clasificarea sistemului nervos din punct de vedere funcţional

of 6 /6
Clasificarea sistemului nervos din punct de vedere funcţional: Sistemul nervos este împărţit în două componente:. -Sistemul nervos somatic - sau al vieţii de relaţie, cu rol în a stabili relaţiile dintre organism şi mediul extern prin două modalităţi senzitivosenzorială sau somatosenzitivă, respectiv somatomotorie voluntară sau automată.Sistemul nervos somatic este asociat cu controlul voluntar al mişcărilor prin acţiunea muşchilor scheletici cît şi recepţia stimulilor externi( stimuli termici , mecanici etc.)Este format din fibre aferente care duc informaţiile de la surse externe spre SNC şi fibre eferente care duc impulsurile nervoase de la SNC la muşchi. -Sistemul nervos vegetativ- sau autonom este sistemul prin care se coordonează şi se dirijează activitatea viscerelor, printr-o modalitate viscerosenzitivă, cu rol în percepţia informaţiilor oferite de mediul nostru intern prin intermediul receptorilor specifici, şi o modalitate viscero- motorie ,autonomă care modulează funcţiile organelor interne.Sistemul nervos vegetativ coordonează acţiunile care nu se află sub control conştient.El controlează funcţiile vitale ca : respiraţia,, bătăile inimii,dilatarea sau contracţia pupilei, digestia ...Se împarte în sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos parasimpatic. Funcţiile sistemului nervos (vezi bibl.) - Funcţia reflexă –se realizează prin actul reflex, al cărui substrat anatomic este arcul reflex,. –realizează legătura între părţile componente ale organismului precum şi între organism şi mediu .Este coordonată de către centrii nervoşi din substanţa cenuşie. - Funcţia de conducere- se realizează prin substanţa albă , care formează căi lungi ascendente şi descendente dar şi căi scurte. Introducere morfo-funcţională privind structura şi funcţiile sistemului nervos Elementul structural fundamental este neuronul. Sistemul nervos este constituit din aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Neuronul sau celula nervoasă este alcătuită din : corpul celular sau pericarionul sau soma formează substanţa cenuşie din nevrax;

Author: mariana-lll

Post on 12-Apr-2016

319 views

Category:

Documents


10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

clasifica

TRANSCRIPT

Clasificarea sistemului nervos din punct de vedere funcional:Sistemul nervos este mprit n dou componente:.-Sistemul nervos somatic- sau al vieii de relaie, cu rol n a stabili relaiile dintre organism i mediul extern prin dou modaliti senzitivosenzorial sau somatosenzitiv, respectiv somatomotorie voluntar sau automat.Sistemul nervos somatic este asociat cu controlul voluntar al micrilor prin aciunea muchilor scheletici ct i recepia stimulilor externi( stimuli termici , mecanici etc.)Este format din fibre aferente care duc informaiile de la surse externe spre SNC i fibre eferente care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.-Sistemul nervos vegetativ- sau autonom este sistemul prin care se coordoneaz i se dirijeaz activitatea viscerelor, printr-o modalitate viscerosenzitiv, cu rol n percepia informaiilor oferite de mediul nostru intern prin intermediul receptorilor specifici, i o modalitate viscero-motorie ,autonom care moduleaz funciile organelor interne.Sistemul nervos vegetativ coordoneaz aciunile care nu se afl sub control contient.El controleaz funciile vitale ca : respiraia,, btile inimii,dilatarea sau contracia pupilei, digestia ...Se mparte n sistemul nervos simpatic i sistemul nervos parasimpatic. Funciile sistemului nervos (vezi bibl.)- Funcia reflex se realizeaz prin actul reflex, al crui substrat anatomic este arcul reflex,. realizeaz legtura ntre prile componente ale organismului precum i ntre organism i mediu .Este coordonat de ctre centrii nervoi din substana cenuie.- Funcia de conducere- se realizeaz prin substana alb , care formeaz ci lungi ascendente i descendente dar i ci scurte.

Introducere morfo-funcional privind structura i funciile sistemului nervosElementul structural fundamental este neuronul. Sistemul nervos este constituit din aproximativ 100 de miliarde de neuroni.Neuronul sau celula nervoas este alctuit din : corpul celular sau pericarionul sau soma formeaz substana cenuie din nevrax; dendrite; axoni - care se termin prin terminaie nervoas i care poate fi: terminaie receptoare (exteroceptori i interoceptori); terminaie efectoare sub form de butoni terminali.Corpii celulari (pericarioni ) n SNC se gsesc n substaa cenuie iar n SNP se gsesc n ganglionii periferici vegetativi i senzitivi. Axonii n periferie se prezint ca nervi iar n SNC formeaz substaa alb. Celulele gliale sunt elemente de susinere i cu activitate metabolic. Deosebim nervi senzitivi, efectori, motori i intercalari.

Actul reflex al activitii nervoase const n: recepionarea stimulilor; conducerea impulsurilor generate de stimului; prelucrarea acestor semnale; punerea n micare a unei reacii rspuns.

Actul reflex se face pe un arc reflex alctuit din: partea aferent; centru; partea eferent.

