Civilazatia Bizantina - Invatamantul

Download Civilazatia Bizantina - Invatamantul

Post on 24-Oct-2015

98 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Louis Brehier, Civilazatia Bizantina - Invatamantul

TRANSCRIPT

<ul><li><p>LOUIS BREHIER </p><p>CIVILIZ_Z\ TIA BIZANTINA </p><p>BDITUHA STIINTIFICA .~ . B{lCure~ti, 1994. </p></li><li><p>Comanda de stat. Pre~ul ~u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla. </p><p>ISBN 973-14-0133-$ </p><p>Redactor: CORINA BU:&gt;E Coperta : PETHE HAGIU </p><p>Coli de tipar 35,25. Bun de tipar /J.Xl.1994. </p><p>c. 115 S.C. UNIVERS"CL S.A. </p></li><li><p>CAI&gt;ITOLUL XIII </p><p>Invatamintul </p><p>Fara nici o inircrupere, ~colile puhlice de la sf'll'~itul antichitatii ~i-au continuat activitatea in Imperiul din Orient, iar ascmenea ~coli au fost create ~i la Cons~an-tinopol. </p><p>Mai multc trasi:'tturi originale caracterizeaza aceste a~ezaminte. Cea mai ilnportant:1 a fost separarea invi:'tta-mintului laic, cu traditie pagina, de invatamintul reli-gios, primul fiind organizat de Stat, eel de al doilea de Bi:wriea. </p><p>Din secolul al IV-lea pin!'\ in secolul al XV-lea, laCon-t'ianiinopol a existat o Uniyersitate imperiaUt care em legat~t de traditiile elenistiee ~i romane (fundatiile l,;:tgi-zilqr la Alexandria ~i a lui }fare Aureliu la Atena). A.ici se studiau literele, ~tiintele ~i filozofia, dar nu ~i teologia. ~coli provinciale de acela~i fererau subventionate de catre municipalitiiti, paralel cu existenta ~colilor particular e. </p><p>:fnvatamintul religios era monopolul t;;colii patriar-halc, ai carei .dascali apaT\ineau clerului de la Bisf'rica Sfinta Sofia ~i care continua ~coHH1 de apologetica inte-nwiate in secolele al II-lea ~i al III-lea in marile metro-})ole, la Roma, la Cart.agina, la Antiohia, la Alexandria, la Edessa etc. . . </p><p>In sfiqit, ~colile organizate in manastiri erau desti-nate novicilor . </p><p>. 0 alta trasatura comuna tuturor acestor forme de invatamint cste aceea ca scopul lor nu era nicidecu:tn clezinteresat. Universitatea imperiala forma juri~ti ~i func-tiona.ri capabili sa intocmeasca acte intr-un limbaj corect </p><p>~i respectind regulile logicii, Japt care explica locul det.i-uut de retorica ~i dialectic~L in invatamint. Episcopii erau recrutati adesea dintre profesorii ~i studentii universi-tatH. t;;coala patriarhala era inai:nte de toate o ~coala de apologetica ~i de propagancl:'i; cre~tina. f;lcolile monastice 'i;-;;i propuneau sa elimine din invatamint orice urma de elenism pagin ~i pregateau terenul favorabil aparitiei rnisticismului, in opozitie flagranta cu invatamintul Clasic . </p><p>. 350 </p></li><li><p>I. InvatamintnltJu_blic pinii la iconocla~ti I1a Constantinopol, punetul de pleeare al inva~amintu</p><p>lui public a fost Unh-ersitatea fondata de Constantin pe Capitoliu in anul 330. Profesorii erau in parte pagini, ca J.Abanins, adus de catre Constantin sau Themistios, a ca;rui aetivitate a inceput in anul 344, iar in timpul domniei lui' Teodosiu I a fost chiar prefeet 21 ora ~ului2121. </p><p>Un specialist in gramatica, Evanthius, mort in, anul 360, a, fost' inloeuit cu