FRANZ BARDON

CHETAADEVARMEI CABATEVolumul lll

Sfintele mistere

FRANZ BARDON

CL{ E IA ADEVARATE I CABALECabalistul ca suveran aiuns la Perfecliune

in Microcosmos gi Macrocosmos

t

Traducere de Dan Mihiiescu

Editura Trinity

CUPRINS

PREFATA....... .....,................7

PREFATA la editia in limba germani ............................9

TNTRODUCERE ................... ................... 11

Simbolismul celei de-a treia cdrli de Tarot........ ........ 16

PARTEA ITEoRIA

Caba1a.......... ,;....!!!r!.!r...,!!!....................19

Omul ca gi Cabalist ..........22

Legea corespondenlei ..........................27

Ezoterismul literelor........ .....................31

Limbajul cosmic.......... .....................,....34

Cuv6ntul magic-cabalist -Tetragrammaton - ..........35

Mantrele...... ....................40

Tantrele ...................,.....,.46

Formulele magicienilor ........,...............51

Teoria misticismului cabalei .................54

Magia cabalei ................... .....*.............58

PARTEA A II-APRACTICA

Practica........ .............,......65

Pasul I Misticismul literelor ..,.......,.69

Pasul ll lncantatii Cabalistice ...........88

Pasullll Aqua Vitae Cabalisticae.. ..........................93

Pasul lV Cabalisticae Elementorum .......................98

Pasul V Cele Zece Chei Cabalistice................ ......105

Pasul Vl Tetragrammaton-ul lod-He-Vau-He Cheia Cabalistice Tetrapola 16...tt4

Pasul Vll Misticismul Cabalistic Al Alfabetului - Prima Cheie - Cheia cu OSingurd 1iterd............ .,.,.....121

FRANZ BARDON

PARTEAA III_APRACTICA MAG IEI FORMULE LOR

Pasul Vlll Alfabetul Cabalei'Cheia cu Doui Litere .........167

Pasul lX Folosirea cheilor cu trei litere. ................243

Pasul X Folosirea cheilor cu patru litere ............ ......................257

Pasul Xl Folosirea cabalisticd a numelor divine.......... ..............274

Pasul Xll Cabalistul ca stepen absolutin microcosmos gi macrocosmos............ .....................284

Epi1of.........., ..................287

Notd cititorului

Pentru o obtine succesulin Cabola,este recomondat sd invdlqti

pronunfio germond sau ebraicd Qorectd,

foneticd a literelor.

treia

Simbolismul celei de-a treiacirfi de Tarot

llustralia de pe pagina alSturatd este o imagine ce reprezintd a

carte de tarot.Primul cerc, cel exterior, are zece secfiuni egale reprezentdnd cele

zece chei cabalistice. Aceste zece chei (observali simbolismul culorilor)sunt identice cu cele zece Sefire ale Arborelui Vielii.

intruc6t aceste zece chei sau Sefire cuprind cunoaSterea intreguluiunivers cu toate formele sale de existen!d, metodele gi sistemele, eleocupd cercul exterior.

Faptul c5 aceste zece chei se referi la microcosmos, precum gi lamacrocosmos devine evident de asemenea din faptul cd urmdtorul sau al

doilea cerc ilustreazd semnele zodiacului universal, din nou cu simbo-lism ul culorilor corespunzdtor.

Al treilea cerc (de la exterior citre interior) este cercul planetar,

aga cum vedem din simbolurile planetare, av6nd culorile corespunzS-

toare planetelor.

Toate aceste trei cercuri inconjoard un mare pdtrat simboliz6ndcele patru elemente, reprezentate cu culorile relevante. Acest pitrat,indic6nd realizarea elementelor, simbolizeazd lumea materialS.

Pitratul interior, mai mic, semnificd misterul Tetragrammatonului,lod-He-Vau-He sau cheia Cabalistici din patru litere necesard pentru a

stdpdni elementele gi influentrele lor.

Soarele din centrul ilustrafiei reprezintd Providen!a, principiul Akasha,

originea a tot ceea ce existd.

Astfel nu doar ci omul (cu alte cuvinte, microcosmosul) ci intregulmacrocosmos este reprezentat grafic in aceastd ilustralie. in plus, toatecheile sunt conlinute aici, cheia din patru litere fiind mai proeminentdintruc6t este cheiea realizirii lucrurilor. Tot ceea ce ne inva!5 Cabala,adicd intregul sdu sistem gi toate analogiile sale, este indicat clar inaceasti ilustralie folosind simbolismul culorilor. Cabalistul care medi-teazS va deduce agadar toate aceste analogii din a treia carte de Tarot gi

va gdsi ci aceste c6teva indicalii explicative sunt complet suficiente.

