1

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CĂLINEŞTI JUD.MARAMUREŞ

TIPUL ŞCOLII: GIMNAZIAL

LIMBA DE PREDARE: LIMBA ROMÂNĂ

CUPRINS I.STRUCTURA PROIECTULUI

1.1Prezentarea unităţii de învăţământ

1.2.Componenta strategică

2

1.2.1.Viziunea

1.2.2.Misiunea

II.ANALIZA DIAGNOSTICĂ

2.1. Analiza mediului intern

2.2.1.Scurt istoric

2.1.2.Resurse umane

2.1.3.Resurse materiale

2.1.4.Resurse financiare

2.2. Analiza PEST

2.2.1.P-Politici educaţionale

2.2.2.E-Economic

2.2.3.S-Social

2.2.4.T-Tehnologic

2.3.Analiza SWOT

III.STRATEGIA PROIECTULUI

3.1 Priorităţi la nivel naţional

3.2.Obiectivele proiectului(ţinte strategice)

3.3.Opţiuni strategice

3.4.Termene de aplicare

3.5.Argumente pentru strategie

3.6.Rezultate aşteptate

IV.PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

INSTRUMENTELOR PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII

1.1.P1.1.PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.2 COMPONENŢA STRATEGICĂ

1.2.1.VIZIUNEA

3

Motto:,,Şcoala în comunitate şi alături de ea”

Dezvoltarea şi implementare unui management educaţional de calitate atât la nivelul

şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare ,care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil

şi competitiv ,astfel încât elevii să atingă performanţele cuprinse în standardele de

evaluare având la bază următoarele obiective:

Formarea unui corp profesoral de elită

Promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate ,centrat pe

elev.

Realizarea unui management financiar eficient şi competitiv.

Crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice

pentru un învăţământ de calitate.

Formrea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare,în scopul

unei orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi

calităţile educaţionale de care dispine elevul.

Atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele

educaţionale ale societăţii ,în contextul definirii idealului educaţional al şcolii

româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualitţii umane în

formarea personalităţii autonome şi creative.

Atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltarii bazei materiale

,stimulării şi motivării elevilor, prin activităţi

extraşcolare,parteneriate,colaborări,sponsorizări,programe specifice.

Menţinerea de către echipa managerială a relaţiilor de colaborare

permanente,deschise,transparente cu întregul colectiv,cu reprezentanţii

Primăriei Călineşti,cu membrii Consiliului Local Călineşti,ai Consiliului

Reprezentativ al părinţilor,cu reprezentanţii O.N.G.-urilor,cu Poliţia

Locală,etc.

4

1.2.2. MISIUNEA

Şcoala noastră promovează identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor

fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze

unei societăţi democratice,prin dezvoltarea unui CDS specific,prin crearea de

competenţe de comunicare socială,prin centrarea managementului resurselor umane pe

motivarea profesorilor pentru obţinerea de rezultate ,prin asigurarea accesului tuturor

elevilor la tehnologia modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum

ascuns adecvat unei bune educaţii a elevilor prin directa implicare a păriţilor.

Direcţiile de acţiune ale ofertei noastre educaţionale sunt:

Promovarea principiilor învăţământului diferenţiat,în funcţie de posibilităţile

individuale ale elevului

Eradicarea abandonului şcolar

Introducerea necesităţii schimbării,în plan pragmatic,a atitudinii şi mentalităţii

cadrelor didactice.

Introducerea ,în cadrul orelor de consiliere ,a temelor de educaţie multiculturală.

Valorile promovate de intregul colectiv educaţional sunt:

Calitate şi profesionalism

Comunicare

Spirit de echipă

Creativitate şi realism

Integritate

Responsabilitate

Implicare

Toleranţă

5

Spirit civic

Incluziune şi integritate

II.ANALIZA DIAGNOSTICĂ

2.1 Analiza mediului intern

2.1.1.Scurt istoric

Şcoala Gimnazială Călineşti ,din loc.Călineşti se înscrie în tradiţia învăţământului

românesc,al pregătirii şi formării tinerei generaţii pentru a contribui la dezvoltarea

societăţii româneşti şi ,de ce nu, a societăţii mondiale.Are o vechime apreciabilă,ea

apărând în peisajul şcolar maramureşean ca o cerinţă a comunităţii Călineşti,a educării

copiilor din această zonă a Cosăului.

În 1876 în Călineşti exista o şcoală din lemn cu două încăperi, situată în apropierea

casei parohiale. Această şcoală a fost demolată în 1976. În 1880 din totalul populaţiei

de 1527 locuitori câţi avea Călineştiul, ştiau carte doar 50, iar în 1890 numărul elevilor

de la şcoală ajunge la 33. Atunci învăţător era Petru Cupcea. În 1910 ştiau să scrie şi să

citească 63 de locuitori din totalul populaţiei de 1778 de locuitori. A doua şcoală a fost

construită in 1935,din lemn şi acoperită cu ţiglă, fiind situată în centrul satului, având

cinci încăperi din care trei pentru săli de clasă iar două pentru locuinţa directorului.

