cezar petrescu - pasca cezar, liceul teoretic "mihai veliciu", chisineu- cris
TRANSCRIPT
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Referat la TIC, Cezar Petrescu I
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Mă numesc Paşca Cezar, locuiesc în localitatea Mişca, judeţul Arad. Sunt elev în clasa a IX-a Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”. Sunt născut în luna august, anul 1997. În viitor aş dori să studiez Facultatea de Drept.
Referat la TIC, Cezar Petrescu II
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
1. Bibliografie2. ZiaRISTICA Ş I NUVELISTICA 3. APARI Ţ IA REVISTEI GÂNDIREA 4. Muzeul memorial „cezar petrescu” bu Ş TENI 5. ROMANE 6. NUVELE
BibliografieReferat la TIC, Cezar Petrescu III
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului
Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept în anul 1915. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă
S
"Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului. Alături de Lucian Blaga, A. Maniu și Gib
Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "Întunecare" (1927-1928). Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului în colaborare cu M. Nivicov.
Referat la TIC, Cezar Petrescu IV
Cezar Petrescu
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Ziaristica şi Nuvelistica
iaristica şi apoi nuvelistica fac parte din procesul de
formare a lui Cezar Petrescu ca scriitor, dar mai întîi ca intelectual.
ZTimpurile mai noi, începând cu epoca 1848, au impus scriitorilor ca şi intelectualului în genere, o pronunţare incomparabilă mai precisă, mai directă şi mai promptă cu privire la luptele sociale, la idealurile sociale decât au solicitat-o oamenilor de cultură şi de arta epocilor anterioare, iar dezvoltarea bruscă pe care a luat-o în ţara noastră gazetăria după 1848, şi cu atât mai mult în ultimul sfert al veacului trecut şi în primele decenii ale secolului nostru, legarea ei nemijlocită de taberele care se înfruntau a avut
darul să spulbere cu totul şi ultima iluzie a “turnului de fildeş”; gazetăria a fost din ce în ce mai nedespărţită de soarta literaţiilor din această perioadă.
Adesea a hotărât formaţia, orientarea lor în numeroase cazuri, şi-a pus pecetea pe multe din procedeele scrisului lor. Să ne gândim la Bolliac, la Eminescu şi Caragiale, la Delavrancea şi Sadoveanu, la multiplele legături între activitatea lor jurnalistică şi opera lor literară. Dupa 1900 şi mai cu seamă dupa 1920, gazetăria a devenit una din trăsaturile scriitorului modern, reprezentând calea cea mai eficace a prezenţei lor în marile dezbateri cu privire la soarta şi
problemele societăţii, la destinele culturii şi artei.
Să ne gândim la publicistica lui Arghezi, Cocea, Gala Galaction şi Camil Petrescu, la aceea a lui Sahia, Bozga, Beniuc, Zaharia Stancu sau Miron Radu Paraschivescu, a lui Gaal Gabor, Nagy Istvan sau Meliusz Iozsef.
Referat la TIC, Cezar Petrescu
Cezar Petrescu pe veranda casei
V
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Cezar Petrescu a fost din plin un scriitor-gazetar. “De zece ani n-am întrerupt o singura zi meseria de redactor al unui ori altui ziar politic… obligaţia cotidiană, adăugată la toate preocupările unui redactor de revistă literară”, spunea scriitorul în acelaşi interviu din 1929. Literatura sa se resimte din plin de gazetărie şi prin ceea ce aceasta a adus pozitiv în opera sa de
scriitor: legare nemijlocită de realitate, de actualitate, participare a literaturii la dezbaterea publică a problemelor vii ale epocii, bogăţie întâmplări şi destine, stilul viu, sprinten al foiletonului jurnalistic, dar şi prin anumite pervertiri, alunecări spre senzaţional şi cazuistică, adesea prin rămânerea la suprafaţa evenimentelor, prin multă, multă dilatare verbală şi inconsecvenţe.
