clasificarea aparatelor

11
Clasificarea mijloacelor de masura si verificat lungimi Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin masurare si control. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul sau verificarea prevede in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilita prin masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului. 1. Rigla gradata (figura 1) se utilizeaza la masurarea finala a lungimilor, precum si la operatii e trasare. Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi: rigide(fig 1,a) si flexibile (fig 1,b). Fig 1. rigle gradate: a-rigida; 1-fata frontala; 2-fata de masurare; 4-fata gradata; 5-scara gradata; b-flexibila; L-lungimea gradata. 2. Sublerul este un instrument de masura cu scara gradata si cu vernier. Cu a jutorul vernierului se

Upload: ilie-marius

Post on 05-Dec-2014

203 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Aparate de masura a diferitelor dimensiuni

TRANSCRIPT

Page 1: Clasificarea Aparatelor

Clasificarea mijloacelor de masura si verificat lungimi

Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin masurare si control. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul sau verificarea prevede in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilita prin masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului.

1. Rigla gradata (figura 1) se utilizeaza la masurarea finala a lungimilor, precum si la operatii e trasare.Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi: rigide(fig 1,a) si flexibile (fig 1,b).

Fig 1. rigle gradate: a-rigida; 1-fata frontala; 2-fata de masurare; 4-fata gradata; 5-scara gradata; b-flexibila; L-lungimea gradata.

2. Sublerul este un instrument de masura cu scara gradata si cu vernier. Cu a jutorul vernierului se citesc dimensiunile masurate cu precizii de : 0.1; 0.05; 0.02 mm.

Vernierul este o scara ajutatoare executata pe cursorul sublerului, acesta putandu-se deplasa in fata riglei gradate. Rigla este gradat in mm, iar vernierul este gradat in functie de precizia de masurare a sublerului. In figura 2 este reprezentat vernierul sublerului cu precizia de 0.1 mm. Citirea dimensiunii masurate cu sublerul se face astfel: la numarul de milimetrii de pe rigla gradata depasiti de reperul 0 de pe vernier se adauga o fractiune care se stabileste in felul urmator. Se observa a cata dviziune de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla sublerului si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului. Gradarea vernierului este facuta astfel incat sa usureze citirea fractiunii de milimetrii indicata de vernier.

Page 2: Clasificarea Aparatelor

32.4mm

fig 2 Verniere:a – de 0.1; b – de 0.05; c – de 0.02 mm.

Dupa destinatie, sublerele sunt de mai multe feluri: sublere de exterior si de interior, sublere de adancime, sublere de trasare si sublere pentru roti dintate.

Sublerul de exterior si interior (fig 3), asa cum arata si denumirea, este utilizat la masurarea dimensiunilor exterioare si a celor interioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adancimii. La masurarile interioare se adauga la dimensiunea citita pe subler valoarea dimensiunii A (marimea ciocurilor sublerului). Valoarea dimensiunii A este data in functie de limita superioara de masurare L a sublerului. La sublerele de fabricatie mai recenta (fig 4)pentru masurarea interioarelor nu mai este necesar a se afauga marimea ciocurilir intrucat limita inferioara de masurare este 0.

Fig 3. Subler de exterior si interior1 – rigla gradata; 2 – ciocuri solodare cu rigla; 3 – cursor; 4 – ciocuri solidare cu cursorul; 5 – vernier; 6 – surub de fixare a cursorului; 7 – dispozitiv de avans fin; 8 – surub de fixare; 9 –

surub de avans fin; 10 – piulita.

Page 3: Clasificarea Aparatelor

Fig 4. Subler de exterior si interior

Sublerul de adancime (fig 5) se utilizeaza la masurarea adancimii canalelor, gaurilor infundate, pragurilor, etc. Precizia de masurare a sublerelor de adancime este de 0.1;0.05; 0.02 mm.

Sublerul de trasare (fig 6) este utilizat la lucrari de trasare si de masurare a inaltimilor. Varful de trasare este econfectionat dintr-un material dur. In vederea trasarii sau masurarii, pe masa de trasare se aseaza atat piesa cat si talpa de baza a sublerului, se regleaza apoi varful de trasare la inaltimea dorita, inaltime ce se citeste pe subler, se aduce varful in caontact cu suprafata piesei si se deplaseaza sublerul paralel cu piesa pe masa de ptrasare.

