CETATEA

SARMIZEGETUSAR E C O N S T 1 T U I T

PUPA COLUMNA TRAIANASI

RUINELE DIN GRADI$TEA

DE ACELA AUTOR

,(5'tianta sau, Vandalismul d-lui Tocileseu Lipsa ?mei metode de cercetare a ruinclor.Iasi, 1906.

Seipaturt le d-litt, Toetleseu la cetatea Drobetae Artmteirea unet statiuni istorice ina-portante Iasi, 1906

Le troplde d'Adantelms2. Etude cm cheologique Jassy 1905.0 problenui politics. Cestiunea macedoneana, causele turburarilor ya intervenpa diplo-

mattez europene, Iasi. 1903.

Lunn uttate _Filosofia Upanqadelor, din lurnea chaldee, ong Inca Arienilor, etc Iasi 1901.Cultul Calm-dor in Dicta Tesa de licentei in studnle istorico-filosofice, Bucuresti 1889

SARMIZEGETUSA

reconstatuti de Teo han Antonescu

ANSA II

Fig I. RUINELE CETATII COLTEA.

(Transilvarna )

Fig 2 CETATE DACA REPRESINTATA PE COLUMNA TRAIANA(Cichorius scena CXI )

,14

4

Or

4,-..., 't .1 *" .,' ..

1:- ir.....hvi

.;.-

'''S-pe".---,

/ v, t k 1r.r.

1 "k

.,,...4 ,.. . . _

-. h

.4 .I

i f..k. . , _,- g .., 14 '

.., "S. : L. ' . ", : ' . : A

_ ,,..- ...1... - . - -;.-IND , , . .N :., -' '' - "1,:f 5,'*4

c ' r

if10011110, .'-'1' -i--r- I_,,.

FIN.14 A.I

I

i.,

';Crri

ff

'111;H?;ie7.4n4;4.92"t;?

375 .16

CETATEA

SARMIZEGETUSARECONSTITUITA.

DE

TEOHARI ANTONESCUPROFESOR DE ARCHEOLOGIE LA UNIVERSITATEA DIN IA$T

OPERA ILUSTRATA CU TREI PLANE $I CONTININD UN RESUMATIN LIMBA FRANCESA

I .A S ITIPOGRAFIA H GOLDNER, STRADA PRIMARIEI No. 1T

1 9 0 6

PRECUVINTARE

Numolo Sarmizegetusei desteapta in sufletul nostru intot-clauna imaginea acelor lupte eroice dintre, Romani siDaci, ale carora urmari a Post plamadirea nationalitatiinoastre. Era deci firesc lucru, ca, data, on jubileul Re-gelui, sarbatorirea color 1800 de ani de cind s'a stabi-

lit neamul nostru pe acest pamint al Daciei ferice, s fie insotita side dorinta de a vedea reclachta macar in lut faimoasa Sarmizege-tuza, a eareia stralucire o aratd en atitea amanunte artistul columneitraiane. Cind 1)-1 D. Onciul, cunoscutul eercetator al istoriei noas-tre, ne-a propus aeeasta reconstituire, not cram pe deplin convinside frumusetea si importanta acestei luerari. Mijloacele materiale pecare in parte D-1 Dr. C. lstrati, comisarul general al expozitiei natio-nals din 1000 si el un entusiast at acestei idei de reconstituire, nile-a pus la dispositie, ne-au facut sa nu mai pregetam nisi odeli ne dedeam seama foarte bine de greutatile magi pe care aveamsa le intimpinam.

Erau gTeutati maxi cle intimpinat, aceasta on cine i i cla seama,de inclata ce-si aminteste, ca forma cetatii, easi fisionomia ei internaSi externa, de mult risipit 'i an disparut sub velinta de pa-mint asternuta de vremuri ,si de restristi. Se slie, ca discutia introinvatati ping asupra positiei orasului de alta data este astdzi Incavie si nelimpezita.

Dar, cu ceva dragoste pentru trecutul neamului nostru i cumulta osteneala in cercetarea ruinelor aetuale si a spuselor columnei,am ajuns la rezultate care sint imbucuratoare ; i acest lucru itputoin spune cu cugetul impacat, ca s'a Mout tot ce omeneste sistiintificeste se putca face.

Greu insa era do trecut in lumea realitatii imaginele fauritede minte. Cine nu cunoaste greutatea acestui moment ? Icoanele

clipa,

s'aft

i

2

pe care mintea le incheagd, in conture frumoase si rapitoare, indatace sta sa treacd in lumea reala, sail so risipesc pe nesimtite sails'arata ochilor nostri in mod intunecat si sters. Este une on o ade-varata deziluzie aceasta trecere din clipa inchipuirii si pina la re-alizare. Intocmai ca si nenorocitul poet din faimosul tablou al luiGleyre, .11usii perdute, care amagit si descurajat priveste de petarmuri cum ilusiile sale, sub forma unor femei frumoase, se de-parteaza intro corabie pe nesimtite de linga mal, pina ce se perdin largul main, tot asemeni si istoricul archeolog este cuprins deaceiasi desamagire in aceasta trecere de la vis la realitate, cu deo-sebire numai ca la dinsul imaginile sale sint mai. fugitive si maigreu de euprins cu ochiul, caci ele se risipesc indata ce vrei sa leclai forme. Peste acest moment insa am trecut si asta-zi cetateadaco-romana sta minded in sala cea mare a .palatului artolor. dinExpozitia generala din Bucuresti.

La realizarea ei, trebue s'o recunoastem, am fost ajutat deciti-va tineri, plini de entusiasm si inzestrati cu multe insusiri ar-tistice. In primul rind este D-1 C. I. Stefanescu, caruia not datoramdesemnurile si in parte colorarea, apoi D-1 S. Arganini, D-ra LucretiaBotez si D-1D. Chiparus, elevi ai scoalei de bele-arte din Iasi, careau modelat cu dalta formele caselor, a zidurilor de imprejmuire sia turnurilor de aparare, dind cetatii infatisarea realitatii si in parteceva din suflul stills al vietd de odmioara.

Cit priveste realitatea reconstituirii cet1tii, aceasta pe not uopriveste si in fata criticei sta raspunzator numai autorul acestorrind u ri.

TEOHARI ANTONESCU

CAPITOLUL INTII

IZVOARELE PENTRU RECONSTITUIREA

SARMIZEGETUSEI

RESUMAT Situatia geografica a Gradistei sl cimpia Hategului cu muntu. dunprejur,Descrierea rumelor de la GrAdiste de catre baronul Hohenhausen. Starea actual& arumelor sl infatisarea Sarmizegetusei romane Amfiteatrul, mAgura rotunda si pesterilezidite Reliefele columnei traiane, nnportanta for pentru reconstituirea Sarmizegetusei.Descrierea celor patru grupe de relief6, unul in primul rezboi dacic, celelalte tree in alII rezboi Comentarnle inv&tatilor moderns asupra acestor reliefe Pubhcatnle lui C.Cichorius sl E Petersen PArerea lui Cichorius Traian pornete de la Millar ajungein Ibis-kalan, infatisat in scena LXXLII Cichorius localizeaza scena LXXV la Sarmize-getusa a litmure;,te restul eprocesiunu DacilorD Grerhle lui Cichorius in localizareacapitalei dace din al II rezboi. Capitala data a,ezatri. la Homorod, aproape de sorgintelehuhu. Ptirerea lm Petersen, constata erorile lui Cichorius Scrutorn vechi ne vorbescnumai despre Sarmizegetusa Ca fund capitala lm Decebal. Scena LXXIV sl CXXIVsint identice, infatisindu-ne Sarmizegetusa in mina Romanilor. Petersen formeaza dinscenele LXXIVLXXV si LXXVI, o singurA grupa, cu castrul roman la stinga, pasulPorto de for in mijloc sl Sarmizegetusa la dreapta In reliefele rezbomlui II dacic, elregdsete imaginea Sarmizegetusei dm primal Orasul din grupa V 'dente cu eel dmgrupa IV si din grupa, I. Erorile lui Petersen grupelo I, IV si V nu sint tot una cugrupa III Orasul din grupa II nu este vederea Sarmizegetusei Capitala data are all&infatisare de cit cea admisa de Petersen si Cichorius.

in

ireste, in paginile unnilloare nu e vorba sa facem unstudiu complect asupra Sarmizegetusei ; intentia noastraeste numai sa dam o indrumare acelora care, vazind re-constituirea din Expositia romina, ar vrea sa cunoascdmai de aproape nu numai fonnele cladirilor infatisate, dar

acelas timp motivele care ne-au impins la aceasta alegere. 0` 1

4

publicatie mai larga si mai amanuntita asupra Sarmizegetusei vaaparea in lucrarea pe care noi de ani de zile o pregatim asupra co-lumnei traiane din Roma.

Ceea ce cautam sa punem in vederea publicului nostru, sinturmatoarele cestiuni : Care sint izvoarele noastre la reconstituireaSarmizegetusei ? Cum am ajuns noi sa dam cetatii forma pe careo vedem in reconstituirea din sala palatului artelor" din Expositie ?Intru cit zidurile de imprejmuire, portile de intrare, turnurile deaparare si constructiile interne sint adevarato ?

Un oras de ins6mnatatea Sarmizegetusei, a canna marime nu-sigasea pereche in nici un alt oras al Europei vechi, la nord de Dunare,nu se poate sa nu fi lasat urine \Tadao despre existenta sa. Prin urmareprima categoric de izvoare o vor forma insasi ruinele romane careau mai ramas din restristea vremii. Afara de aceasta, notitele scrii-torilor vechi, cut toata saracia lor, nu pot fi cu desavirsire mute :ele trebue sa ne povesteasca ceva asupra acestui oras, care a avutdarul sa vada imprejurul sau luptele cele mai crunte pe care Romaniibe au purtat vre-odata cu popoarele streine. k$i de fapt, Dion Cassiussi altii no dau stiri precise si sigure, de a carora valoare ne vomda seama mai departe. Dar eel mai pretios izvor al nostru, poateeel mai rar din cite le-a lasat omenirea veche timpurilor noastre,sint de sigur scenele sapate pe relieFele columnei traiane, unde indoua rinduri diferite ni se arata tocmai ceea ce doream mai cu cal-dull, forma cetatii, portile sale de intrare, ping si constructiile in-terne cu alcatuirea for curioasa, dar reala si clara.

La aceste izvoare se cuvine sa adaogam si comentariile inva-tatilor din apus, care au studiat columna si si-au dat seama dea ratarile sale. Vom infatisa pe scurt, se intelege, parerile lui Cichoriussi mai cu seama ale lui Eugen Petersen, a caruia intelegere agerai limped a adus lumina cea mai vie in cercetarile noastre.

A). Se stie ca ruinele Sarmizegetusei se afla in localitatea,cunoscuta astazi sub numele de Gradiste. Ele sint asezate incoltul de sud-vest al cimpiei Hategului, o cimpio rapitoare silarga.

Cimpia, este roditoare si brazclata de ape multe, care yin dinspre sud, de pe clina muntilor Hateg, ale etirora culmi inalto sorinduesc sub forma unui perete ce merge de la apus spre rasarit,piny dincolo de virful pitoresc al Retezatului, piscul cel mai malt

al intregului lant. La capetele acestui perete de stinci se tidied' altodoud masivuri, unul la apus, zis al Riscii si celalt ht rasarit al Se-besului, care inchid cimpia Hategului la dreapta si la stinga, dindu-iforma triunghiulard, pe care o are.

Cimpia aceasta, care, precum am vdzut mai sus, este incintd-toare si roditoare, mai implinea o altd conditie, care pentru aceletimpuri era nespus de importantd: era usor de apdrat, inchisd precumera de jur imprejur cu munti inalti. In adevar, numai cite-va strimtesparturi, produse do vaile riurilor repezi, ingaduiau navdlitoruluiintrarea in largul cimpiei. Spre apus nu era de cit o singurd poartd,faimoasa Poartd de for transilvana, sugrumata intre cele doud ma-sivuri inalte ale Hategului la sud si ale Riscii la nord. La rdsarite poarta Merisorului, care prinsd intre culmea Retezatului si nodulGodeanului, formeazd un soi de gang prelung, inchis la intrare incimpia Hategului prin stinca inaltd si prdpastioasa de la Crivadia.In fine, la nord avem trecatoarea ingusta de la Or lea, pazita devirful clemolui en acelas nume si care sta ca un turn urias de pazd,impiecheind dupd voe atit intramle in cimpie cit si esirile.