În 1952 s-a construit altă şcoală din cărămidă cu opt camere din care cinci săli de clasă

iar trei pentru secretariat,direcţiune şi sala profesorală. În prezent această clădire funcţio-

nează brutăria satului şi grădiniţa de copii în două săli. În anul 1971 se construieşte o

şcoală mai mare cu 14 încăperi. Fiecare sală de clasă este dotată cu mobilier necesar,

asigurat din grija Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Acum, Şcoala gimnazială Călineşti fiind şcoala coordonatoare ,are în

componenţă structura Corneşti şi structura ,, Tiberiu Utan ”din Văleni. În cele trei sate

frecventează şcoala un număr de 316 elevi distribuiţi în 4 grupe de grădiniţă, 8 clase

6

primare si 8 clase gimnaziale, instruiţi de un număr de 30 cadre didactice calificate,

majoritatea fiind titulare. Cele 5 corpuri de clădire în care studiază copiii noştrii au 27

săli de clasă spaţioase, 3 cabinete de informatică -AEL, foarte îndrăgite de elevi,

centru de documentare care cuprinde şi biblioteca şcolii cu 5661 de volume,

laboratoare de fizică, chimie, biologie, cabinete de limba română, matematică, istorie-

geografie unde elevii îşi desăvârşesc pregătirea îndrumaţi de dascăli cu vocaţie.

Şcoala Călineşti a fost recent reabilitată termic, are sistem de încălzire centralizată

şi asigură confortul necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ.

Sălile destinate grupelor de grădiniţă şi claselor primare au mobilier adecvat

vârstei iar pereţii sălilor sunt decoraţi atractiv, după anotimpuri şi creativitatea

educatoarelor şi învăţătoarelor. Preşcolarii şi elevii se simt aici ca la ei acasă.

Cunoscută fiind pasiunea pentru calculatoare a tinrerei generaţii de elevi , aceştia

beneficiază de căţiva ani de programul Euro 200, prin care elevii îşi pot procura

calculatoare personale cu ajutorul statului. Şi în acest an 16 elevi ai şcolii noastre au

obţinut aprobare pentru a beneficia de acest program.

În acest an au terminat clasa a VIII-a 35 elevi care îşi vor continua studiul la

unul din liceele din judeţ: Sighetu Marmaţiei sau Baia Mare. În clasa I au intrat în

anul şcolar 2015-2016 un număr de 30 copii, pe care învăţătoarele îi aşteaptă să-i

iniţieze în tainele citirii. Şcoala noastră este deschisă pentru ideea de progres şi doreşte

să fie în pas cu timpul. Scopul nostru primordial este acela de a pregăti tânăra generaţie

cu acele cunoştinţe teoretice şi practice astfel încât viitorul să nu-i ia prin surprindere.

Cadrele didactice din şcoala noastră doresc să ofere copiilor un start solid în viaţă,

ajutându-i să-şi dezvolte gândirea critică, să realizeze „un învăţământ pentru

fiecare’’,astfel încât fiecare elev şi fiecare dascăl să se poată bucura de şanse egale în

dezvoltarea propriilor aptitudini,să înlăture individualismul şi să consolideze echipa

şcolii: cadre didactice,elevi şi părinţi. Suntem hotărâţi să găsim modalităţi eficiente de

multiplicare a experienţei noastre didactice dobândite de-a lungul timpului.

7

Şcoala Gimnazială Călineşti respectă pervederile Legii 84/1995 ,republicată cu

modificările şi completările ulterioare şi legea 196/1999 şi este organizată pe principii

nediscriminatorii ,fără deosebire de naţionalitate,sex,religie.

Directorii care au funcţionat în cadrul Şcolii Gimnaziale Călineşti,şi-au pus

fiecare amprenta,deloc neglijabilă,asupra oamenuilor şi lucrurilor,punând câte o

cărămidă la înălţare a acestui măreţ edificiu care este ŞCOALA.

2.1.2. RESURSE UMANE

Structura unităţii: Ani şcolari:

2013-2014

2014-2015

2015-2016

2016-2017

An școlar Ciclu prescolar Ciclu primar Ciclu gimnazial Total

Nr. clase Nr. elevi Nr.

clase

Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr.

clase

Nr.

elevi

2013-2014 4 85 8 115 8 132 20 332

2014-2015 4 77 8 115 8 135 20 327

2015-2016 4 72 8 116 8 126 20 314

2016-2017 4 55 8 131 8 112 20 298

Sitaţia numerică a populaţiei şcolare,în anul şcolar 2016-2017

Efective de elevi

NIVELUL Clase

Primar Clasa

pregatitoare

Clasa I Clasa a II a Clasa a III-a

Nr.clase/efective elevi 2 / 35 2 / 30 2 / 33 2 / 32

Gimnazial Clasa aV-a Clasa aVI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-a

