cetatea cultural a · cetatea cultural a arevistdea,alitea,raturcriticliteraristoriesia art ......

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVII, NR. 47 (145), noiembrie-decembrie 2016, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

Miron SCOROBETE - PARANORMALUL �IN DIALOG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Viorica P�ARJA - IT'S TRUMP! IT'S TIME FOR AMERICA? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

A FOST OARE REVOLUTIE �IN DECEMBRIE 1989? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Ionut,T,ENE - T

,ARA C�ARVUNEI (DOBROGEA DE SUD): UN VOIEVODAT ROM�ANESC CU CAPITALA

LA BALCIC S,I CALIACRA, �IN SECOLUL AL XIV-LEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Isabela VASILIU-SCRABA - ELIADE S,I DETRACTORII LUI SAU R�AFUIALA OAMENILOR DE R�AND

CU OMUL SUPERIOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Mircea P�IRLEA - CONCEPT,IA PLATONIC�A DESPRE DREPTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

TESTAMENTUL LUI T�OKES LASZLO (TEXT TRADUS DIN MAGHIAR�A DE DEAK ENDRE) . . . . . 23

Ioan Coriolan ANITAS - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

IOAN ANDREICA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Luminita POTIRNICHE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Adrian MUNTEANU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Christian W. SCHENK - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Vasile MOIS,- UN RAI S

,I UN IAD DE-A VALMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

TREI POVESTIRI DE Ioan BARBU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Vasile MIC - INTERVIU CU SCRIITORUL ALEXANDRU CET�AT,EANU . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

3

4

Miron SCOROBETE

PARANORMALUL �IN DIALOG

"Era odinioar�a un neam defra�ti n�ascu�ti dintr-o mum�a�si dintr-un tat�a... �si veniacel neam ��ntr-o �tar�a lat�a �sim�anoas�a pe c�aile cerului dese pomene�ste �si ast�azi... �Sifra�tii se iubeau ��ntre sine �sicre�steau ��n avu�tie �si fericire...turme nenum�arate, ca stelele,p�a�steau ��n c�ampii ��ntinse...vecinii �si ho�tii pizmuiau uni-

rea, puterea �si bog�a�tia lor, dar le era team�a ded�an�sii, c�aci b�arb�a�tia lor ��i ��ngrozea... �si astfel ace�stifra�ti tr�aiau ferici�ti, �si copiii lor ��n mo�stenirea ceamare r�amas�a de la p�arin�tii lor... C�and vreo ne-voie venea dintr-o parte, ei alergau cu to�tii ��ntr-acolo... c�adeau cu to�tii ��mpreun�a, c�and vijelia mare��i dobora, dar se ridicau iar�a�si cu to�tii ��mpreun�a �siizb�andeau... astfel se pleac�a �si se ridic�a ��n timp deviscol v�arfurile codrilor.Dup�a ce tr�air�a ��ntr-acest chip vreme mult�a,

nepo�tii ziser�a ��ntr-o zi ��ntre d�an�sii: "Pentru ces�a mai tr�aim amesteca�ti unii cu al�tii, mai bines�a ��mp�ar�tim mo�stenirea p�arinteasc�a, �si �ecares�a ia partea sa..." Atuncea traser�a cu funia �si-�si ��mp�ar�tir�a mo�sia ��n mai multe p�ar�ti: una lamiaz�azi, alta la apus �si alta la miaz�anoapte...S�apar�a �san�turi �si puser�a r�aurile �si mun�tii hotare��ntre d�an�sii... �si de atuncea fra�tii nu se mai puteauvedea ��ntre ei... �si vecinii se umplur�a de bucurie...Nu trecu mult, �si �ecare, �sez�and ��nchis ��n mo�siasa, ajunse c�a copiii din aceia�si p�arin�ti uitar�a detot unii de al�tii, �si de vorbeau tot o limb�a... darnu se mai ��n�telegeau... �si c�and unele din ramu-rile acelui neam se stingeau de pe fa�ta p�am�antului,��necate de vecini, ceilal�ti fra�ti nu sim�teau nici odurere... c�aci acum erau str�aini �si du�smani ��ntred�an�sii, �si se ridicau cu du�smanii ��mpotriva s�angeluilor!.. �Si aceste neamuri, care ��nc�a se numesc ��ntresine rom�ani, ��n ochii celorlalte popoare sunt nu-mai semin�tii r�at�acite, al c�arora izvor s-a stins din�tinerea de minte a oamenilor!. . . "

Alecu Russo, 1850

C�ADEREA GORUNULUI

Era noaptea spre 20 iulie 2005 �si AdrianP�aunescu ��si serba ziua de na�stere pe platoul unuipost de televiziune. Era��ntr'o form�a extraordinar�a,destins ca niciodat�a, lini�stit, el care era permanent��n erup�tie, ��nconjurat de protagoni�stii cenacluluiFlac�ara de pe timpuri �si, ��mpreun�a cu milioanelede telespectatori, din care mul�ti fuseser�a spectato-rii adolescen�ti ce umpleau stadioanele acelor miri-�ce nop�ti de extaz, rememorau �si cu cuvinte, darmai ales cu vocea �si chitara, clipele unei v�arste alor �si a istoriei.Dar, deodat�a, poetul a r�amas ca tr�asnit � la

S�antilie tr�asnetele sunt la ele acas�a, � abia reu�sinds�a ��ngaime: ½Primesc o veste ��ngrozitoare: ofurtun�a n�aprasnic�a a dobor�at Gorunul lui Horea!�Gorunul pe care el ��l diviniza. Gorunul care simbo-liza rezisten�ta noastr�a, verticalitatea noastr�a, pute-rea noastr�a de a��ndr�azni s�a��nfrunt�am istoria atuncic�and nedreptatea ei devine insuportabil�a.Cutremurat eu ��nsumi, am scris ��n acea noapte

un necrolog, unic ��n literatura universal�a, la moar-tea unui arbore, semnalat imediat de Asocia-ted Press �si difuzat ��n ��ntreaga lume, publicat��n num�arul a�at sub tipar al Flac�arii lui AdrianP�aunescu.Am propus atunci, �si regret �si azi c�a nu a fost

cine s�a m�a asculte, ca lemnul sacru s�a nu �e puspe foc ori l�asat s�a putrezeasc�a ci s�a �e t�aiate din elbuc�a�ti care s�a �e trimise tuturor muzeelor din �tar�a.�In Casa Memorial�a Liviu Rebreanu din Prislop ceamai emo�tionant�a pies�a era o a�schie��ncins�a cu o pan-glic�a tricolor�a, p�astrat�a din lemnul sp�anzur�atorii luiEmil, fratele romancierului �si erou al R�azboiului deRe��ntregire.Prin acele fr�anturi, dac�a ar � fost precum nu a

fost, Gorunul c�azut nu s-ar � pr�ap�adit, ci ar � ajunss�a umbreasc�a nu numai morm�antul Cr�ai�sorului cimormintele tuturor eroilor de care e plin p�am�antul��ntregii �t�ari.

FIAT!

Pe vremea lui Octavian August, se pornise ocriz�a mondial�a care, odat�a instalat�a, nu d�adea de-loc semne c�a s'ar mai �si ��ncheia ci, dimpotriv�a, setot agrava. Ar � existat o solu�tie pe care roma-nii, st�ap�anii lumii, o identi�caser�a, dar nu era po-sibil s�a uzeze momentan de ea: dincolo de Dun�are

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

existau cele mai mari rezerve de aur ale continen-tului, numai c�a acele �tinuturi nu apar�tineau Im-periului. Ar trebui cucerite! U�sor de zis, greu def�acut. Cu ce armat�a? P�an�a s�a ajung�a s�a se urce petron, Octavian se luptase cu Antoniu, care r�avneala acela�si scaun �si, p�an�a��n ultimul moment, balan�tase ��nclina c�and ��ntr'o parte c�and ��n cealalt�a, nu seputea ghici care va � ��nving�atorul. Destul c�a ��nto�ti ace�sti ani, r�azboaiele civile tocaser�a trupele,ele ��ntre ele, mai r�au dec�at ar � f�acut-o germaniisau par�tii �si p�arjoliser�a �t�arile din Roma p�an�a ��nEgipt. Dac�a mai punem la socoteal�a �si blestematade criz�a, care nu trec trei fraze s�a nu �e pomenit�a,ne d�am seama c�a la cap�atul unui nou r�azboi nu se��ntrevede dec�at ��nfr�angerea sigur�a.