africanul Charisius21 32 . </p><p>Tiliiversitatea lui Teodosi u al II~lea. Intemeierea r n1-yorsitatii lui Teodosiu al II-lea pe Capitoliu constituh1,, prin u'rmare, o reorganizare ~i o dezvoltare a celei re~.tlizate de catre Constantin. Bdietul din 26' februarie </p><p>425 21~ 3 a creat un auditorium care cuprindea 31 catedre, 16 in limba, greaca ~i 15 in latini\,: grarnatica (10 in greac:,l, 10 in latina) ; retorica ( 5 in greac:J., 3 in latina) ; filozojie (o singura catedra in limlxt gn~adi); drept (2 catedre in. latina). , </p><p>Candidatii la prolesorat sus~ineau un examen fa~a SenatUlui. Ei aveau un salariu anual ~i dupa 20 ani de serviciu deveneau comites de rangul i:ntii. In sir-</p><p>~it, aee~t auclitorium detinea monopolul inva~amintului public. In realitate, prinire profesori existau multi Helle-nes (pagini) 2134 ~i ilrdttamintul ~" rilJmas bilingv pinit la sfir~itul secolului al YII-lea. </p><p> Inva~amintul public, astfel reorganizat, a supravietuit, intr-un oarecare n:wd, de Ja intemeiere pina. in ultimele zile ale Bizan~ului. Din pacate, nu exista n~ci 'o sursa </p><p>. care ne-ar permite sa reconstituim istoria sa de un mile-niu. Totu~i, reorganizarea sa in mai mult e rind uri prin legi imperhtle arata ca 'aceasta institu~ie a fost din cind in ci:nd periclitata ~i s-a aflat intr-o inertie. Rena~terea fla periodica este cu. atit n:iai notabila. Niciodata irnpi't-ratu n-au incetat sa se intereseze de inva~amintul supe-rior ~i sa faca din el adevaratul centru al elenismului. </p><p>DuJJa cum a aratat Fuelu-;2135 , in lipsa izvoarelor care ne-ar inforrna direct, detaliile date de catre biogl~afiile laiee sa.u religioase asupra educatiei viitorilor sfinti ~i ~~ oamenilor de toate eategoriile permit sa se stabileasca criterii care sa ne informeze asupm vieW ~colare ~i pro-</p><p>gr2lm~lpr . de inv:atamirit. </p><p>3~1 </p></li><li>Cu toate eit multe din :iceste rela.tari ~:&gt;int indoielniee, se </li><li><p>peniJJ.'U eretici, :oamariteni ~i llilg1ni2143, apu1 m anui 529 a ordonat inclliderea ~colii neoplatoniciene din .Atena, care se afla in declin dupa moartea lui Proclus ~i devenise un fPl de mani'Jstire pilgina 2144 . Unii din profesorii sai, prinlre care eel mai intransigent era Damaskios, 8-au cxil;tt de buna yoie in J'(Tsia, unde au fm;t bine primi~i de ChosroeR, dar n-au reu~it sa se acomodeze cu noile {:ondiFI de viati:'~. S-au reintors in imperiu, dar in trata-tul ve care re~;Ple Perf'ici 1-a ineheiat cu Iustinian in am1t ;);):.&gt;, s-a oh1inut prornbiunea ca ei nu yor fi niei mal-</p><p>trata~i, nici obligati s_i1 adere la cr~;J~tinism2Hii. . J?'e de alLa parte, atentia lui Iustinian se indr~pta </p><p>mai ales asupra reorg[tnizarii ;;;tudiilor de drept. Edictul diu a nul 529 SUJlrimase, odata cu ~coala de mozofie, Faeul-tatec:, de drept, creata la Atena in secolul al V-lea 2146 Prin Constitutia Omnem adresata unui numar de opt profesori de drept, pdntre care patru . din Beirut (H&gt; di~eembrie [583) imi;ilratul nu mai padra decit trei faeulliJ.i;i, de drept, cele din Oonstanti11opol, din Beirut </p><p>~;~i din Roma (care inea mai apartinea ostrogotilor) 2147 Se ~tie ca un mare numai de magi~tn: ecumenici din Beirut mHo~nstinut reda(:.tarea eodului Corpus Iuris2148 . f)coala lor o depa~ea in importanti1 pe eea diu Constantinopol i)i se pare ea intentia lui Iustianian era de a stringe din ()e 1n </p></li><li><p>Papinianistae, Lytae, Prolytae2153 Farsele care li seface:rou bobocilor ~i festele jucate profesorilor, obieci impihnintc-nit, erau interzise sub cea mai aspra pedeapsa2154 . Deti-nem foo1rte pu1;ine informatii eu privire la Facu:tatea de drept di:Q. Constantinopol, a carei faima a crescut nein-cetat. 0 epigrami1 din Antologict Palatinr~, apar~inind probr,billui Agathias, facea aluziela hazilica in era instala,ta ~koala ,de drept2155 . </p><p>. De la Iustinian la iconocla~ti. Dupa moartea lui Iusti-nian, informatiile cu privire la invatamintul public sint putine ~i confuze. Fuchs ~i al1i iRtorici au vilzut in J1rologul la i)raJ;atul de ic;torie allui 'l'eofilact Simoeatt~1 dovnda ca invatamintul, distrus de Fokas, ar fi fost reinviat la Pala-tul Imperial 4e catre Heraklios. Bste vorba de fapt de un dialog dintre Filozofie ~i Istorie, alungate de la pa1at ~i rcaduse de 111arele arhierm1 :;;i proedros * ctl lwmii 1ntresri 2156, o c-:impli'L aluzie la dezol'dinile din timpul clomniei lui Ji:Tokas ~i la Teeonsolidarea statului de c"atre Heraklios, a:l ca,rui titlu de arhierett (pontif) era ceva obi~nuit 2157 </p><p>tn realih1te, unele aluzii hlsit sa se presupuna c:1 bva-ti"imintul l)Ubl ic n-a ineetat si1 functioneze nici dup:C, Ius-tini~m. 'riberiu al II-lea (578-582) eonfera titlul de pl'e-fect onorifie ( 0:-;co n&amp;px(v'l) unuia dinlre profesmii sai, fizicianul Zacharias 2158 . Limb~1 l8Jtina incase mai prcda la </p><p>sfir~itul secolului al VII-lea de cMte Pavel dii1. Bizanh eomentator al lui Lucan 2159, dar se poate deduce ca la cmsul sau nu parlicipali multi auditori, caci Grigcn'e eel :Mare, apocrisiar la curtea imperiaH1 din ConstantLJopol (579--585), sc plingea c:'1 gasc~tc cu greu interprcti .;;apa-bili sa traduca in limba greaca documentele latine 2160 </p><p>Existenta UnivcrsitaW din Constantinopol sub Re-raklios este sigura : ea purta numele de Pandictatorion ~i impa.ratul a chemat un profesor din Alexandria, dL~tipol al lui Filoponos, f?tGfan, care a predat aici filozofie, ~i quadrivium-ul. El purta titlulde magistru ecumenic, ereat, dupa cum am vazut, la Beirut 2161. </p><p>Legm1da lui Leon Isaurianul, incendiatorul. Fniyf;rsi. tatea lui Teodosiu al II-lea s-a rnentinut, deci, far[dntre-</p><p>* 'PROEDHOS. (,Pre~edint.c"). inalta demnitate creatain anul963 de ciitrc Nikefor Fokas. Conferea intiietatea in ordinul senatorial. In ~ec. al XI~lea a tneeput sa fie conferitii mal multor persoane simultan !li a ilccazut. </p><p>354 </p></li><li><p>rupere pina la iconocla~ti ~i se spune ca ar fi fost distrusa de. Leon Isaurianul care, neputind sa atraga profesorii de }lartea doctrinelor sale, a pus materiale inflanmbile in jurul .eHtdtrii uncle ace~tia preda u ~i astfela ars cladirea, impreuna cu profesorii ~i cu biblioteca. </p><p>Aeeasta poveste este cu siguranta apocrifa 2162 . Scrierile contemporane nu mentioneaza acest eveniment. Cum