în s'atele %razelor $i 'ara-ra%elor! Condi/ia u#ană, le e'lic, este cea carene %ace să î#'ăr/i# cu ceilal/i nu#ai ceea ce a"e##ai bun Q 'entru că ne a%lă# tot ti#'ul în căutareaiubirii, a acce'tării! Cu toate acestea, căr/ile #ele "or

%i totdeauna "7r%ul "izibil al unui #unte încon(uratde nori, sau o insulă într.un oceanB lu#ina bate într.acolo, totul 'are să %ie în re-ulă, dar 'e sub su'ra%a/a"izibilă eistă necunoscutul, tenebrele, neîncetatacăutare a sinelui!

Po"estesc c7t de -reu a %ost să scriu Timp de s1â- şiat0 timp de reparat0 că #ulte 'ăr/i ale acestei căr/i

240 >41

abia acu# le.a# în/eles, recitindu.le, ca $i cu# cre.a/ia ar %i #ereu #ai -eneroasă $i #ai #are dec7t

t l

#ult ca si-ur că a"ea# să %iu recunoscut $i cine"a#ă "a in"ita la #asa lui! 0ar a# rezistat is'itei $i a#î t ă t ăi l t 7 ă l ăt



creatorul!'un că nu eistă lucru #ai 'licticos dec7t să ci.

te$ti inter"iuri sau să asi$ti la con%erin/e ale unor au.tori care î$i e'lică 'ersona(ele de 'rin căr/iB ce e scris

%ie se e'lică sin-ur, %ie este o carte care nu trebuiecitită! C7nd un scriitor a'are în 'ublic ceea ce trebuiesă încerce să %acă e să.$i dez"ăluie uni"ersul, nu să.$ie'lice o'era? de aceea, înce' să "orbesc des're ce"a#ai 'ersonalB

Q Acu# c7t"a ti#', a# %ost la @ene"a 'entru oserie de inter"iuri! La s%7r$itul unei zile de #uncă,%iindcă o 'rietenă $i.a anulat cina cu #ine, a# ie$itsă #ă 'li#b 'rin ora$! 8oa'tea era %oarte 'lăcută,străzile 'ustii, barurile $i restaurantele 'line de "ia/ă,totul 'ărea absolut cal#, în ordine, %ru#os, dar

deodată!!!!!! deodată #i.a# dat sea#a că era# în-rozitor de

sin-ur!0esi-ur, anul acesta a# %ost de #ulte ori sin-ur!

)ubita #ă a$te'ta #ereu unde"a, la c7te"a ore dezbor distan/ă! 0esi-ur că du'ă o zi a-itată cu# %u.sese aceea, nu 'utea %i ni#ic #ai bun dec7t să te 'li#bi 'e strădu/ele $i ulicioarele ora$ului "ec&i, %ărăsă trebuiască să "orbe$ti cu ni#eni, conte#'l7nddoar %ru#use/ea din (urul tău! 0ar nu a'ăruse dec7t

un senti#ent de solitudine o'ri#ant, nelini$titor Qnu a"ea# cu cine să î#'art ora$ul, 'li#barea,co#entariile 'e care #i.ar %i 'lăcut să le %ac!

A# scos celularul din buzunar, în %ond a"ea# înora$ un nu#ăr a'reciabil de 'rieteni, dar era t7rziu să#ai sun 'e oricare din ei! =.a# -7ndit să intru î&tr.unul din baruri $i să cer ce"a de băut Q #ai

încercat să trăiesc acel #o#ent '7nă la ca'ăt,desco'erind că nu eistă ni#ic #ai -roaznic dec7t săsi#/i# că ni#ănui nu.i 'asă dacă eistă# sau nu, căni#eni nu e interesat de 'ărerile noastre des're "ia/ă,

că lu#ea #er-e înainte $i în li'sa eisten/ei noastreinco#ode!=i.a# i#a-inat c7te #ilioane de oa#eni, în acel

#o#ent, a"eau certitudinea inutilită/ii lor, se si#/eau#izerabil Q oric7t de bo-a/i erau, de $ar#an/i, desi#'atici Q nu#ai $i nu#ai 'entru că erau sin-uri înnoa'tea aceea, sau ieri, $i s.ar 'utea ca $i #7ine!tuden/i care n.au -ăsit cu cine să iasă, oa#eni în"7rstă în %a/a tele"izorului, care de"ine ast%el ulti#asal"are, oa#eni de a%aceri în ca#erele lor de &otel,-7ndindu.se dacă ceea ce %ac are "reun rost, %e#ei

care $i.au 'etrecut seara %ăc7ndu.$i #ac&ia(ul $icoa%7ndu.se ca să #ear-ă la "reun bar, să se 'oarteca $i cu# n.ar căuta co#'anie, ci doar să "adă căîncă #ai sunt atră-ătoare, că bărba/ii întorc ca'uldu'ă ele, intră în "orbă cu ele, res'in-7nd a'oi, cu unaer de su'erioritate, orice încercare de a'ro'iere Qnu#ai $i nu#ai 'entru că se si#t în in%erioritate, le e%rică să nu se desco'ere că sunt #a#e sin-ure, cu unser"iciu oarecare, inca'abile să s'ună ce"a des're cese înt7#'lă în lu#e, %iindcă #uncesc de di#inea/ă

'7nă seara ca să /ină casa $i nu au ti#' să citească$tirile zilei!Oa#eni care s.au 'ri"it în o-lindă, s.au conside.

rat ur7/i, se -7ndesc că %ru#use/ea e %unda#entală $ise #ul/u#esc să 'ri"ească re"istele unde to/i sunt%ru#o$i, bo-a/i, celebri! o/i $i ne"este care au ter.#inat cina, le.ar 'lăcea să stea la taclale cu# %ăceau

242 243

'e "re#uri, dar acu# au alte 'reocu'ări, alte lucruri#ai i#'ortante de %ăcut, iar con"ersa/iile 'ot a$te'ta'7nă la un #7ine care nu #ai "ine

ă s'un toate astea 'entru că #i.a# a#intit re.cent de un &otel din A#sterda#, de o %e#eie care sea%la l7n-ă #ine $i #i "orbea $i $i 'o"estea "ia/a ă



'7nă la un #7ine care nu #ai "ine!în ziua aceea la 'r7nz luase# #asa cu o 'rietenă

care toc#ai di"or/ase $i.#i s'uneaB acu# a# liber.tatea la care a# "isat toată "ia/a:! =inciunăS 8i#eninu.$i dore$te acest ti' de libertate, to/i "re# oobli-a/ie, 'e cine"a l7n-ă noi cu care să "ede# %ru.#use/ile @ene"ei, să "orbi# des're căr/i, inter"iuri,%il#e, sau să.#'ăr/i# un sand"ici %iindcă n.a"e#destui bani ca să cu#'ără# două! =ai bine să #ă.n7nci (u#ătate, dec7t unul între-! =ai bine să %ii în.treru't de bărbatul care "rea să se întoarcă acasăi#ediat, %iindcă e un #eci i#'ortant la tele"izor, saude %e#eia care se o're$te în %a/a unei "itrine $i nu#ai aude co#entariul des're turnul catedralei, des'retot ce.i 'oate arăta @ene"a Q a"e# tot ti#'ul dinlu#e să le "izită#!

=ai bine să./i %ie %oa#e dec7t să %ii sin-ur! Pentrucă atunci c7nd e$ti sin-ur Q $i nu "orbesc de solitu.dinea 'e care o ale-e# noi, ci de aceea 'e care sun.te# obli-a/i să o acce'tă# Q este ca $i cu# n.a##ai %ace 'arte din rasa u#ană!

;ru#osul &otel #ă a$te'ta 'e celălalt #al, cu as. 'ectul lui con%ortabil, an-a(a/ii aten/i, ser"iciile deînaltă calitate Q ceea ce #ă %ăcea să #ă si#t $i #airău, 'entru că trebuia să #ă arăt #ul/u#it, satis%ăcut

cu tot ce a"ea#!La întoarcere #.a# înt7lnit cu al/ii în aceea$i si.

tua/ie ca #ine, $i a# obser"at că a"eau două ti'uride 'ri"iriB aro-ante, 'entru că "oiau să 'ară că ale.seseră sin-urătatea în noa'tea asta #inunată! autriste, ru$inate că sunt sin-ure!

a%la l7n-ă #ine $i.#i "orbea, $i.$i 'o"estea "ia/a! ăs'un toate astea 'entru că, de$i Ecleziastul s'une căe un ti#' de s%7$iat $i un ti#' de re'arat, uneoriti#'ul s%7$ierii lasă cicatrice %oarte ad7nci! =ai răudec7t să te 'li#bi sin-ur $i să te si#/i #izerabil 'rin

@ene"a este să ai 'e cine"a alături $i să te 'or/i îna$a %el înc7t acea 'ersoană să si#tă că 'entru "ia/anoastră este total li'sită de i#'ortan/ă!:

Un lun- #o#ent de lini$te a ur#at înainteaa'lauzelor!

244



lIm a(uns într.un loc sinistru, într.un cartier dinParis des're care se s'unea că are "ia/a culturală cea#ai interesantă din tot ora$ul! =i.a luat ce"a ti#' casă "ăd că -ru'ul î#brăcat aiurea 'e care.1 a"ea#dinainte era acela$i care î#brăcat în alb din ca' '7nă.n 'icioare, se 'rezenta în %iecare (oi larestaurantul ar#enesc!

Q 0e ce 'urta/i c&estiile astea %anteziste )n%lu.en/a "reunui %il#

Q 8u sunt %antezii, răs'unse =i&ail! C7nd du#.nea"oastră #er-e/i la un dineu, nu "ă sc&i#ba/i&ainele ă î#brăca/i în costu# cu cra"ată c7nd (u.ca/i -ol%

Q ă "ă întreb alt%el atunciB 0e ce i#ita/i #odatinerilor străzii

Q Pentru că în #o#entul ăsta sunte# ni$te tineriai străzii! =ai bine zis, 'atru adolescen/i $i doi adul/i%ără casă!

Q Re%or#ulez întrebarea 'entru ulti#a oarăB Ce%ace/i aici, î#brăca/i a$a

Q La restaurant, ne ali#entă# tru'ul $i "orbi#des're Ener-ie oa#enilor care au ce"a de 'ierdut!)ntre cer$etori, ne ali#entă# su%letul $i "orbi# cucei care nu au ni#ic de 'ierdut! Acu# %ace# cea #aii#'ortantă 'arte a #uncii noastreB înt7lni# #i$careain"izibilă care înnoie$te lu#ea Q oa#eni care

trăiesc ziua de azi ca $i cu# ar %i ulti#a $i bătr7nicare o trăiesc ca $i cu# ar %i 'ri#a!

orbea des're ce"a ce obser"ase# de(a, dar care 'ărea că se #ăre$te 'e zi ce treceB tineri î#brăca/iciudat, &aine #urdare dar etre# de artistice, du'ă#odelul unor uni%or#e #ilitare sau din %il#e $tiin/i.%ico.%antastice! o/i %oloseau piercing-%+ ;iecare a"eaaltă tunsoare! @ru'ul era înso/it de un c7ine.lu' cuaer a#enin/ător! O dată i.a# întrebat de ce a"eau

#ereu c7te un că/el cu ei, $i #i s.a e'licatQnu $tiudacă e ade"ărat Q că 'oli/ia nu.i 'utea înc&ide 'estă'7ni %iindcă nu a"eau unde să ducă ani#alul!

O sticlă de "odcă a înce'ut să circule Q acela$ilucru îl beau $i c7nd erau cu cer$etorii, $i #.a# în.trebat dacă nu era din cauza ori-inii lui =i&ail! A#luat o du$că, înc&i'uindu.#i ce.ar zice unii dacă #.ar "edea acolo!

=i.a# s'us că "or ziceB Caută ce"a 'entru ur.#ătoarea lui carte:, $i #.a# lini$tit!

Q unt -ata! =ă duc s.o caut 'e Est&er $i a# ne."oie de c7te"a in%or#a/ii, 'entru că nu./i cunosc de.loc /ara!

Q O să #ercu du#nea"oastră! Q Po%ti#A$a ce"a nu intra în 'lanurile #ele! Călătoria #ea

era o întoarcere s're tot ce 'ierduse# în #ine în.su#i, "oi a(un-e în cine $tie ce loc din ste'ele Asiei Qdar era ce"a inti#, 'ersonal, %ără #artori!

Q 0acă.#i 'lăti/i dru#ul, bineîn/eles! 0ar trebuiesă a(un- în Naza&stan, #i.e dor de locurile natale!

Q 0ar n.ai treabă aici 8u trebuie să %ii în %iecare

(oi la restaurant, la s'ectacol Q )nsista/i să.1 nu#i/i s'ectacol! .a# #ai s'us

că e "orba de o înt7lnire, de o retrăire a ceea ce a#

>4+



>4+ 247

'ierdutB tradi/ia con"ersa/iei! 0ar nu "ă %ace/i -ri(i,Anastasia Q $i arătă s're %ata cu piercing în nas Qî$i dez"oltă &arul ei e 'oate în-ri(i de toate c7t ti#'

c7nd trec 'e stradă, #a(oritatea se %ace că nu.i "ede, 'entru că îi e %rică!

Este necesară această a-resi"itate



î$i dez"oltă &arul ei! e 'oate în-ri(i de toate c7t ti#'li'sesc eu!

Q E -elos, s'use Al#a, %e#eia care c7nta la in.stru#entul de #etal ase#ănător cu tal-erele $i careistorisea 'o"estiri: la %inalul înt7lnirilor:!

Q .ar 'utea! Era celălalt t7năr, care de data asta 'urta nu#ai &aine din 'iele cu orna#ente din #etal Q ace de si-uran/ă, bro$e i#it7nd la#ele de ras!=i&ail e #ai t7năr, #ai %ru#os, #ai conectat cuEner-ia!

Q i #ai 'u/in celebru, #ai 'u/in bo-at, #ai 'u./in conectat la darul 'uterii Q s'use Anastasia! 0in 'unct de "edere %e#inin, lucrurile sunt ec&ilibrate,a#7ndoi au aceea$i $ansă!

o/i au r7s, sticla cu "odcă a #ai %ăcut un tur,

era# sin-urul care nu -ăsise# ni#ic a#uzant înasta! 0ar era# sur'rins de #ine însu#iB de #ul/i aninu #ai stătuse# 'e (os 'e o stradă 'ariziană, iar asta#ă %ăcea %oarte #ul/u#it!

Q 0u'ă c7te se 'are, tribul este #ai #are dec7t neînc&i'ui#! E 'rezent la urnul Ei%%el $i în ora$ularbes, unde a# %ost de cur7nd! 8u 'rea în/ele- ce seînt7#'lă!

Q ă -arantez că #er-e #ai de'arte de arbes $iale-e destina/ii %oarte interesante, cu# ar %i 0ru#ul

s're antia-o! ineri care 'leacă din cine $tie ce locdin ;ran/a sau din Euro'a, (ur7nd că "or %ace 'artedintr.o societate în a%ara societă/ii! e te# să seîntoarcă acasă, să.$i caute de lucru, să se căsătorească Q "or lu'ta î#'otri"a acestor lucruri c7t ti#' "or 'utea! unt săraci $i bo-a/i, dar banii nu 'reainteresează! unt co#'let di%eri/iB dar $i a$a,

Q Este necesară această a-resi"itate Q EsteB 'asiunea distru-erii este o 'asiune crea.

toare! 0acă n.ar %i a-resi"i, i#ediat toate buticurilear %i 'line de &aine ca acestea, editurile ar 'ublica

re"iste s'ecializate în noua #i$care care #ătură lu.#ea cu &ainele ei re"olu/ionare:, 'ro-ra#ele detele"iziune ar a"ea o e#isiune dedicată tri#ului0 socio.lo-ii ar scrie tratate, 'si&olo-ii ar s%ătui %a#iliile Q$i totul $i.ar 'ierde din %or/ă! 0e aceea, cu c7t "or $ti#ai 'u/in, cu at7t #ai bineB atacul nostru %unc./ionează ca a'ărare!

Q Eu n.a# "enit dec7t să./i cer c7te"a in%or#a/ii,ni#ic #ai #ult! Poate că într.ade"ăr #.a$ î#bo-ă/icu ade"ărat dacă a$ 'etrece noa'tea cu "oi, #.ar a(uta

să #ă înde'ărtez #ai #ult de o 'o"este 'ersonalăcare nu.#i #ai 'er#ite alte e'erien/e! otu$i, n.a#inten/ia să iau 'e ni#eni în călătoria #ea? dacă nu #ăa(u/i, anca ;a"orurilor î$i "a lua sarcina să.#i %acătoate le-ăturile necesare! în 'lus, 'lec 'este două zile,a# un dineu i#'ortant #7ine seară, dar du'ă aceeasunt liber ti#' de două să'tă#7ni!

=i&ail 'ăru să $o"ăie! Q 0u#nea"oastră &otăr7/iB a"e/i &arta, nu#ele

satului $i nu "a %i -reu să -ăsi/i casa unde stă! 0ar,

du'ă #ine, anca ;a"orurilor "ă 'oate a(uta nu#ai '7nă la Al#a Ata, #ai de'arte nu, 'entru că re-ulile ste'ei sunt altele! în ceea ce #ă 'ri"e$te, a# %ăcut $i eu unele de'ozite în contul du#nea"oastră laanca ;a"orurilor, nu crede/i Ar %i ti#'ul să le răs.cu#'ăr, #i.e dor de #a#a!

A"ea dre'tate!

248 >49

Q rebuie să ne a'ucă# de treabă, întreru'seo#ul căsătorit cu Al#a!

Q 0e ce "rei să #er-i cu #ine =i&ail 8u#ai

"reo "orbă, #.a# dus la un bar, a# cu#'ărat douăsticle de "odcă, #.a# întors $i a# aruncat ro#ul lacanal Anastasia 'are #ul/u#ită de -estul #eu $i



0e ce "rei să #er-i cu #ine, =i&ail 8u#aide dorul #a#ei

El nu răs'unse! O#ul înce'u să bată toba, Al#a%olosea tal-erul de #etal cu orna#ente, ceilal/i ce.reau de 'o#ană trecătorilor! 0e ce "oia să #ear-ă cu#ine i cu# să %olosesc anca ;a"orurilor în ste'ă,dacă nu cuno$tea# 'e ni#eni acolo Putea# ob/ineo "iză la a#basada Naza&stanului, o #a$ină la oa-en/ie de înc&iriat #a$ini $i un -&id la consulatul;ran/ei de la Al#a Ata Q o %i ne"oie de #ai #ultde.at7t

A# ră#as 'e loc, obser"7nd -ru'ul, %ără să $tiuce să %ac! 8u era #o#entul să discut des're călăto.rie, a"ea# de lucru $i iubita #ă a$te'ta acasăB de cesă nu.#i iau ră#as.bun acu#

Pentru că #ă si#/ea# liber! ;ăcea# lucruri 'ecare nu le #ai %ăcuse# de ani de zile, desc&idea#s'a/ii în su%letul #eu 'entru alte e'erien/e, -onindo#işnuin5a din "ia/a #ea, încerca# lucruri care 'oatecă nu #ă interesau 'rea tare, dar care #ăcar eraudi%erite!

ăutura s.a ter#inat, a %ost înlocuită de ro#! 8u.#i 'lace ro#ul, dar altce"a nu a"eau, #ai bine #ăada'ta# situa/iei! Cei doi #uzican/i c7ntau la tobă $ila tal-er, iar c7nd cine"a îndrăznea să treacă 'rin

a'ro'iere, una dintre %ete întindea #7na, cer7nd un bănu/! O#ul de obicei -răbea 'asul, dar totdeaunaauzea un #ul/u#esc, "ă doresc noa'te bună:!Cine"a, "ăz7nd că nu %usese a-resat, ci i se #ul/u.#ise, s.a întors $i a lăsat un bănu/!

0u'ă ce a# asistat la scena aceea #ai #ult dezece #inute, %ără ca ni#eni din -ru' să.#i adreseze

canal! Anastasia 'are #ul/u#ită de -estul #eu Q $iîncerc să reiau con"ersa/ia!

Q 0e ce %olose$ti piercing0 'o/i să.#i e'lici Q 0ar du#nea"oastră de ce %olosi/i bi(uterii

Panto%i cu toc î#brăcă#inte decoltată c&iar $iiarna Q Fsta nu.i un răs'uns! Q ;olosi# piercing 'entru că sunte# noii barbari

care in"adează Ro#a? cu# ni#eni nu #ai 'oartăuni%or#ă, ce"a trebuie să.i identi%ice 'e cei carea'ar/in triburilor in"adatoare!

;ăceau zar"ă de 'arcă ar %i trăit cine $tie ce #o.#ent istoric i#'ortant? dar 'entru cei care se întor.ceau acasă în noa'tea aceea, nu erau dec7t un -ru'

de t7r7ie.br7u care nu a"eau unde dor#i, care u#. 'leau străzile Parisului inco#od7ndu.i 'e turi$tiicare %ăceau at7ta bine econo#iei locale, î#'in-7n.du.i 'e 'ărin/i în 'ra-ul nebuniei 'entru cari adu.seseră 'e lu#e $i nu.i #ai 'uteau controla!

i eu %usese# odată la %el, c7nd #i$carea &i''T aîncercat să.$i arate %or/a Q #e-a.concertele de roc, 'letele, &ainele /i'ătoare, si#bolul "iin-ilor,de-etele ridicate în , înse#n7nd 'ace $i iubire:!Au s%7r$it Q cu# a s'us =i&ail Q de"enind încă un

'rodus de lar- consu#, au dis'ărut de 'e %a/a 'ă#7ntului, $i.au distrus icoanele!Un bărbat "enea sin-ur 'e stradăB băiatul cu &aine

din 'iele $i ace de si-uran/ă s.a a'ro'iat de el cu#7na întinsă! A cerut bani! 0ar în loc să -răbească 'asul $i să #ur#ure ce"a de -enul n.a# #ărunt:, els.a o'rit $i a s'us tareB

250 >51

Q în %iecare di#inea/ă #ă trezesc cu o datorie de"reo sută de #ii de euro, din cauza casei, a situa/ieiecono#ice din Euro'a, a c&eltuielilor ne"esti.#iiS

năuntru Q $i nu s'uneau ni#ic, dar absolut ni#icinteresant!