Va mai trece exact un secol p�an�a c�and un urma�s��n tron al lui Octavian August s�a cucereasc�a, foartegreu, acele misterioase �si ��nfrico�s�atoare locuri bo-gate ��n aur �si atunci, ��ntr-adev�ar, economia Imperi-ului va ��nregistra o ��n�orire cum��nc�a nu mai cunos-cuse. Romanii, ajun�si la f�ant�ana Ro�sia Montan�a,vor scoate cu g�aleata c�at mai mult, contra crono-metru, dar tot a mai r�amas. Au venit al�ti st�ap�ani,au scos �si aceia, au c�arat �si ei c�at au putut, �sitot a mai r�amas. Au venit al�tii, �si tot a�sa. �Sise vede c�a f�ant�ana e f�ar�a fund pentru c�a �si azi �-gureaz�a drept cel mai mare z�ac�am�ant de aur dinEuropa. Drept care, ni�ste corbi de o ras�a special�acare sunt ��nfometa�ti nu de cadavre ci de �loane deaur tot dau t�arcoale f�ant�anii Ro�sia Montan�a, in-vadeaz�a ecranele televizoarelor, cotropesc paginilegazetelor, vars�a lacrimi de crocodil spre a convingec�at de mult bine vor aduce ei Ro�siei Montane c�and,��n sf�ar�sit, vor reu�si s�a o sec�atuiasc�a cu totul �si ��nlocul aurului s�a lase o mare moart�a �si omor�atoare,o mare de otrav�a.Dar s�a revenim ��n vremea lui Octavian August,

nici ea mai lini�stit�a dec�at a noastr�a. Nu mai de-parte dec�at ��n Iudeea, un mic regat anexat Imperi-ului, situa�tia devenise de nesuportat. Oamenii numai aveau ce s�a m�an�ance. Taxele crescuser�a enorm�si slujba�sii corup�ti de sus p�an�a jos le tot sporeauc�a nu mai avea omul de unde le pl�ati. La caselede schimb dinarul roman era tot mai scump fa�t�ade siclul local. C�and i se adresau dictatorului dela Ierusalim care, ca s�a �e pe placul st�ap�anilor, ��ijecm�anea �si mai la s�ange, acesta le spunea franc:sunte�ti lene�si, de aceea nu ave�ti ce v�a trebuie, dac�anu v�a convine aici, larg�a-i lumea, duce�ti-v�a pe laRoma, prin Spania, este loc destul, g�asi�ti-v�a de lu-

cru! �Si sunte�ti prea mul�ti, prea mul�ti b�atr�ani, preamul�ti bolnavi, ��mi voi face o datorie patriotic�a dina v�a ��mpu�tina. �Si apoi cine v�a pune s�a tot face�ticopii? Voi avea grij�a �si de �a�stia, voi t�aia nu nu-mai ajutoarele, ��i voi t�aia �si pe ei de la doi ani��n jos. Oamenii aveau sentimentul c�a nu se maipoate face nimic, iar acesta e stadiul cel mai r�aula care se poate ajunge, c�and �si ultima speran�t�as'a stins. F�acuser�a tot ce putuser�a, protestaser�a, sechiar r�asculaser�a, luptaser�a av�andu-l ��n frunte peunul, Iuda Galileeanul, ajuns erou de legend�a, tri-miseser�a nenum�arate pl�angeri la st�ap�anii mondiali,��n zadar.

Un medic din acel timp, care peste veacuri vaajunge mai vestit dec�at Louis Pasteur sau Chris-tiaan Barnard pentru c�a lumea ��l va cunoa�stedrept Evanghelistul Luca, spunea c�a lumea era ½��na�steptare�. Numai c�a a�steptarea era cu totul tul-bure. Sigur c�a lumea ar � dorit s�a se schimbe ceva,s�a se schimbe totul, s�a �e altfel dec�at e pentru c�aa�sa cum e nu e bine deloc, dar nimeni n'ar � �stiuts�a-�ti spun�a ce anume trebuie f�acut pentru asta.Oameni credincio�si, singurul lucru ce le mai

r�am�asese iudeilor era s�a se roage. Poate Iahve ��si va��ntoarce iar�a�si fa�ta spre ei �si-i va salva El, pentruc�a de la oameni nu mai au ce a�stepta.Se ruga �si o fat�a dintr'un sat obscur al Gali-

leii. Galileenii ��n�si�si erau privi�ti de sus de c�atreceilal�ti iudei, erau considera�ti mai mocani fa�t�a dec�arturarii, negustorii �si meseria�sii din Ierusalim,mai primitivi, mai neciopli�ti, dar acest sat, Naza-ret, era subiect de ironie �si printre galileeni. C�and,a ap�arut un ��nger care i-a spus copilei c�a va na�stepe Cineva Care va sta ��n tronul lui David �si vasalva omenirea, �re�ste c�a fata s'a speriat, cum s'ar� speriat oricare. Ea era un om de la �tar�a, cu ju-decata limpede, care g�ande�ste logic �si nicidecum ��n�sarade. Mai��nt�ai, a surprins-o prezen�ta��ngerului��nmodesta lor ��nc�apere, c�and lui i-ar � stat bine prin-tre coloanele impun�atoare ale Templului, pe les-pezile str�alucitoare de marmur�a, nu pe vatra lorde lut b�at�atorit. Apoi, cele spuse de el. Cum s�anasc�a ea pe Unul mai mare nu numai dec�at Irod,mai mare �si dec�at ��mp�aratul de la Roma �si dec�atto�ti ceilal�ti ��mp�ara�ti de pe toat�a fa�ta p�am�antului?Ea, Maria din Nazaret. . . �Si, ��n sf�ar�sit, ce nici ominte s�an�atoas�a nu poate nici s�a-�si ��nchipuie: cums�a nasc�a ea Prunc, c�and de ea nu s'a apropiat neamde b�arbat?A�sa ar � spus oricare alta. Maria n'a r�amas la


6

at�at, la judecata oabl�a, cea mai corect�a, dar ome-neasc�a. Maria era puritatea des�av�ar�sit�a, cea ��ncare cuv�antul dumnezeiesc, cel de deasupra logiciiumane, putea p�atrunde.Dup�a c�adere, Duhul lui Dumnezeu ar � cobor�at

pe p�am�ant s�a salveze omenirea de sub os�andap�acatului dar, asemenea porumbelului slobozit deNoe, care nu avea unde se a�seza din pricina apelorPotopului, nici Duhul lui Dumnezeu nu avea undese a�seza pentru c�a lumea colc�aia de p�acate. Iat�a��ns�a c�a dup�a mii �si mii de ani ��n care lumea era ne-contenit ½��n a�steptare�, s'a ivit un su�et omenesc depuritatea ��ngerilor peste care Duhul Sf�ant a pututcobor�� si puterea Celui Prea��nalt o a umbrit-o.C�and Maria, ��n numele nostru �si spre m�antuirea

noastr�a, ��mpotriva logicii omene�sti, a spus ½Fiat�, ar�aspuns acelui ½Fiat� ini�tial prin care Dumnezeu acreat lumea. ½Fiat�-ul Mariei deschide noua crea�tie,cea a M�antuirii, cea a �Imp�ar�a�tiei Cerurilor.

Viorica P�ARJA

IT'S TRUMP! IT'S TIME FOR AME-RICA?1

Aproape de clopotul li-bert�at

,ii st�a cartea lui, Co-

mmon Sense (Bunul simt,),

��n care ��ncuraja dob�andireaindependent

,ei tinerelor colo-

nii cu arma ��n m�an�a. Tira-jul c�art

,ii - 300 000 de exem-

plare - se adresa unei populat,ii

de trei milioane de su�ete.Thomas Paine a botezat nouafederat

,ie cu numele: United

States of America. Un exem-plar din celebra scriere st�a ��nSala Independent

,ei din Phila-

delphia. Anul de aparit,ie �

1776. Biogra�i cred c�a Thomas Paine a fost unfenomen unic ��n felul s�au. O enigm�a a deveni-rii Americii. Face parte dintre p�arint

,ii fondatori,

mai put,in luat

,i ��n seam�a, care s

,i-a devansat tim-

pul. C�and Benjamin Franklin a dezv�aluit paterni-tatea scrierii, Thomas Paine avea 39 de ani. C�andFranklin, ��n casa lui din Philadelphia, ��l roag�a pe

1Material preluat de pe Facebook

Paine s�a scrie o istorie a raporturilor dintre co-loniile din America s

,i tronul Angliei, descoperito-

rul paratr�asnetului a primit un virulent pam�et, ��ncare se cerea independent

,a, chemarea la lupt�a s

,i

rat,iunea.Dup�a s

,apte luni de la aparit

,ia pam�etului, Con-

gresul american proclama independent,a celor 13

state. S-a ar�atat un timp astral ��n istorie atunci,c�and cuv�antul a mis

,cat o lume. A dus-o spre

��ntemeiere.Ascultat

,i-l pe Paine: ½O, voi celor ce v�a e drag�a

semint,ia uman�a! Voi cei ce ��ndr�aznit

,i s�a v�a opunet

,i

nu numai tiraniei, ci s,i tiranului, ��nainte! Lu-

mea Veche este pretutindeni strivit�a sub opresiune.Pretutindeni libertatea este asasinat�a. Africa s

,i

Asia au alungat-o de vreme ��ndelungat�a. Europao primes

,te ca pe o str�ain�a. Anglia i-a dat ordin s�a

plece.O, primit

,i-o voi pe cea izgonit�a! �Inv�at

,at

,i s�a

preg�atit,i din timp un ad�apost oamenilor!� Paine

a murit uitat chiar s,i de prieteni. Nu are nici

morm�ant. Nici mausoleu. Ci imaginea unui per-sonaj de r�ascruce, din care urmas

,ii pot alege ce

vor.Suntem ��n 2016! S

,i poporul e suveran! Chiar

dac�a mai face s,i alegeri gres

,ite!

Optometru - Instrument medical de epoc�a


7

A FOST OARE REVOLUTIE �IN DECEM-BRIE 1989?2

(col. r.) Paulian P�as�arin a fost �seful Serviciu-lui de Contraspionaj. El a condus serviciul de la��n�in�tarea sa, ��n anul 1974, p�an�a la dizolvare, ��ndecembrie 1989.

Acesta declara c�a ��n decembrie 1989 nu afost revolu�tie, iar evenimentele care au dusla ��nl�aturarea lui Nicolae Ceau�sescu �si chiar��mpu�scarea lui �si a Elenei Ceau�sescu, au fost pla-ni�cate cu mult timp ��nainte, de Uniunea Sovietic�a�si Statele Unite.