Nr.clase/efetive elevi 2 / 23 2 / 27 2 / 33 2 / 29

8

Corp profesoral

În anul şcolar 2016-2017 :

Grad didactic Profesori Învăţători Educatoare Total

Gr.I 8 8 3 20

Gr.II - - 1 1

Definitivat 4 4

Stagiari 1 1

Personalul administrativ este format din: 7 persoane

Personalul didactic auxiliar: 4 persoane

2.1.3.RESURSE MATERIALE

Dispunem de un vast spaţiu de învăţământ:

27 săli de clasă

2 cabinete şi laboratoare

3 cabinete de informatică,AEL

1 C.D.I.-biblioteca,dotată cu calculatoare

3 spaţii auxiliare pentru administraţie

centrală termică proprie

secretariat dotat cu calculator,imprimantă,telefon si fax

20 calculatoare din şcoală sunt legate la internet

3 copiatoare

4 televizoare color

2 video proiectoare şi 2 Flipchart-uri

Baza sportivă din curtea şcolii,unde sunt amenajate două terenuri de

sport(handbal şi fotbal),pistă de alergare,coş de baschet,groapă pentru sărituri

Starea mobilierului din şcoală la ora actuală este bună ,dar sunt săli de clasă în

care acesta necesită înlocuire.

2.1.4.RESURSE FINANCIARE

Financiar,şcoala este susţinută o parte din bugetul de stat,prin ISJMM,iar o parte de la

Consiliul Local Călineşti.Nu dispunem de surse extrabugetare.Şcoala colaborează cu

comitetele de părinţi care se implică prin muncă fizică şi financiar ,după posibilităţi ,la

buna funcţionare a şcolii.

2.2.Analiza PEST

9

2.2.1.P-Politici educaţionale

În domeniul politicilor educaţionale aplicate în unitate,Şcoala Gimnazială Călineşti s-a

dovedit a fi,prin echipa managerială şi prin calitatea profesionalăa corpului

didactic,receptivă la implementarea reformei în domeniul învăţământului prin:

Oferta unui program de informare atât la ciclul primar cât şi la cel gimnazial;

Menţinerea unui standard de pregătire ridicat de pregătire în general pentru

ştiinţe şi limbi moderne;

Oferta unui program de limbi moderne pentru clasele a II-a ale ciclului primar

Provenind din medii sociale diferite ,elevii din şcoală au diferenţe în ceea ce

premisele dezvoltării personale.Şcoala încearcă să minimizeze aceste diferenţe şi să

asigure şanse egale de dezvoltare.

Pentru a ridica nivelul de promovabilitate al elevilor la Evaluarea

Naţională ,au fost elaborate programe de pregătire suplimentară la limba română şi

matematică.

Pentru a preîntâmpina frecvenţe scăzută la ore, abandonul şcolar,

indisciplina elevilor învăţătorii şi diriginţii sunt în permanentă legătură cu părinţii

elevilor prin lectoratecu părinţii,prin vizite le domiciliul elevilor şi monitorizarea în

mod permanent situaţia elevilor.

Se desfăşoară în fiecare an activităţi de prevenire a delicvenţei juvenile,de

educaţie civică şi consiliere pe diverse teme juridice în colaborare cu Poliţia de

proximitate, Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă

Tribunalul Sighetu Marmaţiei şi Direcţia de Sănătate Publică şi cu Direcţia

Protecţiei Copilului.

A. Factori Politico-Legali

a) Legislaţia muncii:

permite angajarea de către şcoalǎ a personalului calificat şi a specialiştilor

pentru compartimentele deficitare ;

nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute .

b) Activitatea partidelor politice

toate partidele politice promovează măsuri si politici educaţionale menite să

continue dezvoltarea si modernizarea sistemului ;

lipsa de continuitate a mǎsurilor de reformă datorată alternanţei partidelor la

guvernare;

stimularea creşterii natalităţii prin facilităţile acordate mamelor pentru

creşterea copiilor.

10

d) Activitatea de lobby

părinţii reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor şcolii şi a

performanţelor instructive-educative

cadrele didactice din învăţământul primar colaborează cu grădiniţele din

vecinătatea şcolii prezentând principalele realizări în activitatea instructiv-

educativă şi performanţele obţinute de elevi.

B. Factori econimici

2.2.2. E-ECONOMIC

Locuitorii comunei Călineşti se ocupă în special cu agricultura.Unii caută loc de muncă în

străinătate .Copiii au rămas acasă cu unul dintre părinţi sau numai cu bunicii.

Condiţiile grele de viaţă şi de studiu pentruelevii provenind din familii cu

probleme materiale.

Diminuarea interesului pentru învăţătură a elevilor;

Dezmembrarea unor familii din cauza lipsurilor materiale sau a viciilor:

Plecarea multor părinţi în străinătate în căutarea unui loc de muncă şi lăsarea

copiilor în grija bunicilor;

Şanse reduse pentru absolvenţii cu studii medii de a găsi un loc de muncă.