Aceastd cimpie in fine mai avea un bun, pe care natura i-1case : era in inima vastului tinut al Carpatilor, la incrucisarea ma-rilor cai comercialo ; caci prin cele doua pasuri ale Merisorului sideci al Jiului si al Portii de fer transilvane se punea indata inlegaturd cu marea cafe comerciald a lumii de atunci, cu Dundrea,printrinsa pe deoparte cu marea NeagrA, deci cu bogata lume aOrientului, iar pe de alta prin Siscia si Aquileia cu Italia, deci cucentrul lumii cultivate.

In aceasta cimpie, la capAtul sau de sud-vest, acolo uncle valeaHategului se inaltd mai mult, au zidit din timpuri imemoriale po-poarele bastinase cetatea stapinitoare a Sarmizegetusei. De pe inal-timea zidurilor ei ochiul putea pluti in bung voe ping la margineaorizontului, dominind cu modal acesta lungul si largul cimpiei.Aceasta positie era strategica, precum nu putea fi alta, si dovaddde aceasta este, ca Traian, cind a cucerit Dacia, a pastrat cetatea,formind colonia sa Ulpia Trajana Sarmizegethusa.

Urmele acestui cetati romane se pot vedea si astd-zi in loca-litatea Gradiste ; ele au fost infatisate minunat de cdtre baronul deHohenhausen, intr'o lucrare veche, dar foarte interesanta, intitulatdDie Alterthumer Damns in den heutlyen Stebenburgen" si apdrutd la 1775.

r.)

SA

S

Cu mici schimbari imaginea pe care cetatea o avea atunei, cam pela find. veacului al XVIII, o are si asta'zi

e

/, i'11111111111111111/flii//'/ ouny1,111110(,01116, if///7///(111/1/11III

f.

, ! *';://///,I 'in/ 1 //I Jill/ if

//' ;;;,, , I 11/'/It .-\\\ I \\V" ".11% \ \

R t

Cetatea a-vea o formadreptun-gliiularal)en latureacea lung a(laturea delasud la nordare o lungi-me de 563m , iar ceade la apus lar as arit 623m.) indrep-tata de la ra-sarit spre a-pus Zidurilede imprej-muire aveauo grosime de2 2 '/, m.isecompu-neau din-tr'un miez,alcatuit dinpietre detoate forme-le bine le-gate cu ci-ment dur sidin doua in-velisuri depiatra regu-lat taiata, u-

nul extern si altul intern. Acest zid inconjurator s'a pastrat mai bine1). Planul ruinelor 11 datoram mgmerului roman, PamfilPolome,

. ..., --: .- -%,;"

7

pe laturea de rasarit. Un sant larg de aproape 30 m., ineingea pe dinafara zidul, ant sapat in pamant de jur imprejur, afara poate dolaturea de vest, uncle termini este mai stineos si abrupt. Topogra-fia solului acestei cetati romane este foarte interesanta ; asupra eitrebueste sa insistdm en atit mai mull cu cit cunoasterea ei mai e-xacta ne ajuta foarte molt la intelegerea reliefelor de pe columnd,undo ni se infatisaza Sarmizegetusa.

So lul pe care se afla asezata cetatea este inclinat, casi valeaintreaga, care se pleaca eontinuu pe o panty nesimtita de la miaza-zi spre miaza-noapte, pina ce da in albia Hategelului, un rill carecurge pe la marginea de nord a vaii. Pe de alta parte, din pricinariului Clopotiva, care, descinzind din partile Fureatura Clopotivei,tae cetatea romana in doua parti neegale, terenul prezinta si o altaparticularitate : are forma unei albii care se pleaca de la rasarit siapus spre, matca riului. Din aceasta pricina, profilul laturilor donord si de sud se pleaca de la margini spre interior, unde estoalbia riului, pe chid acela al laturilor de rasarit si apus scoboaraneincetat de la coltul de sud spre eel de nord, undo atinge punc-tele cele mai joase.

In afara de cetate, cam pe la jumatatea laturii de nord, la 170pasi mai departe, se afla ruinele unui amfiteatru, care a fost des-gropat de care directorul museului din Deva. lar intre acest am-fiteatru laturea nordiea a castrului se vad urmele unui drumroman, pe care taranii ii numesc drumul lui Traian si care ducespre rasarit. De asemeni spre sud-vest pe culmea dealului luinila se vad resturi de ziclarie romana, de unde taranii au seos pie-tre caramizi vechi en stampile de cohorte.

In fine, tot afara de castru, insa in linie en coltul de sud-est,earn la 100 de pasi si mai bine se vede un fel de maguracare nu poate fi naturala; iar intre amindoua sint niste izvoare bo-gate de apa, care en toata extraordinara lipsa de ploae din varaanului 1905, ele tot n'au secat. Asupra acestor izvoare exists o le-genda la locuitorii satului Gradiste, legends, pe care o raportez.flind-ea mi se pare foarte interesanta. Taranii ne vorbesc despreniste pester? care odinioara, se aflau la stinga de coltul din sud-est al lagarului ceva mai spre sud. Din aceste pesteri eseailodinioara izvoare bogate de apa, care curgeau spre nord formindun riusor. Aceste pesteri an fost astupate, din ce vremuri nu se

inalta,

0i

DO-

0i

1i

8

in on -ce caz din vremuri bdtrine, cu un zid de piatra. De a-tunci apa a izvorit in ans parte i numai putin mai ese i de aici".

Baronul do Hohenhausen insa, in descrierea pe care el o faceasupra ruinelor castrului" roman din Sarmizegetusa, pe linga altoIncruri interesante pe care le spune, adaoga i urmatoarele: ln-data ce aceasta localitate (Sarmizegetusa) a ajuns sa fie asigurataintru cit-va de on i ce primejdie, locuitorii care erau cu gindprietinesc pentru Romani se adunara aci. Traian dete color in staresa poarte armele in afara lagarului locurile din dreapta (insemnatepe planul nostru cu litera a), undo ei se intarira cut un zid, carepue in aparare contra navalirilor durnane mai upare". pag. 8).

Nu avem sa discutam adevarul supozit,iei facute do catre ba-ronul austriac. daca locuitorii apzati in afara de lagar erau colo-nkti rotnani. sau populatie streind, care se stabilisers linga zidurilecastrului; importanta este constatarea lui, ca la coltul de sud-est alcastrului roman se afla un zid care inchidea o elute patrata alipitade zidul cetatii. Constatarea aceasta lie va servi la localizarea see-nelor de pe columna care ne infatiaza mai ales in al Ii rezboiimaginea Sarmizegetusei.

B). Cel mai bun mijloc de reconstituire al Sarmizegetusei insaeste fail indoiala columna traiana din Roma. Se cunoate scopulriclicarii acestei columne ; se cunoaste de asemeni i rostul acelorreliefe sapate pe clinsa, relief, care despartite la mijloc grin ima-ginea unei Victorii inaripate, intro cloud trofee, ne desf4urail lup-tele imparatului Traian cu Dacii, in cele doua campanii militare alesale. Ceiace se cunoWe insa mai putin la not in tars sint publi-catiile fa'cute asupra acestei columne.

Fara a ne opri asupra monumentalei lucrdri a lui Frffliner(La colonize Tradane, Paris, 1872, in 220 plane fototipograflate), in-crare greu do minuit din pricina indriinii sale, voi aminti pe scurtcele doua opere din urma, a carora valoaro lamuritoare este cumull superioara color cite au aparut mai nainte. Anume, sint ope-rile, Die lieltefs der Trajanssaule, (2 vol. text i 2 atlas) i Trojansdalcische Krieye (in 2 volume), prima alcatuita de C. Ciehoriuscealalta de Eugen Petersen, opere insotite de comentarii cu adevrt-rat pretioase. Mai ales explich'rile acestuia din urma sint luminoasei do o rara patrundere. Multe din concluziile noastre slut interne-iate pe observarile sale.

stio,

sa-i(ibid.

si

In ce priveste Sarmizegetusa, artistul reliefului de pe columnaa infatisat-o in doua rinduri deosebite : odata in primul rezboi dacicSi alta data in al doilea. Pentru o mai bung intelegere a descriercinoastre insa, ne vedem siliti sa primim i noi, casi Eugen Petersen,repartizarea in scene facuta de catre Cichorius, precum si nume-rotarea lor, cu toate ca impartirile invatatului german sint uneoriin contrazicere cu intentille artistului columnei din Roma. Afarade aceasta, fiind-ca mice descriers nu poate sa ne dea lamurit ima-ginea lucrurilor, vom adaoga cate-va schite i desemne, care vorprezenta cititorului elementele necesare la reconstituirea Sarmizege-tusei. Vom lasa deci deoparte figurile personagiilor, care impodobesei dau viata reliefelor. Cine insa se intereseaza mai deaproape de

aceste probleme, n'are decal sa studieze columna in luerartle colordoi invatati germani de care vorbiram mai sus.

Prima grupa. Reliefele care ne infatisaza Sarmizegetusa inprimul rezboi dacic, se intind de la scena LXXII1 (in puntul 188dupa impartirea lui Cichorius) i pina la scena LXXVIl (in 202),formind o grupa intreaga bine determinate si bine marginita. Iatain cite-va cuvinte elementele esentiale care alcatuesc aceasta grupasi care ne servesc noua la reconstituirea capitalei dace. Grupa,care incepe in puntul 188, unde se vede un plop malt (vezi fig. 1,pl. III), ne inlatisaza un zid de piatra de forma semicirculara cu opoarta boltita la mijloc. Spre dreapta, zidul se reazima de un dealmalt pe culmea caruia se afla un agger, adica birne puss crucis ;mai incolo terenul pare ses. Ceva mai departs, in 191, terenul de-vine iarasi muntos, care spre fund poarta un zid rond. Zidul ecladit din pietre cu rosturile regulate si poarta creneluri. De lapoalele turnului izvordste un riusor, care dupa mai multe cotituiise pierde intr'un basin sau jghiab de forma patrata. Solul este deciin panty ling, scoborind din fund spre in fata. Ceva mai la dreaptase vede o cetate mare, care, dupa, noi, este insasi Sarmizegetusa, acareia zid de imprejmuire este cladit din piatra regulat taiata. Zi-dul incepe sus, intro 192 si 193 NI puntul e), merge piezis sprestinga, pina in puntul unde este spartura ovala din 192 (in c); doaici, el o is iarasi piezis, insa in sens opus, spre dreapta, pina lapoarta cu canatul inchis (in a) si cu turnul cu galerie de lemndeasupra. De la aceasta poarta zidul de imprejmuire merge directspre dreapta, inclinind spre marginea de sus a reliefului pina in

10

195 sus (in b'), unde inceteaza. Aceasta parte de zid are doua porti,una intro 194 si 195, cu turn en galerie de lemn deasupra i alta,mai la stinga, in 193, Inca neispravita si cu indicatia numai a sche-letului color dond turnuri de lemn ale sale.

De la 195 inainte se infatisaza niste intarituri de lemn (aggeres),asezate neregulat, aci mai inauntru, aci mai inalara, aggeres pussele pe muchea unor stinci en atit mai inalte cu cIt slut mai departespre dreapta In 195, ele sprijina deasupra o poarta de lemn (inb b"), iar mai spre dreapta doua vtnea, un fel de ceardac de scin-duri en strasinh lath, una deschisa spre dreapta SI eealalta sprestinga , cea din urma avindinainte o intaritura de uluci cu capeteleascutite.

Spre dreapta de cetate incepe peisagiul, care este simplucaracteristic ; el se desfasoara in ordinea urmatoare Intii, la stinga,doua siruri de munti en profilul cam arcuit, muntele din fata esteceva mai sound decit eel din fund , apoi avem o curmatura in 197,un fel de vale, de sigur imaginea unei trecatori ; muntele care omargineste spre dreapta are o forma piramidala trunchiata. In 198,dupa o noua crestatura, adios o noua vale, molt mai strimta decitcea dintii, se ridica un alt munte, in forma unei maguri rondo sauovale care spre dreapta cads abrupt. In fine, a treia vale inchisaen un zid inclaratul carma se vad doua turnuri de lemn inch neis-pravite. Muntele care margineste valea spre dreapta in 200 201este ripos, malt si framintat ; din el se lash, spre stinga si in fatao coama, dm care se desfac struri paralele do dealuri a ca'rora di-rectie este perpendiculard pe coama principals. Pe culmea acestordealuri se afla niste casute insirate la rind. Este imaginea unuisat ai canna locuitori parasindu-1 coboara in cimpie. In rezumat,putem spune ca artistul columnei in seenele din primul rezboidaeic ne infaMaza, la mijloc, o cetate puternica cu ziduri i porti,precizata geograficeste printeun peisagiu caracteristic. Spre stinga,avem un lagar roman de forma rotunda asezat in cimpie, pe cindspre dreapta, dincolo de peisagiu, avem un tinut muntos care in-cite o vale bine intarita i unde se afla un sat parasit de locui-t orii

Grupa a doua. Trecind la descrierea reliefelor care ne infatisazacapitala daca din al II-lea rezboi dacie, trebue sa observam maiIntl', ea ele formeaza mai multe grupe, care slut de sine statatoare

i

'i

i:

sae.