Paulian P�as�arin a murit ��n anul 2007, iarapropia�ti ai s�ai au declarat c�a ultimele sale cuvintear � fost: "Mi-au f�acut-o �si ei mie."

Reporter: Domnule colonel, a �stiut NicolaeCeau�sescu ce i se preg�ate�ste, sau a fost luat prinsurprindere de Revolu�tia din Decembrie 1989 ?

Paulian P�as�arin: Despre evenimentele din1989 pot s�a spun adev�arul, pentru c�a am cunoscutfa�ta nev�azut�a a lucrurilor, dar nu voi folosi terme-nul de revolu�tie, pentru c�a nu ��mp�art�a�sesc aceast�avariant�a �si v�a voi argumenta ��n continuare de ce.S-a �stiut cu mult timp ��nainte ce va urma. Auexistat informa�tii ��n mediul oamenilor de informa�tii�si nu de genul c�a s-ar putea, ci au fost informa�tiicerte. Totul a plecat de la o gre�seal�a a lui NicolaeCeau�sescu. La sf�ar�situl anilor '70, dup�a moartealui Brejnev, s-a pus problema cine s�a �e succesorullui la conducerea Partidului Comunist din UniuneaSovietic�a. Printre posibilii succesori a ap�arut �si An-dropov, care era �seful KGB-ului ��n Uniunea Sovi-etic�a. Atunci Ceau�sescu a f�acut gre�seala (nu �stiudac�a sf�atuit, sau din proprie ini�tiativ�a, dar cred c�aa fost o ini�tiativ�a personal�a), de a ie�si pe postulna�tional de televiziune cu p�arerea c�a nu este An-dropov cel mai potrivit s�a-l urmeze pe Brejnev laconducerea partidului. De aici au s�arit sc�antei �si deo parte �si de alta, dar mai ales din partea lui Andro-pov, care a ajuns ��n pozi�tia de pre�sedinte al UniuniiSovietice. Deci ��nl�aturarea lui Nicolae Ceau�sescu afost pus�a la cale la Moscova. �In plan informativ,un subordonat de-al meu a venit �si mi-a spus c�a,��n �ecare zi de mar�ti �si de vineri ale s�apt�am�anii, lablocul din Pia�ta Aviatorilor, bloc care era al sovi-eticilor �si era un c�amin-hotel, vin un autocar saudou�a cu turi�sti, care a dou�a zi nu f�aceau altceva

2Material preluat de pe internet.

dec�at s�a ��mp�anzeasc�a Bucure�stiul. �In urma veri-�c�arii informa�tiilor am constatat c�a turi�stii veri�-cau pie�tele, magazinele, dar mai ales se familiari-zau cu dispozitivele de pe traseele pe care circulaCeau�sescu. Dac�a b�arba�tii aveau ca sarcin�a s�a mo-nitorizeze intersec�tiile �si s�a vad�a lipsurile cu carese confrunt�a popula�tia, femeile au mers p�an�a acolo��nc�at ��i identi�cau pe b�aie�tii no�stri a�a�ti ��n dispo-zitiv �si ��ncercau s�a le fac�a "ochi dulci", ��n ideea dea intra ��n vorb�a cu ei. Am mers mai departe cu ve-ri�carea �si am a�at c�a aceste grupuri f�aceau partedintr-o divizie amplasat�a ��n Basarabia. Unii din-tre ei ��si c�autau anumite pozi�tii, din care s�a poat�aac�tiona cu arme de foc. Eu ��mi ��nt�aresc a�rma�tiaprin faptul c�a to�ti care s-au a�at ��n mul�time �si asu-pra c�arora s-a tras, au fost ��mpu�sca�ti de la��n�al�time,dup�a traiectoria gloan�telor.R: Coincid cl�adirile ��n jurul c�arora au stat mai

mult presupu�sii turi�sti cu cele din care s-a tras ��ntimpul evenimentelor din Decembrie 1989?P.P.: Da, cele mai studiate cl�adiri de c�atre respec-

tivele persoane au fost chiar cele din care sau de pecare s-a tras ��n mul�time. De exemplu, ��n jurul Te-leviziunii au fost instalate acele simulatoare, iar eucunosc un caz concret, al unui anume Popescu, depe Zambaccian, care a m�anuit tot timpul simulato-rul �si a recunoscut ulterior acest lucru. Este un fostagent KGB, care a povestit c�a a folosit simulatorul,iar pe mas�a avea un pahar cu ap�a �si o pastil�a, pecare trebuia s�a o ia, ca s�a moar�a, dac�a ac�tiunea ar� e�suat, iar el ar � fost prins.R: Ce se f�acea, concret, cu acele simulatoare?P. P.: Simulatoarele erau de mai multe catego-

rii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc, orafal�a de mitralier�a, o explozie, dar �si simulatoarecu efecte luminoase, cu trasoare. Deci, revenind la��ntrebarea ini�tial�a, dac�a s-a cunoscut sau nu ce ur-meaz�a, este cert c�a Ceau�sescu a fost informat des-pre faptul c�a urma s�a �e ��nl�aturat. Astfel, pentruc�a �stia c�a i se preg�ate�ste ceva, nu a r�amas niciodat�ape timp de noapte ��n URSS, de c�ate ori s-a dus ��nvizit�a, n-a acceptat niciodat�a s�a se fac�a aplica�tiipe teritoriul Rom�aniei, ��mpreun�a cu celelalte statedin Tratatul de la Var�sovia �si nici m�acar s�a treac�atrupele pe teritoriul �t�arii, singurul lucru pe care l-a acceptat �ind aplica�tiile pe hart�a. Mul�ti spunc�a ar � fost vorba despre o tr�adare a Securit�a�tii,dar Securitatea �si-a f�acut datoria, aceea de a cu-lege informa�tii, de a le veri�ca �si de a informa pepre�sedinte despre ce se ��nt�ampl�a, ori noi asta am


8

f�acut. Trebuie precizat c�a eu �si cu oamenii meine ocupam strict de securitatea pre�sedintelui �si nuaveam nici o leg�atur�a cu trupele de securitate, carese ocupau de securitatea na�tional�a. Poate am fostacuza�ti c�a nu am ac�tionat ��n timpul evenimentelordin 1989, dar trebuia s�a te g�ande�sti ��nt�ai la �tar�a�si apoi dac�a e bine sau nu s�a-l aperi pe Ceau�sescu.Dac�a ar � ac�tionat Securitatea, ar ��nsemnat m�acelna�tional. Trebuie spus c�a s-a a�rmat c�a��n Rom�aniaa fost genocid �si c�a sunt 62.000 de mor�ti, o cifr�a lan-sat�a dinainte de sistemul de dezinformare sovietic,ca s�a justi�ce interven�tia militar�a, o alt�a variant�apus�a la cale de sovietici, dac�a varianta��nceput�a ar �e�suat. S-a ac�tionat cu planuri de dezinformare, s-aac�tionat cu zvonuri, propagand�a def�aim�atoare, prinEuropa Liber�a �si cu mobilizare de oameni, ceea ces-a ��nt�amplat la Timi�soara �si Bucure�sti. Asta pen-tru c�a lumea era nemul�tumit�a �si era u�sor de scos ��nstrad�a. Iar la ac�tiune n-au participat numai sovie-ticii, au participat �si americanii, ace�stia din urm�a��n partea aerian�a.R: Deci, concret, cine �si ce a hot�ar�at ��n leg�atur�a

cu soarta so�tilor Ceau�sescu?P. P.: Bush cu Gorbaciov s-au ��nt�alnit ��n

vara lui '89 la Malta �si au hot�ar�at ��nl�aturarealui Ceau�sescu de la conducerea Rom�aniei, dar s-a hot�ar�at c�a treaba s�a �e executat�a pe cale te-restr�a de Uniunea Sovietic�a �si pe cale aerian�ade Statele Unite. Re�teaua informativ�a, ��ns�a, afost ��mbun�at�a�tit�a, pentru c�a, pe l�ang�a servici-ile secrete ruse �si ameri-cane ce au ac�tionat ��nplan informa�tional, s-a colaborat �si cu serviciile deinforma�tii ale evreilor, s�arbilor. De altfel, vreau s�a-iinformez pe cititori c�a primul partid comunist carea rupt leg�aturile cu Nicolae Ceau�sescu a fost Uniu-nea Comuni�stilor Iugoslavi, ��n frunte cu Milo�sevici,iar principala poart�a de intrare a trupelor de co-mando ��n Rom�ania, care au declan�sat evenimentelede la Timi�soara, a fost grani�ta s�arbeasc�a.R: Am ��n�teles cine au fost actorii acestor scene,

dar care era scopul, ce voiau, de fapt, s�a fac�a ?P. P.: Gorbaciov voia ��nl�aturarea lui Ceau�sescu