A# tra"ersat ena $i deodată ne.a# o'rit în %a/a



' ,Adică eu sunt într.o situa/ie #ai rea dec7t "oi $i #ult#ai ner"osS 8.a/i 'utea să.#i da/i #ăcar un bănu/,ca să #ai #ic$orez din datoria #ea

Lucrecia Q des're care =i&ail s'unea că e iubita

lui Q scoase o bancnotă de cincizeci de euro $i i.oîntinse o#ului!

Q Cu#'ăra/i."ă 'u/in ca"iar! A"e/i ne"oie de un 'ic de bucurie în #izera du#nea"oastră "ia/ă!

ărbatul #ul/u#i, ca $i cu# -estul ei ar %i %ost cel#ai nor#al lucru din lu#e, $i 'lecă #ai de'arte!Cincizeci de euroS )talianca a"ea cincizeci de euro în buzunarS i cerea bani, cer$ea 'e stradăS

Q tă 'e.aici 'e.a'roa'e, s'use băiatul cu &ainede 'iele!

Q Unde #er-e#, întrebă =i&ail! Q în căutarea altora! 8ord sau sudAnastasia &otărî s're "est? de %a't, du'ă cu# auzise#, ea î$i dez"olta &arul!

A# trecut 'rin %a/a urnului aint.Jac_ues, undecu #ulte secole în ur#ă se str7n-eau 'elerinii 'entruantia-o de Co#'ostela! A# trecut 'rin %a/aCatedralei 8otre 0a#e, unde a# înt7lnit al/i noi barbari:! odca se ter#inase, eu #.a# dus $i a# #aicu#'ărat două sticle, de$i nu era# si-ur că to/i erau#a(ori! 8u #i.a #ul/u#it ni#eni, au -ăsit că a$a eranor#al să %ac!

=i.a# dat sea#a că era# ca# băut $i 'ri"ea# cuinteres la una dintre %etele abia a'ărute! orbeautare, dădeau $uturi în cutiile de -unoi Q de %a't,ni$te obiecte de cositor cu un sac de 'lastic 'e di.

t a"e sat e a $ deodată e a o' t a/aunei 'an-lici din acelea care #arc&ează o zonă undese lucrează ce"a! Pan-lica î#'iedica trecerea 'e tro.tuar Q to/i au %ost ne"oi/i să coboare $i să #ear-ă 'e#i(locul străzii, a'oi să re"ină 'e trotuar "reo cinci

#etri #ai încolo! Q încă #ai este aici, s'use unul dintre cei nou.

sosi/i! Q Ce este încă aici a# întrebat! Q Cine.i ti'ul ăsta Q Un 'rieten de.al nostru, răs'unse Lucrecia! 0e

alt%el, 'robabil că i.ai citit "reuna din căr/i! 8ou."enitul #ă recunoscu, %ără să arate însă sur.

'riză sau a#abilitate? di#'otri"ă, #ă întrebă dacă 'utea# să.i dau ce"a bani, ceea ce eu a# re%uzat

i#ediat! Q 0acă "rei să a%li de ce e 'an-lica aici, î#i daiun ban! otul în "ia/a asta are un 're/, du#neata$tii #ai bine ca oricine! )ar in%or#a/ia e unul dintre 'rodusele cele #ai scu#'e din lu#e!

8i#eni din -ru' nu #i.a sărit în a(utor? a trebuitsă.i dau un euro 'entru răs'uns!

Q încă se #ai a%lă aici această 'an-lică! 8oi a#le-at.o! 0ar 'ri"i/i #ai bine, nu eistă nici o lucrare,ni#ic, doar o c&estie t7#'ită de 'lastic, alb $i ro$u,

care întreru'e trecerea 'e un trotuar la %el de t7#'it!i ni#eni nu întreabă ce caută aiciB to/i coboară '7năîn #i(locul străzii $i #er- 'e acolo, risc7nd să %iecălca/i de #a$ini, a'oi suie la loc 'e trotuar! A'ro'o,du#nea"oastră a/i a"ut un accident Q e ade"ărat

Q oc#ai 'entru că a# cobor7t de 'e trotuar!

252 253

Q 8u "ă %ace/i -ri(iB c7nd oa#enii %ac asta, suntde două ori #ai aten/iB de asta a# %olosit 'an-lica Qca să "adă $i ei ce se înt7#'lă în (urul lor!

=a#a de 'ildă, se dro-&ează -ătind 'entru %a#ilie,si#/indu.se obli-ată să %acă curat în casă, su%erind'entru #ine! C7nd #er-e ce"a rău cu a%acerile tatei,



$ ' ( Q Aiurea! Era %ata 'e care toc#ai o -ăsise# atră.

-ătoare! 8u.i dec7t o (oacă, ca să 'ute# r7de de oa.#enii care se su'un %ără să $tie de ce! 8.a"e# niciun #oti", e li'sit de i#'ortan/ă $i ni#eni nu "a %i

accidentat!Au #ai "enit c7/i"a l7n-ă -ru'ul nostru, acu#

era# uns'rezece, 'lus doi c7ini.lu'i! 8u #ai cereau bani, 'entru că ni#eni nu îndrăznea să se a'ro'ie de banda de sălbatici 'e care 'ărea s.o a#uze %rica 'ecare.o ins'ira! ăutura s.a ter#inat, to/i au întorsca'ul s're #ine, ca $i cu# a$ %i %ost obli-at să.iî#băt, $i #i.au cerut să #ai cu#'ăr o sticlă! A# în./eles că ăsta era 'a$a'ortul: #eu 'entru 'elerina( $ia# înce'ut să caut un #a-azin!

;ata 'e care o -ăsise# interesantă ... $i care, ca"7rstă, 'utea să.#i %ie %iică Q se 'are că a obser"at 'ri"irea #ea $i a "enit să discute cu #ine! Eu $tia#că nu era dec7t o 'ro"ocare, dar a# acce'tat! 8u #i.a s'us ni#ic des're "ia/a ei 'ersonalăB #.a întrebatdacă $tia# c7te 'isici $i c7te %elinare erau 'e re"ersulunei bancnote de zece dolari!

Q Pisici $i %elinare Q 8u $ti/i! 8u 're/ui/i banii! Ei bine, a%la/i că sunt

'atru 'isici $i uns'rezece %elinare -ra"ate acolo!Patru 'isici $i uns'rezece st7l'i =i.a# 'ro#is că

"oi "eri%ica, 'ri#a dată c7nd "oi "edea o bancnotă! Q 0ro-uri circulă 'e aici Q Unele, #ai ales alcoolul! 0ar se %olosesc %oarte

'u/in, nu %ace 'arte din stilul nostru! 0ro-urile sunt#ai #ult 'entru -enera/ia du#nea"oastră, nii.i a$a

'entru #ine! C7nd #er-e ce"a rău cu a%acerile tatei,ea su%eră! Pute/i să crede/i u%eră 'entru #ine, 'entru tata, 'entru %ra/ii #ei, 'entru tot! Cu# eu tre. buia să.#i dau 'rea #ultă silin/ă ca să #ă 're%ac#ul/u#ită tot ti#'ul, a# zis că e #ai bine să 'lec deacasă!

ine, iată o 'o"estire 'ersonală! QCa so/ia du#nea"oastră, s'use un t7năr blond,

cu piercing la o 'leoa'ă! i ea a 'lecat de acasă tot 'entru că trebuia să se 're%acă #ul/u#ită

A&a, $i aici Oare $i ăstora le.o %i dat Q "reunuiadintre ei #ăcar Q un 'etic de '7nză 'ătat de s7n-e

Q i ea su%erea, r7se Lucrecia! 0ar din c7te $ti#,acu# nu #ai su%erăB ăsta da, cura(S

Q i ce %ăcea ne"astă.#ea aici

Q enea cu #on-olul, cu ideile ei ciudate des'reiubire, 'e care nu#ai acu# a# înce'ut să le în/ele.-e# cu ade"ărat! i întreba! î$i s'unea 'o"estea, într.o bună zi, n.a #ai întrebat $i n.a #ai 'o"estit ni#icBa s'us că era obosită să se tot 'l7n-ă! ).a# su-erat sălase tot $i să "ină cu noi, 'lănuise# să %ace# ocălătorie în nordul A%ricii! Ea a #ul/u#it, a e'licatcă a"ea alte 'lanuri $i a 'lecat în direc/ia o'usă!

Q 8u i.ai citit ulti#a carte a întrebat Anastasia! Q =i s.a s'us că e 'rea ro#antică $i nu #ă in.

teresează! C7nd cu#'ără# dro-ul ăla de băuturăOa#enii ne lăsau să trece#, de 'arcă era# sa#u.

rai intr7nd într.un sat, bandi/i care a(unseseră într.unora$ din "est, barbari 'ătrunz7nd în Ro#a! 0e$i ni.#eni din -ru' nu %ăcuse "reun -est a#enin/ător,

254 255

a-resi"itatea stătea în &aine, în piercing0 în discu/iilecu "oce tare, în di%eren/e! A# a(uns în s%7r$it la un#a-azin de băuturiB s're dezolarea $i #area #ea

dat aten/ie Q %ăcea 'arte din 'ro"ocare să dai oc&iicu re'rezentan/ii ordinii 'restabilite! Probabil că tre.cuseră de #ulte ori 'rin a$a ce"a tia# că nu co.



a-a de băutu B s' e de o a ea $ a ea eanelini$te, au intrat to/i $i s.au bă-at 'rintre standuri!

Pe cine cuno$tea# de acolo 0oar 'e =i&ail, darnu $tia# dacă 'o"estea lui era ade"ărată! i dacă%urau 0acă "reunul din ei a"ea o ar#ă Eu era# cu-ru'ul acela Q răs'undea# 'entru ei %iindcă era##ai bătr7n

ărbatul de la casă 'ri"ea %i în o-linda din ta."anul #icii 'ră"ălii! @ru'ul, $tiind că era în-ri(orat,u#bla de colo.colo, -esticulau de la distan/ă Q ten.siunea cre$tea! Ca să nu #ai re'et e'erien/a asta a#în$%ăcat re'ede trei sticle cu "odcă $i #.a# îndre'tatiute s're casă!

O %e#eie care 'lătea un 'ac&et de /i-ări co#entăcă 'e "re#ea ei Parisul a"ea boe#i, a"ea arti$ti, dar

nu bande de "a-abonzi a#enin/7nd 'e toată lu#ea!i.i su-eră casierului să c&e#e 'oli/ia!

Q unt si-ură că în c7te"a #inute o să se înt7# 'le ce"a ur7t, s'use ea încet!

Casierul era %oarte s'eriat de in"azia asta în #icasa lu#e, rodul #ultor ani de #uncă, a #ultor datorii,locul unde 'robabil că %iul #uncea di#inea/a, so/iadu'ă.a#iaza, iar el noa'tea! îi %ăcu un se#n %e#eii $ia# în/eles că c&e#ase 'oli/ia!

=i.e silă să #ă ba- în lucruri care nu #ă 'ri"esc!

0ar #i.e silă $i să %iu la$ Q de %iecare dată c7nd seînt7#'lă, î#i 'ierd res'ectul de #ine "reo să'tă.#7nă!

Q 8u "ă %ace/i 'roble#e!!!Era 'rea t7rziu!0oi 'oli/i$ti intrau, 'atronul le %ăcu un se#n, dar

ti'ii aceia î#brăca/i ca etraterestrii nu le.au 'rea

cuseră de #ulte ori 'rin a$a ce"a! tia# că nu co.#iseseră nici o cri#ă 2cu ece'/ia atentatelor asu'ra#odei, dar $i asta se 'utea sc&i#ba la ur#ătoareasta/ie de haute couture*+ Probabil că!le era %rică, dar

nu lăsau să se "adă, continuau discu/ia url7nd! Q Alaltăieri a# auzit un co#ic s'un7ndB to/i 'ro$tii ar trebui să aibă scris 'rost: în buletin, s'u.nea Anastasia 'entru cine "oia s.o asculte! A$a a#$ti $i noi cu cine "orbi#!

Q A$a.i, oa#enii 'ro$ti sunt un 'ericol 'entrusocietate, îi răs'unse %ata cu c&i' de în-er $i &aine de"a#'ir care stătuse de "orbă cu #ine 'u/in #aiînainte des're 'isicile $i st7l'ii de 'e bancnota dezece dolari! Ar trebui testa/i o dată 'e an $i să li se

dea 'er#is ca să circule 'e stradă, a$a cu# $o%erilor lise cere carnet de conducere!

Poli/i$tii, care 'robabil că nu erau cu #ult #ai în"7rstă dec7t tribul:, nu s'uneau ni#ic!

Q tii ce #i.ar 'lăcea să %ac era "ocea lui =i&ail,dar eu nu.1 'utea# "edea, se a%la du'ă un stand! ăsc&i#b etic&etele la toate 'rodusele astea! Oa#eniiar %i năuci/i 'e "ia/ăB n.ar $ti c7nd să #ăn7nce cald,c7nd rece, c7nd %iert sau 'ră(it! 0acă nu citesc in.struc/iunile, nu $tiu să 're-ătească #7ncarea! 8u #aiau instinct!

o/i care s'useseră ce"a '7nă acu#, "orbeau o%ranceză i#'ecabilă, 'ariziană! 0oar =i&ail a"eaaccent!

Q Pa$a'ortul du#nea"oastră, s'use 'oli/istul! Q Este cu #ine, inter"in eu!

>5+ 257

Cu"intele #i.au ie$it s'ontan, de$i $tia# ce 'uteasă înse#ne Q un nou scandal! Poli/istul se întoarses're #ine!

Q 8.a# "orbit cu du#nea"oastră! 0ar dacă tota/i inter"enit, dacă sunte/i cu -ru'ul, s'er că a"e/i

Q 8u sunt deasu'ra le-ii! în realitate, ni#eni nua încălcat nici o le-e! 0oar dacă do#nul de la casăsau doa#na care cu#'ără /i-ări nu doresc să de'ună o 'l7n-ere e'licită!

C7nd #.a# întors, %e#eia care "orbea de arti$tii



un act de identitate! i un ar-u#ent solid ca să.#ie'lica/i de ce sunte/i încon(urat de 'ersoane careau (u#ătate din "7rsta du#nea"oastră, cu#'ăr7nd"odcă!

Putea# să re%uz să.i arăt docu#entele Q le-ea nu#ă obli-a să le iau cu #ine! 0ar #ă -7ndea# la=i&ailB unul dintre 'oli/i$ti stătea acu# l7n-ă el! O#ai %i a"7nd "iza "alabilă ca să stea în ;ran/a Ce$tia# eu des're el, în a%ară de "iziuni $i de e'ile'sie0acă tensiunea #o#entului îi 'ro"oca altă criză

A# bă-at #7na în buzunar $i #i.a# scos 'er#i.sul de conducere!

Q 0o#nul este!!! Q 0a, sunt!

Q =ă -7ndea# eu că du#nea"oastră sunte/iB".a# citit o carte! 0ar asta nu "ă a$ază deasu'rale-ii!

;a'tul că era unul dintre cititorii #ei #.a dezar.#at co#'let! L7n-ă #ine stătea un t7năr tuns zero,î#brăcat în uni%or#ă Q de$i cu totul alt%el dec7t &ai.nele 'e care tribul: le %olosea 'entru a se recunoa$teîntre ei! Poate că #ai de#ult a "isat $i el o libertatedi%erită, un alt %el de a se 'urta, a "rut să 'ro"oaceautoritatea într.un #od subtil, %ără încălcarea le-ii,care duce la înc&isoare! au 'oate a"ea un tată carenu 1.a lăsat niciodată să alea-ă, sau o %a#ilie 'e caresă o între/ină, sau îi era doar %rică să treacă dincolode lu#ea cunoscută de el!

A# răs'uns delicatB

$i boe#ii de 'e "re#ea ei, 'ro%eta unei tra-edii 'ecale să se dezlăn/uie, stă'7na ade"ărului $i a bunelor#aniere dis'ăruse! în #od si-ur "a co#enta cu"ecinii că datorită ei o t7l&ărie %usese întreru'tă la

ti#'! Q 8.a# nici o 'l7n-ere, s'use o#ul de la casă,

a# căzut în cursa unei lu#i în care oa#enii "orbesctare, dar se 'are că nu %ac nici un rău!

Q odca este 'entru du#nea"oastrăA# %ăcut se#n cu ca'ul că da! Ei $tiau că to/i din

-ru' erau bău/i, dar nici nu "oiau să %acă un caz din.tr.o situa/ie care nu 'une în 'ericol 'e ni#eni!

Q Lu#ea %ără 'ro$ti ar %i un &aosS s.a auzit "oceacelui î#brăcat în &aine din 'iele cu lan/uri! )n loc să

a"e# $o#a( ca acu#, a# a"ea 'rea #ult de lucru $ini#eni n.ar #unciS Q A(un-eSEra "ocea #ea autoritară, tăioasă!

Q 8i#eni nu #ai scoate o "orbăSi, s're sur'rinderea #ea, s.a %ăcut tăcere! î#i

bătea ini#a să.#i s'ar-ă 'ie'tul, dar a# continuat să"orbesc cu 'oli/i$tii ca cel #ai cal# o# din lu#e!

Q 0acă erau 'ericulo$i, nu 'ro"ocau!Poli/istul se întoarse s're o#ul de la casăB Q 0acă e ne"oie, sunte# a'roa'e!i înainte să iasă, îi s'use celuilalt cu o "oce care

răsună în tot #a-azinulB Q Ador 'ro$tiiB %ără ei, la ora asta, a# %i %ost obli

-a/i să în%runtă# t7l&ari!

258 >59

i

Q Ai dre'tate, îi răs'unse cole-ul! Pro$tii ne.audistrat, nu.i ni#ic riscant!

i, cu o 'olite/e i#'ecabilă, s.au des'ăr/it de #ine!

"ise, sau era de a(uns să u#ble lela 'rin lu#e oateastea erau #ult #ai interesante dec7t dineul undetrebuia să #ă duc a doua zi, $i la care $tia# absolut



in-urul lucru care #i.a "enit în #inte c7nd a#ie$it din #a-azin a %ost să s'ar- sticlele de "odcăi#ediat Q una doar a %ost sal"ată de la distru-ere $i

trecea de la o -ură la alta cu re'eziciune! 0u'ă cu# beau, #i.a# dat sea#a că erau s'eria/i Q la %el des'eria/i ca $i #ine! 0i%eren/a e că, $i#/indu.sea#enin/a/i, se 're-ăteau de atac!

Q 8u #ă si#t bine, îi s'use =i&ail unuia dintreei! Hai să #er-e#!

8u $tia# ce însea#nă să #er-e#:B %iecare lacasa lui ;iecare s're ora$ul lui, sau sub 'odul lui 8i#eni nu #.a întrebat dacă #er-ea#: $i eu, a$a căi.a# înso/it #ai de'arte! ;raza nu #ă si#t bine:nu.#i 'lăcea Q nu #ai s'usese ni#ic des're călă.

toria în Asia Centrală! rebuia să.#i iau ră#as.bunau să #er- '7nă la ca'ăt, să "ăd ce însea#nă &aisă #er-e#: A# desco'erit că #ă distra# $i că.#i 'lăcea să o seduc 'e %ata cu &aine de "a#'ir!

A%anti0 deci!i s.o $ter- la 'ri#ul se#n de 'ericol!Cu# #er-ea# 'rintr.un loc 'e care eu nu.1 $tia#,

#ă -7ndea# la tot ce trăia# în acele cli'e! Un trib!O întoarcere si#bolică la ti#'urile în care oa#enii#i-rau, se 'rote(au în -ru' $i a"eau ne"oie de %oarte 'u/in ca să su'ra"ie/uiască! Un trib în #i(locul altuitrib, ostil, nu#it societate, tra"ers7ndu.i c7#'urile, bă-7nd -roaza în ei, 'entru că erau totdeauna 'ro"oca/i! Un -ru' care se str7nsese într.o societateideală, des're care eu nu $tia# ni#ic în a%ară de piercing-u)i $i &ainele de 'e ei! Care erau "alorile lorCe -7ndeau des're "ia/ă Cu# c7$ti-au bani A"eau

, $ $tot ce se "a înt7#'la! Era# con"ins că era e%ectul"odcii, dar #ă si#/ea# liber, 'o"estea #ea 'erso.nală era din ce în ce #ai de'arte, conta nu#ai #o.#entul 'rezent, instinctul, Ga&irul dis'ăruse!!!Ga&irul

0is'ăruse, dar acu# î#i dădea# sea#a că un Ga.&ir era #ai #ult dec7t un o# orbit de un obiect, #ai#ult dec7t una dintre #iile de coloane ale #osc&eiidin Cordoba, cu# s'unea o 'o"estire de or-es, sauo %e#eie a%lată în Asia Centrală, cu# %usese -roaz.nica #ea e'erien/ă care durase doi ani! Ga&ir eraobsesia creată de tot ce trecuse din -enera/ie în -e.nera/ie, care nu lăsa nici o întrebareX %ără răs'uns,ocu'a tot s'a/iul, nu ne dădea ră-azul să ne -7ndi#că lucrurile 'ot %i sc&i#bate!

Ga&ir.atot'uternicul 'ărea că se na$te odată cu%iecare %iin/ă o#enească $i.$i tra-e %or/ele co"7r$i.toare din co'ilărie i#'un7nd re-uli care i#ediat "or%i res'ectate toată "ia/a!

Oa#enii di%eri/i sunt 'ericulo$i, a'ar/in altui trib,r7"nesc la 'ă#7nturile $i la %e#eile noastre!

rebuie să ne căsători#, să a"e# co'ii, să 'er'e.tuă# s'ecia!