11

si care par sa ne reprezinte diferitele laturi ale Sarmizegetusei.Aceasta, noun grupa se intinde din 300 pina in 315 (vezi fig. 2, pl.III), formind un tot unic, izolat la stinga si la dreapta prin co-paci. lath in elteva cuvinte care sint elementele distinctive : instinga, din 300-301 se vede un lagar roman de forma rotunda cuo singura poarta ; un zid de piatra porneste spre dreapta pina in301, de aici, dupa ce se reazima de o muche de deal, coteste sprefund. Acest lagar nu pare sa fie tocmai departe de cetatea data dindreapta ; o deducem aceasta dupa auxiliarii romani care yin dinlagar purtind cu dinsii scarf de lemn pentru asaltarea zidurilorSarmizegetusei 1). Capitala lui Decebal se Oa eladita pe un platou,care in puntul 301 este ripos si inalt. Zidul, care imprejmueste ce-tatea, e de piatra taiga', poligonal, poarta creneluri deasupra si peclinclara't cloud, rinduri de galerii ; eapetele lemnelor care tin podealagaleriilor es pe peretele din fata al zidului. Un turn in 301; de aiciineolo zidul poligonal in forma areuita coboara continuu eu stineapina in 305, de unde incepe sa se ridiee spre dreapta. Doila porti,una dupa alta, cu vtnea si plateus intre ele tae zidul in 305 si 307,zid care ajunge sa dispara aproape la marginea de sus a reliefului ;de la 307 pina la 309 sint niste masini de rezboi a carora deseriereSi explicare o da Ciehorius si mai ales Petersen. Terenul dupa cemerge un timp, pina in 311, la acelas nivel seoboara adine ; cloudturnuri in 312, un al treilea ceva mai departe in dreapta, un al pa-trulea in 314, inchee zidul poligonal, care acum format din pietreregulat taiate, merge direct spre coltul din 315 sus, uncle atingeinaltimea sa cea mai mare.

In fata acestui zid principal Inca din 313, chiar de linga turnuleel mare din urma, se desface un zid secundar, care dupa mai multecotituri, se alipeste din nou de zidul cetatii ceva mai la stinga decoltul din 315, inchizind un spatiu destul de larg.

In rezumat, grupa aceasta de reliefe ne infatisaza in fond unplatou destul de Inalt, al earuia profit spre ambele eapete scoboaraintr'o valcea mai adinca spre stinga deeit spre dreapta, dincolo devaleele terenul si prin urmare zidul de imprejmuire se inalta catredreapta pina la capat, eatre stinga pina ce da de stinea ripoasra asolului care slujeste drept zid de aparare pentru I)aci. Priyita mai

1) Vom justifica mai tirzu,i aceasta denumire.

de aproape, aceasta grupa se desparte in doul jumatati aproapeegale prin copaeul din 308, jumatati care par a forma o opozitievadita intro ele ; de altminteri, aceasta opozitie este pusa in lumina',si prin felul do infatisare al personagiilor care se indreapta unclespre stinga, celelalte spre dreapta. Vom vedea not ce ineheiereimportanta se poate scoate din aceasta rinduire de figuri.

Grupa a treia. Grupa cea de a treia do scene, (vezi fig. 3, pl.III), care se intinde din 322 si pind in 333, este marginita, spre stingasi spre dreapta de asemeni cu copaci. Ea ne infatisaza alta vederea Sarmizegetusei. Prima scena spre stinga ne prezinta, incendiulunor case si palate, care, dupa spusa lui Petersen, nu sint decitpalatele lui Decebal". Terenul pare deluros si framintat, mai alesspre stinga ; daca judecam insa dupa infatisarea cladirilor, solulscoboara mereu in panta din fund spre in fata, uncle cade brusc ca

perete drept. Mai reese din imagine, ca in 325 este un Sant a-dine care merge piezis de la dreapta spre fund Si care nu se poatevedea in toata. lungimea lui. Santul acesta serveste de aparare zi-dului cu poarta din 325. In fund, un zid de piatra inehide scena ;iar in fata intro pantele abrupte ale stincei sint doua crimpee deziduri cu cite o poarta si un turn in 324 Si 323. Mai multe construe-tii rinduite pe doua, siruri se vad in interior si anume, sus, un turnrond cu cite o aripa de cladire la stinga si la dreapta ; mai jos, treicladiri en poarta Si ferestre asezate la rind dupa un turn rond insamai mic decal eel de sus. Se pare ea intro aceste doua siruri docladiri este o strada, care se prelungeste prin poarta cea mare azidului piezis din dreapta.

Din 325 si pina in 332 ni se infatisaza zidul din afara al ce-tatii cu mersul sau neregulat Si complicit. Zidul de imprejmuire,format din pietre regulat taiate, ineepe de sus in fund (in 325) mergein Mlle dreapta, dar piezis, aci este o prima poarta cu turn deasupra;apoi, dupa ce face un unghiu aproape drept, in 326 se inalta Si se in-covoae in acelas timp pina in 327, uncle se afla a doua poarta. Zidulacesta urea din nou panta unui deal, care patrunde adinc in into-Horn' cetatii, pentru ca din dreptul turnului din 328 sa scoboarela vale. De la 329 el iar se urea pe panta unui deal stincos, pinaco se terming in 332 Cu o poarta uriase. In 331 un alt zid trans-versal care vine din interior se alipeste de zidul din afara tocmainolo undo este un turn rond cu doua etaje (in 331).

uti

13

Privind in general intreaga grupa, trebue sa recunoastem cai aici avem infatisarea a eel putin doua laturi din Sarmizegetusa,

la care se adauga o cetatue externa intarita, si ea cu ziduri enturnuri de aparare. Laturile capitalei insa ar putea sa aiba intin-derea urmatoare : din 325 sus si pina In 327 ar fi laturea din stinga,pe cind de la 327 inainte i pima la poarta din 322 ar fi cea de a doua.

Grupa a patra. In fine a patra grupa de reliefe, (vezi fig. 4,p1. III), in care artistul pare ca eondenseaza elementele esentialepentru recunoasterea Sarmizegetusei, este cea care se intinde din337 si pina. la 343 si uncle artistul ne infatisiaza, capitala daca inurma cuceririi romane din al II rezboi. Elementele topograficeesentiale in aceasta grupa sint, incepind de la stinga spre dreaptaurmatoarele un turn cu cupola intro 337 si 338, asezat pe culnicaunui deal; do ling% turn incepe un fel de taetura trasa in zigzag sicu margini paralele mai inalte; aceasta taetura merge spre dreaptain fata, uncle terenul abrupt se inclieie de o parte si de alta cu douaturnuri cu poarta cu ferestre ; de la marginea din dreapta a tur-nului en cupola incepe un zid, care astupat de trupurile soldatilorromani se incovoae spre in fata, si la dreapta, undo in a are o poartavazuta in profit. Acest zid, care este de piatra cu rosturile regu-late, dupa ce coboara in 339 i se inalta pe panta in 340, scoboaradin nou, pentru ea in fine sa se urce pe muchea unui deal stincosdin 341 342 ; in dreptul sparturii rondo din 343 se impreuna cuun zid ce vine piezis din fund ; o poarta ai careia stilpi apar in343 incheie zidul. In fine, cloud turnuri, unul in 341 si altul in 339,uncle se termina un zid piezis, tras drept din fund si pina in fata,implinesc notele distinctive ale cetatii dace.

*Um, ca atit Cichorius cit si Petersen adauga la aceste reliefe,care ne represinta imaginea Sarmizegetusei si pe cele care formeazascena CXI, cuprinsa intro 293 si 297 (vezi fig. 2, pl. II). Dar aceastacetate nu are mmic de a face en imaginea Sarmizegetusei : ea soraporta la alta cetate, care exista astazi in Transilvania si a ca-reia localizare o vom face ceva mai departe.

Asa dar, pentru reconstituirea Sarmizegetusei avem 4 grupodo reliefe, dintre care una (I) face parte din primul rezboi dacic,iar eelelalte trei (II, III i IV) din eel de al doilea.

Grupa I cuprinde scenele LXX11I LXXVII (din puntul 188-202);11

II CXIIICXVI ( 302--315) ;

i

i

i

i

1i

Orupa III cuprinde scenele CX1XCXXI1 (din punctul 322 333) siIV

51 CXXIV CXX V ( 337-343).C). La acest izvor pretios pe care1 gasim in reliefele colum-

nei traiane, se cuvine s'adidogam si comentariile invatatilor din a-pus asupra acestor reliefe. Vom rezuma deci pe scurt, parerile luiCichorius si ale lui Petersen.

Cichorius, in cele cloud volume ale sale de comentarii asupracolumnei, ne prezinta o suma de observatii si vederi noun care sintpretioase si anume, uncle sint Monte cu prilejul primei grupe dinintiml rezboiu (facie, altele, care cauta sa lamureasca grupele II, Ill siIV din al II rezboi. El mai incearca sa recompue forma capitalei dacesi intr'un exeurs aparte, publicat la finele vol. III din lucrarea samai sus citata. Nu avem intentda sa facem aci o dare de seamy avederilop lui Cichorius ; totusi trebue sit spunem, ea aceste vederiale sale stau in legatura cu conceptia pe care acest invatat o aredespre mersul armatelor romane in rezboaele dacice. El pretinde,de pilda, ca, in primul rezboi dacic, imparatul Traian, in a treia sacampanie, porneste de la Dundre ; ca, dupa ce trece cu artnatelesale podul de lemn de la Drobetae, el, luind cararea prin Olteniape la Bumbesti, de aci la Rimnic, pasul Turnu Rosu (la Olt) si pevalea Sibiului, ajunge la Mures, acolo unde riul piimeste pe stingape afluentul srm Streiul care-i aduce apele do pe clina nordied amuntilor Iiateg.

In scena LXXIII Cichorius vede ehiar imagined exacta" a lo-calitatii de la Kis-Kalan, mai la slid de revarsarea Streiului in Mures.Zidul road cu poarta boltita, despre care not am spus mai sus caapai tine unui castru, nu este, dupa dinsul, de cit un zid de piatraridicat de-a curmezisul viii inguste a, Streiului. El avea de scop sitincluda comunicatille dintrc capitala regatului dac si tinuturile nor-dice mai bogate si mai bine populate ale Daciei. Argumentul situcel mai puternic era nu numai ca terenul din localitate (Kis-Kalan)corespunde minunat (vollkommen) en aratarile columnei", dar maicu seamy in indicarile topografice ale scenei LXXIV. In adevar,specific, dupa dinsul, in scena aceasta este acel basin dreptunghiularsi acel canal eu marginile inalte, prin care curge o apa ; iar basinulse afla si astazi in fiinta la Kis-Kalan, taiat in mod natural in stilledsi in forma pc care o vedem pe columna. Aici, la Kis-Kalan era fai-moasa in anticitate statiunea termala, cunoscuta pe tabla lui Castorius

.

ig

(Peutinger) sub numele de Aquae. ,$i pe aici an trebuit sa tread.armatele romane cu imparatul Traian, cind au pornit din valeaMuresului spre Sarmizegetusa

Fireste, unele din aceste localizari ale lui Cichorius sint gre-site ; totusi aceste greseli nu ne impiedica', sa recunoastem valoareainsemnata a explicarilor sale, mai ales pentru scenele care priveseprimul rezboi dacic. Asa, de pilda, un merit insemnat al invatatuluigerman, este acela de a If recunoscut in formele de munti repro-zentati pe columna in scena LXXV, din 196-190, tinutul muntosde la apusul Gradistei (Sarmizegetusa). Acei doi multi asezati informa de culisa unul indaratul altuia, nu sint de cit muntii lorda-nelul si Tapaliga, care marginesc spre sud pasul Forth de fertransilvane, precurn muntele in forma piramidala trunchiata, din197-198, este muntele Mare de la nordul aeeluias pas. Un merit simai insemnat de cit acesta, este explicarea ingenioasa pe care Ci-chorius o da acelei procesiuni de Daci, care in scena LXXV, ingenuchi sau in picioare intind brate rugatoare care imparat sicer ertare, iar ceilalti pace. Aceasta lamurire o scoate el din alit-turarile pe care le face intro imaginile de pe columna si un pasagiudin Dion Cassius (LXXVIII, 9) unde sint aratate conditiile de paceimpuse de Traian Dacilor. Tot Cichorius, spre deosebire de toticeilalti comentatori mai vechi, recunoaste in imaginea impunatoarea dacului din 109, la capatul procesiunei de Daci, pe insusi regeleDecebal, confundat mai nainte cu acel pileat dac dm 193, care inchip desnaclajduit apnea gonuchii imparatului.