s-ar putea crede ca aceasta crima monstruoasa ar fi putut trece neohservata de un sfint ca Ioan Damaschin ~i de biograful Sfintului f;itefan eel N ou? Cum s-ar putea admite ca "in secolul al IX-lea profesorii-martiri nu ar fi fost canonizati impreuna cu toti acei care suferisera pentru cauza icoa-nelor ~ </p><p>De fapt, povestea acestui incendiu nu se gase~te decit ~n doua izvoare posterioare : V iata patriarhnlu1: Gherma-nos, :;;crisa in primul sfert al secolului al IX-lea 2163, ~i in-tr-un capitol din Patria (Antichitliti din Constantinopol ), care dateaza aproximativ din anul 995 2164 . Potrivit acestor texte, care nu intotcleauna cad de acorcl, exista linga Re-:zervorul Imperial 2165 o universitate, D1:daskaleion oelwu-rnem:kon, care data de pe vremea lui Constantin, ~i avea dup[t lucrarea Yiata lui Ghennanos cloisprezece iar dupa Patria ~aisprezece profesori, condu~i de un magistru ecu-menic ; im1)aratii ii invitau uneori sa faca parte din con-siliul lor ~i nu luau nici. o hotarire importantii fara sa-i consulte: Detaliu curios, ace~ti profesori purtau vel)minte ~monahale 2166 ~i, clupii Patria, predau concomitent inva'ta-tura laica ~i teologia 2167. A.cest ultim detaliu, in special, contravine cu tot ceea ce ~tim despre istoria invatamintu-lui public. Am putea admite eel mult tr.ansferarea univer-sitatii, din Forum-ul lui Constantin la Octagon, conform traditiei culeasa de Patria. </p><p>Toate cronicile ~i istoriile pbsterioare au reprodus, com-binintlu-le, cele dona pove~ti apoClife, carora trebuie sale cautam originea in perioads celei de a doua prohibitii a icoanelot de catre Leon A.rme~nul, in anul 815 2168 : Este iml)ortant de constatst ca cele doua cronici, cele mai bine informate din secolul al IX-lea, ignora in intregime incen-dierea UniversitatH ~i martiriul profesorilor sai. Patriarhul Nikefor spune doar ca invatamintul a intrat in declin in timpul lui Anastasie al II-lea (713-716), deci inaintea lui Leon al III-lea 2169 . Teofanes il acuza pe Leon al III-lea nun1ai ca a secatuit izvorul ~tiintei ~i ca a distrus ,piosnl invatamint" dat de la Constantin incoace; clespre incencliu, nici un cuvint 2110. </p><p>3155 </p></li><li><p>Fntem ar1-nu!JCnht ill conti111tare ei"'t rniversi1 nu numai ca n-a cfost incendiata de Leon Isaurianul, dar'd\, ea chiar a eontinuat sa functioneze sub iconocla~ti 2171 . .Astfe1 1 patriarhul Tarasto::; (784-806), proto-a11ecretis pe timpul imparatesei Irnta, il in\ atase prozodia ~mtica pe biogra-ful situ; diaconul Ignatie. invi"'tt-amintul pe care-l r:r:eda privea eele ~a pte arte liberale ~i filozofia ; e1 preda inainte de anul 780, adica sub Constantin al V-lea ~i I~eon al IV-lea 2172 . Viitornl patriarh ~ikefor ~i-a H\.cut stu(liile in </p><p>aeeea~i perioadil ~i a urmat aceJa~i ciclu 217~. Mai tirziu, sub Leon .Armeanul, Constantin Kasyma-</p><p>tas, fiu :-&gt;,1 unui preot pus sub interdietie dupa cea exerci-tat mes~ria de cizmar, a devcnit b bi'itrinete profe~o-i de drept .. In urma acuzatiilor I)rimite, s-:ct refugiat 1ntr-o m:'Lnastire, uncle a devenit .