Fig 5. Subler de adancime: Fig 6. Subler de trasare:1 – rigla; 2 – talpa cursorului. 1 – talpa de baza; 2 – cursor; 3 – vernier; 4 – ciocul de

trasare; 5 – rigla gradata; 6 – gaura; 7 –dispozitiv de avans fin; 8 – surub de fixare.

Page 4: Clasificarea Aparatelor

3. Micrometrele sunt aparate de masura a lungimilor bazate constructiv pe folosirea uni mecanism micrometric format dintr-o asamblare filetata, care transforma miscarea de rotatie a surubuli micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului. Dupa destinatie, micrometrele pot fi: de exterior, de interior, de adancime si speciale ( pentru table, tevi, filete, roti dintate, etc.).

Micrometrul de exterior este reprezentat in figura 7. Bratul cilindric este gradat din 0.5 in 0.5 mm, diviziunile succedandu-se de o parte si de alta a unei linii generatoare. In interiorul bratului cilindric se afla dispozitivul micrometric format dintr-o asamblare filetata cu pasul 0.5 mm. Piulita este fixa, iar surubul este solidar la un capat cu tamburul gradat, iar la celalalt capat cu tija micrometrului. Tamburul este prevazut cu o scara circulara cu 50 diviziuni. La o rotatie completa a tamburului, itregul ansamblu tambur-surub, tija micrometrului se deplaseaza liniar cu un pas, deci cu 0.5 mm. La o rotatie a tamburului cu o diviziune de pe scara circulara deplasarea tijei este de 0.5/50 adica 0.01mm, valoare care reprezinta si precizia de masurare a micrometrului. Piesa de masurat este cuprinsa intre tija si nicovala, deplasarea tijei facandu-se prin actionarea dispozitivului care limiteaza forta de masurare. Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmatoarele domenii de masurare: 0…25 mm; 25…50 mm si in continuare din 25 in 25 mm.

Fig 7. Micrometru de exterior:1 – potcoava; 2 – nicovala; 3 – brat

cilindric; 4 – tija; 5 – tija; 6 – dispozitiv de fixare; 7 – dispozitiv de apasare.

Micrometrul cu falci (fig 8) are surubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulita dispozitivului micrometric solidara cu cilindrul gradat si cu falca fixa. Imprimandu-se tamburului o msicare de rotatie prin intermediul dispozitivului de limitare a fortei se va deplasa liniar si falca mobila. Indicatiile sunt inverse decat la micrometrul de exterior. Domeniul de masurare este cuprins in intervalul 5…30 mm. Grosimea falcilor fiind egala cu limita inferioara de masurare (5 mm), dimensiunile interioare se citesc direct fara a se adauga grosimea falcilor de masurare.

Micrometru de adancime ( fig 9) se deosebeste din punct evedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea ca este prevazut cu o talpa, iar scarile de pe cilidru si tambur sunt inverse decat la micrometrul de exterior.

Page 5: Clasificarea Aparatelor

Fig 8. Micrometru cu falci:1 – falci de masurare; 2 – tija de ghidare a falcii mobile.

Fig. 9. Micrometru de adancime1 – tija micrometrului; 2 – talpa micrometrului.

Dimensiunea masurata cu micrometrul se citeste in pinctul de intersectie dintre linia generatoare trsata pe cilinfrul gradat si marginea tamburului. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0.5 in 0.5 mm, la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur. Exemple de citire la micrometre cu scara directe sunt date in figurile 10.

Fig. 10. Exemple de citire la micrometru

4. Comparatoarele sunt mijloace de masura cu ajutorul carora se efectueaza masurari relative, adica se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor. De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de pozitie ale pieselor (abateri de la: circularitate, planitate, rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.).

Dupa constructie, comparatoarele pot fi: mecanice, optice, electrice si pneumatice.