Din nefericire, liimuririle pe care Cichorius le d en privirela celelalte grope din al lI rezboi sint cu desavirsire gresite Cacigresita este credinta acestui invatat, ca o bona parte din Transil-vania, adica partea de sud-vest cu Sarmizegetusa, a remas, pina laizbucnirca celui de al doilea rezboi dacic, in stapinirea armatelorromane. Din aceasta cauza regele Decebal, in lipsa vechli salecapitale, clacleste o alta noua in timpul de pace dintre cele douarezboae dacice. Aceasta noua capitals, dup6, parerea lui Cichorius,trebueste asezata in apropiere de izvoarele Oltului, prin tinutulmuntilor Hargitta pe la Homorod.

Aceasta credinta gresita, it face pe invatatul german sa banniaseaca seria de scene, unde ni se infatisaza pe columna (Cichorius see-nele CVI CX) mersul a doua armate romane, despartite intro ele

16

printr'un sir de munti, nu este de cit reprezentarea acelui marslung si departat al soldatilor, ca sa ajungd de la pasul Turnul

ni la noua capitala. Pe doua vai diferite pornesc aceste douacoloano militare, una mai pe la sud pe valea Oltului, iar cealalta",ceva mai pe la nord, pe valea riului Tirnava mare, un afluent alMuresului. Puntul de intilnire al celor cloud coloano este si puntulde impreunare al celor doua vai, care dau la poalele unei net:Aiuriase, reprezentata in scena CXI si care nu este alta de cit capitaladacd, vazutrt din depdrtare. Concluzia finald a invatatului germaneste, ca noua capitala Baca trebue sa fie o cetate cu intarituri pu-ternice, cu porti i turnuri, cu infatisare semiromand; cladirile dolemn sint asezate pe un platou inalt, care la spate este marginit cuun perete de stirred abrupt, pe cind pe laturi se inclina in panto.In lath., platoul cade brusc intr'o prapastie adincg, in fundul careiacurge un riu, iar dincolo peste apa platoul se inalta iarasi i poartaintarituri romane.

La aceste elemente topografice, scoase din indicarile columnei,Cichorius adaoga allele, pe care le drt scriitorul Dion Cassius, a-colo uncle intr'o notita (LXVIII, 14, 3) ne vorbeste despre cornorilelui Decebal. In adevar, iota ce ne spune scriitorul acesta: Decebal,pentru ca averile sale sa nu cadd in minile Romani lor, pune intr'onoapte robii sai sa abata apele riusorului Sargetia, care trecea pclingo palatele sale si dupd ce face sa sape o groapa adinca in albiariuletului, isi ascunde aici tot aurul i bogatiile sale, le acopereapoi eu pietre mari i readuce in fine apele la mated. Tot atunciascunde el covoarele i stofele mai scumpe in niste pesteri din a-propierea palatului. i pentru ca nimeni sa nu cunoasca ascunza-toarea pune sa se ucidd robii". Aceasta povestire nu poate fi olegendd, zice Cichorius, caci epizodul acesta este infatisat i pe co-lumnd i anume, momentul cind comorile descoperite prin traclarealui Bikilos sint aduse in castrul roman (Cich. sc. CXXXVI11). Dinaceasta poveste resultd insa, ca mai intii, noua capitald dacd se aflalinga albia Sargetiei si al doilea, ca in apropiere existau niste spe-lunci fainaose.

()data stabilite acestea, Cichorius se intreabrt, undo a putut Iiaceasta noua capitald ? La Olahfalu se intilnesc tole doud cai de peOlt si Tirnava si tot aci, de altminteri, se sfirseste i calea de peHomorod ; deci in aceste pArti trebueste cautata capitala infdtisata

eu atita pompa de catre artistul columnei. Dion Cassius ne vorbetodespre niste spelunci. Ei bine, tocmai acesta e puntul de plecareal lui Cichorius ; caci tocmai la Olahfalu sint maretele spelunci dela Almas. Aici, pe ambele maluri ale unui piriu, care isvoreste dinpantele muntelui Hargitta, se afla, mai ales pe stinga, un complexde pesteri, care merg adinc in munte, cab de doua ceasuri. Sin-gura intrare in pestera este o gaura care se afla sus in peretelestincii i unde foarte cu greu se poate urea cineva. Aceasta intrarenu numai ca nu poate fi vazuta decit de eel care o cunoaste, darse i poate astupa usor pe dinauntru cu pietre magi.

Pestera aceasta, care multa vreme a fost folosita de oaineni,cind fugeau in fata navahrilor, se afla la poalele unui platou, caruialocuitorii ii dau numele de Kthridzo, sau ncimpul de piatra". Acestplatou este inchis la spate, spre rasarit, cu un perete de munteripos, iar din fata, spre apus, cads repede in malul ripos alpiriului ; totusi de aceasta, parte se vad doua curmaturi unde pla-toul se inolina in panty End. Spre sud stincile formeaza de asemeniun perete drept, ripos, pe chid spre nord el cade lin spre cimpie.Acest platou, astfel intocmit din fire, este un punt strategic de oinsemnatate foarte mare : de pe sprinceana sa se poate vedea ladepartari foarte mari ; de aceea a slujit in timpurile medievale dreptascunzatoare populatiei rominesti in fata invaziilor tataresti.

Aici gaseste Cichorius toate conditifie topografice ale orasuluide pe columna, precum gaseste piriul pesterile de care vorbesteDion Cassius. Aici deci a trebuit sa se inalte mindra cetate, carein al IIlea rezboi dacic a slujit lui Decebal drept capitala si a fostasediata si in urma cucerita de armatele roman. Daca ruini inpartile locului slut putine, cauza este obiceiul taranilor de a intro-buinta pietrile pentru var. i afara de aceasta, nu trebue sa uitamca locuintele din interior, dupa cum arata columna, an fost de lemn,deci au putut fi nirnicite prin foe i distruse de timp.

Totusi aceasta localizare a capitalei dace la Homorod sal incontrazicere cu spusele scriitorilor vechi, mai ales cu ale lui DionCassius, care afirma in mod lAmurit, ca Traian si in al II-lea rezboidacic cucereste aceiasi Sarmizegetusa, pe care o mai cucerise odi-nioara in primul rezboi. Contra localizarii la Homorod se ridica Peter-sen cu toata puterea, cind, dupa co trece in revista diferitele notice alelui Dion Cassius, privitoare la Sarmizegetusa, adaogit : Nici data in

2

II

si

i8

Dion n'a fost vorba despre alts capitala decit Sarmizegetusa ni-meni inainte de Cichorius n'a inteles e a fost cumva vorba in alII-lea rezboi de alts cetate ; nimeni n'a eautat Sargetias, care curgeape dinaintea palatului regal in al 11-lea rezboi, in alts parte decitla Sarmizegetusa" ').

De asemeni, Petersen se ridica Si contra ideii ca o mare partedin sud-vestul Transilvanici se afla la inceputul celui de al II-Icarezboi in puterea Romanilor ca din aceasta prieina, Sarmizege-tusa hind ocupata, a trebuit Decebal sa-si cladeasca o a douacapitala iu partile de rasarit ale Ardealului. Din contra, el dove-deste ca. intregul Banat si Oltenia intreaga, la inceputul rezboiuluial 11-lea, erau din nou in stapinirea lui Decebal. Este poate aceastaparte din lucrarea lui Petersen cea mai studiata i cea mai bineprobata. Lumina care se re,varsa din aceasta parte a studiului sailclarifica, o intreaga serie de scene.

Dar Petersen a mai dovedit, ca insasi cetatea, din al 11-learezboi dacic, nu este in fond decit cetatea Sarmizegetusei din primul.

Pentru aceasta sintem nevoiti sa reluam pas Cu pas argumen-tarea invatatului german si s'o prezentam in desvoltarea ei fireasca,asa precum reese din scrierile lui Petersen asupra columnei si dinexcursul sau de la finele volumului al 2-lea, privitor la cestiunea po-sitiei Sarmizegetusei.

Ne amintim, ca Cichorius comentind scena LXXIII, socotisezidul eel semirond din fata (In 188-189) cu o poarta boltita la mij-loc, drept un zid care inchide valea Streiului prin War p de laKis-Kalan. Petersen insa it tine drept un castru si in aceasta pri-vinta are dreptate. Alaturarile, pe care not la vom face intre scenaLXXIII, din primul rezboi dacic si CXI1I (300-301), din al doileapun in plina lumina aceasta idee. Ne mai amintim de asemeni, caCichorius vorbind despre scena LXXIV, gasise intro imaginea aceluiriusor care cargo din deal, de sub un turn road (in 1901) spre tinbasin patrat din fata si forma basinului taiat in stinca de la Kis-Kalan, o asemanare care-1 Meuse sa localizeze scena LXXIV inpartile de la aceasta statiune termala faimoasa in anticitate, precumpare a fi astazi. La acestea Petersen raspunde alaturind scenaLXXIV de scena CXXIV, din al doilea rezboi, uncle atit turnul

1) E. Petersen, Tra)ans dah. Knege, II, pag 8.

1i

$i

19

rond din fund i de dupa dealuri, cit i albia erpuitoare a riuo-rului, care se pierde in basinul eel patrat, so regasese identice. Decinu se poate deslipi scena LXX1V do scena CXX1V, care ne infa-tiaza caderea Sarmizegetusei. llaca una se petrece in imprejuri-mile Sarmizegetusei i cealalta tot acolo trebuqte pusa.

liar Petersen nu se oprete aici : el nu alatura do scena LXXVnumai scena LXX1V, dar chiar i pe cea din dreapta, scena LXXVI.Cu modul acesta el aleatuete o grupa unica, marginita la sting,'i la dreapta, i deci izolate de celelalte grupe, cu cite un copac(in 188 i in 202). Aceasta grupa se compune dintr'o scena centrals,Traian stind pe tribunal i inconjurat de legatii i signiferii legiu-nilor sale (193 194) i doud scene laterale : la stinga (din 190ping in 197) lagdrul roman cu zidurile, portile i intariturile sale,iar la dreapta (in 198-202), Sarmizegetusa, ale careia ziduri le darimaDacii, pe cind locuitorii daci scoboard din munti i parasesc tinutul.Atit lagarul roman cit Sarmizegetusa sint aratate ca find vazutedin spre rasarit i anume, lagarul roman se reazima cu flancul sausting de colinele din sudul cimpiei Ilateg i se intinde departe incimpie spre nord, unde se Oa aezata Sarmizegetusa. Numai dinaceasta parte (adica din spre est) putea spectatorul sa vada introele, precum este infdtiata pe columnd taietura intre munti a pa-sului Poarta de fier transilvand spre vest.

Aceasta conclnzie are pentru Petersen o importanta hotari-toare: ea it face sA recunoasca in cetatea din al II rezboi formelocetatii din primul, cetate, care mai ales din pricina peisagiului ca-racteristic dimprejur, fasese recunoseuta ea find Sarmizegetusa, daracum restaurata i mai bine intarita. Insa in cetatea din al II rezbois'an adaos, dupd invatatul german, pe deoparte la stinga, lagdrulroman, iar pe de alta la dreapta, intdriturile de la Poarta de fier.Petersen apoi reia i el cele 4 grupe cu reprezentari ale capitaleidace. precum Meuse Cichorius, numai ca le imparte altfel.