)ubirea e #ică, abia a(un-e 'entru o 'ersoană $i%ii atent Q orice încercare de a s'une că ini#a e #aiîncă'ătoare, e considerată blas%e#ie!

C7nd ne căsători#, ni se dă "oie să intră# în 'o.sesia cor'ului $i su%letului celuilalt!

A$a că trebuie să #unci# 'entru ce"a ce detestă#, 'entru că %ace# 'arte dintr.o societate or-anizată,

>+6 >+1

iar dacă to/i ar %ace ce le 'lace, lu#ea n.ar #ai #er.-e înainte!

rebuie să cu#'ără# bi(uterii Q asta ne identi.

Co'iii trebuie să ne ur#eze 'a$ii, în %ond sunte##ai bătr7ni $i cunoa$te# lu#ea!

ă a"e# întotdeauna o di'lo#ă de la %acultate,



%ică cu tribul nostru, la %el cu# piercing-uI identi%icăun alt trib!rebuie să %i# si#'atici $i să.i ironiză# 'e cei care.$i e'ri#ă senti#entele Q să în-ădui ca un #e#brusă arate ce si#te este un 'ericol 'entru trib! rebuiesă te %ere$ti c7t 'o/i să s'ui nu:, %iindcă oa#enilorle 'lac #ai #ult cei care s'un da: Q $i asta ne 'er#ite să su'ra"ie/ui# 'e un teren ostil! E #aii#'ortant ce -7ndesc ceilal/i dec7t ce si#/i# noi!

ă nu %aci niciodată scandal, 'o/i atra-e aten/iatribului du$#an!

0acă te 'or/i di%erit, "ei %i e'ulzat din trib, 'en.tru că.i 'o/i conta#ina 'e ceilal/i $i 'o/i distru-eceea ce a %ost or-anizat cu at7ta -reutate!

ot ti#'ul trebuie să ne -7ndi# cu# să aran(ă#noile ca"erne, iar dacă nu $ti# 'rea bine, să c&e#ă#un decorator Q care "a %ace tot ce.i stă în 'utin/ă săle arate celorlal/i că a"e# bun.-ust!

rebuie să ne î#brăcă# du'ă cu# cer re"istele de#odă, să %ace# dra-oste cu sau %ără c&e%, să ucide#în nu#ele %rontierelor, să lăsă# ti#'ul să treacă re. 'ede $i 'ensia să "ină i#ediat, să ale-e# 'oliticieni,să ne 'l7n-e# de costul "ie/ii, să ne sc&i#bă# 'ie'.tănătura, să.i "orbi# de rău 'e cei care sunt di%eri/i,

să 'ractică# un cult reli-ios în %iecare du#inică, saus7#bătă, sau "ineri, în %unc/ie de reli-ie? acolo săcere# iertare 'entru 'ăcatele noastre, să ne u#%la#în 'ene 'entru că $ti# ade"ărul, să dis're/ui# ce.lălalt trib care adoră un zeu %als!

c&iar dacă niciodată nu ob/ine# un 'ost în ceea cene.au obli-at să ale-e# dre't carieră!

ă studie# lucruri de care nu a"e# ne"oie nici.odată, dar des're care ni s.a s'us că era i#'ortant să

le $ti#B al-ebră, tri-ono#etrie, codul lui Ha#.#urabi!

ă nu ne întristă# niciodată 'ărin/ii, c&iar dacăasta însea#nă să renun/ă# la tot ce ne #ul/u#e$te!

ă ascultă# #uzică încet, să "orbi# încet, să 'l7n.-e# 'e ascuns, 'entru că eu sunt atot'uternicul Ga.&ir, acela care a dictat re-ulile (ocului, distan/a dintre$ine, ideea de succes, %or#ele de iubire, i#'ortan/areco#'enselor!

8e.a# o'rit în %a/a unui i#obil destul de $ic, din.tr.o zonă scu#'ă! Unul dintre ei a butonat codul dela intrare $i a# urcat to/i la eta(ul trei! =i.a# înc&i. 'uit că a"ea# să înt7lnesc acea %a#ilie în/ele-ătoare,care îi tolerează 'e 'rietenii %iului Q c7tă "re#e îiau a'roa'e $i 'ot controla totul! 0ar c7nd Lucre.cia adesc&is u$a, era întuneric de'linB 'e #ăsură ce oc&ii#i se obi$nuiau cu lu#ina de 'e stradă care intra%iltrată 'e %erestre, a# 'utut "edea un salon i#ens $i-ol Q sin-ura decora/ie era un $e#ineu care 'ăreane%olosit de ani de zile!

Un băiat de a'roa'e doi #etri, blond, cu #antielun-ă de -abardină $i cu 'ărul tăiat du'ă #oda in.dienilor siou a#ericani, s.a dus la bucătărie $i s.aîntors cu ni$te lu#7nări a'rinse! o/i s.au a$ezat încerc 'e (os $i 'entru 'ri#a oară în noa'tea aceea #is.a %ăcut %ricăB 'arcă era# într.un %il# de -roază,

>+> >+

un ritual satanic era -ata să încea'ă Q "icti#a "a %istrăinul nai" care s.a &otăr7t să.i înso/ească!

=i&ail era 'alid, cli'ea dezordonat, cu 'ri"irea ră.

e'erien/a din noa'tea aceea, c&iar dacă era t7rziu,era# băut, obosit, cu tea#a că =ărie #ă a$te'ta trea.ză, 'reocu'ată sau %urioasă! =.a# a$ezat l7n-ă =i.



tăcită, %ără a reu$i să.$i o'rească oc&ii într.un loc Qasta #i.a s'orit nelini$tea! Era -ata să %acă o criză dee'ile'sieB oare cei de acolo $tiau cu# să rezol"e ositua/ie ca asta 8u era #ai bine să 'lec, ca să nu #ă

"ăd i#'licat într.o tra-ediePoate că asta ar %i %ost atitudinea cea #ai în/elea'.

tă, con%or#ă cu acea "ia/ă în care sunt un scriitor ce.lebru, care scrie des're s'iritualitate $i care ar trebuisă dea un ee#'lu! 0acă a$ %i rezonabil, i.a$ s'uneLucreciei că în cazul unei crize trebuia să.i ba-e ce"aî& -ură iubitului ei 'entru ca acesta să nu.$i în-&ităli#ba $i să #oară su%ocat! E"ident că ea $tia toateastea, dar în lu#ea celor ce ur#ează Ga&irul social,nu lăsă# ni#ic la înt7#'lare, trebuie să a"e# con.

$tiin/a î#'ăcată!înainte de accident, a$a a$ %i %ăcut! 0ar acu# 'o."estea #ea 'ersonală î$i 'ierduse din i#'ortan/ă,încetase să #ai %ie 'o"este, de"enea iar le-endă, cău.tare, a"entură, călătorie în a%ara $i înlăuntrul #eu!=ă a%la# din nou într.un ti#' în care lucrurile setrans%or#au în (urul #eu, $i a$a "oia# să %ie '7nă las%7r$itul zilelor #ele 2#i.a# adus a#inte de e'ita%ul#euB El a #urit încă din ti#'ul "ie/ii:3! Lua# du'ă#ine e'erien/ele trecutului care.#i 'er#iteau săreac/ionez cu iu/eală $i 'recizie, dar nu.#i a#intea#tot ti#'ul lec/iile 'e care le în"ă/ase#! ă înc&i'ui/iun războinic, în #i(locul lu'tei, o'rin.du.se ca sădecidă care ar %i lo"itura cea #ai bună Ar #uri c7tai cli'i!

)ar războinicul din #ine, ac/ion7nd cu intui/ie $ite&nică, a &otăr7t că trebuia să ră#7n? să continui

, ' eocu' s u u o s ! $e -&ail, ca să 'ot să ac/ionez re'ede în cazul unei noicrize!

=i s.a 'ărut că o 'utea do#inaS .a lini$tit, încetul

cu încetul, 'ri"irea a înce'ut să aibă aceea$i inten.sitate ca a t7nărului î#brăcat în alb de 'e 'odiu#ulrestaurantului ar#enesc!

Q o# înce'e cu ru-ăciunea obi$nuită, s'use el!i oa#enii aceia, '7nă atunci a$a de a-resi"i, be/i,

#ar-inaliza/i, au înc&is oc&ii $i s.au luat de #7nă %or.#7nd un cerc %oarte #are! P7nă $i cei doi c7ini.lu'i 'ăreau să se %i do#olit într.un col/ al salonului!

Q A&, %7nto, c7nd #ă uit la #a$ini, la "itrine, laoa#enii cu 'ri"irea -oală, la clădiri $i #onu#ente,

"ăd în toate absen/a a! ;ă ce"a ca să %i# în staresă e aduce# îna'oi!

într.un -las, -ru'ul continuăB Q A&, %7nto, recunoa$te# 'rezen/a a în încer

cările 'rin care trece#! A(ută.ne să nu renun/ă#! ăne a#inti# de ine cu lini$te $i &otăr7re, c&iar $i încli'ele c7nd e -reu să recunoa$te# că e iubi#!

A# obser"at că to/i a"eau acela$i si#bol

>+4

unde"a 'e &aine! Era o bro$a, sau a'lice de #etal,ori ce"a brodat, sau c&iar un desen %ăcut cu 'eni/adirect 'e &aine!

#eni l7n-ă noi, a(un-e# să ne întrebă# dacă #erităe%ortul!

=i&ail %ăcu o 'auză!= i ă % l i i &i ii d ă



Q A$ "rea să dedic această noa'te bărbatuluicare stă în drea'ta #ea! .a a$ezat l7n-ă #ine 'entru că "rea să #ă 'rote(eze!

0e unde $tia

Q E un o# bunB a în/eles că iubirea te sc&i#bă$i se lasă trans%or#at de ea! Poartă.n su%letul luiîncă #ult din 'o"estea 'ersonală, dar încearcă să seelibereze ori de c7te ori e 'osibil $i de aceea a ră#ascu noi! Este so/ul %e#eii 'e care to/i o cunoa$te#,care #i.a lăsat o relic"ă ca do"adă a 'rieteniei sale$i ca talis#an!

=i&ail scoase 'eticul de '7nză 'ătat de s7n-e $i îla$eză dinaintea lui!

Q Aceasta este o 'arte din că#a$a soldatului ne

cunoscut, înainte de a #uri, el i.a cerut %e#eiiB aie.#i că#a$a $i î#'arte.o cu cei care cred în #oarte,$i care de aceea sunt în stare să trăiască ca $i cu#ar %i ulti#a lor zi 'e Pă#7nt! 'une acestor oa#enică toc#ai a# "ăzut c&i'ul lui 0u#nezeu? să nu ses'erie, dar nici să nu se culce lini$ti/i! ă caute ade"ărul unic, care este iubirea! ă trăiască du'ă le-ile ei:!

o/i 'ri"eau cu res'ect bucata de '7nză! Q 8e.a# născut în "re#ea re"oltei! 8e.a# de

dicat ei cu entuzias#, ne.a# riscat "ia/a $i tinere/ea,$i deodată ne e %ricăB bucuria ini/ială lasă locul ade"ăratelor 'ro"ocări Q oboseala, #onotonia, îndoielile 'ri"ind 'ro'riile 'uteri! 8e dă# sea#a că unii 'rieteni au renun/at de(a! unte# obli-a/i să în%runtă# sin-urătatea, sur'rizele care se i"esc la %iecare 'as, iar du'ă c7te"a căderi c7nd n.a# a"ut 'e ni.

Q =erită e%ortul! i "o# continua, c&iar $tiind căsu%letul nostru, de$i etern, este în această cli'ă 'ri.zonier în 'lasa ti#'ului, cu cli'ele $i li#itările lui! 8e "o# strădui din răs'uteri să ne eliberă# din

această 'lasă! C7nd nu se "a #ai 'utea $i ne "o# în.toarce la 'o"estea 'e care al/ii ne.au s'us.o, dar încăne "o# a#inti de bătăliile noastre, "o# %i -ata săreluă# lu'ta dacă $i condi/iile "or rede"eni %a"o.rabile! A#in!

Q A#in, au re'etat to/i! Q rebuie să "orbesc cu %7nta, s'use băiatul

blond cu 'ărul tăiat ca la indienii a#ericani! Q Azi nu! unt obosit!.a auzit un #ur#ur -eneral de ne#ul/u#ireB

s're deosebire de restaurantul ar#enesc, oa#enii deaici $tiau 'o"estea lui =i&ail $i de 'rezen/a: 'e careo credea #ereu în 'rea(#ă! El s.a ridicat $i s.a dus '7nă la bucătărie du'ă un 'a&ar cu a'ă! L.a# înso/it!

L.a# întrebat cu# de ob/inuseră a'arta#entul? el#i.a s'us că le-ea %ranceză 'er#ite oricărui cetă/eansă %olosească în #od le-al un i#obil care nu este%olosit de 'ro'rietarul lui! Adică, aceasta era oocu'are\:!

)deea că =ărie #ă a$te'ta înce'ea să nu.#i dea 'ace! El #.a luat de bra/!

Q A/i s'us azi că o să #er-e/i în ste'ă! 0oar odată "ă #ai re'etB "ă ro-, lua/i.#ă $i 'e #ine!

\ ocu'are:B re%erire la sJuatteri0 care a'licau le-ea 'ri#u.lui ocu'ant al unui teren "ir-in în A#erica! Princi'iul %unc./ionează $i în le-isla/ia %ranceză, (n+tr+*

>++ >+

rebuie să #ă întorc in /ara #ea, #ăcar 'entru o"re#e, dar n.a# bani! =i.e dor de 'o'orul #eu, de#a#a, de 'rieteni! A$ %i 'utut s'une "ocea î#is'une că o să a"e/i ne"oie de #ine: dar nu este ade

acu# #ă -7ndesc că trebuie să des%ă$or sin-ur %irulAriadnei $i să ies din labirintul în care #.a# bă-at!ia/a #ea s.a sc&i#bat, 'arcă a# întinerit cu zece,d ă i d i d ă î ă



s'une că o să a"e/i ne"oie de #ine , dar nu este ade."ărat Q o 'ute/i înt7lni 'e Est&er %ără 'roble#e, %ărăa(utorul ni#ănui! 0ar eu si#t ne"oia să #ă ali.#entez cu ener-ia 'ă#7ntului natal!

Q î/i 'ot 'lăti o călătorie dus.întors! Q tiu că 'ute/i! 0ar #i.ar 'lăcea să %iu acolo cudu#nea"oastră, să #er- '7nă în satul unde se a%lăea, să si#t "7ntul în %a/ă, să "ă a(ut să 'arcur-e/idru#ul s're %e#eia 'e care o iubi/i! Ea a %ost Q $icontinuă să %ie Q %oarte i#'ortantă 'entru #ine! ă.z7nd sc&i#barea ei, $i &otăr7rea, a# în"ă/at #ulte $i"reau să #ai în"ă/! ă a#inti/i că a# "orbit o datădes're 'o"e$ti neter#inate: =i.ar 'lăcea să %iul7n-ă du#nea"oastră '7nă în cli'a în care "o# zăricasa ei! Ast%el, "oi %i trăit '7nă la s%7r$it această 'e.

rioadă din "ia/a du#nea"oastră Q $i din "ia/a #ea!0eîndată ce "ede# casa, eu "ă las sin-ur! 8u $tia# ce să s'un! A# încercat să sc&i#b "or.

ba $i a# întrebat cine erau ti'ii din sală! Q Oa#eni ca du#nea"oastră, care se te# să.$i

ter#ine 'o"estea, o -enera/ie care "isa să sc&i#belu#ea, dar care a'roa'e că a a(uns să se 'redea în%a/a realită/ii:! 8e 're%ace# că sunte# 'uternici 'entru că sunte# slabi! unte# încă 'u/ini, %oarte 'u/ini, dar s'er ca asta să treacă? oa#enii nu se 'ota#ă-i la nes%7r$it!

0ar care e răs'unsul la ru-ă#intea #ea Q =i&ail, $tii că încerc în #od sincer să #ă eli

berez de 'o"estea #ea 'ersonală! 0acă era cu ce"ati#' în ur#ă, #i s.ar %i 'ărut #ult #ai con%ortabil$i #ai con"enabil să călătoresc cu du#neata, carecuno$ti re-iunea, obiceiurile, 'osibilele 'ericole! 0ar

>+*

douăzeci de ani Q de aceea "reau să 'ornesc în cău.tarea a"enturii!

Q C7nd "e/i 'leca Q )#ediat ce ob/in "iza! în două.trei zile!

Q %7nta "ă înso/e$te! ocea î#i s'une că a sositcli'a! 0acă "ă răz-7ndi/i, să #ă anun/a/i!

* * *

A# trecut 'rintre oa#enii tr7nti/i 'e (os, -ata săadoar#ă! în dru# s're casă, #ă -7ndea# că "ia/a era#ult #ai "eselă dec7t crezuse# că 'oate %i la "7rstaasta? e oric7nd 'osibil să rede"ii t7năr $i nebun! Era#at7t de concentrat asu'ra 'rezentului, că #.a sur'rins%oarte tare %a'tul că oa#enii nu se %ereau să #ă lasesă trec, nici nu lăsau oc&ii în (os cu tea#ă! 8i#eni n.a obser"at 'rezen/a #ea, $i.#i 'lăcea, ora$ul era dinnou acela$i ca atunci c7nd, cri.tic7ndu.1 'e Henric al).lea că $i.a trădat reli-ia 'rotestantă $i s.a căsătoritcu o catolică, el a răs'unsB Parisul #erită o #esă!:

=erita c&iar #ai #ult dec7t at7t! Putea# să re"ăd#asacre reli-ioase, ritualuri s7n-eroase, re-i, re-ine,#uzee, castele, 'ictori care su%ereau, scriitori carese.#bătau, %ilozo%i care se sinucideau, #ilitari careunelteau 'entru cucerirea lu#ii, 'o"e$ti care la un#o#ent dat %useseră uitate, iar acu# erau readuse la

lu#ină Q $i re'o"estite!Pentru 'ri#a oară du'ă #ultă "re#e a# intrat în

casă $i nu #.a# re'ezit la co#'uter ca să "ăd dacă nu#i.a scris cine"a, dacă nu a'ăruse "reun lucru ce nusu%erea a#7nare Q ni#ic nu era cu ade"ărat

>+9

de nea#7nat! 8ici '7nă la ca#era =ăriei nu #.a#dus să "ăd dacă dor#ea, 'entru că $tia# că se 're.%ăcea că doar#e!

8.a# a'rins tele"izorul ca să "ăd $tirile de noa'.



8.a# a'rins tele"izorul ca să "ăd $tirile de noa'.te, 'entru că erau acelea$i 'e care le asculta# dec7nd era# co'ilB /ara î$i a#enin/ă "ecina, cine"a atrădat 'e altcine"a, econo#ia #er-e rău, toc#ai s.a

consu#at un #are scandal 'asional, )srael $i Pa.lestina n.au a(uns la un acord în ulti#ii cincizeci deani, altă bo#bă a e'lodat, un tai%un a lăsat #ii de 'ersoane %ără adă'ost!

=i.a# adus a#inte că în di#inea/a aceea, ne.!a"7nd la înde#7nă atentate teroriste, #arile cotidi.ane anun/au cu litere de o $c&ioa'ă o rebeliune înHaiti! i ce #ă interesa 'e #ine Haiti Ce a"ea săaducă nou în "ia/a #ea, în "ia/a so/iei #ele, în 're/ul '7inii de la Paris sau în tribul lui =i&ail Cu# 'utea# să.#i 'ierd cinci #inute din 're/ioasa #ea

"ia/ă ascult7nd c&estii des're rebeli $i 're$edinte,"ăz7nd acelea$i scene ale #ani%esta/iilor de stradăre'etate la in%init, $i toate astea 'rezentate ca $i cu#ar %i %ost #arele e"eni#ent al u#anită/iiB o rebeliuneîn HaitiS i eu crezuse#S i asistase# '7nă la s%7r$itSîntr.ade"ăr, 'ro$tii ar #erita să aibă le-iti#a/ies'ecială, 'entru că sus/in 'rostia colecti"ă!

A# desc&is %ereastra, a# lăsat să intre aerul în.-&e/at al no'/ii, #.a# dezbrăcat s'un7ndu.#i că #ă 'utea# controla $i 'utea# rezista %ri-ului! A# stata$a, -olit de -7nduri, si#/ind doar cu# 'icioarele

'ă$eau 'e 'odea, oc&ii erau %ia/i 'e urnul Ei%%el,auzul 'erce'ea lătrături de c7ini, sirene, -lasuricon%uze!

Eu nu era# eu, eu nu era# ni#ic Q $i.#i 'ărea#inunat!

Q ri$ti ciudată! Q Cu# adică Q Pari tristă! Q 0ar nu sunt tristă! unt #ul/u#ită! Q ezi onul "ocii tale e %als, e$ti tristă cu #ine

dar nu îndrăzne$ti să.#i s'ui ni#ic! Q 0ar de ce a$ %i Q Pentru că aseară #.a# întors t7rziu $i beat!

8ici #ăcar nu #.ai întrebat unde a# %ost!

Q 8u #ă interesează! Q 0e ce nu 8u /i.a# s'us că ies cu =i&ail Q i n.ai ie$it Q a da! Q Atunci, ce "rei să te întreb Q C7nd iubitul se întoarce acasă t7rziu, iar tu

sus/ii că îl iube$ti, nu crezi c.ar trebui să.ncerci #ă.car să a%li ce s.a.nt7#'lat

Q i ce s.a înt7#'lat Q 8i#ic! A# ie$it cu el $i un -ru' de 'rieteni!

Q Atunci e bine! Q C&iar crezi asta Q i-ur că da! Q Cred că nu #ă #ai iube$ti! 8u e$ti -eloasă!

E$ti indi%erentă! E nor#al să "in la două noa'tea Q 0ar n.ai s'us că e$ti un o# liber Q i-ur că sunt!