În domeniul economic se pune accentpe crearea unor condiţii optime în

desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

S-a pus accent pe identificarea unor surse de venituri extrabugetare şi utilizarea aces-

tora pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru(achiziţionarea de calculatoare,înnoirea

mobilierului din 2 săli de clasă, zugrăvirea sălilor de grupă)

Din păcate sunt greu de obţinut fonduri necesare pentru înlocuirea şi modernizarea

instalaţiilor sanitare,a instalaţiei de încălzire,a instalaţiei electrice.

2.2.3.S-Social

Creşterea numărului de profesori cu gradul didactic I,arată gradul înalt de pregătire a

colectivului de cadre didactice.

Profesorii cu vechime ,care au o experienţă bogată la catedră caută să sprijine şi să îndrume

profesorii tineri care sunt la începutul carierei.

Cadrele didactice tinere care funcţionează în şcoala noastră se confruntă cu două tipuri

de probleme profesionale:nevoia de a se pregăti pentru susţinerea orelor şi pentru

dezvoltarea lor profesională şi materială.

2.2.4.T-Tehnologie

Mijloacele de informare pentru elevi şi cadre didactice

1.televiziune prin cablu:

11

Majoritate familiilor beneficiază de televiziune prin cablu;elevii pot urmări programe

educative pe canale ca Animal Planet,TVR Cultural,Naţional Geographic,Discovery

Chanel.

2.Internet:

Deşi numărul familiilor care au calculatoare conectate la internet a crescut în ultimii ani ,el

este încă destul de redus.Şcoala noastră pune la dispoziţia elevilor 1 laborator

conectat la internet.Şcoala este dotată cu un cabinet Ael şi o linie de comunicaţie Internet.

Şcoala a fost dotată cu 3 copiatoare şi 5 imprimante care stau la dispoziţia cadrelor didactice

pentru ca profesorii doritori să-şi multiplice material didactic necesar pentru lecţii ,2

videoproiectoare pentru desfăşurarea lecţiilor conform cerinţelor actuale.

Informatii de tip calitativ:

Ambianţa în unitatea şcolară: cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera

este deschisă,nu exista conflicte majore, dacă apar anumite conflicte ele sunt

rezolvate în mod obiectiv.

Relaţiile dintre director - personal, profesori - profesori, profesori - elevi se

bazeaza pe comunicare, colaborare, respect reciproc.

Mediul social de provenienţă al elevilor: în urma efectuarii analizei mediului social

de provenienţă a elevilor, s-au constatat urmatoarele:

- majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici, şomaj,

condiţii modeste de viaţă);

- condiţii grele de trai: locuinţe necorespunzătoare (probleme sanitare, număr mare de

copii în cadrul aceleiaşi familii), mediu ambiant necorespunzător, străzi desfundate,

lipsa locurilor amenajate de joacă;

- nivelul scăzut de cultură şi educaţie;

- lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi de îndrumare a

copiilor;

- modele comportamentale negative: abandon şcolar, furturi, beţie, complacerea în

murdărie, nerespectarea normelor de igienă, vorbire vulgară;

- apariţia şi adâncirea diferenţelor între săraci şi foarte bogaţi – generatoare de

posibile conflicte.

2.3. Analiza SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare,vom apela la metode SWOT

,analizând atât mediul intern cât şi mediul extern ,pe următoarele paliere

1).oferta curriculară

2).resursele umane

3)resursele materiale şi financiare

4)relaţiile cu comunitatea

12

5. ANALIZA SWOT

A. CURRICULUM

PUNCTE TARI

Şcoala dispune de documente curriculare

oficiale: planuri-cadru, programe şcolare,

metodologii de aplicare a programelor,

ghiduri şi standarde de evaluare.

Curriculum la decizia şcolii

diversificat,care ţine cont de dorinţele

eleviilor, baza materiala şi încadrare ;

Preocupari în direcţia predării

cunoştinţelor prin introducerea softului

educaţional ;

Surse informaţionale bogate : manuale ,

auxiliare didactice, paraşcolare,

bibliotecă, internet, televiziune prin

cablu;

PUNCTE SLABE

Oferta CDŞ a Şcolii nu satisface în

totalitate nevoile educaţionale ale elevilor

şi nu constituie întotdeauna o activitate

atractivă pentru aceştia.

OPORTUNITATI

Majoritatea părinţilor colaborează cu

cadrele didactice în vederea procurării de

auxiliare şi paraşcolare.

Oferta mare de auxiliare didactice

permite o selecţie riguroasă în vederea

achiziţionării

Creşterea exigenţei părinţilor faţă de

serviciile pe care le oferă şcoala,

disponibilitatea acestora la colaborare

AMENINTARI

Nu toţi elevii au posibilitatea să-şi

procure auxiliare şcolare;

Existenţa unor necorelaţii între

programele şcolare de la învăţământul

primar cu cele de la învăţământul

gimnazial;

Starea fizică precară a manualelor la

unele obiecte.