Grtipa 1) cu scenele LXXIV LXXVI din anul 102, corespundecu grupa I a noastra ;

II) cu scena CXI, Sarmizegetusa vazutd in perspeetiva ;III) cu scenele CX111CXV1, corespunde cu grupa a Il

a noastra ;IV) cu scenele CX1XCXX1I, corespunde cu grupa a 1I1

a noastra ;

i

Grupa V) cu scenele CXXIV--CXXVI, corespunde cu grupaa IV a noastra ; aci ni se infatisaza vederea

Sarmizegetusei, acum insa in puterea Romamlor.Comparind intro ele aceste diferite imagini, Peterson gaseste

intro ele puncte de asemanare. Mai intii el cerceteaza grupa a V,care este cea mai clara din toate imaginele capitalei dace de pccolumna. Aici se vad foarte bine cele trei parti ale orasului, des-partite prin zidurile interioare si aproape paralele as i bb. (V ezifig. V, Petersen, Tr. dak. Knege, plansa vol. II). In stinga in parteade rasarit, insemnata cu litera A, se afla castrul roman, in mijloe,-uncle este litera B, avem Sarmizegetusa, pe cind in partea dreapta(apus) litera b, este imaginea portii de fer transilvane.

()data stabilit aceasta, invatatul german Wisest asemanari evi-dente intre imaginea Sarmizegetusei din grupa V-a si aceia din grupaIV-a. Zidurile an aceleasi forme, aceiasi directie, urmeaza variatiilesolului in acelas chip, an chiar si aceleasi divizii fn trei. Este odeosebire insa : in grupa a IV-a in stinga, aeolo uncle, zice dinsul,ea a fost castrul roman, se vad niste case romane, care lipsesc ingrupa V-a, en toate ca an comun cele douti turnuri din fata. Darlipsa se explica prin faptul ca aceste clAdiri au fost distruse deDaci prin flachri ; deci nu mai puteau fi in locul for atunci cindcetatea a cazut in puterea Romanilor.

Dovedita asemanarea intre orasul din grupa V-a si eel dingrupa IV-a, Petersen nu se opreste aici. El gaseste asemanari siintre imaginea orasului din grupa V-a si aceia a orasului din grupaI-a, adica a orasului din primul rezboi dacic. lntre amindoua estecomun turnul din fund, care in grupa V-a este cu cupola deasupra,pe cind in grupa I este Para cupola ; au comun de asemeni formaterenului, deluros in fund si cazInd in fata pina ce devine ses ; aucomun riusorul cu albia sinuoasa, care in grupa I se pierde intr'unbasin patrat, pe cind in grupa V-a are forma unei cai in zigzag.Acest riusor, clupa Petersen, este acel Sargetia, care trecea pe lIngapalatul lui Decebal si uncle regele ascuns comorile sale. Ancomun in fine forma zidului lung din lath' cu toate variatille sale,care, dupa Petersen, inchidea castrul roman.

Pina aici intreaga demonstratie este admirabila, in contra einu avem nimic de zis. Singurul lucru, contra caruia ne ridicam,este gresita idee a lui Petersen, ca orasul dac din al 11-lea rezboi

21)

$i-a

,

21

se compune din trei parti : din castrul roman spre stinga, Sarmi-zegetusa la mijloc si adaosul Portii de fier la drcapta. Noi sustinem,

si o vom dovedi aceasta, ca partea din stinga, pe care invatatulgerman o tine drept castrul roman, nu este alta de cat cetateaSarmizegetusa. Nu mai putin ni se pare o gresala idea lui Petersen,do a identifica grupele I, IV si V cu grupa III, care, deli ne daimaginea capitalei dace, ne infatisaza totusi alta lature. De-asemenio gresala este si parcrea, pe care Petersen o imprumuta de la Ci-chorius, ca orasul sau cetatea infatisata in grupa II, este tot imagineaSarmizegetusei. In fine o gresala si mai mare este convingerea,Sarmizegetusa se afla asezata pe un platou cu spatele rezemat deun perete abrupt de munte, ca prin urmare capitala daca nu aveade eit trei laturi, una in fata si doua laterale. Cu toate aceste gre-seli insa, trebue sa recunoastem, ca, atit observatiile cit si concluziilelui Petersen, sint de o valoare nespus de mare i ca ele ne dau inmulto parti cheia de deslegare a problemei noastre, asupra recon-stituirei Sarmizegetusei.

ca

---/-,..------.......0...----

CAPITOLUL IIye

FORMA SARMIZEGETUSEI

PUPA RELIEFELE COLUMNEI

RESUMAT Terenul si forma castrului roman din Gradiste ne lamureste relie-fele de pe columna, privitoare la Sarmizegetusa Cetatea reprezintata in sconeloLXXIVLXXV pe columna are forma dreptungluulara, cu laturile a-b', c-o-b, i a-a'b'-A'. Laturca b'-A' in loc sit fie paralcla cu a-a', cum se cuvenea, esto un fel de con -tinuare a laturei a-b' Identitatea do forma intro cetatea reprezintata pe column& sirumele actualo de la Gradiste, deci scena LXXIVLXXV ne infatisaza chiar Sarmi-zegetusa clack vazuta dm nord. Scena LXXVI ne infatisaza intariturile do la pasulSehi, la nord-vest de Sarmizegetusa Rumele cetatn din Se lea, descrise de catre protoereulN Munteanu din Gradiste, corespund cu aratarile columnei Aceasta localizare a cetatndin scona LXXVI la Se lea exphcit conditule de pace SA, darime Dacu intariturile

sa, paraseasca tinutul ocupati transcrise de Dion Cassius Pentru co alipim sconaLXXIII la grupa Sarmizegetusei? Identitatea intro scena LXXIII CXIII. Cetatea dinscena CXIII e in apropiere de Sarmizegetusa ea se gra intro capitala data (scena LXXV)

cetatea reprezintata pe colunma in scena CXI. Cetatea din CXI esto identica cu ce-tatea actuala din Coltea, ale careia rums ne infatisaza tocmai forma de pe co-lumna Planul cetatu actuale din Coltea Identitatea aceasta no impune conclusuloa) artistul columnei copiazit r mci o schimbare realitatea, b) turnurile aratate pecolumn& ca fund de lemn sint in realitate ele tot de piatra. Lagarul roman infatisatin scena CXIII se afla la dealul lm Balint Valurile cetatea ronda din Balint descrisede protoereul N Munteanu.

clopotiva,

maginea Sarmizegetusei romane, asa precum ne o arataruinele de la Gradiste si publicatia baronulni de Hohen-hausen, are urmatoarele caractere : forma este a unuicastru dreptunghiular, asezat pe un teren inelinat inpanty ling de la nord la sud ; prin castru, trecind riulprofilul laturilor care raerg de la rasarit sere apus

sis'

si

si

:

sisi

(7(

23

scoboara continuu de la colturi spre albia riului. Catre apus terenulstincos cade mai la dreapta de santul de imprejmuire intr'o valceaadinea. Spre rasarit de castru, insa ceva mai la sud, an fost odinioaraniste pesteri din care izvora apa." abundentk Pesterile, dupa cumspune traditia, an fost astupate cu zid de piatra. Alaturi de izvorso vede o magurk care trebue s aseunda sub ea urmele unui turnrotund. Cu aceste elemento topografice pe care ni le da" realitatea,sintem not in stare srt no orientain mai bine in analisa reliefelor dope columnk privitoare la Sarmizegetusa.

In primul rind clar se arata inaintea ochilor nostri forma te-renului pe care se afla cetatea din prima grupa (scenele LXXVLXX VII, 190-202). i anume, solul scoboara in panta Elia din fundspre in fata. Pentru ca s'a, exprime aceasta idee, artistul a introdusurmatoarele dots amanunte : intii, a pus imaginea acelui piriu, carerrtsarind din deal, de la poalele turnului rond se pierde in basinulpatrat din fatk in 191 si al doilea, a infatisat figurile soldatilor rin-cluite pe planuri diferite') Asa in primul plan sint calaretii caretin caii de hAtori, pe al cloilea, sint auxiliarii romani care beauaprt din riusor si legionarul care urea panta en bagagiul in spate,iar pe al treilea, este un al doilea legionar, care merge spre turnulrond din fund.

k$i mai clar este felul cum infatisaza artistul columnei zidul eellung din dreapta turnului rond, din 192-196. (vezi fig. 1, pl. III).Privindu-1 en luare aminte el are vadit forma unui dreptunghiuAvem mai intii, zidul de piatil a care se intinde din 292, adicilde la poarta semideschisii si pina in 195, in b'b, uncle se afla poartade lemn inchisk Paralel en aceasta lature se vede in fund o altac o b, care incepe in dreptul spArturii ovale din 192, in puntul c simerge spre dreapta pina dincolo de puntul o, uncle restul ziduluinu mai este infaiti.sat. A treia lature trebue s'o formeze zidul a'a,care porneste piezis de la spartura ovala" si tine pina la poarta se-mideschisa din 192 Ea se tae de sigur in unghiu drept cu celelaltedouk insa pentru ca sa red flea latimea castrului,artistul, ca sa in-fatiseze scena supunerii" pe banda ingustrt a reliefului, avea nevoede spatiu, el a dat laturilor din stinga si din dreapta o directie

1) Pentru intelegerea mat clara a lucrului se poate privi scena, zisa a asupunernDacilon), de la finele prunulut rezboi, publicata de C Cichorius (scenele LXXIVLXXVI),

b',

24

piezise. Asa dar, o prima concluzie: zidul din scena LXXV areforma unui dreptunghiu, asezat pe un teren inclinat care scoboaradin fund spre in fata.

Dar care este a patra lature a dreptunghiului ? Firesc ar fi lostea artistul s'o infatiseze paralel (b b) cu cea din stinga (a' a) ; incazul acesta insa claritatea tabloului sau ar fi suferit : mai intiizidul din fata ab' ar fl acoperit o buna parte din zidul piezis,al patrulea al dreptunghiului,apoi, infatisarea laturei a patra ar fiocupat o parte din interiorul lagarului si prin urmare artistul n'armai fi putut s'arate si pe soldatii romani, care cu bagagiile pe spatepornesc din custru spre turnul din stinga. De aceia, nevoit a lostsa indrepte laturea piezis spre dreapta si nu spre stinga, din b' in A'.Dar artistul ca sa distinga si mai bine laturea aceasta de latureaab', a introdus un amanunt, care are valoarea sa : pe cind toatocelelalte laturi sint imprejmuite cu ziduri de piatra, aceasta singura(b'A) este inchisa cu valuri si santuri trase pe un teren si el stin-cos si abrupt. Afara de aceasta, laturea nu este regulata, eanu merge in linie dreapta, ca celelalte laturi, ci pare neregulata.In fine, un ultim amanunt : laturea aceasta en cit ne departamdin stinga spre dreapta cu atita este mai inalta si mai stincoasa.Deci o a doua concluzie: laturea cea de a patra a lagaruluieste neregulata, accidentata si asezata pe un teren stincos, carese inalta mereu spre dreapta ; dreapta aici insa inseamna in rea-litate, fund.

Conclusia generala pe care o scoatem din analisa imagineide pe columna din scena LXXV este cea urmatoare : cetatea areforma dreptunghiulara, cu laturea cea lunga indreptata de la stingaspre dreapta ; ea so afla pe un teren care scoboara in panta linadin fund spre in fata; iar laturea din dreapta ocolind muchea unuisol stincos si abrupt este neregulata. La stinga acestui lagar sevede pe culmea unui deal un turn rotund R) de la poalele caruiaisvoraste un piriu care merge la vale spre linia din fata. Cine nuvede insa din aceasta descriers desavirsita potrivire dintre spuselecolumnei si resultatele dobindite de not din cercetarea ruinelor ce-tatii romane Sarmizegetusa ?

Ne credem indreptatiti sa conchidem ca, ceea ce artistul ne a-rata in scena LXXV nu este imaginea castrului roman din sud deSarmizegetusa, precum o sustine Petersen, ci insasi capitala fai-

b' A'

25

moasa a lui Decebal 1). Daca conclusia aceasta se impune, atuncird se impune si conclusia urmatoare Sarmizegetusa este infatisatadin nord, ached vAzuta de observator din spre nord si prin urmarelaturea cea lunga din fata (ab') este laturea de nord, cea scurtadin stinga (a'a) este laturea de rasarit, pe cind cea intarita cu ag-geres i rnnea (b'A') este laturea de apus ; fireste laturea care sevede in fund (co) este o parte din laturea de miaza-zi.