270 >1

Q Atunci, e nor#al să "ii la două di#inea/a! i să%aci ce crezi că e #ai bine! 0acă a$ %i #a#a ta, a$ %iîn-ri(orată, dar tu e$ti adult, nu ărba/ii trebuie săînceteze să se #ai co#'orte ca $i cu# ne"estele lor



înceteze să se #ai co#'orte ca $i cu# ne"estele lorar trebui să.i trateze ca 'e ni$te co'ii!

Q 8u "orbesc de ti'ul ăsta de în-ri(orare! or. besc de -elozie!

Q Ai %i #ai #ul/u#it dacă a$ %ace o scenă acu#,la ca%eaua de di#inea/ă Q ă nu %aci asta, că ne aud "ecinii! Q Pu/in î#i 'asă de "eciniB n.o %ac 'entru că n.

a# c&e% s.o %ac! =.a costat, dar a# ter#inat 'rin aacce'ta ce #i.ai s'us la Ga-reb, $i încerc să #ăobi$nuiesc cu ideea! 0ar, dacă asta te %ace %ericit, #ă 'ot 're%ace că sunt -eloasă, 'lictisită, înnebunită!

Q E$ti ciudată! înce' să cred că nu #ai contez 'entru tine!

Q )ar eu înce' să cred că ai uitat că un ziarist te

a$tea'tă în antica#eră $i că 'oate să audă discu/ianoastră!

A , da, ziaristul! ă 'orni# 'ilotulauto#at, 'entru că $tiu ce întrebări o să.#i 'ună!tiu cu# înce'e inter"iul 2să "orbi# des're nouadu#nea"oastră carte, care e #esa(ul 'rinci'al:3,$tiu ce "oi răs'unde 2dacă "oia# să trans#it un#esa(, scria# o %rază, nu o carte:3!

tiu că "a întreba ce 'ărere a# des're critică, careeste, de obicei, %oarte dură cu #unca #ea! tiu cădiscu/ia noastră se "a ter#ina cu a/i înce'ut de(a să

scrie/i o nouă carte Care sunt 'roiectele du#nea."oastră de "iitor:, la care "oi răs'undeB e secret:!

)nter"iul înce'e cu# #.a# r$te'tatBWQ ă "orbi# des're noua du#nea"oastră carte!

Care este #esa(ul 'rinci'al Q 0acă "oia# să scriu un #esa(, scria# nu#ai o

%rază! Q 0ar de ce scrie/i Q Pentru că aceasta este %or#ula 'e care a# -ă.

sit.o ca să.#i î#'art e#o/iile cu al/ii!

;raza era a 'ilotului auto#at, dar eu #ă o'resc $iîl corectezB Q otu$i, această 'o"este 'oate %i istorisită alt%el! Q O 'o"este care 'utea %i istorisită alt%el re/i

să s'une/i că nu sunte/i #ul/u#it de Timp de s1âşiat0timp de reparat3

273

Q 8u des're carte este "orba, ci des're răs'unsul 'e care "i l.a# dat! 0e ce scriu Ade"ăratul răs 'uns este ur#ătorulB scriu 'entru că "reau să %iu

Q i totul din cauza unui 'oe#, a# continuat eu!Un 'oe# #.a %ăcut să în/ele- că, scriind, arăt7nd tuturor lu#ea #ea in"izibilă, 'utea# concura a"7nd



iubit!Giaristul #ă 'ri"i cu un aer sus'iciosB ce %el de

con%esiune #ai era $i asta

Q criu 'entru că, în tinere/e, nu $tia# să (oc bine%otbal, nu a"ea# #a$ină, nu a"ea# o lea%ă ca lu#ea, nu era# 'uternic!

;ăcea# un e%ort uria$ ca să continui! 0iscu/ia cu=ărie î#i a#intise un trecut care nu #ai a"ea nici unrost, acu# trebuia să "orbesc des're ade"ărata #ea 'o"este 'ersonală, să #ă eliberez de ea! A#continuatB

Q 8ici &aine la #odă nu 'urta#! Pe cole-ele#ele doar asta le interesa, a$a că nici nu se uitau la#ine! 8oa'tea, c7nd 'rietenii #ei erau cu iubitele,eu a# înce'ut să.#i trec ti#'ul cre7nd o lu#e încare 'utea# să %iu %ericitB cole-ii #ei erau scriitoriicăr/ilor lor! într.o bună zi a# scris un 'oe# 'entruo "ecină de 'e stradă! Un 'rieten 1.a desco'erit înca#era #ea, 1.a %urat $i, c7nd era# to/i î#'reună,1.a arătat tuturor! Au r7s $i au -ăsit că era ridicol Q eu, îndră-ostitS

;ata căreia i.a# dedicat 'oe#ul nu a r7s! în searaur#ătoare, c7nd ne.a# dus cu to/ii la teatru, ea s.aa$ezat l7n-ă #ine $i #.a luat de #7nă! A$a a# ie$itde la s'ectacol, /in7ndu.ne de #7năB eu, care #ăconsidera# ur7t, slab, %ără &aine la #odă, era# cu%ata cea #ai dorită din clasă!

A# %ăcut o 'auză! Era ca $i cu# #ă întorcea# întrecut, la #o#entul c7nd #7na ei o atin-ea 'e.a #ea$i.#i sc&i#ba "ia/a!

$anse e-ale cu lu#ea "izibilă a 'rietenilor #ei Q cu%or/a %izică, &ainele la #odă, #a$inile, su'erioritatea la s'ort!

Giaristul este 'u/in sur'rins, dar at7t! e contro.lează $i continuăB

Q 0e ce crede/i că este critica a$a de dură cu lucrările du#nea"oastră

La asta, 'ilotul auto#at ar %i răs'unsB este dea(uns să citi# bio-ra%ia oricărui clasic Q $i să nu #ăîn/ele-e/i -re$it, nu #ă co#'ar cu ei Q ca să des.co'eri# că întotdeauna critica a %ost ne#iloasă! =o.ti"ul e si#'luB criticii sunt %oarte nesi-uri, nu $tiueact ce se înt7#'lă, sunt de#ocra/i c7nd "orbesc de 'olitică, dar %asci$ti c7nd "orbesc de cultură! Cred că

'o'orul $tie să.$i alea-ă -u"ernan/ii, dar nu $tie săalea-ă un %il#, o carte, #uzica:!

Q A/i auzit "reodată de Le-ea din Jante@ata! )ar 'ărăsise# 'ilotul auto#at, de$i $tia#

că $ansele ca ziaristul să.#i 'ublice răs'unsul erau#ini#e!

Q 8u, n.a# auzit niciodată, răs'unde el! Q Cu toate că ea eistă de la înce'uturile ci"ili

za/iei, a %ost enun/ată !o%icial abia în 19 de un scriitor danez! în oră$elul Jante, stă'7nii 'uterii au creat

zece 'orunci care s'uneau cu# trebuie să se 'oarteoa#enii $i desi-ur că ele nu erau "alabile doar înJante, ci în orice col/ al lu#ii! 0acă ar trebui să rezu#între- tetul nu#ai într.o %rază, a$ s'uneB #ediocritatea $i anoni#atul sunt cea #ai bună ale-ere!0acă "e/i %ace ast%el, nu "e/i a"ea #ari 'roble#e în"ia/ă! 0ar dacă "e/i încerca să %i/i di%eri/i!!!:

274 275

Q A$ "rea să $tiu care sunt 'oruncile din Jante,#ă întreru'se ziaristul, 'ăr7nd cu ade"ărat interesat!

Q 8u le a# aici, dar 'ot rezu#a tetul în între.-i#e

#eaB un 'rieten rus îi tele%onase iubitei, directoare aunui trust de 'resă din Naza&stan! Ea 1.a c&e#at 'ea#basadorul de la Paris $i '7nă seara totul ur#a să%ie -ata



-i#e!=.a# dus la calculator $i a# scos la i#'ri#antă

o "ersiune condensatăB

Eşti un nimeni0 nu 2ndr"ni s" crei c" ştii mai

mult ca noi+ 6u ai nici o importan5"0 nu reuşeşti s" 1aci nimic cu ade%"rat0 munca ta e ne2nsemnat"0 nune pro%oca şi %ei putea s" tr"ieşti 1ericit+ .a totdeauna2n serios ce-5i spunem şi nu lua niciodat" 2n derâdere p"rerile noastre+

Giaristul î#'ături &7rtia $i o 'use în buzunar! Q Are dre'tate! 0acă du#nea"oastră sunte/i un

ni#eni, dacă #unca du#nea"oastră e li'sită de consecin/e, atunci #erita/i elo-ii! 0ar cine iese din #ediocritate, $i are succes, $i nesocote$te le-ea, #erită

să %ie 'ede'sit!Ce bine că a tras sin-ur concluziile! Q 0eci nu nu#ai criticii, l.a# co#'letat eu! =ult

#ai #ul/i oa#eni dec7t crede/i!

0u'ă.a#iaza, l.a# sunat 'e =i&ail 'e #obil! Q =er-e# î#'reună! 8.a 'ărut sur'rins? #i.a #ul/u#it doar $i #.a

întrebat de ce #ă răz-7ndise#! Q i#' de doi ani, "ia/a #ea s.a rezu#at la Ga&ir!

0e c7nd te.a# înt7lnit, a# înce'ut să #er- 'e undru# 'e care.1 uitase#, o cale %erată 'ărăsită, cu buruieni între $ine, dar care încă #ai %olose$te trenurilor ca să treacă! Cu# n.a# a(uns la sta/ia ter#inus,nu #ă 'ot o'ri din dru#!

=.a întrebat dacă reu$ise# să iau "iza? i.a# e. 'licat că anca ;a"orurilor era %oarte acti"ă în "ia/a

%ie -ata! Q C7nd 'lecă# Q =7ine! A# ne"oie însă de nu#ele du#itale

ade"ărat, ca să 'ot cu#'ăra biletele Q "orbesc cu

a-en/ia 'e tele%onul %i! Q înainte de a înc&ide, "reau să "ă s'un ce"aB #i.

a 'lăcut ee#'lul du#nea"oastră cu distan/a dintre$ine, #i.a 'lăcut $i ee#'lul cu linia %erată 'ărăsită!0ar acu# nu cred că #ă in"ita/i 'entru asta! Cred căeste din cauza unui tet 'e care l.a/i scris $i 'e care îl$tiu 'e dina%ară Q so/ia du#nea"oastră obi$nuia să.1 citeze Q $i este #ult #ai ro#antic dec7t aceastăancă a ;a"orurilor:B

&n r"#oinic al luminii nu uit" niciodat" recunoş-

tin5a+2n timpul luptei0 a 1ost a;utat de 2ngeri8 puterile

cereşti au aşeat 1iecare lucru la locul s"u0 2ng"duin-du-i ast1el 1iec"ruia s" dea tot ce poate+ De aceea0 când soarele apune0 2ngenunchea" şi mul5umeşte $"lului Protector pentru re2ntoarcerea lui+

Camaraii comentea"H GCât e de norocos4 Darel 2n5elege c" Gnoroc4 2nseamn" s" pri%eşti de;ur-2m- pre;ur şi s" %ei unde-5i sunt prieteniiH pentru c" princeea ce au spus ei s-au 1"cut aui5i 2ngerii+

Q 8u.#i a#intesc totdeauna ce.a# scris, darsunt #ul/u#it! Pe cur7nd, î#i trebuie nu#ele du.#itale 'entru a-en/ia de "oia(!

>+



0 ouăzeci de #inute '7nă c7nd centralistade la tai a răs'uns! ocea 'rost.dis'usă î#i s'unecă trebuie să #ai a$te't o (u#ătate de oră! =ărie 'are"eselă în euberanta $i senzuala ei roc&ie nea-ră, $i.#i a#intesc de restaurantul ar#enesc, c7nd do#nulacela a "orbit des're cu# se ecita c7nd se -7ndea căso/ia lui era dorită de al/ii! tiu că la 'etrecerea de-ală toate %e#eile "or %i î#brăcate ast%el înc7t s7nii $icurbele tru'ului să de"ină centrul aten/iei tuturor 'ri"irilor, iar so/ii sau iubi/ii lor, $tiind că ele sunt

dorite, î$i s'unB a$a, să se bucure de de'arte, 'entrucă ea e cu #ine, eu 'ot, eu sunt cel #ai bun $i a#ob/inut ce"a ce ".a/i dori $i "oi:!

8u "oi %ace nici o a%acere, nu "oi se#na contracte,nu "oi da inter"iuri Q "oi asista doar la o cere#onie,"oi 'lăti 'entru un de'ozit care a %ost %ăcut la anca;a"orurilor, "oi cina cu cine"a 'licticos l7n-ă #inecare #ă "a întreba de unde #ă ins'ir 'entru căr/ile#ele! iza"i "or sta 'robabil o 'erec&e de s7ni la"edere, 'oate so/ia "reunui 'rieten de.al #eu, iar eu

"a trebui să #ă controlez tot ti#'ul ca să nu cobor 'ri"irea, 'entru că nu#ai o cli'ă dacă %ac asta, ea osă.i s'ună so/ului că a# încercat s.o seduc! în ti#'ce a$te'tă# taiul, %ac o listă a lucrurilor care 'ota'ăreaB

A3Co#entarii des're as'ectul eteriorB ce ele.-antă e$ti:, ce roc&ie %ru#oasă ai:, ce ten -roza"ai:! C7nd a(un- acasă, co#entează cu 'artenerul căto/i erau 'rost î#brăca/i, cu %i-uri bolnă"icioase!

3 Călătorii recenteB trebuie să #er-i la Aruba, e%antastic:, nu eistă ni#ic #ai bun 'e lu#e dec7t onoa'te de "ară la Cancun, b7nd =artini 'e #alul#ării:! în realitate, ni#eni nu s.a distrat 'rea #ult,abia dacă au a"ut senza/ia libertă/ii Q 'entru c7te"azile, $i au %ost obli-a/i să le 'lacă, %iindcă au c&eltuit

bani!C3 Alte călătorii, de data asta în locuri care 'ot %i

criticateB a# %ost la Rio de Janeiro, nu./i înc&i'ui ceora$ "iolent:, e i#'resionantă #izeria de 'e străzileCalcuttei:! 0e %a't, nu s.au dus dec7t 'entru cade'ărtarea la care au a(uns să.i %acă să se si#tă 'u.ternici $i 'ri"ile-ia/i c7nd s.au întors la realitatea#esc&ină din "ia/a lor, unde cel 'u/in nu eistă nici#izerie, nici "iolen/ă!

038oi tera'iiB tinctură de -r7u "erde ti#' de

o să'tă#7nă, î#bunătă/e$te as'ectul 'ărului:, a#stat două zile într.un spaa din iarritz, a'a desc&ide 'orii $i eli#ină toinele:! în să'tă#7na ur#ătoare"or desco'eri că -r7ul "erde n.a a"ut nici o calitate$i că orice a'ă %ierbinte desc&ide 'orii $i eli#ină toinele!

E3 Ceilal/iB de #ult nu l.a# #ai "ăzut 'e cutare,ce.o #ai %ace:, a# auzit că doa#na nu.$tiu.cu#$i.a "7ndut a'arta#entul, 'entru că este într.o situa/ie di%icilă:! e 'oate "orbi des're cei care nu au%ost in"ita/i la 'etrecerea res'ecti"ă, se 'oate critica

însă cu condi/ia ca la s%7r$it să luă# un aer inocent,#ilos $i să înc&eie# cu dar oricu#, e o 'ersoană

etraordinară:!

278>9



;3 =ici 'l7n-eri 'ersonale, c7t să dea 'u/ină sa"oare înt7lniriiB #i.ar 'lăcea să se înt7#'le ce"anou $i.n "ia/a #ea:, sunt %oarte în-ri(orat de co'iii#ei, ce ascultă ei nu este #uzică, ce citesc Q nu e

a ad#ite contrariul ar înse#na să acce'te că lu#ea încare trăiau nu#ai eistă, că nu sunt la curent culucrurile i#'ortante care se 'etrec acu#!

î#i aduc a#inte de tribul: din noa'tea 'rece.



#ei, ce ascultă ei nu este #uzică, ce citesc nu eliteratură:! A$tea'tă reac/ia celor cu acelea$i 'roble#e, se si#t #ai 'u/in sin-uri $i 'leacă "eseli!

@3 La 'etreceri intelectuale, cu# trebuie să %ie

cea de azi, "o# discuta des're războiul din Orientul =i(lociu, 'roble#ele isla#is#ului, ulti#a e 'ozi/ie, %ilozo%ul la #odă, cartea %antastică 'e careni#eni n.o cunoa$te, #uzica de azi care nu #ai ece a %ost? ne "o# e'ri#a o'iniile noastre inteli-ente, de bun.si#/, absolut contrare %a/ă de ceea ce -7ndi# de %a't Q $ti# doar c7t ne costă să #er-e# lae'ozi/iile alea, să citi# căr/ile astea insu'ortabile,să "ede# %il#e ultra.'licticoase Q nu#ai $i nu#ai 'entru a a"ea un subiect de con"ersa/ie într.o noa'

te ca asta!aiul sose$te $i, în ti#' ce ne îndre'tă# s're lo.

cal, #ai adau- un lucru %oarte 'ersonal 'e lista #eaBsă #ă 'l7n- =ăriei că detest cinele de -ală! îi s'un,$i ea.#i răs'unde că '7nă la ur#ă #ă distrez $i.#i 'lace Q ceea ce e ade"ărat!

)ntră# într.unui dintre restaurantele cele #ai $icdin ora$, ne îndre'tă# s're salonul rezer"at e"eni.#entului Q un 're#iu literar în al cărui (uriu #.a#a%lat $i eu! o/i în 'icioare, con"ers7nd, unii #ă sa.lută, al/ii abia î#i aruncă o 'ri"ire $i.$i continuă dis.cu/iile, or-anizatorul "ine la #ine, #ă 'rezintă tuturorcelor care sunt acolo, #ereu cu aceea$i %rază iritantăBdu#nea"oastră îl cunoa$te/i 'rea bine:! Unii z7#. besc $i #ă recunosc, al/ii doar z7#besc $i nu #ă re.cunosc, dar se 're%ac că $tiu cine sunt Q 'entru că

î#i aduc a#inte de tribul din noa'tea 'rece.dentă $i adau-B 'ro$tii ar trebui du$i to/i 'e un "a'orîn lar-, să aibă 'etreceri în %iecare seară, să %ie 'rezenta/i la nes%7r$it celorlal/i, luni între-i, '7nă ce

"or reu$i să /ină #inte %iecare cine este!=i.a# re"ăzut catalo-ul 'ersoanelor care %rec.

"entează e"eni#ente ca acesta! Gece la sută suntAsocia/ii:, oa#eni cu 'utere de decizie, care au ie$itdin casă nu#ai din cauza ăncii ;a"orurilor, caresunt aten/i la orice 'oate "eni în bene%iciul #unciilor, de unde să ia bani, unde să.i in"estească! )#ediat"ăd dacă e"eni#entul este 'ro%itabil sau nu, sunt ceicare totdeauna 'leacă înainte ca 'etrecerea 'ro.'riu.zisă să încea'ă, nu.$i 'ierd niciodată "re#ea!

0oi la sută sunt alentele:, care au într.ade"ărun "iitor 'ro#i/ător, au reu$it să tra"erseze ni$te%lu"ii, $i.au dat sea#a că eistă anca ;a"orurilor $isunt clien/i 'oten/iali? 'ot 'resta ser"icii i#'ortante,dar încă nu sunt în stare să &otărască sau să ia deciziii#'ortante! unt dră-u/i cu toată lu#ea, 'entru că nu$tiu 'rea bine cu cine "orbesc $i sunt #ult #aidesc&i$i dec7t Asocia/ii:, %iindcă orice dru#, 'entruei, 'oate duce unde"a!

rei la sută sunt u'a#aros:, nu#it a$a în cin.

stea unui "ec&i -ru' de -&erilă uru-uaTanB au reu$itsă se in%iltreze în #i(locul acelor oa#eni, suntînnebuni/i du'ă contacte cu cei i#'ortan/i, nu $tiudacă să ră#7nă aici sau să se ducă la cealaltă 'etre.cere care are loc în acela$i ti#' cu asta, sunt nelini$.ti/i, "or să arate i#ediat că au talent, dar nu au %ost

280 >*1

in"ita/i, nu s.au că/ărat încă 'e #un/i, $i i#ediat cesunt identi%ica/i, nu #ai sunt bă-a/i în sea#ă!