B.RESURSE UMANE

13

PUNCTE TARI

Personal didactic titular calificat,

majoritatea cu gradul didactic;

Personal didactic auxiliar bine pregatit la

toate compartimentele;

Personal nedidactic constiincios si

disciplinat;

Elevi dotaţi pentru activitatea de

performanţă;

Participarea cadrelor didactice la cursuri

de formare pe o tematica diversă;

Cadrele didactice au abilităţi în

domeniul IT şi preocupări pentru

predarea lecţiilor asistată pe calculator.

Relaţiile interpersonale (profesor-elev,

conducere-subalterni, profesori-

profesori, profesori-părinţi ) existente

favorizează crearea unui climat

educational deschis, stimulativ.

Există o bună delimitare a

responsabilităţilor cadrelor didactice (

există comisii constituite pe diverse

probleme) precum şi o bună coordonare

a acestora.

Ameliorarea conflictelor ivite prin

activitatea cabinetului psiho-pedagogic

PUNCTE SLABE

Conservatorism în utilizarea metodelor

activ-participative de predare-învăţare-

evaluare la ciclul gimnazial;

Blazarea şi rutina unor cadre didactice

privind organizarea lecţiilor, centrarea

activităţii didactice pe profesor, lipsa unor

priceperi si deprinderi de a lucra pe

calculator

Valorificarea insuficientă a datelor obţinute

în urma monitorizării şi controlului

activităţii didactice

OPORTUNITĂŢI

Legislaţia muncii permite angajarea de

către şcoală a personalului calificat

pentru compartimentele deficitare;

AMENINŢĂRI

Fluctuaţia personalului didactic suplinitor;

Scăderea numărului de copii din

circumscripţie crează probleme de

14

Părinţi care solicită şi manifestă interes

pentru o pregătire de calitate;

Număr mare de solicitări de

înmatriculare din alte sectoare ale

municipiului;

Alocarea unei sume importante de la

bugetul de stat pentru formarea continuă

a cadrelor didactice.

Varietatea cursurilor de formare si

perfectionare organizate de C.C.D.,

ONG, universităţi;

Întâlniri frecvente de câte ori este cazul

între cadrele didactice şi părinţii elevilor

(lectoratele cu părinţii la nivelul clasei,

scolii, consultatiile);

Existenta e-mail in scoala si navigarea

pe INTERNET pentru documentare;

Metodisti ai ISJ Maramureş,

responsabili de cercuri pedagocice,

membrii ai Consiliului reprezentativ al

cadrelor didactice

încadrare cu personalul didactic.

Creşterea numărului de elevi proveniţi din

familii emigrate în ţările UE;

Lipsa de timp a părinţilor conduce la o

slabă implicare a familiei în viaţa şcolii.

Mentalităţile -s-a creat obiceiul de a fugi

după note mari fără acoperire.

15

C. RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI

Şcoala dispune de un local recent

reabilitat, spaţios, amenajat cu toate

utilităţile necesare;

Şcoala deţine autorizaţie de

funcţionare;

Baza materială bună în continuă

modernizare;

Realizarea de venituri suplementare

din donaţii şi sponsorizări;

Şcoala dispune de o bază didactică

bună, înnoita permanent prin eforturi

proprii, de manuale, auxiliare

didactice, parascolare;

Conectarea la Internet si la televiziune

prin cablu;

Menţinerea stării de funcţionare prin

activităţi de întreţinere şi reparaţii

periodice.

Starea buna a corpurilor de cladire si a

spatiilor scolare si incadrarea in

normele de igiena corespunzatoare ;

Existenta cabinetelor, laboratoarelor

funcionale (fizica-chimie, biologie si

informatica) si a salilor de clasa ;

interesul acordat de Comitetul

Cetatenesc de Parinti in ceea ce

priveste dotarea cu material didactic ;

colaborarea buna cu Primaria-

PUNCTE SLABE

Lipsa unei evidenţe şi a unui control în vederea

recuperării pagubelor realizate de către elevi;

Unele cadre didactice nu îşi asumă

responsabilitatea gestionării şi întreţinerii

bunurilor din sala de clasă;

Lipsa unui proiect cu finanţare externă;

Utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi.

Nu s-a reuşit în cei 14 ani de când funcţionăm

în noul local să refacem suprafaţa asfaltică din

incinta curţii şcolii care în acest moment este

deteriorat si nu oferă condiţii optime pentru

orele de educaţie fizică.

Nu s-a reuşit să obţinerea de fonduri suficiente

pentru transportul, cazarea şi masa, elevilor

sportivi la competiţiile judeţene şi naţionale la

care şcoala se califică şi care sunt în Calendarul

competiţiilor sportive avizate de către

M.E.C.T. în fiecare an şcolar.