�si o Perestroika, adic�a schimbarea �si destinderea,care s�a duc�a la un grad mai mare de libertate, dartot ��ntr-un socialism cu un singur partid. De ce?Pentru c�a Gorbaciov era �nul lui Andropov �si afost �seful direc�tiei de dezinformare din KGB, deciac�tiona ca un profesionist. De altfel, la ��nt�alnirea�se�lor de state �si de guverne din Tratatul de laVar�sovia, care a avut loc la Moscova, Gor-baciov

s-a ��nt�alnit separate cu �ecare �sef de stat, iar c�ands-a ��nt�alnit cu Ceau�sescu i-a spus c�a trebuie f�acut�ao schimbare, iar a�sa cum s-au retras al�tii (Hone-cker a plecat, Brejnev a plecat, Jivkov a plecat),e cazul s�a se retrag�a �si el, la al XIV-lea Congres.R�aspunsul lui Ceau�sescu a fost destul de categoric,cum c�a e treaba partidului �si a poporului s�au, iaratunci Gorbaciov l-a amenin�tat, c�a-l �sterge de pefa�ta P�am�antului, la care Ceau�sescu a trecut �si ella amenin�t�ari, spun�and: "Dac�a te mai amesteci ��n�tara mea ��ti fac din Europa un Vietnam cum n-ai mai v�azut niciodat�a �si-�ti cer Tezaurul, Insula�Serpilor �si Basarabia!"... Efectul discu�tiei lor s-av�azut �si ��n ��nt�alnirea general�a, pentru c�a Ceau�sescua anun�tat c�a s-a ��n�teles cu �se�i de state �si cu pri-mii mini�strii, ca urm�atoarea ��nt�alnire a primilormini�strii s�a aib�a loc la Bucure�sti �si Gorbaciov dinprezidiu i-a zis: "S�a vedem dac�a mai apuci!...".R: A fost acea ��nt�alnire de la Moscova semnalul

de ��ncepere a evenimentelor din decembrie 1989?P. P.: Categoric! La cererea lui Gorbaciov,

a pornit ofensiva �si trebuie s�a cla-ri�c�am ce s-a��nt�amplat la Timi�soara. Se tot vorbe�ste de cei 42de mor�ti, care au fost ��mpu�sca�ti la Timi�soara �siar�si ��n crematoriu la Bucure�sti.Nu au fost oamenidin Timi�soara, ci oameni din trupele de comando,care tr�ageau de aproape ��n oamenii care manifes-tau. Au fost depista�ti, ��mpu�sca�ti �si du�si la Morg�a.Din to�ti, n-a venit p�an�a acum vreo rud�a s�a spun�a c�ale-a fost ars cineva la crematoriu. Ei erau oamenirecruta�ti cu ani ��n urm�a din str�ain�atate, e dreptrom�ani, dar despre care nu se mai �stia nimic. Eiau fost recruta�ti �si preg�ati�ti ��n Ungaria �si au fostpreg�ati�ti special. Ei au fost cei care i-au scos pestuden�ti afar�a cu for�ta. Mul�ti se tem s�a spun�a, dareu �stiu, pentru c�a am cules informa�tii.R: Pe ace�sti oameni din trupele de comando cine

i-a ��mpu�scat?P. P.: Oamenii generalului Nu�t�a Constan-

tin, �seful Inspectoratului General al Mili�tiei i-au��mpu�scat, iar el a fost trimis la Timi�soara de ElenaCeau�sescu, pentru c�a Ceau�sescu era ��n Iran. Iarca o dovad�a c�a a�sa a fost, ungurii au f�acut dejamonument celor 42 de mor�ti ��n Ungaria. C�and aplecat din Timi�soara, Nu�t�a a luat cu el toate docu-mentele �si probele pe care le avea de la ac�tiuneacare a avut loc, inclusiv probe video. Ru�sii au�stiut, ��ns�a, c�a acesta are probe ��mpotriva lor, a�sac�a l-au interceptat ��n tren la Alba Iulia �si l-au ur-cat ��ntr-un elicopter, care a pierit ��ntr-o explozie,


9

iar Nu�t�a, echipajul �si dovezile au ars. Deci, dup�acum vede�ti, totul a fost pus la punct, spontane �-ind doar manifesta�tiile oamenilor ��n strad�a, dar �siie�sirea lor a fost provocat�a de cei care au organi-zat totul. Asta pentru ca o simulare de revolu�tiea poporului s�a mascheze interven�tia extern�a. InRom�ania a fost lovitura de stat, principalii orga-nizatori si coordonatori �ind Iulian Vlad, VictorAtanasie Stanculescu caruia unii ��i zic Hari Leibo-vici, Silviu Brucan fost informator sub comanda luiCristescu p�an�a dup�a razboi si mult

,i alt

,ii. Argu-

mente: �In Ungaria, la Bicske in 1988-1989 a func-tionat o tab�ar�a de preg�atire paramilitar�a condus�ade un fost angajat al lui Iulian Vlad, Manea Tra-ian s

,i sot

,ia sa, antren�and pe cei din tab�ar�a pentru

lupte de strad�a. In decembrie 1989, dup�a ce IulianVlad a preluat s

,i gr�anicerii, Manea Traian cu cei

antrenat,i la Bicske a trecut granit

,a f�ar�a probleme.

Ei au spart vitrinele magazinelor ��n Timisoara, audat foc, au ��mpus

,cat per-soane civile de aproape

s,i au atacat unit�at

,i militare. La Timis

,oara, Ma-

nea Traian s-a ��n-t�alnit s,i cu Hari Leibovici, stabi-

lind strategii. 42 dintre oamenii lui Manea au fost��m-pus

,cati s

,i trimis

,i la crematoriul din Bucures

,ti.

Dan Voinea, cel care a devenit general s,i procu-

ror r�aspunz�ator de dosarele revolut,iei a fost mar-

tor la ��mbarcarea cadavrelor spre Bucures,ti, stiind

foarte bine circumstant,ele, dar dezinform�and, as

,a

cum, ��nc�alc�and prevederile legale a judecat str�ambs,i la ordin legislatia Rom�aniei pentru a-i asasinape Ceaus

,es

,ti. La evenimentele din Timisoara, au

avut o participare semni�cativ�a s,i membrii clanului

C��rpaci, informatori ai securit�at,ii. Particip�and la

��nt�alniri ale Vetrei Romanes,ti, dar s

,i ale Academiei

Daco Rom�ane, condus�a de unul dintre cei care l-au��mpus

,cat pe gen. Milea l-am v�azut de mai multe ori

pe Manea Traian, care era angajat al unei fundat,ii

din str Wal-ter M�ar�acineanu, condus�a de GheorgheUngureanu s

,i ��ncerc�and s�a racoleze persoane ca cele

antrenate la Bicske. Invitat la o adunare a Acade-miei Daco Rom�ane, cineva l-a ��ntrebat ��nainte de��nceperea sedint

,ei pe Manea Traian dac�a a fost ��n

Ungaria, iar el a replicat c�a "f�ar�a el nu ar � fostrevolut

,ie". Actualmente, conform spuselor lui Ghe-

orghe Stroe, Manea Traian se ocup�a de agricultur�a��n jud Buz�au. In 21 dec 1989, c�and erau adunat

,i ��n

fat,a CC al PCR divers

,i salariat

,i, pe Calea Victo-

riei, prin dreptul Piet,ei Amzei s-au adunat un grup

numeros de persoane, ��ntre care s,i Nica Leon.

Membrii acelui grup aveau �ecare c�ate un mic

pachet,el s

,i formulare pentru colete pos

,tale (��n caz

de es,uare a operat

,iunii). Dup�a ce au trecut prin trei

cordoane de milit,ieni, care nu i-au intrebat nimic,

ajuns,i ��n dreptul bisericii Cret

,ulescu, au aruncat

petarda care a creat panic�a. �Intre ei, (tot,i f�acuser�a

armata la securitate s,i erau ��n continuare colabo-

ratori sub comanda unor o�t,eri) era si �revolutio-

narul� Vasile Moros,anu, �gurant ��n �lmele lui Ser-

giu Nicolaescu. A fost sf�atuit de Mario Bocicor,cu asociat

,ia de revolut

,ionari cuprinz�and pe asasinii

Ceaus,es

,tilor, s�a nu vorbeasc�a despre aceste lucruri.

Acelas,i V M a participat s

,i la incendierea

parlamentului din Chis,in�au, c�and s-a ��n-cercat

��nl�aturarea lui Voronin. S,i de acolo are un Certi�-

cat de revolutionar. Dan Voinea, pro-curorul ce s-aocupat de dosarele revolut

,iei, acoper�a aceste eve-

nimente. In ziua de 22 dec 1989, la poarta D aCC al PCR, unde actualmente este intrarea la Mi-nisterul S�an�at�at

,ii, pe la orele 16, a oprit un ARO

plin ochi cu l�azi din lemn; au fost desc�arcate l�azide munit

,ie s

,i mitraliera. Seara de pe acoperis

,ul

CC al PCR se tr�agea cu trasoarele desc�arcate dinARO, la ordinul lui Ion Caramitru, as

,a cum se con-

venise. Caramitru zicea �nu traget,i ��n bi-bliotec�a�

s,i trasoarele se duceau ��n bibliotec�a, �nu trageti inmuzeu, c�a muzeul. . . .� S

,i trasoarele se duceau ��n

muzeu� etc. Intrebat,i pe Gheorghe Cernat de la

Regimentul de Gard�a care a aprovizionat s,i a co-

ordonat grupul de tr�ag�atori, ��ntre care s,i Dumi-

tru Furdea s,i el re-volut

,ionar. Ei au r�amas ��n CC

p�ana ��n martie. In afar�a de ��mpus,cat

,ii ce urcaser�a

pe aco-peris,ul Muzeului de Art�a. Furdea, Pluto s

,i

alt,ii au f�acut cu r�andul la paza camerei tezauru-

lui, ��n care se a�au peste 4.000.000 usd s,i alte va-

lori, dup�a ce a fost ��mpus,cat tre-zorierul institut

,iei.