)n s%7r$it, *5 la sută sunt ă"i: Q i.a# botezat cunu#ele acesta 'entru că a$a cu# nu eistă 'etrecere

că lucrează în cine#ato-ra%ie:! ;ata e'licăB scriecritică 'entru un ziar, are o carte 'ublicată! 20es'recine#a 8u, des're "ia/a ei, scurta $i neinteresantaei "ia/ă î#i înc&i'ui 3



nu#ele acesta 'entru că, a$a cu# nu eistă 'etrecere%ără această ustensilă, tot a$a nu eistă e"eni#ent %ărăei! T"%ile nu $tiu eact ce se înt7#'lă, dar $tiu că estei#'ortant să se a%le acolo, se -ăsesc 'e lista 'ro#otorilor 'entru că succesul oricărui lucru de'inde$i de cantitatea 'ersoanelor care a'ar acolo! unt e.ce"a i#'ortant Q e.banc&eri, %o$ti directori, %o$ti so/iai "reunei %e#ei celebre, %oste so/ii ale "reunui bărbatcare azi a a(uns în "7r%, la 'utere! unt con/i dintr.o/ară unde nu #ai eistă #onar&ie, 'rin/ese $i #arc&izecare trăiesc din înc&irierea 'ro'riilor castele! in de lao 'etrecere $i se duc la alta, de la un dineu la altul Q#ă întreb, oare nu li se %ace -rea/ă niciodată0e cur7nd, c7nd i.a# s'us =ăriei des're toate astea,

ea #i.a re'licat că eistă oa#eni de'enden/i de#uncă $i oa#eni de'enden/i de distrac/ie! A#belecate-orii sunt ne%ericite, consider7nd că 'ierd ce"a 'rin asta, dar nu reu$esc să.$i stă'7nească "iciul! O%e#eie blondă, t7nără $i %ru#oasă se a'ro'ie în ti#'ce stau de "orbă cu unul dintre or-anizatorii unuicon-res de %il# $i literatură, $i.#i s'une că i.a 'lăcut#ult Timp de s1âşiat0 timp de reparat+ î#i s'une că"ine dintr.o /ară baltică $i că lucrează încine#ato-ra%ie! )#ediat este identi%icată de -ru' ca

%iind o Tupamara0 %iindcă a arătat cu de-etul într.odirec/ie 2s're #ine3, dar e interesată $i de ce se în.t7#'lă l7n-ă ea 2or-anizatorii con-resului3! 0e$ico#isese această -re$eală a'roa'e de neiertat, eistătotu$i $ansa să %ie un Talent li'sit de e'erien/ă Q oor-anizatoare a con-resului o întreabă ce însea#nă

ei "ia/ă, î#i înc&i'ui!3i, cul#ea 'ăcatelorB se -răbe$te în-rozitor, în.

treabă dacă 'oate %i in"itată la e"eni#entul din acestan! Or-anizatorul îi s'une că editoarea #ea, care este

o %e#eie in%luentă $i %oarte #uncitoare 2$i %oarte %ru.#oasă, î#i s'un eu3 a %ost de(a in"itată ca re'rezen.tantă a /ării ei! e întorc s're #ine ca să continuă#discu/ia, Tupamari5a #ai stă c7te"a #o#ente %ără să$tie ce să s'ună, a'oi se înde'ărtează!

Cea #ai #are 'arte a in"ita/ilor de azi Q Tupa-maros0 Talente $i T"%i Q a'ar/ine #ediului artistic,deoarece este "orba de un 're#iu literarB nu#ai Aso-cia5ii sunt %ie s'onsori, %ie 'ersoane de la %unda/iicare s'ri(ină #uzeele, concertele de #uzică clasică $i

'e arti$tii 'ro#i/ători! 0u'ă #ai #ulte discu/ii de.s're cine a %ăcut 'resiuni #ai #ari 'entru c7$ti-areaacelui 're#iu, 'rezentatorul a'are 'e scenă, le ceretuturor să se a$eze la locul ce le.a %ost rezer"at la#ese, 2ne a$eză# to/i3, %ace c7te"a -lu#e 2%ace 'artedin ritual $i to/i r7de#3, $i s'une că to/i c7$ti-ătorii"or %i anun/a/i între antreu $i %elul înt7i!

=ă duc la #asa 'rinci'ală? asta î#i 'er#ite săstau de'arte de T"%i0 dar #ă $i î#'iedică să %iu ală.turi de entuziastele $i interesantele Talente+ =ă a%lu

între directoarea unui concern de co#'anii de auto.#obile, care 'atronează banc&etul, $i o #o$tenitoarecare s.a &otăr7t să in"estească în artă 2s're sur'rin.derea #ea, nici una nu are decolteu 'ro"ocator3! La#asă #ai este directorul unei %ir#e de 'ar%u#uri, un 'rin/ arab 2care 'robabil că era în trecere 'rin ora$ $ia %ost 'escuit de una dintre 'rotectoarele artelor,

282 283

'entru a da #ai #ult 'resti-iu e"eni#entului3, un banc&er israelian care colec/ionează #anuscrise dinsecolul al .lea, or-anizatorul serii, consulul ;ran./ei în =onaco $i o %ată blondă des're care nu 'rea

Q Ce.ar %i să "orbi# des're altce"a;raza #i.a scă'at %ără să "reau! o/i cei de la #asă

tac dintr.odată? în %ondIeste teribil de ne'oliticos să.iîntreru'i 'e ceilal/i $i încă $i #ai în-rozitor este să



/ei în =onaco $i o %ată blondă des're care nu 'rea$tiu ce în"7rte 'e acolo, dar deduc că este o 'oten/i.ală a#antă a or-anizatorului!

ot ti#'ul trebuie să.#i 'un oc&elarii $i, 'e %uri$,

să citesc nu#ele "ecinilor #ei 2trebuia să %iu $i eu în"a'orul 'e care #i l.a# înc&i'uit, să %iu in"itat laaceastă 'etrecere de "reo zece ori, '7nă ce a"ea# săre/in nu#ele in"ita/ilor3! =ărie a %ost a$ezată la altă#asă, a$a cu# cere 'rotocolul? cine"a, într.un anu#e#o#ent al istoriei o#enirii, a in"entat că %a#iliiletrebuiau să se a$eze se'arat, lăs7nd să 'lutească înaer îndoiala dacă 'ersoana de l7n-ă noi estecăsătorită, sin-ură, sau căsătorită dar dis'onibilă! au 'oate e din cauză că so/ii, c7nd se a$a.ză unul l7n-ă

altul, ar 'utea "orbi nu#ai între ei Q dar dacă ar %ia$a, la ce bun să #ai ie$i, să iei taiul $i să #er-i laun banc&et

A$a cu# 're"ăzuse# 'e lista #ea de con"ersa/iide 'etrecere, discu/ia înce'e să se în"7rtească în (urulunor 'lăcute c&estiuni culturale Q ce #inunatăe'ozi/ie, ce inteli-entă critica lui cutărică! Eu "reausă #ă concentrez asu'ra antreuluiQ ca"iar cu so#on$i ou Q dar tot ti#'ul sunt întreru't de %ai#oaseleîntrebări 'ri"itoare la 'ri#irea noii #ele căr/i, deunde.#i "ine ins'ira/ia, sau dacă lucrez la altce"a!o/i de#onstrează o #are cultură, to/i citează Q 're%ăc7ndu.se că le.a scă'at, desi-ur Q cine $tie care 'ersonalitate cunoscută $i des're care s'un căsunte# 'rieteni inti#i! o/i $tiu să co#enteze cani$te 'ro%esioni$ti starea 'oliticii actuale sau 'roble.#ele cu care se con%runtă cultura!

întreru'i 'e ceilal/i, $i încă $i #ai în-rozitor este să"rei să atra-i aten/ia tuturor asu'ra ta! 0ar se 'are că 'li#barea de ieri cu cer$etorii 'e străzile Parisului#i.a %ăcut un rău ire"ersibil $i nu #ai 'ot su'orta

ase#enea discu/ii! Q Pute# "orbi des're obi$nuin/ăB un #o#ent

din "ia/a noastră în care renun/ă# să #ai #er-e#înainte $i ne #ul/u#i# cu ce a"e#!

8i#eni nu este interesat! =ă &otărăsc să sc&i#bsubiectul!

Q Pute# "orbi des're i#'ortan/a de a uita 'o"estea istorisită de al/ii $i des're încercarea de a trăice"a nou! ă %ace# un lucru di%erit în %iecare zi Q cu# ar %i să discută# cu o#ul de l7n-ă noi la res

taurant, să "izită# un s'ital, să bă-ă# 'iciorul într.o baltă, să ascultă# ce "rea să ne s'ună cel de l7n-ănoi, să lăsă# %or/a iubirii să circule, în loc să încer că# s.o înc&ide# într.o cutie 'e care o 'ăstră# într.un col/!

Q Asta ar însenina adulter întreabă 'atronul deziar!

Q 8u! Asta însea#nă să %ii instru#entul iubirii,nu stă'7nul ei! Asta ne asi-ură că sunte# cu cine"a 'entru că a$a dori# noi, nu 'entru că ne obli-ă con.

"en/iile!Consulul ;ran/ei în =onaco î#i e'lică cu #ultă

delicate/e, dar $i cu oarecare ironie, %a'tul că toate 'ersoanele de la #asa aceea î$i eercitau dre'tul laaceastă libertate! o/i sunt de acord, de$i ni#eni nucrede în ade"ărul a%ir#a/iei!

284 285

Q eS stri-ă blonda des're care ni#eni nu $tie 'rea bine ce caută acolo! 0e ce să nu "orbi# des'rese E #ult #ai interesant $i #ai 'u/in co#'licatS

=ăcar e naturală în co#entariul ei! Una dintre

ciară e un tabu #ai -roza" dec7t seul, #ai teribildec7t întrebarea des're trădare, coru'/ie, intri-i 'arla#entare!

0ar 'rin/ul din /ara arabă 'oate 'lictisit de at7tea



"ecinele #ele de #asă r7de ironic, dar eu a'laud! Q eul este într.ade"ăr #ai interesant, dar nu

cred că e ce"a di%erit, nou, nu crede/i în 'lus, nu

#ai este interzis să "orbe$ti des're asta! Q Pe deasu'ra, este de un 'rost.-ust în-rozitor,s'une una dintre "ecinele #ele!

Q Atunci a$ 'utea $ti $i eu ce este interzis or-a.nizatorul înce'ea să se si#tă 'rost!

Q anii, de 'ildă! 8oi to/i aici a"e#, sau ne 're.%ace# că a"e# bani! Crede# că a# %ost in"ita/i 'en.tru că sunte# bo-a/i, celebri, in%luen/i! 0ar nu cu#"ani s.a înt7#'lat de(a să %olosi# o ast%el de cină 'en.tru a a%la într.ade"ăr c7t c7$ti-ă %iecare 0acă sunte#a$a de si-uri 'e noi în$ine, a$a de i#'ortan/i, ce.ar %isă 'ri"i# lu#ea noastră a$a cu# este ea $i nu cu# neînc&i'ui# că e

Q Unde "re/i să a(un-e/i întreabă directoarea dela auto#obile!

Q E o 'o"este lun-ăB a$ 'utea înce'e 'rin a "orbides're Hans $i ;ritz a%la/i într.un bar din oio, săcontinui des're un #on-ol no#ad care a s'us cătrebuie să uită# ce crede# că sunte#, 'entru a 'utea%i într.ade"ăr ceea ce sunte#!

Q 8.a# în/eles ni#ic!

Q 8ici eu n.a# e'licat, dar să ne o'ri# la ce neintereseazăB "reau să $tiu c7t c7$ti-ă %iecare! Ceînsea#nă, în bani, să %ii a$ezat la #asa cea #ai i#. 'ortantă din salon!

O cli'ă de tăcereQ(ocul #eu n.o să #ear-ă #aide'arte! Oa#enii #ă 'ri"esc s'eria/iB situa/ia %inan.

0ar 'rin/ul din /ara arabă, 'oate 'lictisit de at7tearece'/ii $i banc&ete cu con"ersa/ii sterile, 'oate 'entru că în ziua aceea 'ri#ise de la #edicul lui "es.tea că o să #oară, sau din cine $tie ce alte #oti"e, se

&otără$te să ducă (ocul #ai de'arteB Q C7$ti- în (ur de >6 666 de euro 'e lună, du'ă

cu# a a'robat 'arla#entul /ării #ele! Asta nu cores'unde cu c7t c&eltuiesc, 'entru că a# o su#ăneli#itată care se nu#e$te re'rezentare:! Ceea ceînsea#nă că sunt aici cu #a$ina $i $o%erul a#basadei, &ainele 'e care le 'ort a'ar/in -u"ernului, #7ine "oi 'leca s're altă /ară euro'eană într.un a"ion 'ri"at cu 'ilot, co#bustibil $i tae de aero'ort decontate din su#a de re'rezentare!

i înc&eieB Q Realitatea "izibilă nu este o $tiin/ă eactă!0acă 'rin/ul a "orbit at7t de cinstit $i cu# era 'er.

soana cea #ai i#'ortantă de la #asă din 'unct de"edere ierar&ic, ni#eni n.o 'utea lăsa 'e Alte/a aîntr.o 'ozi/ie sin-ulară! rebuie să 'artici'e la (oc, laconstr7n-ere, să răs'undă la întrebare!

Q 8u $tiu eact c7t c7$ti-, s'une or-anizatorul,unul din clasicii re'rezentan/i ai ăncii ;a"orurilor 'e care oa#enii îl nu#esc lobbist:! Ce"a în (ur de

16 666 de euro, dar $i eu dis'un de su#ă de re'rezentare din 'artea or-aniza/iilor 'e care le 'rezidez!Pot deconta totul Q dineuri, 'r7nzuri, bilete de a"ion,uneori c&iar &aine, dar nu a# a"ion 'articular!

inul s.a ter#inat, el a %ăcut un se#n, 'a&arelenoastre erau din nou 'line! Acu# era r7ndul di.rectoarei de la %ir#a de auto#obile, cea căreia nu.i

>*+287

'lăcuse ideea, dar care acu# 'ărea că înce'e să sedistreze!

Q Cred că $i eu c7$ti- ca# tot 'e at7t, cu aceea$isu#ă de re'rezentare neli#itată!

Q 0i#'otri"ă, s'use 'rin/ul! Eu î#i înc&i'uia#că un artist a$a de #are ca du#nea"oastră este cu#ult #ai bo-at!

ilă albă 'entru #ine! ;ata blondă nu "a #ai



Unul c7te unul, to/i au s'us c7t c7$ti-au! anc&e.rul era cel #ai bo-at dintre to/iB de zece ori 16 #ili.oane de euro 'e an, în a%ară de %a'tul că a"ea ac/iuni

la banca lui în 'er#anentă dez"oltare!C7nd a "enit r7ndul %etei celei blonde care nu %u.sese 'rezentată, ea a re%uzat!

Q Asta %ace 'arte din -rădina #ea secretă! 8uinteresează 'e ni#eni!

Q i-ur că nu interesează 'e ni#eni, dar a# intratîntr.un (oc, s'une or-anizatorul e"eni#entului!

0ar %ata a re%uzat să 'artici'e! Re%uz7nd, s.a situat 'e un 'alier su'erior %a/ă de to/i ceilal/iB de %a't erasin-ura care a"ea secrete %a/ă de -ru'! 0ar si.tu7ndu.se 'e un 'alier su'erior, a %ost i#ediat 'ri"ită cu

dis're/! Ca să nu se si#tă u#ilită cu salariul ei #izer,a u#ilit ea 'e toată lu#ea %ăc7nd 'e #isterioasa, %ărăsă.$i dea sea#a că cei #ai #ul/i de acolo trăiau 'e#ar-inea 'ră'astiei, at7rn7nd de %ai#oasele su#e dere'rezentare care 'uteau să dis'ară 'este noa'te!

Cu# era de a$te'tat, întrebarea a a(uns în s%7r$it $ila #ine!

Q 0e'inde! 0acă lansez o carte nouă, 'oate a(un.-e la circa cinci #ilioane de dolari în anul res'ecti"!0acă nu lansez ni#ic, "orbi# ca# de două #ilioanedin dre'turile ră#ase de la titlurile 'ublicate!

Q A/i întrebat asta 'entru că dorea/i să s'une/i c7tc7$ti-a/i, s'use %ata cu -rădina secretă:! 8u i#. 'resionează 'e ni#eni!

î$i dăduse sea#a că %ăcuse un 'as -re$it, iar acu#încerca să îndre'te lucrurile, ie$ind la atac!

'desc&ide -ura toată noa'tea!

0iscu/ia des're bani a ru't o serie de tabuuri, 'entru că salariul era cel #ai 'rost dintre toate! C&el.

nerul înce'u să "ină #ai des, sticlele de "in se -oleaucu o iu/eală incredibilă, 'rezentatorulIor-anizator area'ărut 'e scenă ca# 'rea "esel, a anun/at c7$ti.-ătorul, i.a dat 're#iul $i a'oi s.a întors la discu/ianoastră, care nu încetase cu toate că bunele #anierecereau să tăce# dacă cine"a "orbea la #icro%on! 0is.cuta# des're ce %ăcea# cu banii no$tri 2în #a(ori.tatea cazurilor, se cu#'ără ti#' liber:, călătorindsau %ăc7nd s'ort3!

=.a# -7ndit să 'ro"oc o discu/ie des're cu# le.

ar 'lăcea să %ie %uneraliile lor Q #oartea era un tabula %el de #are ca $i banii! 0ar at#os%era era a$a de"eselă, oa#enii a$a de co#unicati"i, înc7t #.a#&otăr7t să tac!

Q orbi/i des're bani, dar nu $ti/i ce este banul,s'use banc&erul! 0e ce cred oa#enii că o &7rtie colorată, un c7rd de 'lastic sau o #onedă %ăcută din.tr.un #etal de #7na a $a'tea au "aloare =ai răuB$ti/i că banii du#nea"oastră, #ilioanele du#nea"oastră de dolari nu sunt dec7t i#'ulsuri electronice, $ti/i

i-ur că to/i $tiau! Q Ei bine, la înce'ut, bo-ă/ia era ce "ede# acu#

la doa#nele acestea, continuă el! Orna#ente %ăcutedin lucruri rare, u$or de trans'ortat, de nu#ărat $iî#'ăr/it! Perle, bobite de aur, 'ietre 're/ioase! 8e/inea# to/i a"erea la "edere!

288 >*9

Acestea erau la r7ndul lor sc&i#bate 'e ani#alesau cereale, însă ni#eni nu ie$ea 'e stradă căr7nddu'ă el ani#alele sau sacii de -r7u! Partea co#icăeste că încă ne 'urtă# ca un trib 'ri#iti" Q 'urtă#

d b ă ă ă 7 d b i i d



'odoabe ca să arătă# c7t sunte# de bo-a/i $i adeseaa"e# #ai #ulte orna#ente dec7t bani!

Q Este codul tribului, a# s'us eu! inerii de 'e

"re#ea #ea 'urtau 'lete, tinerii de azi 'oartă pier-cingH a(ută la identi%icarea celor care -7ndesc ca ei,dar nu #ai ser"e$te ca să 'lăte$ti ce"a!

Q Pot i#'ulsurile electronice 'e care le a"e# săne 'lătească o oră în 'lus de "ia/ă 8u! Poate 'lăti 'entru întoarcerea celor dra-i $i dis'ăru/i 8u! Poate 'lăti dra-ostea

Q 0ra-ostea, da, s'use cu ton -lu#e/ directoareaco#'aniei de auto#obile!

Pri"irea ei arăta o triste/e in%inită! =i.a# adusa#inte de Est&er $i de răs'unsul 'e care l.a# dat în

inter"iul de azi.di#inea/ă! în ciuda 'odoabelor $i.acăr/ilor de credit, noi to/i Q bo-a/i, 'uternici,inteli-en/i Q $tia# că de %a't toate se datorau cău.tării iubirii, a a%ec/iunii, a cui"a care să ne iubească!

Q 8u totdeauna, răs'unse directorul de la %abricade 'ar%u#uri, 'ri"ind s're #ine!

Q A"e/i dre'tate, nu totdeauna, $i 'entru că "ăuita/i la #ine, în/ele- ce "re/i să s'une/i, că so/ia #ea#.a lăsat de$i sunt un o# bo-at! 0ar asta e o ece'./ie! A'ro'o, $tie cine"a de la #asa aceasta c7te 'isici$i c7te %elinare sunt 'e re"ersul unei bancnote de zece

dolari 8i#eni nu $tia, 'e ni#eni nu interesa! 0iscu/ia de.

s're dra-oste năruise cu totul at#os%era de "eselie, $ia# înce'ut să "orbi# iar des're 're#ii literare,e'ozi/ii din #uzee, un %il# de.abia lansat, o 'iesăde teatru al cărei succes întrecuse toate a$te'tările!

Q Zu# a %ost la #asa ta Q 8or#al! Ca întotdeauna! Q Eu a# reu$it să 'ro"oc o discu/ie interesantă

des're bani! 0ar a s%7r$it într.o tra-edie! Q La ce oră 'leci Q Plec de aici la $a'te $i (u#ătate di#inea/a! 0ar

$i tu 'leci la erlin, 'ute# lua acela$i tai! Q Unde 'leci Q tii tu! 8u #.ai întrebat, dar $tii!

Q 0a, $tiu! Q Cu# $tii $i că acu# ne luă# adio! Q 8e.a# 'utea întoarce la #o#entul în care te.

a# cunoscutB un bărbat s%7$iat din cauza cui"a care a 'lecat $i o %e#eie îndră-ostită nebune$te de "ecinulei! A$ 'utea să s'un din nou ce /i.a# s'us #ai de#ultB a# să lu't 'entru tine '7nă în ulti#a cli'ă! A#lu'tat, a# 'ierdut Q acu# "reau să.#i oblo(escrănile $i să 'ornesc s're altă bătălie!

Q i eu a# lu'tat, $i a# 'ierdut! 8u încerc să

re'ar ce s.a s%7$iatB "reau nu#ai să #er- '7nă laca'ăt! Q u%ăr zi de zi, $tiai asta u%ăr de #ulte luni de

zile, încerc7nd să./i arăt c7t te iubesc, cu# lucrurilede"in i#'ortante doar c7nd e$ti l7n-ă #ine! 0aracu#, c&iar dacă su%ăr, #i.a# zisB '7nă aici! .a ter.#inat! A# obosit! 0in noa'tea aceea la Ga-reb, a#

>96 >91

lăsat -arda (os $i #i.a# s'usB dacă "ine o lo"itură, să"ină ă #ă tr7ntească la 'odea să #ă %acă knock



"ină! ă #ă tr7ntească la 'odea, să #ă %acă knockout0 o să.#i re"in!

Q O să./i -ăse$ti 'e cine"a!

Q ineîn/elesB sunt t7nără, %ru#oasă, inteli-entă$i dorită de #ul/i! 0ar "a %i i#'osibil să #ai trăiesctot ce a# trăit cu tine!

Q ei desco'eri alte e#o/ii! 0e$i nu #ă crezi, să$tii că te.a# iubit c7t a# %ost î#'reună!

Q unt si-ură, dar asta n.are ni#ic de.a %ace cusu%erin/a #ea! =7ine luă# două taiuriB detest des. 'ăr/irile, #ai ales 'e aero'ort sau în -ară!