16

Consiliul Local privind fondurile de

buget, repartizarea si desfasurarea

cheltuielilor in functie de nevoi ;

scoala dispune de posibilitatea

achizitionarii de fonduri banesti

extrabugetare : sponsorizari,

autodotari (prin inchirierea spatiilor

scolare in afara programului propriu

scolar) ;

scoala are toalete, sala de festivitati si

aparatura necesara pentru buna

functionare (prin autodotare),

biblioteca cu depozit de carte si sala

de lectura, teren de sport ;

exista personal didactic si auxiliar

dispus sa supravegheze obiectivele

inchiriate in timpul liber al

programului de lucru cu elevii.

OPORTUNITĂŢI

Descentralizarea finanţării şi autonomia

instituţională permit o gestionare mai

eficientă a fondurilor;

Sprijin din partea Consiliului

Reprezentativ al Părinţilor pentru

rezolvarea problemelor materiale

curente

Solicitările de închiriere a spaţiilor

şcolare în condiţii avantajoase pentru

şcoală;

Alocarea de catre Primarie a fondurilor

AMENINTARI

Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de

nevoile şcolii.

Lipsa disciplinei conştiente în rândul populaţiei

şcolare de păstrare şi întreţinere a spaţiilor

şcolare ;

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice

conduce la uzura morală a echipamentelor

existente ;

17

financiare necesare în vederea

asigurării de condiţii materiale

decente;

Programe naţionale de dotări cu

material didactic pentru laboratoare şi

sala de sport şi cu carte şcolară pentru

biblotecă.

D.RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

PUNCTE TARI

Colaborarea cu Primaria, Politia

municipului, Direcţia pentru Sănătate

Publică, Inspectoratul Teritorial de

Muncă, Grupul de pompieri,

Inspectoratul Judeţean de Jandarmi,

Oficiu pentru protectia

consumatorului;

Colaborare bună cu preoţii ortodox şi

catolic din comună;

Relaţii de parteneriat cu Asociaţia

Părinţilor;

Relaţii de parteneriat cu grădiniţale şi

liceele din municipiul din Sighetu

Marmaţiei;

Schimb de experienţă cu celelalte

şcoli zona Mara.Cosău.;

Relaţii de parteneriat cu şcoli din

Germania, Turcia, dezvoltate în cadrul

unui proiect Comenius.

Relaţii de parteneriat cu Şcoala

PUNCTE SLABE

Număr mic de proiecte de parteneriat

cu şcoli din ţară;

Inconsecvenţa în promovarea imaginii

şcolii în comunitate.

18

„B.P.Haşdeu”desfăşurate în cadrul

unui proiect internaţional.

OPORTUNITĂŢI

Paletă largă de oferte pentru proiectele

de parteneriat;

Lobby din partea părinţilor privind

realizările şi performanţele şcolii;

Deshiderea spre colaborare a

instituţiilor şi organizaţiilor din

comunitatea locală.

Descentralizare şi autonomie

instituţională ;

Existenta unor spaţii scolare care pot

fi închiriate (Săli de clasă, laboratoare,

sala de sport, sala de festivităţi, etc. ),

în scopul obţinerii de fonduri banesti.

AMENINŢĂRI

Timpul limitat al părinţilor conduce la

o slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;

Perceperea eronată de către o parte

a comunităţii a problematicii vaste

din activitatea şcolii.

III.STRATEGIA PROIECTULUI

3.1.Priorităţi la nivel naţional

Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;

Asigurarea calităţii educaţiei ,creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborara şi

gestionarea de proiecte.

Stimularea educaţiei permanente ,susţinerea în manieră integrată a educaţiei:

Coordonarea prin compartimente a domeniilor funcţionale de intervenţie

managerială(curriculum,resurse umane,resurse financiare şi materiale);

Organizarea,monitorizare şi evaluare examene naţionale,concursuri(elevi,cadre

didactice)

Colaborarea eficientă cu instituţiile conexe(ISJ,CCD,CJAPP,CJRAE);

Crearea condiţiilor optime de siguranţă şi calitate a mundii;

Asistenţă tehnică şi consiliere în programele de finanţare;

Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor,

Asigurarea bazei legislative;

Asigurarea bazei materiale;

19

3.2. Obiectivele proiectului (ţinte strategice)

T1.Asigurarea calităţii învăţământului cu accent pe dezvoltarea competenţelor –cheie

Şi formarea competenţelor specifice.

T2.Dezvoltarea personală şi profesională a resurselor umane,asigurarea caracterului

permanent al formării/ specializării

T3.Promovarea imaginii şcolii

T4.crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru cdrele didactice

şi pentru elevi

T5.asigurarea egalităţii şanselor şi creşterea ratei de paricipare la educaţie.