Vederea Sarmizegetusei este facuta deci de artist cam din lo-cul unde asta-zi se alla amfiteatrul. In aceasta pozitie se lamurescminunat de bine si celelalte amanunte topografice de pe columna.Si de 'apt spre dreapta, care apus, se vad cei doi munti trasi unulindaratul altuia, loranelul si Tapaluga, acesta din urma mai inalt ;tot Care apus se eta la departare de 3-1 km. pasul eel strimt, nu-mit Poarta de for transilvana. i apoi cotind spre nord-est munteleMare si muntele de alaturi, zis al Cornavelit (din 197 ping in 199).care cade intocmai ca pe eolumna, brusc spre rasarit, undo este pa-sul Selii.

Cu aceasta localizare intelegem in fine si rostul acelui zid cuturnuri de lemn dintre 199-201, precum se lamureste si rostul lo-cuintelor de pe munte dintre 200 si 201. Am admis mai sus ca in-tre scena LXXV si LXXVI este o legatura pe care o reeunoastede altminteri si Cichorius in cuvintele ambele scene (LXXV siLXXVI) sint in raporturi foarte strinse, care le face sa formeze untot unic".

Cichorius pretinde ca scena LXXVI se desparte in cloud ju-matati, cea de la stinga, care ne infatisaza douit ziduri, dintre a-cestea cel din fats este aproape cu totul clistrus, iar cealalta juma-tate in dreapta, ne arata un tinut muntos, intretaiat din pricina di-rectiei dealurilor in mai mite vai. Pe culmea unuia din dealuri sevad mai multe colibe mici de lemn". In prima jumatate a sceneiLXXVI ni se infatisaza, zice dinsul, Sarmizegetusa, in momentul

1) st nu este imagmea unui castru roman pentru motivul citi, in aceasta, supo-sitae nu s'ar explica mci de cum uncle ananunte foarte caracteristice. Asa de pilda,,pentru ce Romanu ar fi Mout castrul for o parte dm zid, iar alta din val de pamint cupahsacla ? Pentru ce, de asemem, pot.* care an turnuri, uncle sunt terminate st altelenu ? Pontru ce sa se abatii artistul cu prilejul acestm castru roman de in unagmea o-Inntuta a castrelor romane infattsate ping, acum, care mai toate sint 'itrate sau drept-un,gluularo ?

20

de a ti darimata ; ear in a doua, este o imagine tipica push de artist,pentru ca sa ne ilustreze expresiunea raportata de Dion Cassius,s paraseasea Dacii teritoriul ocupat" de Romani.

Curioasa idee ! Caci, cum este oare cu putinta s creaza cine-va ca, in niste ziduri inguste cu doua mizerabile turnuri de lemn (din-clarat de 199) se invedereaza imaginea acelui oras vestit, a caruiaforma din al doilea rezboi dacic ne dovedeste marimi impunatoare ?E oare cu putinta ca artistul, care pe columna mai sus (in scena XXI1)a reprezintat in proportti mare un oras cu mult mai mic, Tibiscum,sa dea Sarmizegetusei o imagine asa de neinsemnata si meschinaFireste ca nu. Noi insa pretindem, ea in scena LXXVI ni se in-fatisaza intariturile de la pasill Selii, pas asezat la nord-vest decimpia Sarmizegetusei.

In adevar, scena LXXVI (Cichorius 199-202), ne infatisazaun tinut muntos, mai ales spre dreapta. In fund, in puntul 200-201,se inalta tin munte abrupt spre stinga si framintat spre dreaptaDe aei se lash., spre stinga si in fata, o coama din ce in ce mai seund.1cu cit ne apropiem de marginea scenei anterioare (LXXV) ; iar dinaceasta coama se desfac siruri paralele si secundare, a carora di-rectiune este perpendiculars pe coama principals. Un zid de piatrii,cu rosturi regulate incepe de jos din 199, merge cotind pe la spa-tele lui Decebal, apoi de la jumatatea reliefului o is drept sprecoltul de sus din dreapta, unde intre 200 si 201 se reazima de mun-tele ripos de care vorbeam mai sus. Asa dar, avem lainurit o valepe care zidul de piatril, o inchide. In 199 jos, zidul este in partesfarimat do doi I)aci, care izbesc cu cazmalele in pietre si be risi-peso, pe cind un comat dac sopteste ceva la urechea unui pileat,care sta la spatele lui Decebal. Doua turnuri, din care nu se vedode cit scheletul for de lemn eu ferestrele, portile si frontoanelefor triunghiulare, sent indicate indaratul zidului. In fine, in 200, peculmea dealurilor se afla niste casute cu fronton si on ferestre in-sirate la rind una linga alta. Este imaginea unui sat neinsemnat, aicaruia locuitori 1-all pJrasit ; caci de pe inaltimi coboara barbati,femei si copii, care tirasc en dinsti turmele for de boi, de caprede oi. In expresiunea figurilor, in atitudini si gesturi se vede caacesti oameni isi lasa caminul for cu durerea in E-3uflet si in con-tra vointei lor.

Ei bine, imaginea scenei de pe columna nu este alt-ceva decit

2

si

27

imaginea terenului real de la pasul Selii. La capatul muntelui Marespre nordest se afla o vale foarte ingusta, dincolo de care se inaltacoama unui munte in forma de eiocan, cai eel infiatiat pe columnain 198-199, care are aproape inaltimea muntelui vecin din stingai care poreclit de popor cu numele cle dealul Cornavelii, este in-semnat pe harta austriaca eu denumirea cle virful Marului. Dineolo,mai spre dreapta de aeest munte, se afla o noua curmatura, multmai adinca mai larga i care se reazima de clina abrupta a vir-fului Selii, constithit, intocmai ca i pe columna, dintr'o suma dedealuri, care marginese mai multe

Dar nu numai pozitia terenului corespunde cu aratarile columneiin scena noastra, ci i ram4itele de ziclarie veche din partite lo-cului. In primul rind exista un val, care probabil incepea jos, poatechiar linga malul apei, care vine dinspre Zaicani, urea panta dea-lului spre nordest i se termini la panta ripoasa de apus avirfului Selii. La marginea de apus pe culmea Cornavelii se AI,dupa spusa locuitorilor, un turn de piatra, din care n'a mai remasdecit temeliile ; in jurul acestui turn ceva, mai jos era un ant adinesi lung. Sub virful Selii insa pe culmea dealului, care se pleaeispre campia Graditei, se afla o suma de resturi de zidarie veche.Iata in privinta aceasta ce ne spune protoiereul Nicolae Munteanu,a carui cultura literary i istorica da observatiilor sale o valoarepretioasa',.

Cercetind acum dupa serbatori locurile de care amintiti inpretuita-va scrisoare, mie mai in urrna trimisa, in meritul celor ex-primate imi permit a Ira comunica urmatoarele

In partea nordvestica a Sarmizegetusei, sau pe culmea dealului,azi numit Selea",--pe care l'arn cercetat cu deamanuntul,se aflaurmele alor vre-o patru pimniti vechi. Zidul acelora e de calibrulzidurilor vechi din launtrul cetatei, deli trebue sa fie contimporane.Alarimea acelora e de circa 12-15 metri patrati la una. Distantade 20 m., de la pimniti spre vest, dupa cum mi-a aratat insui pro-prietarul locului, se vad deabea urmele unei case. Proprietarul mi-aspus i masurat spatiul cit a cuprins acea casa, circa 10 m. lungai 8 m. larga. Grosimea zidului apare circa la 80 c. m. ; se vede a

fi fost o casa puternica. In locul uncle se afla aceste e o poiana fru-moasa, incintatoare, cinctata de toate partile cu delute stretaiatade drumul ce duce la Poieni. In apropiere de pivniti casa mi-a

$i

:

si

vai.

si

2S

aratat locul uncle a fost o fintind si in care traditia poporala sustineea an lost ascunsi tesaurii lui Decebal, transportati in decurs desapte zile pre noun camile. In locul acesta se afirma a se fi facutsapaturi de nescari Germani,--dar ce au gasit nu se stie. De faptcaramida romans au aflat si altii.

Parerea mea modesty o ea si aici a lost o vigilia, dupa ceacoasta positie din punt strategic domineaza, mai bine intreaga valepica la Poarta de fier. Mi s'a spus ea do care Zaicani, in directiasudvest de la Selea, pe coama dealului Iordanel, a lost alt turn de

Considerind inaltimea dealului acestuia, acela domina departeposte Poarta de fier piny pe la Boutare. Deci pentru apararea Ul-piei Traiane de surprinderi neprevazute se vede ca stramosii auavut telegraf mai admirabil ca al lin Marconi, fa'ra sirma, anuntasemnalul prin focuri si da si alarmul la timp garnizoanei pentru aputea lua defensiva la timp". 1906, Gradiste, 25 Ianuar.

Dm aceste observatii o conclusie importanta, ni se impime : inscena LXXVI, artistul columnei ne infatisaza, intariturile de la pa-sul Selea, prectun si localitatea daca la rasarit do pas sub chiarvirful muntelui Selea.

Conclusia aceasta insa ne lamureste in acelas timp si spuselelui Dion Cassius, privitoare la conditiile de pace impose de impara-tul Traian regelui invins Decebal. Litre conditli erau si acestea, caregele dac sa inapoieze pe inginern romani trimesi lui de catreDomitian, s predea pe fugari, sa darime intariturile si sa pAraseascatinutul ocupat". (zoos ze toixavoltotag IrcrectJavai zal zoos a;rottolovgdic000fivat, Td 4itipara xaaeleiv xai vrig xcjeag zrj S Faiicefvias 011m:rill-vac). DionCassius, LXVIII, 9.

Toata discutia era : impus-a oare Traian lui Decebal sa darimezidurile de aparare ale Sarmizegetusei chiar si ale celorlalto cetatiGlace de pe teritoriul ocupat de Romani, precum sustine Cichorius,sau prin aceste intarituri" not trebue sa intelegem anume ziduride aparare ? In sine privit lucrul, s'ar parea foarte curios, cum im-paratul roman sa ceara distrugerea zidurilor Sarmizegetusei, rindel ocupa chiar capitala daca si lass intr'insa o garnizoana. Cassiusne spune lamurit ca, dupa ce Traian a pus in ordine totul, lasindo garnizoana in Sarmizegetusa si in restul tarii, se intoarse in Ita-lia". (Tam v;J4ievog xal o-rearc4edov ZaettrzeyeamIcin xcewaXmcjw,cat?), xcjecty grveals otaXa,3cdv liaVap dpexottia 0 q. Dion Cass. LXVIII, 9.

vigilia.

TO, zeig

2t)

in casul acesta, este oare de admis ea Traian sa fi cerut dA-rimarea unei cetati, in care tocmai avea sa ramie o garnizoanaromanil? Cererea ar fi fost nechibzuita.

Co lumna insa ne lamureste scum pe deplin rostul cererii luiTraian. Caci, data in scena LXXVI not trebue sa vedem imagineaintariturilor din Selea, atunci cererea lui Traian a avut de scop, caDacii s nimiceasca intariturile care ar fi putut sa impiedice intr'unchip sau altul miscarile armatelor romane, sa nimiceasca acele ce-tatui care aveau o importanta strategics mare In aceasta categoricintrau de sigur intariturile de la Poarta de Fier transilvana, precumsi cele de la pasul Sehi, pentru ca uncle ar fi impiedicat comuni-catiile Romanilor din Sarmizegetusa cu provinciile de peste Dunare,Moesia in primul rind, iar altele, cele de la Selea, fiind-ca dominautrecerea cea importanta din cimpia Hategului spre Banat prin PoieniAceste intarituri trebuiau pentru siguranta Romanilor distruse sitocmai aceasta lac Daeii din primul plan in scena LXXVI.

()data cu nimicirea intariturilor Traian a mai impus si para-sirea tinutului ocupat de Romani" Este Intrebarea, care tinut tre-buiau locuitorii Daci sa-1 paraseasea? Tot teritoriul eazut in minafor? Nu, eilci ar fi fost absurd aceasta, sa ceara Dacilor parasireal3anatului Intreg si a Olteniei de astd-zi, care prin incheierea pa-eii cazusera in mina Romanilor. Aceasta n'a putut-o care imparatul.Din contra, o datorie elementary ii impunea sa izgoneasea popula-tia de pe teritoriul puntelor strategice mai importanta. Asatrebue sa fi fost on locuitorii asezati la poalole Sell, linga pasuleel intarit de care am vorbit mai sus Era pentru Romani o elemen-tary datorie sa pue mina pe acest pas, precum si pe eel de la Poartade fier ; deci, din aceste locuri I)acii trebuiau sa se retraga. 5i. toc-mai acest moment it infatisaza artistul columnei in jumatatea dindreapta a scenei LXXVI. Cu aceasta solutie se lamureste siultima intunecime care invaluia scena cea mare, zisa a supuneriiDacilor".