In acea camer�a au fost depuse s,i trei mape din

piele ce cont,ineau CONTURILE SECRETE ALE

ROM�ANIEI �IN STR�AIN�ATATE. La scurta vremedup�a ce au fost depuse a venit Petre Roman, care acerut cele trei mape dim piele s

,i a plecat. La scurt�a

vreme a revenit s,i a cerut celor prezent

,i s�a nu pome-

neasca vreodat�a de cele trei mape, amenint,�andu-i

cu moartea.Inainte cu doar dou�a zile de evenimentele din

Bucures,ti, aghiotantul lui Vasile Milea a fost schim-

bat cu subo�t,erul Stroe. In 22 dec 1989 dimineat

,a,

trebuia s�a-i fac�a insulin�a lui Ceausescu, prof IulianMincu. Milea a ies

,it din s

,edint

,a CEPEX f�ar�a cen-

tur�a s,i pistol, dar la un semn al lui St�anculescu, care

as,tepta pe hol, s-a luat dup�a Milea P��rc�al�abescu,


10

��narmat. Ajuns in biroul ��n care era s,i Stroe, cei

doi l-au ��mpus,cat pe Milea, f�ar�a a s

,ti c�a l�asaser�a

urme s,i erau martori. St�anculescu a preluat pre-

rogativele lui Milea. La 25 dec. Stroe a fost f�acutc�apitan. Petre Roman a f�acut toate demersurilepentru a se ��m-bog�at

,i s

,i a dat ordin personal s�a

�e eliminat,i potent

,ialii opozant

,i, eliminindu-i �zic

.El a dat ordin, dup�a ce a pus m�ana pe conturilesecrete ale Rom�aniei sa �e asasinat

,i unii di-rectori

s,i gestionari ai unor ��ntreprinderi de stat din t

,ar�a

s,i str�ain�atate, care se opuneau ��nstr�ain�arii bunuri-lor statului. Petre Neulander a ��nstr�ainat mai int�aic�atre rudele sale din Spania, ��ntreprinderi ale sta-tului, cum au fost cele mai mari depozite frigori�cedin Europa, a�ate pe �t�armul spaniol al Atlanticuluiconstruite s

,i administrate de IDERMAI, des�int

,at

ulterior de Emil Constantinescu (Cazbici). Tot ela anulat contractul cu Airbus pentru 10 avioane cuplata in barter, pentru un nou contract pentru 4avoiane, dar cu un commission personal de 3,5

Ionut,T,ENE

T,ARA C�ARVUNEI (DOBROGEA DE

SUD): UN VOIEVODAT ROM�ANESC CUCAPITALA LA BALCIC S

,I CALIACRA,

�IN SECOLUL AL XIV-LEA

�Intotdeauna m-au intrigat considerat,iile futile

din manualele de istorie, opiniile is-toricilor, a pre-sei s

,i societ�at

,ii civile �subt

,iri�, c�and venea vorba de

tratatul de la Bucures,ti din 1913, c�a Rom�ania a pre-

luat prin �furt� Cadrilaterul dup�a al doilea r�azboibalcanic, un teritoriu care nu a fost rom�anesc s

,i c�a

cedarea lui ��n 1940 a fost ceva �resc, deoarece et-nic era populat de bulgari, t�atari s

,i turci. Chiar

s,i ��n �lmele artistice dup�a 1990 e pre-zentat Ca-drilaterul ca un rapt de care noi rom�anii trebuies�a ne simt

,im permanent vinovat

,i s

,i s�a ne punem

cenus,�a ��n cap. �In realitatea Dobrogea de sud, nu-

mit�a eronat s,i f�ar�a inspirat

,ie Cadrilaterul, a fost se-

diul central al unui puternic voievodat valah al Do-brogei din secolul XIV. Noi, istoricii facem gres

,eala

s�a prezent�am istoria rom�anilor ��n granit,ele statu-

lui actual Rom�ania, de fapt poporul rom�an a tr�ait��n organiz�ari cneziale s

,i voievodale ��n teritorii care

transced granit,ele de azi p�an�a spre Bug la est, Bu-

rgas la sud, Tisa la vest, Carpat,ii P�aduros

,i la nord,

iar prin arom�ani p�an�a ��n Munt,ii Pindului. �In se-

colul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei deAur prin print

,ul t�atar Noqai, cu ca-pitala la Isac-

cea s,i o plac�a turnant�a a comert

,ului genovez spre

China. La ��nceputul se-colului XIV cnezii s,i vo-

ievozii valahi s,i slavi din Dobrogea se revolt�a cu

sprijinul Bi-zant,ului s

,i ��n�int

,eaz�a un stat puternic

condus de rom�ano-slavi cu r�am�as,it,e etnice cumane

pe vechea tem�a Paristrion. �In 1985 a ap�arut un fas-cinant studiu exhaustiv semnat de Sergiu Iosipescuintitulat �Balica, Dobrotit

,�a, Ioancu� la Editura Mi-

litar�a ��n care se eviden-t,iaz�a rolul major al acestui

ducat rom�anesc ��n geopolitica epocii ��ntre Bizant,,

T,aratul Bulgar, Hoarda de Aur s

,i comerciant

,ii ge-

novezi. Putem considera T,ara C�arvunei cu se-diul

��n cetatea de piatr�a de la Balcic apoi mutat�a lafort�areat

,a Caliacra, peninsula care f�acea ca clima s�a

�e considerat�a �Valea f�ar�a iarn�a�, pentru c�a opreacriv�at

,ul scitic, un vo-ievodat al�aturi de celelalte ale

epocii Moldova s,i T

,ara Rom�aneasc�a. Din punct de

vedere istoric s,i etnic T

,ara C�arvunei a fost un alt

voievodat rom�anesc, ignorat de istorici pentru c�anu a fost ��n actualele granit

,e ale statului rom�an.

Balica, un nume speci�c cnezilor din Ardeal, afost un nobil vlaho-cuman din fa-milia Terter cares,i-a declarat ��n 1325 independent

,a, cre��nd un stat

cu capitala la Karvuna, azi Balcic (denumirea pro-vine de la p�adurea carboni�cat�a a Teleormanului s

,i

Delior-manului). Datorit�a implic�arilor �ilor s�ai ��nluptele dinastice din Imperiul Bizantin, multe por-turi genoveze de la Marea Neagr�a au fost atacatede �ota greac�a. Balica moare ��n aces-te lupte cuunul din �i s�ai, l�as�andu-l despot pe Dobrotici, �ulcel mare. Acest duce Do-brotici s-a aliat cu bizan-tinii ��mpotriva porturilor genoveze din Dobrogea s

,i

de la Dun�are. El s,i-a c�as�atorit �ica cu un print

,bi-

zantin s,i a primit titlul de despot. A b�atut moned�a

pro-prie cu stema vulturului bicefal dobrogean. S,i-

a ��ntins prin lupte ��mpotriva bulgarilor, t�a-tarilor s,i

genovezilor voievodatul de la brat,ul Chilia la nord

p�an�a la sud de Mesembria, spre Constantinopol. Ela ridicat o puternic�a cetate de piatr�a la capul Cali-acra s

,i a ocupat porturile genoveze de la Mangalia

p�an�a la Vecina s,i Isaccea. A ��ncercat s�a doboare

m�an-drul port genovez Licostomo de l�ang�a Chiliape Dun�are. Genovezii ��l urau de moarte pentru c�a��ncerca s�a le controleze comert

,ul s

,i avea s

,i sprijinul

venet,ienilor, dus

,manii lor seculari. �In ciuda teoriei

terra deserta a istoricilor rom�ani, ��n secolul XIV��n Dobrogea funct

,iona un mare voievodat vlaho-


11

slav care juca ca actor important��n geopolitica epo-cii ��ntre bulgari, s�arbi, bizantini, greci, genovezi s

,i

venet,ieni. �In 1366 ��mp�aratul bizantin Ioan V vi-

ziteaz�a Roma s,i Buda, ��ncerc�and s�a capete ajutor

pentru o campanie ��n Dobrogea, dar ��n drum sprecas�a este capturat la Varna. O campanie condus�ade Amadeus VI de Sa-voia, sprijinit�a de Venet

,ia s

,i

Genova ��ncearc�a s�a-l elibereze pe ��mp�arat. Dup�ace Amadeus cuceres

,te unele cet�at

,i, Dobrotici nego-

ciaz�a pacea eliber�andu-l pe ��mp�arat s,i c�as�atorindu-

s,i �ica cu Mihail Paleolog, �ul ��mp�aratului. Dinacest moment, Dobrotici preia titlul de despot. �In1369, Dobrotici ��mpreun�a cu Vladislav I al T

,�arii

Rom�anes,ti l-au ajutat pe Ivan Strat

,imir s�a revin�a

la tronul Vidinului. Dobrotici ��ncepe construct,ia

unei �ote, centrul proiectului �ind Varna. Voievo-datul rom�anesc al lui Dobrotici devine o fort

,�a na-

val�a la Marea Neagr�a impun�and respect coloniilorgenoveze. Pe la 1385 documentele nu mai vorbescde Dobrotici, posibil ca acesta s�a � c�azut ��n lupt�acu genovezii sau turcii ce ocu-pau o parte din Bal-cani. La tron vine �ul s�au Ivancu sau Ioancu, carepentru a avea linis

,te ��ncheie la Genova pacea cu ge-

novezii. �In sala mare a palatului din Pera cei doiamba-sadori ai lui Ivancu, boierii Costa s

,i Ciolpan,

��ncheie, ��n mai 1387, pacea cu Genova s,i un tra-

tat comercial. Prea t�arziu ��ns�a deoarece sultanulturc Murad I dorea s�a ocupe Serbia s

,i Bulgaria s

,i

s�a supun�a voievvodatul vlah al lui Dobrotici.�In 1387, dup�a ��nfr�angerea suferit�a la Plo�cnik,

��naintea os,tilor s�arbo-bosniece, sul-tanul Murad I

le-a poruncit t,arului bulgar S

,is,man s

,i lui ½Ivanco,

�ul lui Dobrotici� s�a ��i tri-mit�a trupe ��n ajutor, cavasali. Nici unul dintre cei doi nu a respectat acestordin drept pentru care, un an mai t�arziu, sulta-nul i-a poruncit Marelui Vizir �Candarli Ali Pas

,a s�a

efectueze o expedit,ie de pedepsire a r�azvr�atit

,ilor.