Obiective pe termen mediu:

Stabilirea unei strategii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii educaţiei ;

Implemantarea şi evaluarea acestei strategii;

Participarea echipei manageriale , aşefilor de catedră la cursuri de management

educaţional;

Antrenerea elevilor capabili de performanţă în vederea participării lor la cursuri,

olimpiade şcolare şi centre de excelenţă;

Craarea unui curriculum la decizia şcolii şi a nevoilor de educaţie a elevilor;

Permanentizarea utilizării TIC,ca instrument de învăţare;

Participarea tuturor cadrelor didactice la activităţi de formare privind metodele

active şi interactive moderne;

Diversificarea modalităţilor şi instrumentelor de predare-învăţare-evaluare a elevilor;

Anternarea şi participarea elevilor la activităţi extraşcolare care să vizeze

formarea accestora ca un viitor apartenent al Uniunii Europene;

Realizarea parteneriatelor cu:Poliţia,Jandarmeria şi Serviciul de circulaţie al Poliţiei

locale,fundaţii şi O.N.G.-uri;

Libertatea alegerii apartenenţei la culte religioase în conformitate cu tradiţia familiei;

Identificarea şi stabilirea în cadrul şedinţelor cu părinţii a adevăratelor probleme

cu care ei se confruntă în educarea propriului copil;

Lectorate cu părinţii în vederea înbunătăţirii relaţiilor elev-părinte şi elev-profesor;

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare organizate de ISJ şi CCD.

Diversificarea ofertei CDŞ-urilor;

Consultarea elevilor şi a părimţilor pentru stabilirea opţionalelor;

Participarea la cursuri de formare pentru elaborarea de proiecte;

Formarea unei echipe pentru întocmirea proiectelor de finanţare;

Cultivarea în rândul elevilor a nevoii de educaţie permanentă;

Cunoaşterea standardelor educaţionale europene.

20

3.3. Opţiuni strategice

Opţiunea

curriculară

Opţiunea financiară

şi a dotărilor materiale

Opţiunea investiţiei

în resursa umană

Opţiunea relaţii

comunitare

Se vor introduce

în CDŞ discipline opţio-

nale precum Matematica

pe calculator,Utilizarea

calculatorului;

Se vor utiliza în

orele din trunchiul comun

lecţii electronice din siste-

mul AEL;

Aplicarea metode-

lor activ-participative în

orele de curs;

Cuprinderea în

cadrul orelor de dirigenţie

a unor teme privind presa

şi rolul ei;

Internetul-

sursă de informare şi mijloc de

comunicare;

Se vor introduce

în cadrul CDŞ discipline

opţionale adecvate,:

,,Educaţia pentru mediul

înconjorător”

Participarea şcolii

La programul internaţional

ECO-ŞCOALA;

Iniţierea elevilor

În comunicarea prin inter-

Mediul internetului(email,

Aplicaţii IM,forumuri de

Înlocuirea

periodică a tehnicii

de calcul şi a aparaturii

elctronice uzată moral

cu echipamente de actu-

alitate;

Dotarea sălilor

de clasă cu calculatoare

şi videoproiectoare;

Achiziţionarea

de softuri educaţionale;

Dotarea sălilor

de clasă cu clculator cu

acces la Internet;

Achiziţionarea

de softuri educaţionale;

Abonamente la

reviste de specialitate;

Achiziţionarea

de cărţi pentru biblioteca

şcolii;

Identificarea de

agenţi economici care să

contribuie la finanţarea

acţiunilor din cadrul

proiectului

ECO-ŞCOALA;

Popularizarea

rezultatelor obţinute în

cadrul proiectului

,,ECO-ŞCOALA” prin

panouri informative,

pliante;

Progra-

me de formare a

cadrelor didactice

în domeniul Teh-

nologiei Informa

ţiei;

Programe

de formare a ca-

drelor didactice în

domeniul metodelor

activ-participative;

Perfecţio-

narea cadrelor didac

ticeîn utilizarea siste

mului AEL;

Programe

de formare a cadre-

lor didactice în

domeniul utilizării

Internetului;

Vizite

realizate la domi-

ciliul elevilor de

către

diriginţi şi învăţă-

tori;

Consilie -

rea elevilor de

către psiholog;

Promova-

rea în rândul

Identi

ficarea în rân

dul comunităţii

locale a unor

surse de finanţa

re extrabugetară;

Lec-

torate cu

părinţii;

Cola-

borarea cu ser-

viciul social

din cadrul

Primăriei

pentru acordarea

de ajutoare

financiare

elevilor din

familii defavo-

rizate;

Sen-

sibilizarea co-

munităţii locale

privind pro-

blemele

mediului;

Impli-

carea comuni-

tăţii locale în

acţiuni de

21

Discuţii) în cadrul discipli-

nelor din CDŞ(Calculatorul

şi proiectele interdisciplina-

re,Utilizarea Internetului);

Realizarea unor

activităţi în colaborare cu

alte instituţii culturale;

Realizarea revis-

tei şcolii cu titlul

,,Glasul Cosăului”

Amenajarea

În cadrul CDI-ului un

spaţiu ,,Programe

europene”care va fi pus la

dispoziţia cadrelor didac-

tice şi elevilor implicaţi

în realizarea proiectelor;

elevilor a educaţiei

ecologice în scopul

protecţiei mediului;

Informarea

cadrelor didactice

cu privire la oportu-

nităţile de colabo-

rare europeană

în cadrul programu-

lui COMENIUS;

Instruirea

cadrelor didactice

privind tehnicile

de elaborare

a unui proiect

european;

ecologizare;

Iden-

tificarea de

parteneri în

rândul comuni

tăţii locale

pentru realizarea

proiectelor

europene(Centrul

de Informare

Europeană)

Cola-

borarea cu

Muzeul de

Etnografie şi

Folclor din

Sighetu M.