-O să dormim aici azi, iar mâine plecămcălare =a$ina #ea nu 'oate trece 'rin nisi'ul



călare. =a$ina #ea nu 'oate trece 'rin nisi'ulste'ei!

unte# într.un %el de buncăr de 'rin Al 0oilea

Război =ondial! Un do#n, cu so/ia $i ne'oata, ne.aînt7#'inat $i ne.a arătat o ca#eră si#'lă, dar curată!

0os a continuatB Q i nu uita/iB ale-e/i un nu#e! Q 8u cred să.1 intereseze, răs'unse =i&ail! Q a si-ur că.1 interesează, insistă 0os! A# %ost

la so/ia du#nea"oastră de cur7nd! tiu cu# -7n.de$te, $tiu ce a desco'erit, $tiu ce a$tea'tă!

ocea lui 0os era 'lăcută, dar în acela$i ti#' &o.tăr7tă! 0a, o să.#i ale- un nu#e, o să %ac tot ce #ise su-erează, o să las 'o"estea #ea 'ersonală deo. 'arte $i o să intru în le-enda #ea Q c&iar dacă nu.#ai $i nu#ai din oboseală!

Era# s%7r$it, dor#ise# nu#ai două ore azi.noa'.teB cor'ul #eu încă nu se obi$nuise cu uria$a di%e.ren/ă de %us orar! A(unsese# la Al#a Ata 'e la 11

noa'tea Q ora locală Q c7nd în ;ran/a era $ase sea.ra! =i&ail #ă lăsase la &otel, a# 'icotit 'u/in, #.a#trezit cu noa'tea.n ca', a# 'ri"it lu#inile de (os, #ă-7ndea#, că la ora asta la Paris era ora cinci, #i.era%oa#e, a# întrebat dacă ser"iciul de ca#eră î#i 'u.tea aduce ce"aB si-ur, dar ar trebui să %ace/i un e%ort

>95



se trans%or#a într.un %el de /esătură, cu cărări în #ul.te direc/ii, ast%el înc7t au 'er#is stabilirea unor no.duri co#erciale care #ai t7rziu au de"enit ora$e $icare au %ost distruse de lu'tele dintre triburile ri"ale,

t it d l it ii l i di t i i

Q 8u este "orba des're asta! unt sur'rins însăde unele coinciden/e! e 'are că #ul/i oa#eni, în#ulte locuri din lu#ea asta, de"in con$tien/i de ace.la$i lucru $i se 'oartă într.un %el %oarte ase#ănător!



reconstruite de locuitorii lor, iar distruse $i iarreîn"iate! 0e$i 'e aici treceau 'ractic de toate Q aur,ani#ale eotice, %ilde$, se#in/e, idei 'olitice, -ru'uri

de re%u-ia/i din războaiele ci"ile, bandi/i înar#a/i,ar#ate de #ercenari care a'ărau cara"anele Q#ătasea era 'rodusul cel #ai rar $i cel #ai r7"nit!0atorită unei ra#i%ica/ii a 0ru#ului, budis#ul a că.lătorit din C&ina în )ndia!

Q A# 'lecat din Antio&ia nu#ai cu două sute dedolari, #i.a s'us olandezul du'ă care a descris#un/ii, 'eisa(ul, triburile eotice, nes%7r$itele 'ro. ble#e cu 'atrulele de 'oli/ie din di"erse /ări! 8u $tiudacă în/ele-e/i ce "reau să s'un, dar si#/ea# ne"oia

să a%lu dacă era# în stare să rede"in eu însu#i! Q în/ele- #ai #ult dec7t "ă înc&i'ui/i! Q A# %ost obli-at să cer$esc, să cer de 'o#anăB

s're sur'rinderea #ea, oa#enii sunt #ult #ai -e.nero$i dec7t ne înc&i'ui#!

ă cer$ească A# cercetat cu aten/ie rucsacul $i&ainele lui, să "ăd dacă nu re-ăsea# si#bolul acelaal tribului:, dar n.a# obser"at ni#ic!

Q A/i %ost "reodată la un restaurant ar#enesc laParis

Q A# %ost în #ulte restaurante ar#ene$ti, darniciodată la Paris! Q )) cunoa$te/i 'e un anu#e =i&ail Q E un nu#e %oarte răs'7ndit în re-iunea asta!

0acă l.a# cunoscut, nu.#i #ai aduc a#inte $i dinne%ericire nu "ă 'ot a(uta!

Q Pri#a senza/ie, c7nd înce'i o ast%el de călăto.rie, este că nu "ei a(un-e niciodată la ca'ătul dru#u.lui! A doua este că înce'i să te si#/i sin-ur, 'ărăsit,

zi $i noa'te te bate -7ndul să renun/i! 0acă rezi$ti osă'tă#7nă, #er-i '7nă la ca'ăt! Q A# rătăcit 'e străzile aceluia$i ora$, dar abia

acu# a# a(uns într.un loc di%erit! Pot să "ă binecu."7ntez

El #.a 'ri"it ciudat! Q 8u călătoresc din #oti"e reli-ioase! unte/i

'reot Q 8u sunt 'reot, dar a# si#/it că trebuie să "ă

binecu"7ntez! Cu# bine $ti/i, unele lucruri nu 'reaau lo-ică!

Olandezul nu#it Jan, 'e care nu.1 "oi #ai "edeaîn "ia/a #ea, a lăsat ca'ul în (os $i a înc&is oc&ii! Eu#i.a# 'us #7inile 'e u#erii lui $i "orbind în li#ba#ea natală 'e care el n.o "a în/ele-e nicic7nd Q a#cerut să a(un-ă la ca'ătul dru#ului în de'linăsi-uran/ă, să lase 'e 0ru#ul =ătăsii triste/ea $i sen.za/ia că "ia/a nu are sens $i să se întoarcă la %a#ilialui cu su%let curat $i oc&i strălucitori!

El #i.a #ul/u#it, $i.a luat rucsacul, s.a întors s'reC&ina $i $i.a continuat dru#ul! =.a# întors la &otel

-7ndindu.#ă că niciodată în "ia/a #ea nu bine.cu"7ntase# 'e cine"a! 0ar ur#ase# un i#'uls, iar 'ornirea #ea era bună, ru-ăciunea î#i "a %i înde. 'linită!

A doua zi =i&ail a a'ărut cu un 'rieten nu#it0os, care a"ea să ne înso/ească! 0os a"ea #a$ină, o

>9* >99

cuno$tea 'e so/ia #ea, $tia ste'ele $i "oia $i el să %iea'roa'e atunci c7nd a"ea# să a(un- în satul unde sea%la Est&er!

A# "rut să 'rotestezB la înce'ut =i&ail, acu#i t l l i i 7 d ă ( l ă d ă

$i un loc de #uncă în ;ran/a! =i.a cerut s.o duc într.un sat %oarte izolat, 'e care.1 cunoscuse într.una din"izitele ei! 8.a# întrebat #oti"ul, #.a# su'us cererii!Pe dru# a insistat să trece# 'e la casa unui no#ad 'e

1 i it i î i t i d



'rietenul lui, iar c7nd o să a(un- acolo o să a# du'ă#ine o #ul/i#e care să #ă ur#eze, să a'laude sau să 'l7n-ă Q una din două, în %unc/ie de ce a"ea să #ă

a$te'te! 0ar era# 'rea obosit ca să #ai scot o "orbăBîn ziua ur#ătoare îi "oi cere lui =i&ail să.$i /ină 'ro#isiunea Q nu "oi lăsa 'e ni#eni să %ie #artor alacelui #o#ent!

8e.a# suit în #a$ină, a# #ers o "re#e 'e 0ru.#ul =ătăsii Q #.au întrebat dacă $tia# ce era acela,le.a# s'us că înt7lnise# un 'elerin în noa'tea 'recedentă, iar ei #i.au s'us că ti'ul acesta de că.lătorie de"enea din ce în ce #ai obi$nuit, în scurtti#' a"ea să încea'ă să %acă #ult bine industriei tu.

ristice a /ării!0ouă ore #ai t7rziu a# 'ărăsit $oseaua 'rinci'ală$i a# intrat 'e una secundară, '7nă ce ne.a# o'rit labuner.ul: unde sunte# acu# $i #7ncă# 'e$teascult7nd adierea care su%lă deasu'ra ste'ei!

Q Est&er a %ost %oarte i#'ortantă 'entru #ine,e'lică 0os, arăt7ndu.#i o %oto-ra%ie cu un tabloude.al lui în care se "edea o bucată de '7nză 'ătată des7n-e! Eu "isa# să 'lec de aici, ca Ole-!!!

Q 'une.#i #ai bine =i&ail, ca să în/elea-ă #ai bine!

Qisa# să 'lec de aici, la %el ca #ul/i al/ii de "7r.sta #ea! într.o zi, Ole- Q sau #ai bine zis =i&ail Q#i.a tele%onat! =i.a s'us că bine%ăcătoarea lui se &o.tăr7se să 'etreacă o "re#e în ste'ă $i #ă ru-a să oa(ut! A# acce'tat, zic7ndu.#i că asta era $ansa #ea$i că "oi ob/ine acelea$i %a"oruriB "iză, dru# 'lătit

care.1 "izitase #ai înainteB s're sur'rinderea #ea,"oia să se înt7lnească cu bunicul #euS A %ost 'ri#ităcu os'italitatea celor care trăiesc în acest s'a/iu

in%init! El i.a s'us că nu era cu.ade"ărat tristă, a$acu# credea ea, ci su%letul ei se bucura de %a't, eraliber, %or/a iubirii înce'use din nou să circule! Aasi-urat.o că acest lucru se "a răs%r7n-e asu'ra între-iilu#i, inclusi" asu'ra so/ului ei! A în"ă/at.o #ultelucruri des're cultura ste'ei $i #i.a cerut $i #ie să oîn"ă/ ce a #ai ră#as! în s%7r$it, a &otăr7t că ea î$i 'utea 'ăstra nu#ele, contrar celor cerute de tradi/ie!Ea în"ă/a de la bunicul #eu, eu de la ea, $i a# în/elescă nu trebuia să #ă duc 'rea de'arte, ca =i&ailB#isiunea #ea e să ră#7n aici, în s'a/iul acesta -ol Qste'a Q $i să.i în/ele- culorile, trans%or.#7ndu.le întablouri!

Q 8u 'rea în/ele- ce.a"ea so/ia #ea de în"ă/at!unicul du#itale s'usese că trebuie să uită# tot!

Q ă arăt #7ine, s'use 0os!

i a doua zi a %ăcut.o, %ără a %i ne"oie să s'unăce"a! A# "ăzut ste'a nes%7r$ită care 'ărea un 'ustiu,dar era 'lină de "ia/a ascunsă în "e-eta/ia t7r7toare!A# "ăzut orizontul 'lat, uria$ul s'a/iu -ol, z-o#otul

co'itelor cailor, "7ntul neîncetat $i în rest ni#ic,absolut ni#ic în (urul nostru!

A# 'ri"it cerul albastru, #i.a# scos oc&elarii desoare $i #.a# lăsat inundat de lu#ina aceea, de sen.za/ia că #ă a%la# niciunde $i 'retutindeni în acela$iti#'! A# călărit tăcu/i, o'rindu.ne nu#ai ca să

300 61

adă'ă# caii la '7raie 'e care doar oa#enii locului le$tiau! C7nd $i c7nd a'ăreau în zare al/i călăre/i, 'ăstori cu tur#ele, înră#a/i între c7#'ie $i cer!

încotro #er-ea# Habar nu a"ea# $i nici nu #ă

te'a î#i răs'unde cu %o$netul constant al "7ntu.lui! i este de a(unsB să $tii că întrebările %unda#en.tale ale "ie/ii nu "or 'ri#i niciodată răs'uns, dar că$i a$a 'ute# #er-e #ai de'arte!



interesa să $tiu? %e#eia 'e care o căuta# se -ăsea îns'a/iul acela nes%7r$it, îi 'utea# atin-e su%letul, 'u.tea# auzi #elodia 'e care o în-7na în ti#' ce /eseaco"oare! Acu# în/ele-ea# de ce alesese acest locBni#ic, absolut ni#ic care să distra-ă aten/ia, -olul 'ecare at7ta 1.a căutat, "7ntul care su%la înceti$or dorulei '7nă de'arte! Oare $i.o %i înc&i'uit că într.o bunăzi a"ea# să a'ar aici călare, în căutarea ei

0intr.odată a# a"ut senza/ia Raiului cobor7t 'e 'ă#7nt! )ar eu sunt con$tient că trăiesc un #o#entde neuitat în "ia/a #ea Q această con$tiin/ă 'e carede #ulte ori o atin-e# du'ă ce a trecut #o#entul#a-ic! unt aici cu totul, %ără trecut, %ără "iitor, 'ede'lin concentrat asu'ra acelei di#ine/i, asu'ra #u.zicii co'itelor de cal, asu'ra bl7nde/ii cu care "7ntulî#i #7n-7ie tru'ul, asu'ra -ra/iei nea$te'tate ce.#i 'er#ite să conte#'lu cerul, 'ă#7ntul, oa#enii! )ntruîntr.un %el de adora/ie, de etaz, de -ratitudine 'entrucă sunt "iu! =ă ro- în $oa'tă, ascult7nd "ocea naturii$i în/ele- că lu#ea in"izibilă se #ani%estă totdeaunaîn lu#ea "izibilă!

Pun c7te"a întrebări cerului, acelea$i 'e care i le

'unea# #a#ei c7nd era# co'ilB De ce-i iu#im pe unii oameni şi-i urâm pe al5ii3

&nde mergem dup" moarte3

De ce ne naştem0 dac" tot murim3

Ce 2nseamn" Dumneeu3

C7nd #un/ii s.au i"it la orizont, 0os s.a o'rit!A# obser"at că era un '7r7u ce trecea 'rin a'ro.

'iere! Q ă %ace# 'o'as aici!A# luat rucsacurile de 'e cai, a# #ontat cortul!

=i&ail a înce'ut să sa'e o -aură în 'ă#7ntB Q A$a %ăceau no#aziiB să'au o -aură, o u#'leau

cu 'ietre, #ai 'uneau 'ietre $i 'e #ar-ini $i a"eauun loc de a'rins %ocul %ără ca "7ntul să.i deran(eze!

La sud, între #un/i $i noi, a a'ărut un nor de 'ra%$i i#ediat a# în/eles că era %ăcut de -alo'ul cailor!Le.a# atras aten/iaB cei doi to"ară$i ai #ei au sărit

brusc $i au ră#as 'e loc încorda/i! 0ar du'ă ce ausc&i#bat între ei c7te"a cu"inte în ruse$te, s.au li.ni$tit, 0os s.a întors la #ontarea cortului, iar =i&aila'rindea %ocul!

Q Pute/i să.#i e'lica/i ce se înt7#'lă Q 0e$i 'are că sunte# încon(ura/i de un s'a/iu

'ustiu, a/i obser"at că a# trecut 'e l7n-ă 'ăstori,r7uri, broa$te /estoase, "ul'i, călăre/i i c&iar dacăa"ea/i senza/ia că "ede/i torul în (ur Q de unde "e.neau %iin/ele astea Unde sunt casele lor Unde.$i /intur#ele Pustiul ăsta e o iluzieB obser"ă# tot ti#'ul

$i sunte# obser"a/i! Pentru un străin care nu cunoa$tese#nele ste'ei, totul se a%lă sub control, $i tot ce 'oate distin-e sunt caii $i călăre/ii! 8oi, care a# cres.cut aici, $ti# să "ede# iurtele Q casele acelea ro.tunde care se 'ierd în 'eisa(! ti# să citi# ce seînt7#'lă, obser"7nd cu# se #i$că $i în ce direc/ie

302 303

o iau călăre/ii? în "ec&i#e, su'ra"ie/uirea tribului de. 'indea de 'uterea aceasta Q 'entru că eistau du$.#ani, in"adatori, contrabandi$ti! i acu#, "estea reaBau desco'erit că #er-e# s're satul din #un/i $i tri.#it oa#eni care să 1 ucidă 'e "ră(itorul care are "i

Q =ai t7rziu, o să "ă s'un c7te ce"a des're cul.tura en-ri, cultura ste'ei, continuă 0os! 0ar cu#du#nea"oastră "ede/i acu# scena, lăsa/i.#ă să "ăe'lic ce"a %oarte i#'ortantB aici, 'e 'ă#7nturile

% i d l d i



#it oa#eni care să.1 ucidă 'e "ră(itorul care are "i.ziuni cu co'ile $i 'e bărbatul care "ine să tulbure 'acea %e#eii străine!

)zbucni într.un &o&ot de r7s! Q A"e/i răbdare, o să în/ele-e/i în cur7nd!Călăre/ii se a'ro'iau! Cur7nd, a# 'utut să distin- ce se înt7#'la!

Q 8u.i nor#al! O %e#eie ur#ărită de un bărbat! Q 8u.i nor#al! 0ar %ace 'arte din "ia/a noastră!;e#eia trecu 'rintre noi în"7rtind un bici lun-,

scoase un stri-ăt $i.i z7#bi lui 0os Q ce"a ca un %elde salut de bun."enit Q $i înce'u să -alo'eze în cercîn (urul locului unde ne 're-ătea# tabăra! ărbatul,asudat dar z7#bitor, ne salută $i el re'ede, în ti#' ceîncerca să /ină 'asul cu %e#eia!

Q 8ina ar trebui să %ie #ai a#abilă Q s'use =i.&ail! 8u era ne"oie de toate astea!

Q Păi toc#ai de astaB 'entru că nu e ne"oie, eanu trebuie să %ie a#abilăQrăs'unse 0os! E de a(unscă e %ru#oasă $i are un cal bun!

Q 0ar 'rea %ace asta cu toată lu#ea! Q Eu a# descălecat.o, s'use 0os, #7ndru! Q 8u în/ele- ni#ic!;e#eia r7dea, călărea #ereu #ai iute, iar r7sul ei

u#'lea ste'a de "eselie! Q Este doar o %or#ă de cucerire! e nu#e$te NTz

Nuu, sau să descaleci %ata:! 8oi to/i, într.un anu#e #o#ent din "ia/a noastră, a# 'artici'at la asta!

ărbatul care o ur#ărea era din ce în ce #ai a'roa. 'e, dar to/i "edea# cu# calul lui nu #ai 'utea!

astea, %e#eia co#andă totul! otdeauna este 'ri#a!Ea 'ri#e$te (u#ătate din dotă, c&iar dacă a %ost &o.tăr7rea ei să di"or/eze! C7nd un bărbat "ede o %e#eie

care are turban alb, $tie că e #a#ă $i trebuie să.$iducă #7na la ini#ă $i să.$i 'lece ca'ul în se#n deres'ect!

Q i ce le-ătură are asta cu să descaleci %ata: Q în satul de la 'oalele #un/ilor un -ru' de băr.

ba/i s.a str7ns în (urul acestei %ete care se nu#e$te 8ina, cea #ai dorită din re-iune! Au înce'ut (oculacesta, NTz Nuu, a'ărut în ti#'uri stră"ec&i, c7nd%e#eile din ste'ă, nu#ite a#azoane, erau $i ele răz. boinice, în "re#urile acelea ni#eni nu cerea "oie

%a#iliei să se căsătoreascăB 'retenden/ii $i %ata se în.t7lneau într.un anu#e loc, to/i călare! Ea dădea ocol bărba/ilor, r7z7nd, 'ro"oc7ndu.i, rănindu.i cu biciul!P7nă c7nd cel #ai "iteaz se încu#eta să o ur#ăreas.că! 0acă o scă'a din "edere, %lăcăul trebuia să ceară 'ă#7ntului să.1 aco'ere 'entru totdeauna Q "a %iconsiderat un călăre/ 'rost, su're#a ru$ine 'entru unrăzboinic! 0acă a(un-e a'roa'e, în%runt7nd biciul, $ireu$e$te să tra-ă %ata (os de 'e cal, este un bărbatade"ărat, o 'oate săruta $i se 'oate căsători cu ea!

i-ur că, at7t 'e "re#uri c7t $i acu#, %etele $tiau decine să sca'e $i de cine să se lase 'rinse!

Era clar că 8ina nu "oia dec7t să se distreze! ede'ărtase iar de %lăcău $i acu# se întorcea s're sat!

Q A "enit nu#ai ca să ne %acă o de#onstra/ie!tie că sosi# $i noi, acu# o să ducă "estea!

304 305

Q A# două întrebări! Pri#a 'oate să 'ara o 'rostieB încă î$i #ai ale- so/ii a$a

0os s'use că în zilele noastre asta nu era dec7t o (oacă! A$a cu# în Occident oa#enii se î#brăcauîntr un anu#e %el $i se duceau la baruri sau 'rin

Q 8u este i#'ortant, insistă din nou =i&ail! otnu în/ele-e $i nici nu %ace 'arte din cultura noastră!

Q E i#'ortant 'entru #ine, s'use 0os! unicul#i.a s'us că trebuie să o a'ăr $i să o a(ut 'e %e#eiat ăi ă l % l ă t i ( t t îi d



într.un anu#e %el $i se duceau la baruri sau 'rinlocuri la #odă, în ste'ă (ocul seduc/iei era NTz Nuu! 8ina u#ilise de(a un #are nu#ăr de %lăcăi Q $i se

lăsase dată (os de 'e cal de al/ii Q cu# se înt7#'lăîn cele #ai bune discoteci din lu#e! Q A doua întrebare "a 'ărea încă $i #ai t7#'ităB

so/ia #ea este în satul de la 'oalele #un/ilor0os %ăcu un se#n a%ir#ati" cu ca'ul!

Q i dacă sunte# la nu#ai două ore distan/ă, dece nu #er-e# să înno'tă# acolo =ai este '7nă săse lase întunericul!

Q într.ade"ăr, sunte# la două ore distan/ă $i eistă două #oti"e! Pri#ulB c&iar dacă 8ina n.ar %i "enit

'7nă aici, cine"a tot ne.a "ăzut $i î$i ia sarcina să.is'ună Est&erei că "eni#! Ast%el, ea 'oate să &otărască dacă "rea să ne "adă sau dore$te să 'lece 'entruc7te"a zile într.un sat "ecin Q în cazul acesta, noinu o "o# ur#a!