Dup�a ce vizirul reus,es

,te s�a despart�a armatele lui

S,is,man s

,i ale lui Ivanco, se ��ndreapt�a ��mpotriva ce-

lui din urm�a, refugiat ��n ce-tatea Varna.Des

,i bene�ciaz�a de indicat

,iile a doi tr�ad�atori

cres,tini din cetate, turcii nu reus

,esc asaltul asu-

pra acesteia. Drept urmare, ��s,i schimb�a obiecti-

vul s,i pornesc s�a ��l atace pe t

,arul S

,is,man, refugiat

la Nicopole. Acesta ��ns�a ��i ofer�a sultanului ceta-tea Silistra ��n schimbul p�acii. Conduc�atorul turcprimes

,te aceast�a ofert�a dar, ��n momentul ��n care

trimisul s�au Ali Pasha dores,te s�a preia cetatea con-

stat�a c�a S,is,man refuz�a acest lucru. Silistra va �

cucerit�a de turci pe calea armelor, dup�a care vor

c�adea Veliko T�arnovo s,i Svis

,tovul. Cronicarul Le-

unclavius relateaz�a c�a ½dup�a ce a fost luat S,is,tovul,

vizirul a pornit mai departe cu oastea sa ��mpotrivaacelor cet�at

,i s

,i castele, pe care mai ��nainte valahii

transalpini le ocupaser�a trec�and Dun�area ��n Bul-garia (este ment

,ionat�a, printre altele, s

,i H�ars

,ova).

F�ar�a greutate le-a luat pe toate, iar garnizoanele aufost luate ��n captivitate�. T

,aratul bulgar e ocupat

de turci.�In urma expedit

,iei, peste jum�atate din teritoriul

Dobrogei cade sub dominatia Im-periului Otoman.Dup�a acest episod, numele lui Ivanco nu mai aparement

,ionat nic�aieri s

,i nici nu se s

,tie care a fost soarta

lui. Se presupune �e c�a a murit��n lupt�a, �e c�a a fostlu-at ��n captivitate de turci. �In 1388/9, Mircea celB�atr�an ��nvinge garnizoanele turces

,ti l�asate de Ma-

rele Vizir ��n cet�at,ile Dobrogei s

,i astfel despotatul

lui Dobrotici intr�a ��n component,a T

,�arii Rom�anes

,ti

pentru circa 32 de ani.Istoricul Sergiu Iosipescu are o alt�a p�arere.

Acesta consider�a c�a Ivanco s,i-a supus t

,ara de bun�a

voie la 1388 lui Mircea cel B�atr�an pentru a pu-tea face fat

,�a ofensivei Impe-riului Otoman ��n as-

censiune. Doar dup�a ce voievodatul lui Ivanco atrecut ca vasal la Mircea cel B�atr�an, domnul T

,�arii

Rom�anes,ti s-a putut numi cu m�andrie: �Io Mir-

cea mare voievod s,i domn din mila lui Dumnezeu

s,i cu darul lui Dumnezeu, st�ap�anind s

,i domnind

peste toat�a T,ara Ungrovlahiei s

,i a p�art

,ilor de peste

munt,i, ��nc�a s

,i c�atre p�art

,ile t�at�ares

,ti s

,i Amlas

,ului s

,i

F�a-g�aras,ului hert

,eg s

,i domnitor al Banatului Seve-

rinului s,i pe am�andou�a p�art

,ile pe toat�a Podunavia,

��nc�a p�an�a la marea cea mare s,i st�ap�anitor al cet�at

,ii

D�arstorului�.Pe h�art

,ile s

,i portulanele epocii putem vedea c�a

T,ara Rom�aneasc�a se ��ntindea pe actualul Cadri-

later p�an�a la Caliacra s,i Balcic, ��n mare parte pe

granit,ele T

,�arii Rom�anes

,ti a C�arvunei lui Balica,

Dobrotici (Dobrotit,a) s

,i Ivanco.

Ca urmare, Cadrilaterul nu a fost un moft al luiCrol I la 1913, ci o recuperare istoric�a a unui vechiteritoriu rom�anesc ce f�acea parte din voievodatullui Ivancu, care s-a supus vasal lui Mircea s�a scapede sultanul Murad I s

,i de ocupat

,ia turceasc�a.


12

Isabela VASILIU-SCRABA

ELIADE S,I DETRACTORII LUI SAU

R�AFUIALAOAMENILOR DE R�AND CU OMUL SU-

PERIOR

Motto: ¾Eu nu sunt singurul rom�an careurm�ares

,te munca Dvs. ��ncununat�a mereu de roade

bogate, de succese s,i de pret

,uiri meritate din plin.

Sunt doar unul din cei mult,i care ne bucur�am de

activitatea Dvs. . . cu care cinstit,i s

,i aureolat

,i

numele t,�arii al c�arui �u suntet

,i. Ne bucur�am c�a

erudit,ia s

,i s

,tiint

,a Dvs. adaug�a autoritate s

,i

prestigiu numelui de rom�an¿(1968, Ioan G. Coman, profesor de Patristic�a��nchis de comunis

,ti, ��ntr-o scrisoare c�atre Eliade).

Analfabetismul pretent,iei de epurare a culturii

comuniste de scrierile lui Mircea Eliade. Liberta-tea de a reproduce inept

,ii odat�a cu debutul dicta-

turii comuniste s,i ��n pragul Centenarului nas

,terii

lui Mircea Eliade. Eminescu despre adev�arat,ii cre-

atori. ½Numai prin experient,a religioas�a oamenii

devin oameni� scria un �lozof ��n cartea pentrucare ½peret

,ii temnit

,ei comuniste au fost umplut

,i cu

s�angele lui� (C-tin Noica). Iluzia progresului cultu-ral ��n r�afuiala incult

,ilor (C�at�alin Avramescu s

,i Ovi-

diu S,imonca) cu scrierile eliades

,ti: Modelul ½Wag-

ner� din Faust-ul lui Goethe. ½�In�alt,imile cerului�,

simple obscurantisme pentru o�cialii culturii dina-inte s

,i de dup�a 1990.

Tr�aim ��ntr-o lume a tarabei ��n care orice incult,liber a reproduce inept

,iile liderilor de opinie pre-

fabricat�a, se vrea recunoscut drept autor al unorremarcabile originalit�at

,i. S�a vedem ��ns�a ce este cu

libertatea de a reproduce inept,ii.

Dup�a a doua ciuntire a Regatului Rom�aniei (1),la vremea c�and se instaurase barbaria sovietic�as,i c�and invadatorul n-a ezitat s�a distrug�a volu-mul tip�arit despre cultura rom�aneasc�a (al 5-leadin Enciclopedia Rom�aniei, coordonat de MirceaVulc�anescu s

,i Dan Botta, vezi vol. D. Botta, Li-

mite s,i alte eseuri, Ed. Crater, Bucures

,ti, 1996,

prefat,�a de Al. Paleologu, p. 359) scot

,�and toto-

dat�a din circuit peste 8500 de titluri (marea ma-joritate a valorilor culturale din perioada interbe-lic�a, vezi Paul Caravia, G�andirea interzis�a. Scri-eri cenzurate. Rom�ania 1945-1989, Ed. Enciclo-pedic�a, Bucures

,ti, 2000), ¾libertatea de g�andire¿ a

��nsemnat (de pild�a) repetarea ideii c�a Mircea Eli-ade trebuie neap�arat scos din cultura rom�aneasc�a.Noile generat

,ii au fost crescute, cum observa ro-

mancierul Eliade pe 17 oct. 1970, ½cu proza s,i po-

ezia produse ��n conformitate cu normele ocupan-tului� (scrisoare c�atre Nelu Manzatti, ��n vol. M.Eliade, Europa, Asia, America. . . Corespondent

,�a.

I-P, Bucures,ti, 2004, p. 192).

P�an�a ��n decembrie 1989 26 de c�art,i scrise de Eli-

ade fuseser�a interzise de cenzura comunist�a, prin-tre ele �gur�and Le chamanisme, Gallimard, Paris,1978, Giornale, Torino, 1973, Fragment d'un jour-nal, Gallimard, Paris, 1977, Occultisme, sorcelle-rie et modes culturelles, Gallimard, 1978, Tratatode historia de las religiones, Mexico, 1975, Tech-niques du Yoga, Gallimard, 1975 (vezi P. Cara-via, G�andirea interzis�a, 2000, p. 175-176). Listaalc�atuit�a ��n toamna anului 1944 de un proletcul-tist (2) n�ascut ��ntr-o familie evreiasc�a (I. Vitner)pe tema scriitorilor ¾mort

,i la 23 august 1944¿ cu-

prinde, al�aturi de Eliade s,i de Nae Ionescu (3) mai

toate v�arfurile spiritualit�at,ii rom�anes

,ti interbelice.