Ne mai remine sa ne dam seams despre scena LXXI11, pe carenot am alaturat-o mai sus la grupa noastra. De ce aceasta alipire ?Cichorius localizase scena in partite de la Kis-Kalan (Aquae). Pe-tersen din contra o identificase cu scena LXXV, adica cu lagarulroman de linga Sarmizegctusa. Aceasta din urma parere, desi estemai aproape de adevar, este totusi gresita.

dacii

30

In adevar, lagarul roman din scena LXXIII, din puntul devedere al formei si pozitiei sale geogralice se aseamana cu eel re-prezentat in scena CXIII, din al doilea rezboi. Comun au formaneobisnuit ronda, comun an poarta for umca, comun au dealul dinafara zidurilor, comun au in fine valul care porneste de linga poartasi se sprijina de deal. Deosebirea e numai ca in scena LXXIII valule in constructie, pe cind in CXIII este Bata. Concluzia este : lagarelesint acelemi ; deei uncle va fi localizat until, va fi localizat i celalt

Un element pretios pentru orientarea noastra ni-1 da imagineascenei CX111 anume : soldatii romani, ca sa poata escalada zidu-rile cetatei dace din scena CXIIICX1V, care dupe Petersen nueste de cit Sarmizegetusa,aduc cu scarf de lemn din lagarulde unde pornesc atacul lor. Acest amanunt ne indica lamurit calagarul roman nu era cleparte de cetatea data. Dar atunci, dacdlagarul roman din CX111 este in apropiere de Sarmizegetusa, tot inapropiere trebue sa fie si castrul LXXIII, cu care este identiticat.

Se pone intrebarea ins,, undo anume iu imprejurimile Sarmi-zegetusei trebueste localizata scena CXIII ? Respunsul ni-1 da pre-eizarea geografica a scenei CXI: daca izbutim sa localizam scenaCXI, prin aceasta am localizat i scena CXIII si deci scena LXXIII.

Petersen si Cichorius cred ca scena CXI este imaginea Sar-mizegetusei vazuta din departare,si oarecum in perspectiva. Noi insacreclem ca artistul a infatisat in aceasta scena imaginea cetatii Colteade po malul ripos al i iului de Mori din Transilvania, linga Clopotiva.Motivele in favoarea acestei localizari sint destul do convingatoare.

Cetatea reprezintata pe columna (vezi fig. 2, pl. 11) se intindedin 293 pina in 297 ; ea este incadrata de multi inaltimai ales spre stinga. Cetatea are o forma foarte caracteristicd. Ziduldin fatd este format din 2 jumatati arcuite i aproape egale ; juma-tatea din dreapta are o poarta en turn de lemn deasupra ; turnulare doua etaje, cu o fereastra mai mare sus si doud altele mai micijos. Jumatatea de zid din stinga este mai complicate; o parte azidului este arcuita, restul spre stinga este in linie dreapta. In fataavem un al doilea zid, care in 295 are o portita si mai spre stingaun turn cu galerie de lemn. Indaratul zidului se vad cloud turnuri,dintre care eel din dreapta este mai mare si are doua etaje.

In fata cetatii pe planul din mijloc se vad 5 Daci, care parnolinistiti de vestea adusa de unul ; acesta soseste din

si

dinsii

dinteinsii

9i riposi,

81

dreapta. In interiorul cetatii zarim alti 7 Daci, de asemeni in pradacelei mai vii framintari sufletesti : unii gesticuleaza, altii pornescspre poarta deschisa din dreapta, pe cind citi-va pared ar voi saramina inauntru. Pricina acestei framintari sufletesti nu poate fi decit sosirea acelor auxiliari romani aratati lingd poalele munteluiripos din stinga in 294. 0 deducem aceasta mai ales din privirileaoelor cloi Daci din planul de mijloc, care privesc spre stinga. Doaceasta sosire a Romanilor se pare ca an eunostinta si cei din in-teriorul cetatii si toata gesticularea for energica si deci discutiaaprinsa intro ei nu are de cit un singur scop : a hotari de trebuesau nu sd ramina mai departs in cetate si s'o apere contra unuiasediu in regula al Romanilor, sau s'o paraseasca pentru a se re-trage in interiorul rogatului. Parerile Dacilor sint impartite.

Ei bine, cetatea dace reprezintata de artistul columnei, s'a pas-trat minunat: ea nu este decit cetatea cunoscutd sub numele deColdsvar, sau cetatea Coltii. Imaginea, reprodusa la fig. 3, pl. II, esteo fotografie scoasa dupd un admirabil tablou pictat de talentatulprofesor C. 1. Stefaneseu ; de altminteri infatisarea cetatii se poatevedea pe cartile postale din Hateg. In fate se vad cele doua tur-mini, unul la stinga, celalt la dreapta, iar la mijloc zidul, care,format din doua jumatati se tae in unghiu obtus ; indaratul zi-clului se 1nalta un turn urias ; poarta, casi pe imaginea colum-nei, se afla la dreapta, dincolo de turnul din aceasta parte. Zidulde imprejmuire s'a pastrat inca bine ; iar de prin cadrul ferestrilorse desfasura inaintea privitorului privelistea cea mai incintatoare.Spre miaza-zi vederea se perde in lungul van salbatice a riului deMori, pind, uncle zarea este inchisa de niasa impunatoare a miste-riosului Retezat, eel mai inalt munte din sirul intreg al Hategului.Spre miaza-noapte, zarea se deschide si mai larga, caci inaintea o-chilor fermecati se desfasura ping aproape de Mures valea luminoasitia Streiului. Dar toata poezia acestor ruini std in marimile uriaseale zidurilor, pe care au crescut copaci batrini ; std mai cu seamsin formecatoarea for armonizare cu natura salbatica si grandioasd,a tinutului.

Dace intram pe poarta (F) de pe laturea de nord, poarta de 2m50largime, dam Intr'o curte foarte ingusta do forma neregulata, cucladiri de jur imprejur. i anume, spre apus trei camere in sir(II, 1, J), dintro care cea din mijloc e pe jumatate mai ingusta de cit

3

celelalte doua. Spre rasarit era un zid (o o) cu cite un turn la ca-pete (D, E) ; iar spre sud avem o prima camera (K), care comunicaeu curtea printr'o poarta, i spre est cu turnul E. In fine la miaza-zise afla un turn mare (L) de forma .patrata. lnaltimea lui trece de16 m. Fiecare lature a turnului avea peste 10 m. latime, iar zidulo grosime de 2 M. Turnul avea eel putin 3 etaje ; o deducemaceasta din urmele patrate ale grinzilor care serveau de podelefiecarui etaj. Fereastra do jos de la laturea de sud este mare, largai incadrata cu lespezi mari de piatra, peste care sus se sprijina un

arc boltit. Maieste o a douafereastra p elaturea de

. vest. Cetateaa fost ziditaca sa inchidacalea unei ar-mate vr6jma-se, care ar fivenit de prinOltenia, prinvalea de lapoalele mun-teluitelui

o cetate de o

Retezat.A Coltea era

t a r i e extra-ordinara. D eFig 2. Planul nunelor do la Coltea

altminteri architectul nemultumit cu taria positiei naturale a cetatii,claclita pe coltul until munte abrupt, nemultumit de asemeni cu4ria zidurilor i turnurilor de aparare, el a mai adaos, in afara dezidul circular si santul dinainte-i (A i B), clespre care am vorbit, ela mai adaos la 50 m. depart de cetate, acolo unde este limba depamint mai ingusta, o noua intarire : a pus sa se sape un an largde peste 5 m., iar en pamintul scos dinauntru a facut un val, camde 4 rn. inaltime ; santul i valnl merg din margin in marginea pasului, care spre casi spre miaza-noapte, se pravalesteintr'o prapastie infloratoare.

A

1A

33

Descrierea acestor ruini ne arata cit de adevarata este afirma-rea noastra de mai sus, ea in scena CX1 ni se infatipza cetateaCo ltii. Nu mai staruim asupra lucrului. Cetatea Co ltii este, poate,ilustratia cea mai convingatoare despre realismul columnei ; ea nearata ping la evidenta cit de veridic este artistul reliefelor, care neinfatisaza luptele lui Traian cu Dacii ; ea ne da ma"sura calitatilori de sigur a defectelor acelui artist : fantasia nu are nici un rol intoata compositia peril sale ; doua, trei imagini de divinitati, saupersonificari ale apelor (Jupiter Tonans in lupta de la Tapae, Du-narea etc.), incolo realitate i realizm in forma cetatilor, in aspec-tul tinutului Si de inulte on in copierea unor amanunte, care nusint puse in imagini fara un scop hotarit.

Dar mai este o conclusio pe care o putern trage din alatura-rea scenei noastre de cetatea Coltii : am vazut, ca pe columna inimaginea noastra turnurile, care doming zidurile cetatii, par a fi delemn. Lucrul este aa de clar, in cit ochiul vede ping E5r cuele careserveau ca sa mentina intro ele diferitele stinglrii de learn ale tur-nurilor. Si amanunt i mai curios, capetele cuelor to vedeni nu nu-mai pe acoperis, uncle mai mult sau mai putin i-ar putea avea ros-tul lor, dar chiar i pe peretii turnurilor, (vezi turnul din stingadin 294). i cu toate acestea, aceleai turnuri din cetatea reala aColtii sint zidite din piatra, i cu mortal de o tarie extraordinara,intocmai precurn sint zidite i cladirile romane.

Acelalucru 1-am mai observat i la cladirile din scena LXXVIde pe culmea Selii, care pe columna par a fi de lemn, pe cind inrealitate restmile for sint de piatra. i sint numeroase exemple.Din aceasta constatare trebue s tragein conclusia, ca pe nedreptcomentatorii columnei au scos ping asta-zi ideia, ca toate cladirileDacilor sint de lemn. Acest lucru nu corespunde cu realitatea ; cacion de cite on am descoperit o cetate care, prin forma zidurilor, as-pectul tinutului i alto amanunte, corespunde cu cite o cetate depe columna, cetatea reala avea, spre deosebire de aratarile reliefu-lui, ziduri de piatra, ca i toate celelalte constructii interioare.

Ada dar, este o conventie aceasta infatisare a cladirilor dacecu turnuri de lemn, o conventie intrebuintata de artist, ca sa deo-sibeasca pentru spectator cladirile dace de eele romane.

Daca aceasta conelusie este adevaratit,si nimeni nu o poatenega,--atunci toate turnurile Sarmizegetusei, care au infatiarea de

3

84

turnuri de lemn, trebuesc sa fie si ele de piatra. E firesc lucru a-cesta, ca orasul capitala sa aiba turnuri cladiri de piatra, rindniste cetati la marginea tariff, perdute prin gitlejurile inuntilor, auasemeni turnuri uriase do piatra, precum le vedem in fiinta la ce-tatea Co ltii. Aceasta conclusie, pe care o vom intemeia pe nume-roase exemple in lucrarea noastra asupra eolumnoi traiane, ne-asilit sa dam Sarmizegetusei, in reconstituirea ce o facem, turnuri

eladiri interioare de piatra.Ori care ar fi lush' parerile noastre asupra aeestui hem, sigur

este, ca in scena CXI artistul ne a intatisat cetatea daca din Col-tea, ale careia ruffni vilzuram ea pastreaza, forma cetatii de pe co-lumna. Conclnzia aceasta find aclevarata si neeesara, atunci de siguri lagarul roman din scena CXIII, care pe columna se afla introcetatea Co ltii i Sarmizegetusa, trebueste pus geograficeste nea-parat intro Coltea si Gradistea de asta-zi. Calauzit de aceasta idee,am intrebat prin scrisoare pe inteligentul si cultivatul protoiereudin Gradiste, parintele Nicolae Munteanu. Raspunsul sau este ca-tegoric si merits sa-1 reproducem aici in intregime.