Apariţia revistei Gândirea
ândirea a fost o importantă revistă culturală de factură
tradiționalistă din România interbelică.
G În jurul revistei s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele. Fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, revista s-a mutat în anul următor la București. Începând cu 1926 Nichifor Crainic se implică în
Referat la TIC, Cezar Petrescu VI
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
conducerea revistei, iar din 1928 devine directorul și ideologul publicației. Cunoscând doar două întreruperi (1925 și 1933-1934), publicația devine una dintre cele mai importante reviste culturale ale interbelicului românesc. Exponentă a ideilor tradiționalismului autohton, "Gândirea" se regăsește pe poziții antitetice moderniștilor de la "Sburătorul" lui Eugen Lovinescu. În jurul publicației și sub
îndrumarea gânditorului Nichifor Crainic s-a format o adevărată grupare ce reunea o mare parte din intelectualitatea vremii: Ion Barbu, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, Dan Botta, Alexandru Busuioceanu, Mateiu I. Caragiale, Oscar Walter Cisek, Radu Gyr,N. I. Herescu, Gib Mihăescu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Ioan Petrovici, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. I.
Popa, Dragoș Protopopescu, Ion Marin Sadoveanu, Dumitru Stăniloae, Paul Sterian, Francisc Șirato, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Sandu Tudor, Tudor Vianu, Pan M. Vizirescu, Vasile Voiculescu, Sandu Tudor,G. M. Zamfirescu și mulți alții, dintre care unii, ce-i drept, numai temporar, precum Tudor Arghezi, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Petre Pandrea, Mircea Eliade, Emil Cioran etc.
Referat la TIC, Cezar Petrescu VII
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Revista și-a încheiat activitatea în 1944.
Muzeul memorial „Cezar Petrescu” BUŞTENI
Referat la TIC, Cezar Petrescu VIII
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
ecţie a Muzeului
Judeţean de Istorie
şi Arheologie
Prahova, Muzeul memorial
“Cezar Petrescu” din
Buşteni s-a deschis la 17
decembrie 1967, în casa în
care scriitorul s-a
statornicit în anul 1937.
Intrând în posesia casei,
Cezar Petrescu îşi împlinea
visul din tinereţe.
S
Prozatorul Cezar Petrescu-
care nu era numai nuvelist
şi romancier, ci şi un
gazetar şi publicist treaz la
problemele epocii, a
declarat nu odată că, dacă
pentru meseria de ziarist
oraşul îi era indispensabil
ca “post de observaţie”
pentru activitatea zilnică,
în schimb, pentru opera de
creaţie literară avea
absolută nevoie de izolare
şi reculegere. Aşa s-a făcut
că, în 1937 Cezar Petrescu
a devenit proprietarul vilei
de la Buşteni, după ce
până la 45 de ani publicase
peste 20 de volume şi
depusese o vastă activitate
în presă. În această casă,
scriitorul a locuit în
perioada 1937- 1960 şi a
realizat mare parte din
vasta sa operă.
Odată cu stingerea din
viaţă a scriitorului la 9
martie 1961 succesorii au
donat statului casa cu tot
ce se afla aici. Oferta lor a
fost condiţionată de
realizarea unui aşezământ
de cultură socotind astfel
că-şi îndeplineau o pioasă
Referat la TIC, Cezar Petrescu
Exteriorul Muzeului memorial Cezar Petrescu
Interiorul Muzeul memorial Cezar Petrescu
IX
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
datorie către cel dispărut şi
către generaţiile viitoare.
Interiorul casei, păstrând
neştirbit vechiul stil:
mobilier rustic, scoarţe
vechi, ceramică
românească, statui şi
tablouri, peste 10 000 de
volume de carte, ziare şi
reviste, dezvăluie la Cezar
Petrescu două trăsături
majore: preţuirea pentru
arta populară şi marea-i
pasiune pentru carte.