Libertatea de a repeta inept,ia scoaterii g�andirii

eliades,ti din patrimoniul cultural rom�an si-a

asumat-o mai apoi stalinistul N. Tertulian, scriindcu impertinent

,�a despre as

,a-zisa non-valoare a ope-

relor lui Mircea Eliade. Nici comunistul AlexandruMirodan, fugit ulterior peste granit

,�a, nu s-a l�asat

mai prejos: In articolul Ceva despre analfabetism(½Rom�ania literar�a�, 4 oct.1946), t

,inea s�a arate c�at

este el de alfabetizat s,i cum l-ar � dep�as

,it (prin

prostiile��ns,irate f�ar�a jen�a) pe Mircea Eliade, faimo-

sul istoric al religiilor care preda la Paris s,i c�aruia

G. Scholem ��i m�arturisea la Ascona ��n 1950 c�a i-acitit toate scrierile, in-clusiv lucrarea despre Yogadin 1936 (vezi Petru Ursache, Mos

,tenirea lui Eli-

ade, ��n ½Origini/Rom�anian Roots�, nr.6-7-8/ 2008,p.73).Acelas

,i tip de ¾libertate¿ l-am rev�azut ��n 2006 la

dou�a vedete ale culturii cripto-co-muniste de dup�a1990. Un modest recenzent (Ovidiu S

,imonca) pen-

tru care argumentarea dup�a cerint,ele logicii este

ceva cu totul str�ain s,i care foarte probabil n-a fost

��n stare s�a duc�a la bun la sf�ars,it lectura niciunei

c�art,i �lozo�ce, des

,i la Universitatea din Ias

,i a absol-

vit Filozo�a, se ��ntreba � cu-n scr�as,net abia camu-

�at � dac�a ¾adulat,ia¿ pentru opera s

,tiint

,i�c�a (4)

a lui Mircea Eliade n-ar putea � o ¾form�a de cas-trare¿ (Ovidiu S

,imonca ��n ½Observatorul Cultural�

nr. 305/2006). Un altul (la fel de lipsit de idei per-


13

sonale) nota ��ntr-un articol din revista lui Ples,u c�a

fostul suplinitor al profesorului Nae Ionescu fusesep�an�a la plecarea din t

,ar�a un fel de nimeni: ¾P�an�a

��n 1944 Mircea Eliade nu era dec�at autorul uneiserii de c�articele descriptive s

,i a c�atorva romane

care, as,a cum admite chiar el, erau scrise pentru

un public de domnis,oare¿ (C�at�alin Avramescu ��n

½Dilema Veche� din 25 aug. 2006). Intr-o atarea�rmat

,ie, partea de argumentare prin ¾as

,a cum

admite chiar el¿ este nul�a, ��ntruc�at scriitorii s��ntextrem de rar mult

,umit

,i de propriile opere. Inte-

resant ��n c�ant�arirea operei prin raportarea la autoreste desigur un alt aspect, care nu putea � pus ��nlumin�a de un om de r�and, un Avramescu oarecare.Pornind de la observat

,ia lui Aristotel dup�a care

cauza p�astreaz�a ��n sine un plus fat,�a de efectele ei,

Mihai Eminescu mediteaz�a la creat,ia artistic�a s

,i la

¾cauza¿ ei, ajung�and la concluzia c�a opera de art�aar � o emanat

,ie part

,ial�a a comorilor spirituale de-

�nitorii pentru adev�aratul artist: ¾Ce respect tre-buie s�a avem as

,adar ��naintea bog�at

,iei spirituale a

lui Michel Angelo, Goethe, Beethoven s,. a., c�and

ne g�andim c�at de ��nsemnate s��nt deja cele ce audat la lumin�a, care nu reprezint�a dec�at incomplettotalitatea spiritual�a a acelor oameni ¿ scrie poetul(Eminescu, mss. 2290).Dar s�a vedem ce este cu zisele ¾c�articele

descriptive¿ publicate de cel considerat ��n peri-oada interbelic�a v�arful unei generat

,ii de scriitori

ale c�aror opere n-au putut � (pentru vecie)��nmorm�antate dup�a 23 august 1944: Dan Botta,Nicolae Herescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu,Mircea Vulc�anescu, Vintil�a Horia, Sorin Pavel,Petre Tut

,ea, G. Raco-veanu, Paul Sterian, Vasile

Posteuc�a, Horia Stamatu, George Br�atianu, PetruComar-nescu, Stelian Mateescu, Al. Cior�anescu,etc. Dup�a ocuparea t

,�arii, ��n teroarea ideologic�a s

,i

polit,ieneasc�a instalat�a atunci, Mircea Eliade a fost

complet interzis. Dup�a un sfert de se-col, c�andmediile academice occidentale nu mai pridideau a-lonora cu cele mai ��nsemnate distinct

,ii (vezi Isabela

Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade ��n diverse Wikipedii,��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr. 269/2013,p.12; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isa-belavs-eliadewikipedii5/), ��n culturacomunist�a i-au fost acceptate cu greu o foartemic�a parte din scrieri. Asemenea barbarie �vag spoit�a cu put

,inele edit�ari sau re-edit�ari de

ope-re eliades,ti (c�and o�cialii comunis

,ti au refuzat

constituirea unui FOND ½ELIADE� din donat,ia

sa de carte) -, a ies,it de sub spoial�a dup�a cin-

sprezece ani de cripto-comunism prin articolelelui Ovidiu S

,imonca din ½Observatorul Cultural�

(nr. 305/2006) s,i ale lui C�at�alin Avramescu din

½Revista 22� (28 febr.- 6 martie 2006), din ½Idei��n dialog� (aprilie 2006) s

,i din ½Dilema veche� (25

aug 2006), precum s,i prin organizarea la Bucures

,ti

� la 20 de ani de la moartea lui Eliade, si nu cuprilejul s�arb�atoririi centenarului nas

,terii ¾celui

mai mare istoric al religiilor din sec. XX¿ (ceeace ar � ��nsemnat o am�anare cu vreo 3 luni) -,unui colocviu internat

,ional cu o sect

,iune ½Mircea

Eliade�.Manifestarea internat

,ional�a din septembrie 2006

reunind referirile inchizitoriale ��ntru des�int,area

operei unui savant care a dormit ani de zile 3 ore penoapte (s

,i care scria si citea mai mult de 16 ore pe

zi) a fost organizat�a de nepotul lui Leonte R�autucu bani de la buget. Ea a oferit, f�ar�a nici un dubiu,modelul o�cial de receptare a lui Eliade, neschim-bat de zeci de ani, mai precis din anii c�and �lozofulreligiilor era condamnat ��n lips�a, al�aturi de EugenIonescu sau de Cioran, prin mijlocirea instituirii re-troactivit�at

,ii legilor.

�In asemenea atmosfer�a cripto-comunist�a, luiC�at�alin Avramescu i s-a p�arut c�at se poate deoportun s�a scrie ��n 2006 c�a Mircea Eliade ar � fost½un m�arunt aspirant pe scena cultural�a� (rev. ½Idei��n dialog�, aprilie 2006), dup�a ce ��n Revista ½22� is-a n�az�arit s�a-l cata-logheze pe ½cel mai mare is-toric al religiilor din secolul XX� drept ½cercet�atorrevendicativ s

,i ego-latru� (28 febr. �6 martie 2006).

Din opera eliadesc�a interzis�a de cenzura comunist�a,Avramescu s-a g�asit s�a desconsidere exact acele vo-lume de eseuri care lui Alexandru Pa-leologu (5) ��ip�aruser�a ½formidabile�.Iat�a ½c�articelele descriptive� desconsiderate s

,i de

C�at�alin Avramescu��n 2006 (an��n ca-re pres,edintele

B�asescu a distribuit onoruri specialis,tilor americani

��n Eliade): Solilocvii (1932), Oceanogra�e (1934),Alchimie asiatic�a (1935), Yoga (1936), Cosmologiesi alchimie babi-lonian�a (1937), cele trei volume alerevistei ½Zamolxis�, Metalurgy, magic and Alchemy(1938), Fragmentarium (1939), Mitul reintegr�arii(1942), Insula lui Euthanasius (1943), Comentariila le-genda Mes

,terul Manole (1943), Os Romenos,

latine do Oriente (1943) si Ensaios luso-romenos(1943).Puse ceva mai limpede ��n pagin�a, lucrurile nu

s��nt tocmai favorabile celor care dup�a 1990 n-au


14

fost ��n stare s�a produc�a nimic pentru sporirea valo-rilor culturii rom�anes

,ti, dar��n schimb s-au g�asit s�a-l

judece pe Eliade s,i s�a-i minimalizeze scrieri dense

de g�andire �lozo�c�a, cu ¾libertatea¿ de a preluaneputint

,ele ideatice ale proletcultis

,tilor tr�ambit

,ate

prin c�art,i de necitit. Ambii jurnalis

,ti au l�asat s�a se

��ntrevad�a ��n articolele lor nestr�amutata dorint,�a de

a perpetua idiosincraziile lui Zigu Ornea, b�atr�anuldilematic de trist�a amintire care, pe c�and avea 28de ani, n-a ezitat s�a-i deschid�a lui Noica port

,ile

pus,c�ariei (5).Spre a supraviet

,ui c�aderii comunismului, una din

formele pe care le-a��mbr�acat cenzura atotputernic�a��nainte s

,i dup�a 1990 � prin ment

,inerea monopolului

asupra mass mediei s,i prin perpetuarea ¾hegemo-

niei establishmentului comunist¿ (6) ��n domeniulideologiei -, a fost larga mediatizare (prin Editura¾Fundat