3.4 Termenele de aplicare

a)Managementul de intrare în vigoare a strategiei: Strategia intră în vigoare începând cu 01.09.2016

b)Managementul finalizării:31.08 2017

c)Principalele etape în vederea ralizării proiectului:

1.Asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate.

Termen:permanent;

Răspund:director, Consiliul de Administraţie;

2.Diversificarea ofertei educaţionale –CDŞ cu accent pe utilizarea calculatorului şi

realzarea educaţiei pentru o dezvoltare durabilă

Termen:01.10.2016

Răspund:director,C.A.,părinţii;

3.Formarea personalului didactic pentru merode activ-participative prin programe

derulate în şcoală şi externe(organizate de C.D.I.,C.C.D.,I.S.J.)

Termen:01.10.2016

Răspund:director,C.A.,responsabilul cu formarea continuă

22

4.Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului în cadrul proiectelor

finanţate de Programul Operaţional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane.

Termen:15.06 .2017

Răspund:director,C.A.

5.Achiziţionarea de mijloace moderne din domeniul tehnologiei informatice,softuri

educaţionale.

Termen: iunie 2017

Răspund:director,consilier educativ,C.A.,Consiliul Local;

6.Achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca şcolii în vederea îmbogăţirii fondului de

carte .

Termen:15.06.2017

Răspund:director,consilier educativ,bibliotecar,C.A.

7.Încheierea de protocoale de colaborare cu Poliţia locală,Direcţia de Sănătate

Publică,Direcţia Protecţiei Copilului în vederea asigurării siguranţei elevilor.

Termen:anual;

Răspund:director,consilier educativ,C.A.

8. Se vor introduce în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii (CDŞ)discipline

opţionale adecvate educaţiei pentru sănătate.

Termen:01.09.2016

Răspund:director,C.A.

9.Organizarea concursului,,Sanitarii pricepuţi”

Termen:mai 2017

Răspund:director , consilier educativ, profesori;

10.Organizarea concursului de protecţie civilă „ Cu viaţa mea ,apăr viaţa”

Termen:mai 2017

Răspund: Director, consilier educativ, profesori;

11.Căutarea de parteneri printre şcolile europene în vederea realizării unui proiect

şcolar COMENIUS:

Termen:15.10.2016

Răspund:director,responsabil cu programe europene,

12.Participarea Şcolii la Programul Comenius cu un proiect şcolar

Termen:01.02.2017

23

Responsabil:Răspund: Director, C.A. responsabil cu programe europene, echipa de

proiect;

13.Oferte pentru activităţi extracurriculare-accent pe activităţi ecologice,

civice,cultural artistice,turistice,pe cunoaşterea şi păstrarea tradiţiilor locale.

Termen:permanent

Răspund:director,consilier educativ,C.A.,părinţii.

14.Participarea părinţilor la activităţi extracurriculare:serbări şcolare,concursuri,

excursii.

Termen:când e cazul;

Răspund:consilier educativ,C.A,,învăţători, diriginţi,părinţi.

3.5. Argumente pentru strategie

Considerăm că stategia,respectiv ţintele şi opţiunile strategice alese se justifică prin:

Respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale,regionale şi locale;

Respectă nevoile şi interesele întregii comunităţi;

Conduc la creşterea calităţii educaţiei în şcoală;

Sunt realizabile cu resurele existente şi previzibile,folosite într-un mod mai

eficient;

Sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unităţii şcolare.

Strategia proiectului propus de director este în concordanţă cu strategia

elaborată şi aprobată de Consiliul de Administraţie ,strategie care în acest

moment se află în derulare.

3.6.Rezultatele aşteptate

Rezultatele aşteptate funcţionează şi ca indicatori generali de performanţă ai

întregii strategii :dacă au fost obţinute rezultate,înseamnă că strategia a fost

aplicată cu succes.În funcţie de obiective şi de opţiuni strategice pe care le-am

formulat anterior ,pentru fiecare dintre activităţile indicate de proiectul de

dezvoltare aşteptăm anumite rezultate care să confirme succsul acestui proiect

Evaluarea va urmări stabilirea raportului dintre performanţele obţinute şi cele

intenţionate prin:

Autoevaluare

Declaraţii de intenţii

Interevaluare

Interviuri

Observaţie

Proiecte şi experimente

Rapoarte scrise

Fişe de apreciere

Înregistrări video;Chestionare.Teste