16

PARTEA ITroma

CABATA

cabala este gtiinfa literelor, a limbajului gi a cuv6ntului-insinu limbajul intelectual, ci, atenlie, limbajul universal. Termenulcabala este de origine ebraic5; diferitele sisteme religioase audiferili termeni pentru gtiinla lor. Astfel, de exempru, in lndia 5iTibet, gtiinla Cuvdntului este numiti Tantra. $i din nou, in altesisteme religioase se vorbegte de,,formule" gi aga mai departe.

in lucrarea de fa!5 voi pistra termenul Cabala. A vorbi caba-listic inseamni a forma cuvinte din litere - cuvinte care corespundunei idei sau alteia potrivit legilor universale. cunoagterea folosiriilimbajului cabalistic trebuie dob6nditd prin experienli practici.Cabala, agadar; este limbajul universal prin care a fost creat totul;este intruchiparea uneia sau mai multor idei divine. Dumnezeu a

creat totul prin intermediul limbajului universal al cabalei. Evanghe-listul loan face de asemenea referire la cabala in Biblie c6nd spune,

,,Lo inceput a fost Cuvdntul: gi Cuvdntul era cu Dumnezeu.,, prinurmare, loan exprimd clar adevirul cum ci Dumnezeu a folositCuv6ntul pentru a crea din interiorulsiu.

Numai cel care este realmente in pozilia de a materializadivinitatea in interiorul siu potrivit legilor universale intr-unasemenea mod incSt va vorbi, din interiorul siu, ca o zeitate, poatefi considerat un adevirat cabalist. Cabalistul practicant, prinllrmare, este un teurg, un ,,om-zeu" capabil si aplice legile univer.sale in acelagi mod ca gi Dumnezeul macrocosmic.

intocmai ca un magician care, prin inilierea pe care oprimegte gi dezvoltarea pe care o suporti pe calea perfecliunii, a

realizat conexiunea cu zeitatea sa interioard gi poate acum siac!ioneze ca atare, la fel face gi cabalistul, singura diferenli fiind

19

FRANZ BARDON

cSacestafolose5teCuvdntulDivininexteriorcaoexpresieaspirituluisSudivin.FiecareadevSratmagiciancarecontroleazSlegile universale poate deveni cabalist dob6ndind cunoaSterea

adevSratei cabale. structurile cabalei citate in numeroase c5rli

sunt potrivite pentru teoreticianul care vrea si igi faci o idee

despre legile cabalei, dar ele sunt total insuficiente in ceea ce

prive5te practica ce promite cunoaSterea aplicdrii corecte a

puterilor CuvAntului.

Agadaresteclarc6unCabalistperfecttrebuiesSfieopersoani conectati la Divinitate, o persoani care a realizat

Dumnezeul in interiorul siu 5i care, fiind un om-zeu' folosegte

limbajul universal astfel inc6t ceea ce rosteSte devine realitate'

lndiferent cStre ce sfer6 igi direclioneaz5 acest limbaj, acolo se va

realiza ceea ce rostegte. in lndia, de exemplu, o persoani care

poate realiza imediat lucrul rostit este numit un vog' in Kundalini

Yoga,aceastSputereSiabilitateesteidentificatScuVisuddhaChakra.UnCabalistperfect5tietotcelinedelegileCuvantuluimicro- gi macrocosmic - prin care trebuie inleleasS legea crealiei

prinCuvant-9i$tiedeasemeneaceinseamnSadevSrataarmonie.intrucSt, cu limbajul s5u microcosmic, el reprezintS zeitatea, un

adevarat cabalist nu va incSlca niciodat; legile armoniei' DacS el

aclioneazi contrar legilor armoniei, el nu mai este un adevdrat

Cabalistciunomalhaosului.Dinpunctdevederehermetic,unadevbrat Cabalist sau teurg este, in propriul siu corp, un repre-

zentantalzeitSliimacrocosmicepep5m6ntulnostru.oriceceeaceel, ca reprezentant al lui Dumnezeu, spune in limbajul originar' se

va int6mpla, pentru cb el are aceeagi putere ca $i creatorul' ca 5i

Dumnezeu.

Pentruadob6ndiaceastimaturitateSivArfalini}ieriicabalistice, teurgul trebuie int6i s5 invele literele ca un copil'

F'

CH EIA ADEVARATEI CABALE

Pentru a forma cuvinte gi propozilii cu ele gi, in timp, a vorbi inlimbajul cosmic, el trebuie s5 le stSpAneascd de deplin. Metodo-logia implicati in aceastS invSlare este tratatd in partea practici a

acestei c54i.

Oricine, indiferent la ce sistem religios ar adera, se poate

ocupa de adevirata Cabala, teoretic precum gi practic. gtiinla

Cabalistici nu este un privilegiu pentru cei care aparlin credinleiiudaice. inv51a1ii iudaici afirmi ci 5tiinla Cabalei este de origineebraicS, dar in tradilia mistici ebraici in sine, cunoagterea Cabalei

se spune ci este de origine strdveche egipteanS. Ordinea Cabalei

ebraice, inceputurile gi dezvoltarea ei etc., pot fi gisite in literaturade specialitate, intrucdt s-a scris deja mult in acest domeniu.

in cartea mea, explic sinteza Cabalei numai atdt c6t este

absolut necesar pentru practici. Evit povara inutilS a istoriei gi alte

lnterpreti ri structu rale ale fi lozofiei ca balistice.