=i.a sărit ini#a! Q 0u'ă tot ce a# %ăcut ca să a(un- aici Q ă nu #ai s'une/i asta niciodată, 'entru că în.

sea#nă că n.a/i în/eles ni#ic! Ce "ă %ace să crede/i căe%ortul du#nea"oastră trebuie să %ie reco#'ensat cusu'unere, #ul/u#ire, recuno$tin/ă din 'artea

'ersoanei 'e care o iubi/i A/i "enit '7nă aici 'entrucă acesta era dru#ul du#nea"oastră, nu ca să cu#. 'ăra/i iubirea so/iei!

Oric7t de in(ust 'ărea, a"ea dre'tate! A# întrebatcare era al doilea #oti"!

Q încă nu ".a/i ales al doilea nu#e!

străină, la %el cu# #.a a'ărat $i #.a a(utat ea! îi da.torez Est&erei 'acea oc&ilor #ei $i "reau ca $i oc&iiei să ră#7nă lini$ti/i! a trebui să.$i alea-ă un nu#e!

a trebui să uite 'entru totdeauna 'o"estea lui dedurere $i su%erin/ă, $i să acce'te că este altcine"a caretoc#ai a renăscut $i "a rena$te în %iecare zi de acu#încolo! 0acă nu "a %ace a$a $i "a reînce'e să trăiascăalături de ea, "a redob7ndi iar tot ce a 'ăti#it dincauza ei!

Q =i.a# ales de(a un nu#e azi.noa'te, i.a# răs. 'uns!

Q Atunci a$tea'tă zorii ca să #i.1 s'ui!

Cu# a ie$it 'u/in soarele la orizont, ne.a# dusîntr.un loc din ste'ă care era 'ractic un de$ert, cudune uria$e de nisi'! A# înce'ut să aud un %o$netdi%erit, un %el de rezonan/ă, de "ibra/ie intensă! =i.&ail #i.a s'us că aici era unul dintre 'u/inele locuridin lu#e unde dunele c7ntauB

Q C7nd era# la Paris $i a# 'o"estit asta, #.aucrezut nu#ai 'entru că un a#erican a s'us că "ăzuse a$a ce"a în nordul A%ricii? nu eistă dec7t 6de locuri ca acesta în lu#ea întrea-ă! Azi, te&nicae'lică totB din cauza con%i-ura/iei unice a locului,"7ntul 'ătrunde 'rintre -răun/ele de nisi' $i creează z-o#otul ăsta s'ecial! 0e alt%el, 'entru stră#o$i,era unul dintre locurile #a-ice ale ste'ei $i este oonoare că 0os 1.a ales ca să "ă sc&i#ba/i aici nu#ele!

A# înce'ut să sui# o dună $i 'e #ăsură ce urca#%o$netul era #ai intens, "7ntul #ai 'uternic!

6+ 307

C7nd a# a(uns acolo sus, 'utea# "edea #un/ii #aiclar s're sud $i uria$a c7#'ie din (urul nostru!

Q întoarce.te s're a'us $i aruncă &ainele, s'use 0os!

A# %ăcut ce #i cerea el %ără să întreb de ce A

'entru că nu #ai eista nici o a#enin/are 'entru co.#unitate, iar Ulise î$i 'oate continua dru#ul s're%e#eia care îl a$tea'tă!

Q 8u#ele tău e Ulise8u#ele #eu e 8i#eni



A# %ăcut ce.#i cerea el, %ără să întreb de ce! Aînce'ut să.#i %ie %ri-, dar ei nu 'ăreau deloc 'reo.cu'a/i de starea #ea! =i&ail a în-enunc&eat $i 'ărea

că se roa-ă! 0os 'ri"i cerul, 'ă#7ntul, 'e #ine, $i.$i 'use #7inile 'e u#erii #ei Q cu acela$i -est 'e careeu îl %ăcuse#, incon$tient, cu olandezul!

Q în nu#ele %intei, te (ert%esc! e (ert%esc Pă#7ntului, care este %7nta! în nu#ele calului, te (ert%esc!e (ert%esc lu#ii $i.i cer să te a(ute să #er-i! )n nu#ele ste'ei, care este nes%7r$ită, te (ert%esc! e (ert%esc în/ele'ciunii in%inite $i cer ca orizontul tău să%ie #ai lar- dec7t acela 'e care.1 cu'rinzi cu oc&ii!Mi.ai ales un nu#e $i.1 "ei 'ronun/a acu# 'entru

'ri#a oară! Q în nu#ele ste'ei nes%7r$ite, eu î#i ale- unnu#e, a# răs'uns, %ără să întreb dacă %ăcea# du'ăcu# cerea ritualul, dar lăs7ndu.#ă călăuzit de %o$netul "7ntului 'rintre dune! Cu #ulte secole în ur #ă, un 'oet a descris 'ere-rinările unui o#, Ulise, 7în dru#ul de întoarcere s're insula nu#ită )taca,unde îl a$te'ta 'reaiubita lui so/ie! A în%runtat #ulte 'ericole, de la %urtuni, la is'ita con%ortului! La un#o#ent dat, c7nd era într.o 'e$teră, a înt7lnit un#onstru cu un sin-ur oc&i în %runte! =onstrul 1.a

întrebat care.i este nu#eleB 8i#eni:, s'une Ulise!e lu'tă, $i el reu$e$te să.i stră'un-ă sin-urul oc&icu s'ada, $i înc&ide 'e$tera cu o st7ncă! Al/i #on$tri auzind stri-ătele îi "in în a(utor! ăz7nd st7nca la intrare, îl întreabă cine era cu el! 8i#eniS 8i#eniS:, răs'unde #onstrul! Ceilal/i 'leacă,

Q 8u#ele #eu e 8i#eni!Cor'ul î#i tre#ură, ca $i cu# #ii de ace î#i 'ă.

trund în 'iele!

Q Concentrează.te asu'ra %ri-ului '7nă ce încetezi să #ai tre#uri! 8u.1 lăsa să./i ocu'e toate-7ndurile '7nă ce nu #ai ră#7ne loc 'entru ni#ic,concentrează.te '7nă ce $i el î/i "a de"eni to"ară$ $i 'rieten! 8u încerca să.1 controlezi! 8u te -7ndi lasoare Q "a %i #ult #ai rău Q 'entru că "ei $ti căeistă altce"a, cu# ar %i căldura, $i ast%el %ri-ul "asi#/i că nu e dorit, nici iubit!

=u$c&ii #i se str7n-eau $i se relaau ca să 'ro.ducă ener-ie, 'entru ca ast%el să reu$esc să.#i #en./in or-anis#ul în "ia/ă! 0ar a# %ăcut ce.#i cerea0os, 'entru că a"ea# încredere în el, în cal#ul lui,în duio$ia, în autoritatea lui! A# lăsat acele să.#i 'ătrundă 'rin 'iele, #u$c&ii să #i se zbată, din/ii să.#i clăn/ăne, în ti#' ce le re'eta# în #inteB nu #ailu'ta/i? %ri-ul este 'rietenul nostru:! =u$c&ii nuascultau, $i a# ră#as a$a a'roa'e cincis'rezece#inute, '7nă ce $i.au 'ierdut %or/a, au încetat să.#i#ai scuture cor'ul $i a# intrat într.un %el de toro. 'eală? a# "rut să #ă a$ez, dar =i&ail #.a tras $i #.a 'us în 'icioare, în ti#' ce 0os "orbea cu #ine! Cu.

"intele lui 'ăreau că "in de %oarte de'arte, de acolode unde ste'a se înt7lne$te cu cerulB

Q ;ii bine."enit, no#adule ce tra"ersezi ste'a!;ii bine."enit în locul unde se s'une totdeauna căcerul e albastru, c&iar dacă e cenu$iu, 'entru că $ti#culoarea care se a%lă dincolo de nori! ;ii bine."enit

308 69

în re-iunea en-ri! ;ii bine."enit la #ine, care #ă a%luaici 'entru a te 'ri#i $i cinsti 'entru căutarea ta!

=i&ail se a$eză 'e (os, î#i ceru să beau ce"a carei#ediat #i.a încălzit s7n-ele! 0os #ă a(ută să #ăî#brac, a# cobor7t de 'e dunele care con"ersau între



b c, cobo de 'e du e e c e co "e s u eele, ne.a# suit 'e cai $i ne.a# întors la tabăra i#. 'ro"izată! =ai înainte c&iar de a înce'e să 're-ăti##asa, a# căzut într.un so#n 'ro%und!

Q .e e asta încă n.a răsărit soarele Q A răsărit de #ultB dar acu# e o %urtună de ni.

si', nu./i %ace -ri(i! Pune./i oc&elarii de soare, 'ro.te(ează./i oc&ii!

Q Unde este 0os Q .a întors la Al#a Ata! 0ar să $tii că r&.a i#.

'resionat cere#onia de ieriB într.ade"ăr, nu trebuia să%acă tot ce.a %ăcut, 'entru du#neata trebuie că a %osto 'ierdere de "re#e $i 'osibilitatea de a %ace

'neu#onie! 'er că în/ele-i că a %ost %elul lui de aarăta c7t de bine."enit te consideră! )a uleiul! Q A# dor#it #ai #ult dec7t trebuia! Q 8u sunt dec7t două ore de #ers călare! o#

a(un-e acolo înainte ca soarele să %ie sus 'e cer! Q rebuie să %ac o baie! ă.#i sc&i#b &ainele! Q )#'osibilB sunte# în #i(locul ste'ei! Pune ule.

iul în crati/ă, dar #ai înainte să.1 o%eri# %intei Qeste 'rodusul cel #ai "aloros du'ă sare!

Q Ce este en-ri Q Cu"7ntul însea#nă cultul cerului:, un %el de

reli-ie %ără reli-ie! Pe aici au trecut budi$tii, &indu$ii,catolicii, #usul#anii, sectele, credin/ele, su'ersti/iile! 8o#azii se con"erteau ca să sca'e de re'resiuni Qdar continuau, $i continuă să creadă că 0i"initateaeistă în toate, la orice ceas! 8u se 'oate retra-e dinnatură ca s.o 'une# în căr/i, între 'atru 'ere/i! 0e,

11

c7nd a# călcat 'e 'ă#7ntul ăsta #ă si#t #ai bine, eca $i cu# c&iar a$ %i a"ut ne"oie de ali#entul ăsta! î/i#ul/u#esc 'entru că #.ai lăsat să "in cu du#neata!

Q i eu î/i #ul/u#esc 'entru că #.ai 'rezentatlui 0os! )eri, c7nd #ă (ert%ea, a# si#/it că e %oarte

care #ă călăuze$te $i uneori cred că toate astea nusunt dec7t &alucina/iiB 'oate că într.ade"ăr, nu a#dec7t crize de e'ile'sie, at7t $i ni#ic #ai #ult!

Q Acu# un #inut î#i #ul/u#eai că ai "enit cu#ine iar acu# se 'are că asta te %ace %oarte ne%ericit



lui 0os! )eri, c7nd #ă (ert%ea, a# si#/it că e %oartes'ecial!

Q A în"ă/at cu bunicul lui, care a în"ă/at cu tatăl

lui, care a în"ă/at de la tatăl tatălui lui $i a$a #aide'arte! ;elul de "ia/ă al no#azilor $i li'sa unei li#biscrise '7nă la s%7r$itul secolului al l.lea au %ăcutsă se dez"olte tradi/ia akyn0 cine"a care trebuia să.$ia#intească de toate $i să ducă #ai de'arte istorisi.rile! 0os este un akyn+

otu$i, c7nd s'un că a în"ă/at:, s'er că nu în/e.le-i că a acu#ulat cuno$tin/e:! )ar istorisirile nu auni#ic de.a %ace cu date, nu#e sau %a'te reale! untle-ende cu eroi $i eroine, ani#ale $i bătălii, si#bo.luri ale esen/ei o#ului, nu doar ale %a'telor lui! 8ueste o 'o"este cu în"in-ători $i în"in$i, ci una cu oa.#eni care străbat lu#ea, conte#'lă ste'a $i se lasăatin$i de %or/a iubirii! oarnă uleiul #ai încet că.1"er$i 'este tot!

Q =.a# si#/it binecu"7ntat! Q Ce bine ar %i să #ă si#t $i eu a$a! )eri a# "izi.

tat.o 'e #a#a la Al#a Ata, #.a întrebat dacă era# bine, dacă $i c7$ti-a#! A# #in/it, i.a# s'us că era#%oarte bine, că 'rezenta# un s'ectacol teatral de#are succes la Paris! Azi #ă întorc în satul #eu, #i

se 'are că a# 'lecat #ai ieri $i că tot ti#'ul c7t a#%ost de'arte n.a# %ăcut ni#ic! orbesc cu cer$etorii,u#blu cu triburile, or-anizez înt7lniri la restaurant Q$i care sunt rezultatele 8i#ic! 8u sunt ca 0os, carea în"ă/at cu bunicul lui! 8u a# dec7t 'rezen/a

#ine, iar acu# se 'are că asta te %ace %oarte ne%ericit!Hotără$teB ce si#/i

Q i#t a#7ndouă lucrurile, nu trebuie să &otă.

răsc, 'ot na"i-a între 'olii #ei o'u$i, între contra.dic/iile #ele! Q reau să./i s'un ce"a, =i&ail! i eu a# na"i-at

între #ulte o'ozi/ii, de c7nd te.a# cunoscut! A#înce'ut 'rin a te urî, a'oi te.a# acce'tat, $i 'e #ă.sură ce./i ur#a# 'a$ii, acce'tarea #ea se trans%or#aîn res'ect! E$ti încă t7năr, iar ceea ce si#/i esteabsolut nor#alB ne'utin/ă! 8u $tiu 'e c7/i oa#eni i.aa%ectat #unca du#itale, dar un lucru e si-urB #ie #i.ai sc&i#bat "ia/a!

Q 8u te interesa dec7t să./i -ăse$ti so/ia! Q i #ă interesează în continuare! 0ar asta #.a

%ăcut să tra"ersez #ai #ult dec7t ste'ele Naza&sta.nuluiB a# străbătut trecutul #eu, a# "ăzut unde a#-re$it, unde #.a# 'oticnit, a# "ăzut în ce #o#enta# 'ierdut.o 'e Est&er Q în #o#entul 'e care in.dienii #eicani îl nu#esc obi$nuin/ă:! A# "ăzutlucruri 'e care niciodată nu #i.a# înc&i'uit că le "oitrăi la "7rsta #ea! i toate astea 'entru că du#neataai %ost l7n-ă #ine $i #.ai călăuzit, c&iar dacă nu eraicon$tient de asta! i #ai $tii ce"a Cred cu ade"ărat

că auzi "oci! Cred că ai a"ut "iziuni c7nd erai co'il!otdeauna a# crezut #ulte lucruri, dar acu# credîncă $i #ai #ulte!

Q 8u #ai e$ti acela$i o# 'e care l.a# cunoscut! Q 8u! i s'er ca Est&er să %ie #ul/u#ită! Q 0u#neata e$ti

1> 1

Q i-ur! Q Atunci e de a(uns! Hai să #7ncă#, să a$te'tă#

să se #ai 'otolească %urtuna $i să ne continuă#dru#ul!

Q ă în%runtă# %urtuna!



ă în%runtă# %urtuna! Q ine! ;ace# cu# "reiB %urtuna nu este un

se#n, este nu#ai consecin/a distru-erii =ării Arai!

Juria "7ntului s.a #ai 'otolit $i caii 'ar să iu./ească 'asul! )ntră# într.un %el de "ale, $i deodată 'eisa(ul se sc&i#bă co#'letB orizontul in%init a %ostînlocuit cu st7nci înalte $i li'site de "e-eta/ie! Pri."esc la drea'ta $i "ăd un arbust 'lin cu 'an-lici!

Q AiciS Aici ai "ăzut!!! Q 8u! Arbustul #eu a %ost distrus! Q Atunci ce este asta QUn loc unde s.a 'etrecut ce"a %oarte i#'ortant!0escăleca, desc&ide rucsacul, scoate un cu/it, taie

o bucată din #7neca că#ă$ii $i o lea-ă de o ra#ură!Pri"irea i s.a sc&i#bat, 'oate că este cu 'rezen/a l7n.-ă el, dar nu "reau să.1 întreb ni#ic!

;ac $i eu acela$i lucru! Cer să #ă a'ere, să #ăa(ute, si#t $i eu o 'rezen/ă l7n-ă #ineB "isul #eu,lun-a #ea călătorie de întoarcere la %e#eia 'e care oiubesc!

încălecă# iar! El nu.#i s'une ni#ic des're ce a

cerut $i nici eu nu "orbesc des're dorin/a #ea! Cinci#inute #ai t7rziu, a'are un sătuc cu case albe! Un bărbat ne a$tea'tă, i se adresează lui =i&ail $i "or. be$te cu el ruse$te! Cei doi discută o "re#e, a'oio#ul 'leacă!

Q Ce "oia

15

Q =i.a cerut să "in acasă la el, să.i "indec %ata! 8ina le.a s'us 'robabil că sosi# azi, iar bătr7nii încăî$i #ai a#intesc de "iziunile #ele!

Pare nesi-ur 'e el! 8u se #ai "ede ni#eni, 'ro. babil că este oră de #uncă sau de re'aus! A# tra.

* * *

A# %ăcut totul ca să #ă controlez! Q Ce %ace Q Cu# /i.a# s'us, în"a/ă să %acă co"oare $i în&i b dă l ii d % ă O i



'"ersat strada 'rinci'ală, care 'arcă ducea la o clădirealbă în #i(locul unei -rădini!

Q A#inte$te./i di#inea/a de azi, =i&ail! Poate cănu e$ti dec7t un o# su%erind de e'ile'sie, care re%uzăsă.$i acce'te boala $i care $i.a lăsat subcon$tientul săcreeze o întrea-ă 'o"este le-ată de asta! 0ar se 'oatesă ai $i o #isiune 'e 'ă#7ntB să.i în"e/i 'e oa#enisă.$i uite 'o"e$tile 'ersonale, să %ie #ai desc&i$i s'reiubire ca ener-ie 'ură, di"ină!

Q 8u te în/ele-! 0e at7tea luni de zile de c7nd necunoa$te#, nu "orbeai dec7t des're acest #o#ent Qs.o înt7lne$ti 'e Est&er! i deodată, înce'7nd cu di.#inea/a asta, te 'reocu'ă #ai #ult 'ersoana #ea

dec7t orice altce"a! Oare ritualul lui 0os o %i a"ut"reun e%ect Q unt si-ur că da!oia# să s'un că #i.e %oarte %rică! reau să #ă

-7ndesc la orice, #ai 'u/in la ceea ce trebuie să seînt7#'le 'este c7te"a #inute! Azi sunt o#ul cel #ai-eneros de 'e %a/a Pă#7ntului, 'entru că sunt a'roa. 'e de /inta #ea, #i.e -roază de ce #ă a$tea'tă $iatunci %elul #eu de a #ă 'urta este să încerc să.i a(ut 'e ceilal/i, să.i arăt lui 0u#nezeu că sunt bun, că#erit binecu"7ntarea at7t de -reu de ob/inut!

=i&ail descăleca $i.#i cere să %ac la %el! Q =er- '7nă la casa o#ului cu co'ilul bolna",iar a'oi "oi a"ea -ri(ă de cal c7t ti#' du#neata "or be$ti cu ea!

Arătă s're căsu/a dintre co'aci! Q Acolo!

sc&i#b dă lec/ii de %ranceză! Oricu#, sunt co"oare%oarte co#'licate, de$i a'arent si#'le, cu# este $iste'aB coloran/ii sunt din 'lante care trebuie tăiate

într.un anu#e #o#ent, ca să nu.$i 'iardă calită/ile!A'oi 'un l7na oilor 'e (os, o a#estecă în a'ă cloco.tită, î#'letesc %irele c7nd l7na este încă udă $i du'ă#ulte zile, c7nd soarele a reu$it să usuce totul, înce'e#unca de /esut! Orna#entele de la s%7r$it sunt %ăcutede co'ii? #7na adul/ilor este 'rea #are 'entru #icile$i delicatele broderii!

;ăcu o 'auză! Q i să nu.#i "ii cu 'rostii des're #unca $i e.

'loatarea co'iilorB asta e o tradi/ie care trebuie res.

'ectată! Q Cu# se si#te Q 8u $tiu! 8.a# #ai "orbit cu ea de "reo $ase

luni! Q =i&ail, ăsta e încă un se#nB co"oarele! Q Co"oarele Q )/i a#inte$ti că ieri, c7nd 0os #i.a cerut un

nu#e, eu a# istorisit 'o"estea unui războinic care seîntoarce într.o insulă în căutarea 'reaiubitei lui so/ii)nsula se nu#e$te )taca, so/ia se nu#e$te Pene.lo'a!0e c7nd Ulise a 'lecat la război, ea s.a a'ucat Q de

ce 0e /esut '7nzăS Mesea 'ro'riul ei "e$#7nt! oiasă %ie -ata c7nd Ulise a"ea să se întoarcă acasă? darcu# el înt7rzia #ai #ult dec7t se a$te'ta, noa'teade$ira $i ziua /esea!

ărba/ii o caută să se căsătorească cu ea, dar ea"isează la întoarcerea celui 'e care.1 iube$te! i în

1+ 1

s%7r$it, c7nd obose$te să tot a$te'te, $i decide căaceea "a %i ulti#a dată c7nd "a #ai de$ira, sose$teUlise!

Q 0in înt7#'lare nu#ele acestui sat nu este)taca! )ar 'e ea n.o c&ea#ă Penelo'a!



' '=i&ail n.a în/eles 'o"estea, n.are rost să stau să

e'lic că eu dăduse# nu#ai un ee#'lu! ).a# dat

calul #eu $i a# #ers 'e (os cei o sută de #etri care#ă des'ăr/eau de aceea care odată %usese so/ia #ea,de"enise Ga&ir, iar acu# de"enea din nou #ult iubita 'e care to/i bărba/ii "isează să o înt7lnească atuncic7nd se întorc din război sau de la lucru!