Dealul lui Balint se afla din jos de Gradiste, intro drumul luiTraian eel care actual vine din nord, din spre Hateg ; departarede Gradiste, respective de Ulpia Trajana, circa 1 km., e un delutfoarte neinsemnat. Valurile de care vorbiti, dupa cum rn'am infor-mat de la un batrin la fata locului, au cuprins affirmative intregdealul lui Balint. In partea de catre Gradiste (adica spre sud-vest)pe lungime de 400 de pasi, precum si in partea de catre sud-est pc)distanta. de 210 pasi se vad bine urmele valului, si acum; sprenord spre vest insa, poate sa fi fost valuri, dar au fost nimieitede oarneni prin aratura. In imediata apropiere de dealul amintitse afla o rotunda in diametru de 40 pasi, din fundamentul careias'a seos, dupa cum se spune, nu de molt pietre de marmura (do-plita i cu inscriptu ; posrbil sa II lost acolo edificat vre-un turnde paza, care sa fi corespuns en eel de la Sf. Maria de linga Hateg.In partea sudica a rotundei Inca se spune a fi fost ee,va mur. Deci,dupa, tole auzite intreg dealul lui Balint pare a fi o antifortareataa Ulpiei Trajane, resp. a Sarmizegetusei. De la dealul lui Balintinclinind Trojanul" (adica drumul lui Traian) spre Ostrov trecepeste canalul Odovasniter ; iar paralel cu acest drum, distanta circa500 m. so spune a fi fost un alt mur, ale carui urme abia se mai

si

$i.

1i

i

35

cunosc. Dcci valurile, de care vorbiti, la Ostrov nu poate fi de oftacesta al doilea. care n'a putut fi de cit paralel si dealungul dru-mului lui Traian. Valurile de la dealul lui Balint an forma de unghidrept, dace aievea a fost ceva fortareata acolo ; de sigur forma deparalelogram. Cit de groase an fost acele valuri i cit de afundesanturile, nu pot sti, dupe ce a remas foarte puffin din acelea, fiindnimicite de mina vitrega, a timpului,iar pomenirea for o pastreazaabia citi-va maracini crescuti pe o muche ce se ridiea nitel pesteplanul comun ".

In aceasta descriptie gasim doua lucruri absolut earacteristicepentru lager ; intii, turnul rond de o parte si al doilea, valul, careincinge acest turn rond castrul de la nord. Ceea ce ne mai iz-beste este distanta apropiata intre acest castru roman si cetateaSarmizegetusa. Aceasta distanta corospunde cu aceea ce ne arataartistul columnei in scena CXIII, rind pune pe soldatii romani sd-siaduca, din lagarul for scarile, on care an s escaladeze inurii cetatiidace. Acest lager din CXIII, am spus, este identic cu eel din LXXIII,care prin aceasta se afla in apropiere de Sarmizegetusa. Atha,' pro-blema noastra", so rezolva in chipul urmator: castrul din CXIII seaseamana, adica mai exact, este identic cu eel din LXXIII ; pe dealta parte, castrul din CX111. se afla la apus de Malomviz si in a-propiere de Sarmizegetusa, dovada soldatii care-si aduc cu dinsiiscarile din lager. Urmeaza ca i lagarul din LXXIII trebue sa fiein apropiere de Sarmizegetusa. i de fapt, din toata cimpia Hate-gului numai pe dealul lui Balint, asezat spre nord-est de Varhely(Gradiste) se gasesc urme romane de zidiri si de 'agar. Aceste con-statari ne indrituesc prin urmare, sa alipim scena LXXIII de grupaSarmizegetusei, precum este, alipita scena CX11l de capitala dacedin al II-lea rezboi dacic.

In stapinirea acestui adevar luminos credem ca sintem destulde bine inarmati ca sa lamurim si scenele din al 11-lea rezboi, scenecare se raporta la aceiasi Sarmizegetusa, pe care am vazut-o schi-tata numai poate nu in de ajuns intarita in primul rezboi.

$i

$i

6tC CAPITOLUL III

SA R MIZEGF,TUSAIN AL II REZBOI DACIC

RESUMAT: GreutAtile pentru cunoasterea forme' Sarmizegetusei in al II rezboi.Cele tree grupe (II, III $i IV), din al II rezboi, comparate intre ele cu grupa primadm I rezboi. Scene le din grupa IV ne arata Sarmizegetusa in stapinirea Romani lor.Punte comune cu grupa I si adaosele introduse Comparare intro grupa a IV i a DI ;terenul, forma zidurilor, numarul portilor pozitia for sint identice. Deosebirile expli-cate de catre Petersen. Conclusia orasul din grppa a III este tot Sarmizegetusa. In-tariturile, alcatuite din val cu palisada si din zid cu turnuri, sint ridicate pe laturea denord la esirea riului Clopotiva din cetate. Grupa a II $i greutatile pentru lamurirea ei.Petersen crede c este vederea acelorasi laturi (est si nord) ale Sarmizegetusei, pe carem le infAtisaza grupele I, III si IV. Elementele distinctive ale grupei IL Comparari cugrupa III: a) la grupa II, la mijloc e un platou inalt cu depresiune deoparte 1 de altasi reinaltare la capete , la grupa III, la nujloc depresiune inaltare de o parte $i doalta , b) forma zidurilor diferitft, c) adaosele de intarituri la una sint interne, la altaexterne , d) repartizarea numarul portilor altfel 'Acura Deosebirile nu Sint provemtedm neghjenta. Grupa II ne infatisaz6, laturile de apus si de sud. Concordant& cu dateledobindite din Sarmizegetusa primului rezboi. Intariturde de pe laturea de sud sint pen-tru apArarea intfarn riului Clopotiva in cetate. Era firesc ca artistul dupa infatisarealaturilor de est si de nord (gr. III, IV si I) ale Sarnuzegetusei sa prezinte laturilede vest si de sad (gr. II).

Ara indoiala, daca deslegarea problemei, care priveteSarmizegetusa din primul rezboi dacie, s'a putut face,fie chiar cu oare-care greutati, aceia insa asupra situa-tiei i formei externe a capitalei dace din al II rezboieste cu mult mai grea. Aici scenele sint mull mai nu-

meroase, iar elementele de caracterizare ale tinutului, ale zidurilori ale laturilor cetatii, sint cu mult mai variate, de cit in primul

, 2

si

si

si

si

si

37

rezboi. Pe de alta parte, asediul eel lung al orasului si nevoiapentru artist de a-1 trece in cronica sa de piatra, i-a impus acestuiao suma de scene, care, deli, petrecute in acelas cadru, trebuiau sase deosebeasca din loc in loc, fiind-ca in ochii artistului era maiimportanta actiunea inti:nplata intre oameni, de cit aspectul terenului,undo ea s'a petrecut. Pentru precizarea locului, artistul adeseori s'amultumit cu cite-va note caracteristice, pe care insa le-a inecatintr'o suma de alte note, care aveau de scop sa precizeze actiunea.Aceste note caracteristice ni se impune sa le descoperim si sa beprin dem in toata importanta lor.

In vederea aceasta, se cuvine sa facem analisa celor patrugrupe cunoscute st sa vedem ce elemente sint comune, si ce ele-mente sint proprii si specifice fiecarei grupe in parte. Prin aceastacomparare, pe care de altminteri a facut-o Petersen inainteanoastra,problema formii orasului se va limpezi, credem noi, inmod definitiv.

In ce priveste grupa a IV, care ne infatisaza capitala daca dinal Il rezboi, cazuta in stapinirea Romanilor, Petersen a aratat ping,la evidenta ca ea este identica in elementele esentiale cu imagineaSarmizegetusei din prima grupa. Ambele grupe an punte comune 9 :turnul rond din stinga, terenul deluros si riuletul cu albia sinuoasacare vine din fund, numarul portilor (patru porti in ambele grupe),inclinarea terenului in panta Ella de la fund spre in fata $i in fineziclul format din pietre regulat taiate. Aceasta concordanta i-a im-pus lui Petersen conclusia ca cetatea represintata in grupa IV estetot cea din grupa I, adica, dupa cum am dovedit mai sus, Sarmize-,getusa daca, intarita insa, si completata cu noi adaose. Si anumetadaose sint cele doua turnuri din 337 si 338 (grupa IV), adaose sinzidurile piezise care yin din fund in 339 si in 342.

Se pune insa intrebarea, pentru ce aceste adaose si care esterostul for ? Respunsul ni-1 dg, o comparare amanuntita intre imagi-nele grupei a IV si cele din grupa III. De altminteri si in acestpunt calea noastra a fost netezita de catre Petersen. Infatisarea te-renului si mersul neregulat al zidurilor de imprejmuire este acelasla ambele grupe 2) (a IV si a 1II).

1) Pentru intreg acest capitol este necesar ca cetitorul sti alba continuu tnainteaoclulor sal figurile do pe plansa III, uncle slut reproduse unaginile fie-carei grupo.

2). Vezi fig. IV si III, pl. III.

38

Cetatea din grupa a IV are comun en cea din grupa a III, felulde alcatuire a solului, cu urcusurile scoborisurile sale in continuaalternare. Comun este felul de intocmire a zidului cu cotiturile siadaosele sale interne. Comun este numarul portilor fixate aproapein aceleasi locuri dupa, anume interval. Asemanarea merge pingin amanuntele cele mai neinsemnate. Ambele grupe au partea fordin stinga (la grupa a III in 322 325,-la gr. IV in 337-339) delu-roasa si framintata, cazind in panta cam repede din fund spre in

Aceasta odder in panta o arata artistul prin rinduirea caselori turnurilor. Singura deosebire este ea in grupa a III turnurile au

alaturi de ele si cite o bucata de zid cu galerie i creneluri, zidcare lipseste la grupa a IV, deli an turnurile puse perfect in ace-leasi locuri.

Deosebiri daca sint, ele se explica usor. Asa, de pilda, in grupaa IV (in puntul 337) se vede un turn cu cupola, care hpseste ingrupa a HI in acelas loc ; de asemeni in grupa III sint o suma decladiri, care nu-si gases similariile in grupa a IV. In general acestedeosebiri se explica prin faptul ca orasul a fost represintat in tim-puri diferite, cind prin urmare el incercaso schimbari, fie ca unclecladiri fusesera nimicite de Daci prin foc, fie ca altele fusesera a-daose mai in urma.

De aceia deosebirile n'au putut impiedica pe Petersen sa scoataconcluzia incontestabila, ca orasul reprezintat in grupa a III estetot eel infatisat in grupa a IV $i prin urmare i in eel din grupaI, adica Sarmizegetusa lui Decebal. Si precum;aceste, doua din urmasint vazute din nord, tot asemeni $i in grupa a Ill tot din nordeste vazut, cu rasaritul la stinga i apusul la dreapta.

Este insa o intrebare care trebueste lamurita, : ce rost au valulcu palasida din 329-330 si zidul cu turnul patrat din 330 si eel ronddin 331, din grupa a III? Artistul columnei ne aminteste despre eleceva si in grupa a IV, undo in 342 se vede acel zid interior piezis.Cichorius si Petersen cred ca mai ales zidul piezi cu turnuri din330-331, este un zid interior care desparte cetatea in doua. Noi cre-dem insa ca aici ne aflam in fata unui sistem intreg de aparare alunui punt vulnerabil al cetatii.

Am spus mai sus, ca orasul din grupa III este vazut din sprenord ; prin urmare din 327 si ping, in 322 avem laturea de nord aSarmizegetusei. Dar Sarmizegetusa era strabatuta, de la slid la nord

si

fata.

9i

39

de rIul Clopotiva, care taia cetatea cam pe la apus in doul juma-tati inegale. Matea riului se poate recunoaste in grupa a III, casi aIV, in area depresiune care se intinde din 328 pina in 331. Pesteaceasta match trebuia sa treaca zidul de imprejmuire al cetatii. Zidultrebuia sa lase aici un gang de trecere apelor riului, gang carepare sa fi fost tocmai in dreptul sparturii ronde dintre 329-330.Acest gang era nn punt vulnerabil si se cuvenea intarit, ceiace a sifacut architectul; mai intii s'a folosit de clina dealului din stinga,care porniiid din 328 mergea ocolind spre fund si dreapta pina in330. Acest deal, destul de inalt i ceva cam abrupt,el domina chiarzidul de imprejmuire in 328,era si el intarit printr'un agger cu pa-

iar la capatul sau din dreapta sustinut printr'un turn, careservea aparatorilor sa izbeasca in fat pe navalitorii intrati pematca riului. In spatele turnului incepea un zid de piatra cu cre-neluri, care rezemat la stinga de dealul cu palisada, se sprijinea peturnul rond din 330. Cu modul acesta, pu