La intrarea în muzeu
vizitatorul este întâmpinat
de semne ale prieteniei lui
Cezar Petrescu cu artiştii
plastici ai epocii: statuile
celor trei martiri Horia,
Cloşca şi Crişan, dăruite
scriitorului de sculptorul
Oscar Han, sau tablouri
semnate Iser, Jiquidi ori
Demian.
Sufrageria ilustrează prin
obiectele expuse aici,
dragostea scriitorului
pentru arta populară şi
bunul gust: mobilier lucrat
în stil popular, ceramică
din Transilvania, o icoană
pe sticlă. Două tablouri
semnate Bilţiu- Dăncuş
completează acest interior.
În biroul de primire,
mobilierul a fost comandat
special după gustul
scriitorului, covorul a fost
realizat în cel mai autentic
stil oltenesc şi perdelele
lucrate ornamental pe
pânză topită.
Biblioteca numără peste
1700 volume, majoritatea
în limba franceză.
Amenajarea expoziţiei
documentare s-a făcut prin
dezafectarea a două
dormitoare şi prin
înzestrarea de către
succesori cu documente
Referat la TIC, Cezar Petrescu
Biblioteca Publică “Cezar Petrescu”
X
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
originale, acte de familie,
de stare civilă, opera
scriitorului în ediţii
princeps, fotografii, piese
de grafică realizate de
scriitor.
Etajul al II-lea al casei
reprezintă locul unde
scriitorul se retrăgea să
lucreze. Camera de lucru
(biroul de iarnă) păstrează
masa de lucru a
scriitorului, fotoliul şi
uneltele zilnice de scris,
scrumiera (a fost un
fumător pasionat), ibricul şi
serviciul de cafea. Cărţile
din acest birou reprezintă
două categorii distincte:
cărţile cu dedicaţie
(aproximativ 600 de
volume) şi clasicii români
în vechi ediţii. Biroul de
vară era reprezentat de
veranda, unde pe masa de
lucru a rămas un ultim
articol, iar alături, pe o
măsuţă rotundă, veghează
şi astăzi serviciul de cafea,
alături de ţigări şi
medicamente. Cu excepţia
dormitorului, în toate
încăperile de la acest nivel
al casei, sunt biblioteci,
adăpostind cele 10000
volume, cât numără
biblioteca scriitorului.
Cabinetul de presă este
încăperea în care au fost
conservate şi prezentate
colecţiile de ziare şi reviste
pe care Cezar Petrescu le-a
adunat începând din primii
ani de liceu şi până la
ultimul ceas al vieţii. Ele i-
au servit drept sursă de
informaţie, atât în
activitatea de publicist, cât
şi în aceea de romancier.
Printre colecţiile prezentate
aici se află: “Adevărul”,
“Dimineaţa”, “Gândirea”,
“Convorbiri Literare”,
“Revista Fundaţiilor
Referat la TIC, Cezar Petrescu
Expoziţia documentară
XI
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Regale”, s.a.
Aceasta este casa lui Cezar
Petrescu, un locaş de
evocare şi aducere aminte,
omagiu, omului si operei
sale.
“Aici (spune inscripţia de la
intrare semnată
Demostene Botez)- sub
cerul acesta pur, Cezar
Petrescu a cinstit, ca într-o
ceremonie antica, Arta,
Munca, Dreptatea şi
Omenia. Fie ca poporul
românesc să-şi aducă
aminte de el, atâta timp
cât Caraimanul îşi va
întinde în fiecare seară
umbra pe casa aceasta, ca
pe o imaterială lespede
neagră, uriaşă, pe măsura
muncii şi operei sale.
Romane
Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note
de călătorie și memorialistică.
