clasificarea virusurilor

Upload: mira-miere

Post on 15-Oct-2015

174 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Clasificare.

TRANSCRIPT

Clasificarea virusurilor

Eleva: Gabriela Mirela Miere

Clasificarea virusilor Dup tipul AN (cu genom ARN/ADN) Dup dimensiuni (mici 20-50 nm, medii 50-150 nm, mari peste 150 nm) Dup tipul de simetrie a capsidei (helicoidal, cubic, mixt) Dup compozitia chimic (simple, complexe) Dup gazd (om, animal, insect, bacterie) Dup sensibilitatea n mediul extern, substane chimice, etcAcestea se mai pot clasifica dupa : Order (-virales) (Ordin) Family (-viridae) (Familie) Subfamily (-virinae) (Subfamilie) Genus (-virus) (Gena,Gen) Species (-virus) (Specie)

Virusuri ADN : Parvoviridae, Hepadnaviridae, Adenoviridae, Herpesviridae, Poxviridae Virusuri ARN+: Picornaviridae, Caliciviridae, Togaviridae, Flaviviridae, Coronaviridae, Retroviridae Virusuri ARN- : Rhabdoviridae, Paramyxoviridae, Orthomyxoviridae, Bunyaviridae, Arenaviridae, Filoviridae Virusuri ARNd.c. : ReoviridaeVirion unitate structural infecioas a virusului Viroid ARNm.c., circular, asociat cu boli la plantePrion protein termostabil infecioas, cauzeaz la om boala Kuru, Creutzfeldt-Jacob, sindromul Gerstmann-Straussler, scrapie la oi

Dupa natura celulei parazitate virusurile se impart in: bacteriene; animale (categorii importante pentru practica medicala); vegetale. Virusurile bacteriene (bacteriofagi-fagi), pot fi clasificate, dupa acidul nucleic continut, in fagi ADN si fagi ARN, iar dupa tipul de relatie bacteriofag-celula bacteriana gazda, in fagi litici si fagi simbiotici sau temperati.Virusurile animale se impart, la randul lor, dupa mai multe criterii: dimensiuni, tropism, acidul nucleic continut etc. Dupa dimensiuni: virusuri mici, cu diametrul de 15-30 nm: picornavirusurile (enterovirusuri); virusuri medii, cu diametrul de 70-l80 nm: mixovirusurile, virusurile grupului Herpes, rhabdovirusurile, arbovirusurile, virusurile HIV; virusuri mari, cu diametrul de 200-300 nm: poxvirusurile Dupa tropism: virusuri enterotrope: enterovirusurile, rotavirusurile; virusuri neurotrope: arbovirusurile, tulpinile neuropatogene de enterovirusuri si de virus rujeolos, virusul rabic; virusuri dermotrope: virusurile grupului Herpes, poxvirusurile, virusul rujeolos, virusul rubeolic; virusuri cu tropism pentru caile respiratorii: mixovirusurile, adenovirusurile, coronavirusurile, rinovirusurile; virusurile hepatotrope: virusurile hepatitelor virale, unele virusuri Coxsackie de grup B, unele arbovirusuri; virusuri limfocitotrope: virusul jujeolos, virusurile HIV.Unii agenti virali prezinta afinitati multiple. Astfel, unele variante de virus rujeolos, pe langa tropismul pentru caile respiratorii si pentru piele, au si neurotropism, unele enterovirusuri manifesta pe langa enterotropism si neurotropism, in timp ce virusurile Coxsackie de grup B pot fi concomitent hepatotrope, pancreatotrope, miocardotrope si neurotrope.Dupa simetrie virusuri cu simetrie icosaedrica: parvovirusuri, adenovirusuri, Herpesvirusuri si picornavirusuri; virusuri cu simetrie helicoidala: orthomyxovirusuri, paramyxovirusuri.

Dupa acidul nucleic continut virusurile animale se impart in virusuri ADN si virusuri ARN (tabel 1)