Proprietile fundamentale ale neuronilor(funciile neuronilor) excitabilitatea reprezint capacitatea neuronnilor de a rspunde la aciunea unor stimului. Aceast proprietate se explic prin faptul c membrana celular are un potenial de repaus de 70 mV nte faa intern i cea extern. Sub aciunea unor stimuli se produc n neuroni anumite modificri fizico-chimice care stau la baza generrii impulsului nervos. Pentru a produce un impuls nervos stimulul trebuie s aib o anumit intensitate numit prag care declaneaz potenialul de aciune. Prin influx de Na+ se produce depolarizarea, polaritatea se inverseaz (90 mV) i este urmat de repolarizare prin eflux de K+. Aceste procese sunt urmate de intrarea n funciune a unei pompe ionice Na+ /K+-ATP-aza care pompeaz K+ spre interior i Na+ spre exterior. Potenialul de aciune este un rspuns de tip tot sau nimic. conductibilitatea este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pn la terminaiile acestora, unde ele sunt transmise fie unui alt neuron printr-o sinaps inerneuronal, fie unui organ efector producnd un rspuns caracteristic (contracie muscular, secreie glandular)Funciile sinapselor. Sinapsa este locul de contact dintre doi neuroni sau dintre un neuron i organul efector (muchi sau gland). n structura unei sinapse se disting:a) membrana presinaptic (la nivelul butonilor terminali ai fibrei pre i postganglionare);b) membrana post sinaptic (la nivelul neuronului postsinaptic);c) fanta sinaptic (spaiul capilar ntre membrana pre i postsinaptic);d) mediatorii chimici -substane formate n neuroni prin biosintez existente n cantiti mai mari n apropierea terminaiilor axonale i a membranei presinaptice - care fac posibil transmiterea impulsului nervos de la fibra pre la cea postganglionar i de la fibra postganglionar la celulele efectoare. n sinapsele periferice exist dou tipuri de mediatori chimici: acetilcolina (mediator colinergic) i noradrenalina (mediator adrenergic).e) receptorii vegetativi (farmacoreceptorii) sunt structuri complexe localizate n membrana postsinaptic i n cea presinaptic pe care se fixeaz electiv mediatorii chimici. Corespunztor celor dou tipuri de mediatori exist dou tipuri de receptori: receptori colinergici i receptori adrenergiciSinapsele pot fi de trei tipuri: terminaiile efectoare pot fi n contact cu dendritele; terminaiile efectoare pot fi n contact cu corpul celulei (sinapse axo-somatice); terminaiile efectoare pot fi n contact cu axonul altui neuron (sinapse axo-axonale).O celul nervoas poate s fac sinapse cu mii de celule nervoase. La nivelul sinapselor transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul se face printr-un proces de neurotransmisie chimic. Impulsul nervos ajuns la nivelul butonului terminal determin fuzionarea veziculelor (n care se gsesc mediatorii) cu poriunea sinaptic a membranei urmat de ruperea veziculelor i eliberarea mediatorului n fanta sinaptic. Sinapsa are urmtoarele funcii: funcie de ventil pentru c datorit polaritii, impulsul este transmis ntr-un singur sens, prin aceasta rezult caracterul unidirecional. funcie inhibitoare cnd genereaz hiperpolarizare; generator al unui potenial postsinaptic cu rol inhibitor (PPSI) sau excitator (PPSE); funcie de releu chimic prin eliberarea substanelor neurotransmitoare.

Substanele neurotransmitoareNeurotransmitorii pot fi: nepeptidici, care sunt sintetizai n cteva etape enzimatice apoi stocai n terminaiile nervoase;Din punct de vedere al structurii chimice deosebim : acizi aminai care sunt: GABA- cu rol inhibitor; Glicina- cu rol inhibitor; Acidul aspartic- cu rol stimulator; Acidul glutamic- cu rol stimulator. amine: catecolamine: adrenalina, noradrenalina i dopamina; indolamine: serotonin; imidazolamine: histamina; compui cuaternari de amoniu: acetilcolina. peptide: peptide opioide (enkefaline i endorfine) i substana P (care n anumite sisteme neuronale funcioneaz ca neurotransmitor). Peptidele spre deosebire de neurotransmitorii nepeptidici sunt lanuri de acizi aminai sintetizai de novo prin aciunea ARN mesager la nivel ribozomal n corpii celulari i dendrite. Procesul de recaptare nu exist pentru peptide, ele fiind inactivate prin enzime (peptidaze). Peptidele acioneaz la concentraii de 1000 de ori mai mici dect aminele.

Fazele procesului de neurotransmisie

Procesului de neurotransmisie are urmtoarele faze importante :1. -sinteza substanelor neurotransmitoare pe cale enzimatic;2. -stocarea la nivelul butonului terminal n vezicule presinaptice din zona terminaiilor efectoare;3. -eliberarea mediatorilor sub influena impulsurilor nervoase;4. -acionarea mediatorilor pe receptori cu formarea complexului mediator-receptor;5. -inactivarea rapid a substanei eliberate;6. -procesul de reglare a eliberrii neuromediatorilor , prin receptorii presinaptici.

Transmiterea impulsului nervos de la terminaiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formaiune similar cu sinapsa numit plac motorie (jonciune neuroefectoare).

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Sistemul nervos periferic se mai numete sistemul nervos al vieii de relaie i este reprezentat de cea mai mare parte


Elementul structural fundamental este neuronul. Neuronul -

corpul celular dendrite axoni terminaie receptoare terminaie efectoare