Termenul Cabala a fost abuzat deseori cobordndu-l la nivelul

unui joc de numere, mdsurltori horoscopice, analogii ale numelorgi diferite practici divinatorii. Aga cum cititorul va inv51a din partea

practici a acestei c54i, numerele au o anumitd relalie cu literele,degi acesta este unul din aspectele maijoase ale Cabalei gi unul de

care nu vrem si ne ocupdm aici. Adevirata Cabala nu este o gtiin!5

divinatorie care face posibilS prezicerea viitorului gi nu este nici oformi de astrologie care faciliteazi interpretarea horoscopului; nu

este nici o anagramS, prin care se poate face o prognozi in funcliede nume.

intruc6t adevirata Cabala, c6nd este aplicati corect, repre-

zlntS legile universale, analogii relevante ale armoniei potrivit cu

analogiile cosmice pot fi distinse, pdnd la un anumit punct. Acest

?1

FRANZ BARDON

lucru, totugi, este o formd ordinard de prezicere a viitorului gi nu

are nimic de a face cu adevirata 5tiin!5 a limbajului universal.

Cititorul va fi de acord cd aceastd gtiin!5 este c6t se poate de

sacrS gi nu va indrSzni si degradeze legile universale pentru a

indeplini scopuri divinatorii obignuite. Fiecare sistem religios a avut

Cabala sa autentici ce a fost pierduti ?n timp datoriti diferitelorreforme ale sistemelor religioase; ea este pistratS in intregime de

adeviralii iniliali numaiin Orient. Vechii celli 9i druzii iniliali aveau

de asemenea Cabala lor autentici, bine cunoscuti de preolii druizi.

Folosirea practici a magiei runelor de citre preolii templelordruizilor are origini ce pot fi gisite in strdvechea cunoa$tere a

Cabalei. Astizi mai existi din nefericire numai pulini oameni care

inleleg Cabala runici a vechilor druizi gi o pot aplica practic. Cabala

practici runici a fost complet pierduti pe parcursul timpului.

Omur cA $r Cenerrsr

in prima mea carte, tniliere in Hermetism, am impirlit omul

in trei pirli - corp, suflet gi spirit. De asemenea, am discutat con-

ceptul de ,,magnet tetrapolar". in urma meditaliei, studentului?i va

fi clar ci corpul mental este conectat cu corpul astral prin matricea

mentali gi ci matricea astrali !ine corpul mental gi astral conec-

tate cu corpul fizic. Va fi de asemenea clar cd la rAndul lui, corpul

fizic este linut in via!5 prin mdncare (substanla condensati a

elementelor), in timp ce corpul astral este suslinut de respirafie.

Matricea mentali leagi perceplia simlurilor de corpul fizic gi de cel

astral. Cabalistul aspirant trebuie si inleleagi aceste concepte

perfect gi, daci doregte serios sE studieze Cabala, trebuie sidobSndeascd o imagine clari asupra procesele din propriul siu

22

CHEIA ADEVARATEI CABATE

corp. Dincolo de aceasti doctrini fundamentalS, Cabalistultrebuiesi dobSndeasci o relalie mai bund cu sinele siu, pentru ci acesterelalii mai profunde formeazd baza real5 a studiului Cabalei.

Activitilile gi efectele care se produc intre corp, suflet gi

spirit au loc automat in interiorul fiecirei fiinle umane, fie ci a fostsau nu iniliati in secretele gtiinlei Hermetice. Pentru Cabalist,aceste activitSli gi efecte constituie bazele: el ?n!elege toateprocesele gi este, agadar, capabil si igi aranjeze viala potrivit legiloruniversale.

Aceasti cunoa$tere distinge un iniliat de un neinifiat;intrucit un iniliat, care a inv5lat semnificalia exacti a legilor, gtie

cum s5 le foloseascd practic Ai poate echilibra orice dizarmonie incorp, suflet gi spirit. Pe lSngi acestea, iniliatul, prin atitudinea sa

congtiincioasi fali de legile unviersale, este capabil si ducd o vialipotriviti in acord cu aceste legi gi cu parcurgerea ciii citre per-fecfiune. Vizuti din aceasti perspectivS, inilierea este ceva unic,oferind o ideologie speciali. Cici iniliatul se uiti la lume cu ochidestul de diferili decdt oricine altcineva. intrucdt este un iniliat,diferitele intorsituri ale soartei la care va fi expus la un momentdat nu ii pot face riu in misura in care s5-i provoace o suferinliseverS. Este ugor de inleles acest lucru lu6nd in considerare ce s-a

spus mai sus.

Din punct de vedere Cabalistic, omul este o intruchipareperfecti a Universului, intruc6t a fost creat in imaginea luiDumnezeu. Omul este cea mai?nalti fiin15 de pe PimSntul gitot ce

are loc la scari mare in universul larg are loc la scari micd gi inlnteriorul omului. Vdzut din punct de vedere hermetic, omul estelumea in miniaturS, microcosmosul, spre deosebire de univers sau

macrocosmos.

23