Vunt în-rozitor de #urdar! A# &ainele $i %a/a 'line de nisi', tru'ul asudat, de$i acu# te#'eratura e%oarte scăzută!

=ă -7ndesc la %elul cu# arăt, lucrul cel #ai su. 'er%icial din lu#e Q ca $i cu# a$ %i %ăcut tot acestdru# lun- '7nă la )taca #ea 'ersonală nu#ai ca să#ă %ălesc cu &aine noi! în ace$ti o sută de #etri c7t#ai ră#ăseseră, trebuie să %ac un e%ort, să #ă -7n.desc la tot ce este i#'ortant $i s.a înt7#'lat c7t ti#'

ea Q sau eu Q. era# 'leca/i!Ce trebuie să s'un c7nd o să ne "ede# =.a#-7ndit #ultă "re#e la asta, la c&estii de %elul a#a$te'tat #ult #o#entul ăsta:, sau a# în/eles că a#-re$it:, a# "enit '7nă aici ca să./i s'un că teiubesc:, sau c&iar e$ti #ai %ru#oasă ca oric7nd:!

=.a# &otăr7t 'entru ună:! Ca $i cu# ea n.ar %i 'lecat niciodată! Ca $i cu# n.ar %i trecut dec7t o zi,nu doi ani, nouă luni, uns'rezece zile $i uns'rezeceore!

i ea trebuie să în/elea-ă că #.a# sc&i#bat de

c7nd a# %ost 'rin acelea$i locuri 'e unde %usese $iea, 'e care nu le $tia# sau nu #ă interesau! A# "ă.zut bucata de '7nză 'ătată de s7n-e în #7na unuicer$etor, a unor tineri sau #ai "7rstnici care "eneaula un restaurant din Paris, la un 'ictor, la #edicul#eu, la un t7năr care s'unea că aude "oci $i are

19

"iziuni! i în ti#' ce îl ur#a# 'e acesta 'e calea sa,a# cunoscut.o 'e %e#eia cu care #ă căsătorise#, a#redesco'erit sensul "ie/ii #ele care se sc&i#baseat7ta $i acu# o #ai %ăcea o dată!

8u #i.a# cunoscut cu.ade"ărat so/ia de$i sunte#

0ar ea -7ndea alt%el! Ac/iona! A încercat să.#iarate, dar eu n.a# $tiut să "ăd Q a trebuit s.o 'ierdca să în/ele- că sa"oarea lucrurilor recu'erate este#ierea cea #ai dulce 'e care o 'ute# -usta! Acu#eu #ă a%la# aici, #er-7nd 'e strădu/a unui sat ador.



/ $căsători/i de.at7ta ti#'? crease# o 'o"este deiubire: ca cele de 'rin %il#e, de la tele"izor, citite din

căr/i, re"iste! în 'o"estea #ea, iubirea: era ce"acare cre$tea, a(un-ea '7nă la o anu#e di#ensiune $ia'oi nu trebuia dec7t s.o #en/ii în "ia/ă ca 'e o 'lantă, ud7nd.o din c7nd în c7nd, tăindu.i %runzeleuscate! )ubire: era totuna cu duio$ie, si-uran/ă, 'resti-iu, con%ort, succes! )ubire: se traducea 'rinz7#bete, cu"inte cu# ar %i te iubesc: sau î#i 'lacea$a de #ult c7nd te întorci acasă:!

0ar lucrurile erau cu #ult #ai con%uze dec7t î#ii#a-ina# euB uneori o iubea# la nebunie 'e Est&erînainte de a tra"ersa o stradă, dar c7nd a(un-ea# 'etrotuarul celălalt #ă si#/ea# 'rins în la/, trist 'entrucă #ă an-a(ase# %a/ă de cine"a, nebun du'ă o nouăie$ire în căutarea a"enturii! i #ă -7ndea#B n.o #aiiubesc:! )ar c7nd iubirea se întorcea cu aceea$iintensitate ca înainte, #ă cu'rindea îndoiala, $i.#is'unea#B cred că #.a# obi$nuit:!

Poate că $i Est&er a"ea acelea$i -7nduri $i.$i s'u.neaB ce 'rostie, sunte# %erici/i:, ne 'ute# 'etrecea$a tot restul "ie/ii:! 0e %a't citise acelea$i istorisiri,"ăzuse acelea$i %il#e, 'ri"iseră# î#'reună acelea$i

seriale , de$i nici unul dintre ele nu s'unea că iu. birea era #ult #ai #ult dec7t un %inal %ericit? de ce sănu %ii #ai tolerantă cu tine însă/i 0acă ar %i re'etatîn %iecare di#inea/ă că era #ul/u#ită cu "ia/a ei, în#od si-ur ar %i a(uns nu doar s.o creadă, dar $i să.icon"in-ă 'e cei din (urul nostru!

, - ' /#it, în-&e/at, %ăc7nd încă un dru# din 'ricina ei!Pri#ul $i cel #ai i#'ortant %ir care #ă /inea Q toa.

te 'o"e$tile de dra-oste sunt la %el: Q se ru'sesec7nd a dat 'este #ine o #otocicletă!La s'ital, dra-ostea a stat de "orbă cu #ineB eu

sunt totul $i ni#ic! unt ca "7ntul, $i nu 'ot intraacolo unde %erestrele $i u$ile sunt înc&ise:!X).a# răs'unsB dar eu sunt desc&is 'entru tineS: )area #i.a răs'unsB "7ntul e %ăcut din aer! Este aer încasa ta, dar totul este înc&is! =obilele se "or u#'lede 'ra%, u#ezeala "a distru-e tablourile $i "a 'ăta 'ere/ii! ei continua să res'iri, "ei cunoa$te o 'artedin #ine Q dar eu nu sunt o 'arte, sunt otul, $i astan.o să a%li niciodată:!A# zărit #obilele 'line de 'ra%, tablourile 'utrezinddin cauza i-rasiei Q n.a"ea# altă alternati"ă dec7tsă desc&id %erestrele $i u$ile! C7nd le.a# desc&islar-, "7ntul a #ăturat totul! Eu "oia# să.#i 'ăstreza#intirile, să 'rote(ez ceea ce ob/inuse# cu at7tae%ort, dar toate lucrurile au dis'ărut, era# 'ustiu caste'a.i încă o dată a# în/eles de ce "enise Est&eraiciB 'ustiul ste'ei!

i 'entru că era 'ustiu, "7ntul care a intrat a adus

lucruri noi, z-o#ote 'e care nu le #ai auzise#, oa.#eni cu care nu #ai stătuse# de "orbă! A# înce'utsă a# din nou acela$i entuzias#, 'entru că "7ntul #ăeliberase de 'o"estea #ea 'ersonală, distruseseobi$nuin/a:, î#i dez"ăluise un o# în stare să.i

320 >1

binecu"7nteze 'e al/ii la %el cu# no#azii $i "ră(itoriidin ste'ă î$i binecu"7ntau se#enii! A# desco'erit căera# #ult #ai bun $i #ai ca'abil dec7t #ă credea#,"7rsta nu reu$e$te dec7t să rărească nu#ărul aceloracare niciodată n.au a"ut cura(ul să #ear-ă 'e



'ro'riile lor 'icioare!într.o zi, din 'ricina unei %e#ei, %ăcuse# o lun-ă

'ere-rinare 'entru a.#i înt7lni "isul! =ul/i ani du'ăaceea, aceea$i %e#eie #ă obli-ase să 'lec din nou, dedata aceasta 'entru a #ă înt7lni cu bărbatul care se 'ierduse 'e dru#!

Acu# #ă -7ndesc la toate Q #ai 'u/in la lucru.rile i#'ortanteB c7nt în -7nd o #elodie, #ă întreb dece nu sunt #a$ini sta/ionate 'e aici, obser" că 'anto%ul #ă (enează $i că ceasul de #7nă încă #aiarată ora euro'eană!

oate astea 'entru că o %e#eie, a #ea, călăuza $idra-ostea #ea de o "ia/ă, se a%lă acu# la c7/i"a 'a$i

distan/ă? orice î#i e de %olos 'entru a %u-i de realita.tea 'e care.a# căutat.o at7t $i de care, acu#, #ă te#!=ă a$ez 'e una din tre'tele casei, %u#ez o /i-ară!

=ă -7ndesc să #ă întorc în ;ran/aB a# a(uns unde"oia#, de ce să #er- #ai de'arteV

=ă ridic, 'icioarele î#i tre#ură! în loc să %ac dru.#ul îna'oi, î#i $ter- cu# 'ot #ai bine %a/a de nisi',î#i scutur &ainele, 'un #7na 'e clan/a u$ii $i intru!

LMeşi ştiu c" este posi#il s-o1i pierdut pentru totdea-

una pe 1emeia pe care o iu#esc0 tre#uie s" 1ac un e1ort

ca s" tr"iesc toate darurile pe care Dumneeu mi le-a

dat ai+ Darul nu poate 1i economisit+ 6u e)ist" o #an-

c" unde s"-l depun ca s"-l utilie când o s" 1iu din

nou 2mp"cat cu mine 2nsumi+ Dac" nu %oi culege roa-

dele acestor daruri #inecu%ântate le %oi pierde ireme-

dia#il+

Dumneeu ştie c" suntem artişti ai %ie5ii+ 2ntr-o

i ne d" o dalt" pentru sculptur"0 2n alt" i pensule şi culori pentru un ta#lou0 sau hârtie şi stilou ca s"

scriem+ Dar niciodat" nu %oi reuşi s" 1olosesc dalte

pentru pân"0 sau pensule pentru sculpturi+ Cu toate

acestea0 oricât de greu ar 1i0 tre#uie s" accept micile

daruri #inecu%ântate de ai0 deşi mi se par #lestemate0

pentru c" su1"r0 iua e 1rumoas"0 soarele str"luceşte

şi copiii cânt" pe strad"+ =i totuşi numai aşa %oi reuşi

s" ies din durerea mea şi s"-mi recl"desc %ia5a+

Locul era 'lin de lu#ină! Ea a ridicat oc&ii c7nda# intrat, a z7#bit $i a continuat să citească Timp de

s1âşiat0 timp de reparat 'entru %e#eile $i co'iii a$eza/i 'e (os, cu '7nze colorate în (urul lor! 0e c7te oriEst&er %ăcea o 'auză, ele re'etau %ra-#entul, %ără a.$i ridica oc&ii de la lucru!

323

A# si#/it un nod în -7tle(, #.a# stă'7nit să nu 'l7n- $i din #o#entul acela n.a# #ai si#/it ni#ic!A# ră#as 'ri"ind la scena aceea, ascult7nd cu"in.tele #ele 'e buzele ei, încon(urat de culori, de lu.#ină, de oa#eni concentra/i asu'ra #uncii lor!

de #o#entele 'etrecute î#'reună, de /ările "izitate,de bucuriile noastre, de certurile noastre! i atunci,a# 'ri"it îna'oi, la ur#ele lăsate de 'a$ii #ei, $i nute.a# "ăzut A# su%erit #ult! A# în/eles că %ăcuse#un dru# %ără întoarcere, iar c7nd %ace# asta nu ne



Dar la urma urmelor0 aşa cum a spus un 2n5elept persan0 dragostea este o #oal" de care nimeni nu %rea

s" scape+ Cine a 1ost contaminat de ea nu %rea s" se 1ac" #ine şi cine su1er" nu %rea s" 1ie %indecat+

Est&er a înc&is cartea! ;e#eile au ridicat oc&ii $i#.au "ăzut!

Q )es să #ă 'li#b cu 'rietenul care toc#ai a sosit, s'use ea -ru'ului! Lec/ia de azi s.a ter#inat!

o/i au z7#bit $i #.au salutat! Ea a "enit la #ine,#.a sărutat 'e obraz, #.a luat de bra/ $i a# ie$it!

Q ună, îi s'un eu! Q e a$te'ta#, #i.a răs'uns ea!A# î#bră/i$at.o, #i.a# 'us ca'ul 'e u#ărul ei $i

a# înce'ut să 'l7n-! Ea î#i #7n-7ia 'ărul $i du'ă%elul cu# #ă atin-ea înce'ea# să în/ele- ceea ce nu"oise# să 'rice', să acce't ceea ce nu "oise# săacce't!

Q A# a$te'tat în #ulte %eluri, s'use ea, "ăz7ndcă lacri#ile se 'otoleau încet.încet! Ca o %e#eie dis 'erată, care $tie că bărbatul ei nu i.a în/eles niciodată 'a$ii $i că nu "a "eni niciodată '7nă aici, iar atuncitrebuie să iau un a"ion $i să #ă întorc $i iar să 'lec

la 'ri#a criză, $i să #ă duc, $i să #ă întorc!!!7ntul nu #ai bătea a$a de tare, co'acii ascultautot ce s'unea ea!

Q A# a$te'tat a$a cu# Penelo'a 1.a a$te'tat 'eUlise, Ro#eo 'e Julieta, eatrice 'e 0ante 'entrua o sal"a! Pustiul ste'ei era 'lin de a#intirile tale,

324

,ră#7ne dec7t să #er-e# înainte! =.a# dus la no.#adul 'e care l.a# cunoscut #ai de #ult, i.a# cerut

să #ă în"e/e să uit 'o"estea #ea 'ersonală $i să #ădesc&idă 'entru dra-ostea care e 'rezentă 'este tot!A# înce'ut să în"ă/ de la el tradi/ia en-ri! )n.tr.ozi, a# 'ri"it în (ur $i a# "ăzut dra-ostea re%lectatăîntr.o 'erec&e de oc&iB un 'ictor nu#it 0os!

Eu n.a# scos o "orbă! Q Era# zdrobită, nu credea# că este 'osibil să

iubesc din nou! El nu #i.a s'us 'rea #ulte,.#.a în."ă/at nu#ai să "orbesc ruse$te $i.#i 'o"estea că înste'ă %olosesc #ereu cu"7ntul albastru ca să descriecerul, c&iar dacă el e cenu$iuQ'entru că $tiu că dea.su'ra norilor el continuă să %ie albastru! =i.a luat#7na $i #.a a(utat să tra"ersez norii aceia! =.a în."ă/at să iubesc, înainte de a.1 iubi 'e el! =i.a arătatcă ini#a #ea era în slu(ba #ea $i a lui 0u#nezeu, nuîn slu(ba altora! A s'us că trecutul #eu #ă "a înso/i#ereu, dar că dacă #ă "oi elibera de %a'te $i #ă "oiconcentra nu#ai asu'ra e#o/iilor, "oi în/ele-e că în 'rezent eistă totdeauna un s'a/iu la %el de #are caste'a 'e care.1 'ute# u#'le cu altă dra-oste, cu alte bucurii ale "ie/ii! )n s%7r$it, #i.a e'licat că su%erin/a

a'are atunci c7nd a$te'tă# ca ceilal/i să ne iubeascăîn %elul dorit de noi, iar nu a$a cu# trebuie să se#ani%este iubirea Q liber, nestă'7nit, călăuzindu.necu %or/a ei, î#'iedic7ndu.ne să ne o'ri#!

=i.a# luat ca'ul de 'e u#ărul ei $i a# 'ri"it.o!

325

Q îl iube$ti Q L.a# iubit! Q i.1 #ai iube$ti Q Crezi că ar %i 'osibil Crezi că dacă iubea# 'e

altcine"a, c7nd a# a%lat că "ii, n.a$ %i 'lecat de aici

Q 8.a# %ăcut 8u din cauza #ea ai a(uns aiciau crezi că e 'u/in lucru

Ea scoase din buzunarul "e$#7ntului alb un 'eticde '7nză 'ătată de s7n-e $i #i.1 dădu, cu oc&iiînlăcri#a/i!



, , $ ' Q Ai dre'tate! Cred că /i.ai 'etrecut di#inea/a

a$te't7nd să se desc&idă u$a!

Q Atunci de ce 'ui întrebări 'roste$ti0in nesi-uran/ă, #i.a# s'us eu! 0ar a %ost etra.ordinar că a# încercat să re-ăsesc dra-ostea!

Q unt -ra"idă!Parcă s.a 'răbu$it lu#ea în ca'ul #eu, dar n.a

durat dec7t o cli'ă! Q 0os Q 8u! Cine"a 'e care l.a# cunoscut $i a 'lecat!A# r7s, de$i a"ea# ini#a c7t un 'urice! Q 0e %a't, nu 'rea ai #ulte de %ăcut în acest ca.

'ăt de lu#e, a# s'us eu! Q 8u este ca'ătul lu#ii, răs'unse Est&er, r7z7nd$i ea!

Q 0ar 'oate că e #o#entul să te întorci la Paris!=.au sunat de la tine de la ser"iciu $i #.au întrebatdacă $tia# unde să te -ăsească! oiau să %aci un re. 'orta( înso/ind o 'atrulă 8AO în A%-anistan! re. buie să le s'ui că nu 'o/i!

Q 0e ce nu 'ot Q E$ti -ra"idăS rei ca cel #ic să încea'ă să 'ri.

#ească a$a de de"re#e ener-iile ne-ati"e ale răz. boiului Q Cel #ic 0ar crezi că asta o să #ă î#'iedice să

lucrez i 'e ur#ă, ce./i 'asă 8.ai %ăcut ni#ic 'entru astaS

Q E 'entru tine! =i.era dor de certurile noastre!i du'ă o 'auzăB

Q 'une.i lui =i&ail să #ai %acă rost de un cal!Eu #.a# ridicat, a# luat.o 'e du'ă u#eri, a# binecu"7ntat.o la %el cu# %usese# si eu binecu"7ntat!

>+

8OA AUORULU)



A# scris 'ahir 'e c7nd î#i %ăcea# 'ro'riul 'e.lerina( 'rin lu#ea aceasta, între ianuarie $i iunie>664! Păr/i din carte au %ost scrise la Paris, t! =artin2;ran/a3, =adrid, arcelona 2'ania3, A#sterda#2Olanda3, 'e o $osea 2el-ia3, la Al#a Ata $i în ste'ă2Naza&stan3!

reau să le #ul/u#esc editorilor #ei %rancezi,Anne $i Alain Carrierre, care $i.au asu#at sarcina săob/ină toate in%or#a/iile 'ri"itoare la le-ile %ranceze

citate de.a lun-ul căr/ii!A# citit 'entru 'ri#a oară ce"a des're anca;a"orurilor în /ugul deşert"ciunilor de o# Dol%e!Cartea 'e care Est&er a citit.o $i în care se 'o"este$tedes're ;ritz $i Hans la oio este .shmael de 0anieluirtn! =isticul citat de =ărie, c7nd se re%eră la i#. 'ortan/a de a %i #ereu "i-ilen/i, este Nenan Ri%ai!=a(oritatea dialo-urilor tribului de la Paris #i.au%ost relatate de tineri care %ac 'arte din -ru'uri ase.#ănătoare! Unii dintre ei î$i 'un tetele 'e )nternet,dar este i#'osibil să se stabilească autorul!

ersurile 'e care 'ersona(ul 'rinci'al le.a în"ă/atîn co'ilărie $i 'e care $i le a#inte$te c7ndse a%lă îns'ital NCând nedorita omului sosi-%a+++* %ac 'arte din 'oe#ul =asa de seară: al brazilianului =anuelandeira! Unele dintre co#entariile =ăriei, i#ediatdu'ă scena în care 'ersona(ul 'rinci'al se duce la

>9

-ară să.1 înt7#'ine 'e actor, au a'ărut într.o con."ersa/ie cu A-neta (odin, actri/ă suedeză! Conce'tulde uitare a 'o"e$tii 'ersonale, de$i %ace 'arte din#ulte tradi/ii ini/iatice, este dez"oltat în detaliu încartea C"l"torie la .)tlan de Carlos Casta%ieda Le-ea

La 're/ul de "7nzare se adau-ă >^,re'rezent7nd "aloarea ti#bruluiliterar ce se "irează Uniunii

criitorilor din Ro#7nia, Cont nr! R69>R8C 5616 6666 611 6661, !C!R! ;ilialasector 1, ucure$ti!



cartea C"l"torie la .)tlan de Carlos Casta%ieda! Le-eadin Jante a %ost realizată de scriitorul danez Aselande#ose în ro#anul &n re1ugiat 2şi dep"şeşte limitele+

0ouă 'ersoane care #ă onorează cu 'rietenia lor,0i#itri osoboinio" $i E"-&enia 0otsu #i.auo%erit toate înlesnirile necesare 'entru a "izita Na.za&stanul!

La Al#a Ata l.a# înt7lnit 'e )#an-ali as#a.-a#beto", autorul căr/ii The Centaurs o1 the reatSteppe0 #are cunoscător al culturii locale, care #i.ao%erit o serie de in%or#a/ii i#'ortante des're situa/ia 'olitică $i culturală din Naza&stan, în trecut $i în 'rezent! =ul/u#esc, de ase#enea, 're$edintelui

Re'ublicii, 8ursultan 8azarbae", 'entru ecelenta 'ri#ire $i #ă %olosesc de ocazie 'entru a.1 %elicita cănu a #ai 'er#is continuarea testelor nucleare în /aralui, de$i a"ea toată te&nolo-ia necesară 'entruaceasta, $i a o'tat 'entru eli#inarea între-ului arse.nal ato#ic!

)n s%7r$it, eistă trei 'ersoane cărora le datorez#ult din #a-ica #ea e'erien/ă în ste'ă, 'entru că#.au înso/it $i au a"ut #ultă răbdareB Naisar Ali#.ulo", 0os 20osbol Nasi#o"3, 'ictor de #are talentce #i.a %ost sursă de ins'ira/ie 'entru 'ersona(ul cu

acela$i nu#e care a'are la s%7r$itul căr/ii, $i =ăria 8i#iro"saia, la înce'ut doar -&idul #eu inter'ret$i, a'oi, 'rietena #ea!

Redactor HOR)AfR8A

Corector 8A0EJ0A

F8CULECU

e&noredactor 0O)8AELE8A PO0ARU

coelho - zahir

Documents