Cronica românească a veacului XX
Rodul pământului
Scrisorile unui răzeș, 1922
Război și pace
Referat la TIC, Cezar Petrescu
Bustul lui Cezar Petrescu, Buşteni
XII
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Întunecare,2vol.,
1927 - 1928
Ochii strigoiului, 1942
Plecat fără adresă
Sosit fără adresă
Capitala care ucide (temă semănătoristă)
Calea Victoriei, 1930
Greta Garbo, 1932
Duminica orbului, 1934
Carlton
Oraș patriarhal, 1930
Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937
Noi vrem pământ, 1938
Pământ … mormânt,
Comoara regelui Dromichet,1931
Aurul negru, 1934
Referat la TIC, Cezar Petrescu XIII
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Apostol, 1933 și 1944 - Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol .
Literatură pentru copii
Fram, ursul polar, 1931
Pif - Paf - Puf, 1945
Omul de zăpadă, 1945
Neghiniță, 1945
Cocârţ şi bomba atomică, 1945
Iliuță copil, 1945
Referat la TIC, Cezar Petrescu XIV
Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş
Cele mai cunoscute romane:
Cele mai citite romane din literatura pentru copii:
Referat la TIC, Cezar Petrescu XV
Nuvele
uvelistica a constituit pentru Cezar Petrescu o
manifestare de debut şi apoi una de încheiere a activităţii sale literare. Constatăm ca nuvelele au fost scrise pâna prin 1930 şi apoi din 1950 nuvelistica este din nou abordata. De la primul său volum de nuvele şi schiţe “Scrisorile unui răzeş” (1992) sau şi mai exact de la prima sa lucrare publicată: nuvela epistolară “Scrisori” şi până la volumul “Cain şi Abel” (1932), se desfăşoară o activitate literară de un sfert de veac, în domeniul nuvelisticii, activitate de o intensitate, pasiune şi varietate a preocupărilor, care impresionează pe cercetătorul de azi. Perioada aceasta este una foarte frământată în
N istoria poporului nostru, iar Cezar Petrescu a înregistrat şi a oglindit în destinul şi orientarea operei sale zbuciumata viată social politică a României acestei epoci. Influenţa semănătoristă se manifestă mai întâi în opoziţia sat-oraş. O descoperim în “Predoslovie” , unde autorul “Scrisorilor unui răzeş” îşi deplânge foştii colegi sortiţi prăbuşirilor; o aflăm în “Fiul câmpurilor”, concretizată în tristeţea cu care autorul întâmpină plecarea la oraş a unui pui de tăran la carte, la căpătuire. Înfragerea celor ce părăsesc satul le este, deci generală. Prăbuşirea lor, mai înceată sau mai grabnică, este inevitabilă, ea vine ca o
fatalitate, pe unii ucigându-i de-a dreptul, fizic, pe alţii numai moral. Cezar Petrescu a înţeles că tihna şi puritatea satului sunt numai aparente. O dovedeşte prima lucrare care urmează “Predosloviei”: “În podgoria de odinioară”.
Cezar Petrescu- Scrisorile unui răzeş
Sursele de inspiraţie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Petrescu
http://www.histmuseumph.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58&Itemid=71
http://www.google.ro/search?hl=ro&gs_nf=1&cp=7&gs_id=o&xhr=t&q=cezar+petrescu&gs_upl=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&biw=1152&bih=730&wrapid=tljp1330379366223012&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=ZvpLT_rNCYnptQbfr7nMDw
Cezar Petrescu, Drumul cu plopi , Editura pentru tineret, Bucureşti, 1966.
Cu ajutorul acestor surse am realizat proiectul Cezar Petrescu . Link-urile de alături
sunt câteva dintre site-urile pe care le-am folosit pentru a mă inspira în crearea
acestui document.
Mă numesc , sunt născut in luna august 1997,
zodia leu. Îmi place sa ies cu prietenii în oraş, sa joc tenis de masă. Mă enervez foarte
repede. Îmi plac filmele de acţiune şi comedie şi în special serialele. Unele dintre
serialele mele preferate sunt: Chuck, Revenge. Mai multe informaţii la id:
cezar_thelion.