~.lD,r~t, apoi cpiseop de Syla-eon. !n arml 815 a fost insarcinat de Leon Armeanul sa adune, impreuna cu loan Gramaticul, textele care se 1m-polriveau vener~\rii ieotmelor ~1 74 . </p><p>d. Rena~terea invatamintului public in St;eolele IX~ X </p><p>!n pofida acestor exemple, verioad~, iconoelast~, in-clusiv domnia lui Const;tntin al VI-lc'lt $i a lrenei, cu tull:)urarile, cu revolutiile militate~, en persecutiile sale, nu putea fi fa:vorabila dezvoltarii inva~am'intului. Un imparat ca Mihail Gingavul (820~829) abia s,tia si:'t-~i citeasca nurnele, dar pr1n Ioan Gramatieul i..,a dat Hului situ, 'I'..:ofil, o int\tructie nleasa s,i v:.t fi ehiar e1 acela c-are va reor;:;:~niza </p><p>invat~tmintul public m 5 . </p><p>Crealiile lui Tco:i'il. Intre auii 830---8:38, acest b;u;Heu l-~t descoperit hl, Consia utimrpol pe :Lf'on Matem;";J.i,.ml, care preda, lec~ii unor discipoli s,i 1-a instalat mai inW l8J Biserica celor 40 de sfinti, apoi la palatull\iagnaura, s,i 1-a faeui s,ef peste invatamilitul Jmhlie 21 76 . </p><p>[Nascut pe la anul 800 intr-un tirg tesaliot, Leon a lnvatat gramatica ' ~i prozodia Ia Constantinopol, dar In provincie, in insula Andros, un savant </p><p>1-a initiat tu. filozofie, in retoricii, In aritmetica. Revcnit pe contintrit, el a mc1s din miiniistire in rr1anastire, cercetind bibliotceile, ~i uneori :,e Fetra-gea !n munti, cufund!ndu-se jn meditnpe 2177 El a !nvatat astf~l toate </p><p>356" </p></li><li><p>~tiin~cl~ zk :Xxpov (acroatice) * in tr-un mod exhaustiv, ~i, cind a tnccptit sa predea lectii !a Constantinopol, rcputapa sa n-a lntirziat sa se faca cunoscutiL Cnul din elevii siii, ciiruia "ii predase geometria, devenit secre-tar al unui.strateg, a cazut prizonicr la arabi, de undc a n1mcrit ca sclav Ia un emir Mamun, vcrsat in 9tiintele elenice ~i mai ales savant" geometru. Prizonierul, aflind acest lucru, a spus cii ~i el cunoa~te aceastii ~tiintii. Mamuri l-a pus Ia probii ,9i, surprins de corectitudinea raspunsurilor sale, a vrut sa afle cine fusese profcsorul sau. !ndatii ce a aflat, l-a trimis pe grec la Constantinopol cu o scrisoare prin care il invita pe Leon sii tina lec-tii in califat. Primind scrisoarea, Leon a creznt ca ar fi mai prudent sa o predea logothetului Teoktist 2178, ~i pe aceastii calc imparatul Teofil a aflat desprc existenta lui Leon: cl 1-a convins sii riiminfl in Bizan~ 2179.} </p><p>Pentru a-1 eonvinge ti:t ramina, . Teofil l-a uns arhi-episco:p de Tesalonie, de unde a:yea sa fie destituit, ea, iconoclast' RUb rcgenta Tcoclorei, de eatre patriarhul 1\fetodius 2180 . </p><p>. UnhiersitaiA:a 1ui Uardas. Fe nedrept s-a eonsiderat ca fiinll 0 creatie noua Universitatca organizat:-1 de C::tCS~trul Bardas,in anul 863. Dupa ueiderea lui Teofil, logothetul Teoctist a continuat sa veghcze asupra fundatiei sale uni-versitare. El 1-a rechemat de la, Tesalonie pe Leon 1\'Iate-.maticul care, de~i destituit din functia de arhiepiscopt </p><p>~i-a reluat, dupa ~oatc aparentele, aetivitatea de profesor la pahttul Magnaura 2181 . 1~1 a avut ca discipol pe viitorul apostol al slavilor, Constantin, ~i probabil l-a, avnt coleg pe Fotios. Constantin a invatat de la ei dialectica si filo-</p><p>zo~ia ~i, odata terminate '...</p></li></ul>