In atelierele de lacatusarie-montaj se utilizeaza in mod frecvent comparatoarele mecanice dintre care se mentioneaza:

Page 6: Clasificarea Aparatelor

- comparatorul cu cadran circular cu valoarea diviziunii de 0.01mm;- minimetrul, ortotestul, cu valoarea diviziunii de 0.001mm;- pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0.02mm.

Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de amplificare si mecanismul indicator.Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurarii.Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de parghii si roti

dintate si are rolul de a a mplifica, de un numar oarecare de ori, deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta deplasare la mecanismul indicator.

Mecanismul indicator reda, pe o scara gradata pe cadran, prin intermediul unui ac indicator, deplasarea palpatorului si deci abaterea piesei care se controleaza.

Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile deplasarilor acului indicator si deplasarile palpatorului.

Comparatorul cu cadran circular (fig 11) are cea mai larga utilizare in constructia de masini.

Domeniul de masurare este de la 0 la 10 mm, acul indicator putand executa 10 rotatii a 100 de diviziuni.

Ortotestul (fig 12) este un aparat comparator cu parghii si roti dintate utilizat frecvent in atelier datorita preciziei ridicate si a domeniului de masurare mai larg (± 100 µm).

Fig. 11. Comparatorul cu cadran circular: Fig. 12. Schema ortotestului:1 . tija palpatoare; 2 – cadran; 3 – surub de T – tija palpatore; 1 – arc elicoidal; 2 - fixare a cadranului. Parghie cu doua brate aticulate in 0; 3 -

sector dintat; 4 – pinion; 5 – ac indicator; 6 – cadran; 7 – arc elicoidal

Pentru a se masura abaterea unei marimi, comparatoarele se monteaza pe suporturi (fig 13) si se regleaza la 0 cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat. In acest scop, dupa ce s-a fixat

Page 7: Clasificarea Aparatelor

comparatorul pe bratul suportului, iar pe masa se aseaza cala sub tija palpatoare, se deplaseaza bratul impreuna cu comparatorul pe coloana pana cand acul indicator este pe reperul 0. La unele comparatoare, cum sunt comparatorul cu cadran, ortotestul, exista posibilitatea rotirii cadranului ceea ce usureaza reglarea la 0. Dupa efectuarea reglarii se fixeaza bratul pe coloana si apoi se controleaza piesele, prin introducerea acestora sub palpator, care sub influenta unui arc elicoidal este apasat pe piesa, forta de masurare fiind de aproximativ 8 N.

Comparatorul de interior (fig 14) este utilizat la masurarea si verificarea alezajelor putandu-se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale sau abeterile de la circularitate si cilindricitate. Tija mobila 1 actioneaza parghia 2 care , prin rotirea in jurul articulatiei 0, actioneaza tija 3, montata in prelungitorul 4, pe capatul caruia este fixat un comparator cu cadran circular. Astfel, tija palpatoare a comparatorului va fi actionata de tija 3.Tija schimbabila 5 poate fi inlocuita cu alta, din trusa comparatorului, in functie de intervalul de dimensiuni in care se afla cota nominala a alezajului de verificat.Inainte de efectuarea masurarii, comparatorul se regleaza la 0 cu ajutorul unui inel calibrat executat la dimensiunea nominala a piesei care este supusa masurarii. Se introduce capul de masurare al comparatorului in in inelul calibrat, oscilandu-se usor aparatul intr-un sens sau altul in planul axei varfurilor de masurare pana cand acul indicator isi schimba sensul de rotatie. In punctul respectiv de pe scara gradata este adus reperul 0 prin rotirea cadranului. La verificarea unui alezaj abaterea va fi indicata de asemenea de punctul unde acul indicator isi schimba sesnsul rotatiei.

Fig.14.Comparatorde interior

Fig. 13. SuportPentru comparator:1 – cala plan-paralela.

Page 8: Clasificarea Aparatelor

Bibliografie:UTILAJUL SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR MECANICE Editura Didactica si Pedagogica – BucurestiAutori:Prof. univ.

- dr. ing. Gheorghe Zagura- ing. Emil Ariesanu

Conf. univ.- dr. ing. Nicolae Atanasiu- ing. Gheorghe Peptea