,ia Cultural�a Rom�an�a¿) a neade-v�arurilor

istorice despre anii 30 confect,ionate ��n 1995 de

turn�atorul Zigu Ornea (1930-2000), invocate obli-gatoriu ��n teze de doctorat sau ��n mass-media oride c�ate ori este vorba de Mircea Eliade, MirceaVulc�anescu, Nae Ionescu, Horia Stamatu, Vintil�aHoria, Cioran, Eugen Ionescu, etc.Dac�a ��n Rom�ania orice incult a fost mereu

��ncurajat s�a dispret,uiasc�a g�andirea elia-desc�a la

care nu are acces, nu e mai put,in adev�arat c�a �lozo-

ful religiilor a avut ��n Occi-dent cititori pe m�asurasa. De pild�a, c�and i-a ap�arut la Payot Tratatulde istoria religiilor (1949), unde religiozitatea fu-sese ��nf�at

,is,at�a ca o realitate originar�a, ireductibil�a

la formele sub care se manifest�a, momentul a fostsocotit ca ½marc�and o dat�a important�a ��n istorias,tiint

,ei religiilor� (J. Danielou). Pe l�ang�a admirat

,ia

suscitat�a de originala interpretare sacral�a a hie-rofaniilor, lui Eliade i-au fost apreciate ½cunoas

,terea

extraordinar de larg�a a literaturii istorico-religioases,i aleasa lui sensibilitate religioas�a, dublat�a de unvizibil contact cu religiozitatea indian�a� (R. Petta-zzoni).�In 1979 c�art

,ile s

,tiint

,i�ce ale academicianului Eli-

ade, ca s,i beletristica sa, ajun-seser�a a � conside-

rate ½evenimente ��n g�andirea Occidentului� (JeanMarie Le Clezio). Prin anii 60, cititorilor s�aidin Occident nu le-a sc�apat noutatea ��nterpret�ariilui Faust (prin ideea unei simpatii reciproce din-tre Spiritul creator s

,i spiritul negator) propus�a ��n

M�ephistoph�el�es et l'Androgyne (Paris, 1962), inter-pretare care ad�ancea o perspectiv�a schit

,at�a deja ��n

Mitul reintegr�arii (Bucures,ti, 1943).

Dar dincolo de justa (��n Occident) sau injustaapreciere a ½��ngem�an�arii erudit

,iei cu ��n-t

,elegerea

intuitiv�a a g�andirii mistice� (Luc Guerin) din studi-ile lui Eliade, interesant ne pare ��n-sus

,i faptul c�a, ��n

r�afuiala unui incult oarecare cu un spirit superior,se poate ��ntrez�ari ½cre-dint

,a ��n progres� a omului de

r�and, croit pe calapodul personajului Wagner dinFaust-ul lui Goethe.Dispus a bate pasul pe loc prin lenea unei

g�andiri ��nclinat�a s�a preia s,i s�a duc�a mai de-

parte m�aruntele idei la care are acces, omul der�and crede ��n progres. El are alergie la genii,as

,ez�andu-se pe sine mai presus dec�at oamenii mari

ai trecutului, m�andru de avan-tajul de a � fostn�ascut dup�a ei. Personajul Wagner este prototipulcelor vr�ajit

,i de mitul progresului. Goethe s

,tia

bine c�a g�andirea ��naintas,ilor r�am�ane pentru mult

,i

o carte �cu s,apte pecet

,i�. De aceea ��l pune pe

Faust (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Faust-ullui Nae Ionescu, ��n rev. ½Cervantes�, Bucures

,ti,

dec. 2012, p. 128-131, http://www.scribd. com/doc/176939301/Isabela-Vasiliu-Scraba-Despre-Faustul-lui-Nae-Ionescu-conferinAprofund�and ideea inaccesibilit�at

,ii celor scrise de

oamenii ales,i, Goethe arat�a (ce-lor ce au ochi de

v�azut) c�a transmiterea cunoas,terii de-a lungul tim-

pului devine proble-matic�a, scrierile �ind asemeneaunor oglinzi. Dup�a efortul de citire nu se ajunge -cum cred cei naivi- la sensul intent

,ionat de autor.

Din oglinda c�art,ii, cititorului m�arunt nu-i va ap�area

nic�and str�alucitorul spirit ascuns ��ntre copert,ile to-

mului ce a str�ab�atut veacurile. Lui i se va ar�ata,ca-ntr-o oglind�a, propriul chip: ½Was ihr den Ge-ist der Zeiten heisst,/Das ist im Grund der Herreneigner Geist,/In dem die Zeiten sich bespiegeln�.(Lucian Blaga: �Ce voi numit

,i al vremurilor duh/E

numai duhul dumneavoastr�a/�In care vremurile se-oglindesc�.Goethe nu-i uit�a nici pe incult

,ii la care oglindi-

rea celor citite este at�at de jalnic de-format�a, ��nc�at��t

,i vine s-o iei la goan�a, dup�a ce arunci o singur�a

privire (�Da ist's denn wah-rlich oft ein Jammer!/Man l�auft euch bei dem ersten Blick davon�).Dar conversat

,ia lui Faust cu Wagner dezv�aluie

s,i felul cunoas

,terii pecetluite cu 7 pecet

,i: �Put

,inii

care au s,tiut ceva s

,i cari au fost destul de nebuni

de nu s,i-au ��nchis inima lor plin�a ci au dezv�aluit

prostimei g�andul s,i vedeniile lor, au fost, de c�and

lumea, r�astignit,i sau ars

,i pe rug� (traducere de Io-

sif N�adejde, 1938, citit�a probabil de liceeanul Cos-


15

tache Opris,an, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Des-

pre Anton Dumitriu ca interpret al cogito-uluicartezian, ��n rev. Tribuna, Cluj-Napoca, nr.254/2013, p. 22, sau http://www.scribd.com/doc/173015860 /Isabela-Vasiliu-Scraba-Despre-Anton-Dumitriu-ca-interpret-al-Dup�a Eminescu, ¾poet

,ii, �lozo�i unei nat

,iuni

presupun ��n c�antec s,i cuget ��n�alt

,imile cerului¿. Dar

ce ��nseamn�a ��ntr-o cultur�a dispret,uitoare a ope-

relor eliades,ti ¾��n�alt

,imile cerului¿? Nimic alt-

ceva dec�at ¾obscurantism¿ s,i ¾poncife misticoide¿

(Ovidiu S,imonca despre Eliade). �In opiniile de

��mprumut ale lui C�at�alin Avramescu � vedeta cul-tural�a care uit�a de ghilimelele c�and preia inept

,ii

½o�ciale� -, a g�andi la cele divine, echivaleaz�a cu¾intent

,ia declarat�a de a fort

,a o ��ntoarcere a cultu-

rii europene la p�ag�anismul pre-cres,tin¿ (½Dilema

veche� din 25 aug.2006).Mircea Eliade era de p�arere c�a �Dumnezeu nu s

,i-

a ��ntors dragostea de la om�. Doar oa-menii ��l las�ape Dumnezeu singur. ¾Capacitatea omului de a �liber s

,i creator prin credint

,�a, dac�a ar � folosit�a, ar

duce la ves,nica re��noire a Cosmosului, la regenera-

rea tuturor f�apturilor, adic�a la abolirea istoriei s,i la

instaurarea timpului aceluia, (illud tempore), pro-rocit de Isaia¿, scria hermeneutul religiilor (vezi M.Eliade, C�and omul era creator, ��n rev. ½Indreptar�,M�unchen, martie 1950).Note s

,i comentarii marginale:

Ne referim la a doua ciuntire a t,�arii. Prima, cea

din 1940, care a urmat ��nt,elegerii ��ntre Hitler s

,i

Stalin, a smuls din trupul Rom�aniei o jum�atate deArdeal, Cadrilaterul, Bucovina de Nord si Basara-bia. �In Jurnalul portughez, pe 2 iulie 1941 Mir-cea Eliade (consilier cultural la Lega�tia Rom�an�adin Portugalia) nota c�a �teroarea comunist�a� cea durat un singur an ��n Bucovina de Nord si ��nBasarabia s-a concretizat prin cca 400.000 (patru-sutedemii) de victime ��n r�andul rom�anilor. Din-tre ace�stia 75000 (�sapte zecisicincidemii) au fostasasina�ti, 30000 (treizecidemii) de femei si fete(uneori chiar feti�te de 10 ani) violate, 300000 (tre-isutedemii) de rom�ani deporta�ti, 180000 case arse,1250 de m�an�astiri si biserici dinamitate (cf. Mir-cea Eliade, Jurnalul portughez �si alte scrieri, vol.I,Bucure�sti, 2006; la reeditarea din 2010, fosta Edi-tur�a a Partidului Comunist a cenzurat acest pa-saj). A doua ciuntire, de dup�a Yalta (7-11 febr.1945), a r�apit din nou Bucovina de Nord si Ba-sarabia pe care rom�anii le dob�andiser�a ��n r�azboiul

lor ��mpotriva rus,ilor cotropitori care, imediat dup�a

ocuparea provinciilor rom�anes,ti, s

,i-au ��nceput ma-

sacrele, distrugerile de case s,i biserici precum s

,i de-

port�arile ��n Siberia pentru a dez-rom�aniza teritori-ile ocupate. Dup�a Raportul de la Helsinki din 1992,citat de Magda Ursache ��n ½Bulevarde de cenzur�a�,��n r�andul rom�anilor regimul comunist, impus de so-vietici prin fraudarea alegerilor din 1946, ar � f�acutp�an�a ��n decembrie 1989 cca patru milioane de vic-time. Despre barbaria popoarelor puse pe cotropi-rea de noi teritorii, Mihai Eminescu scria la modulgeneral c�a ¾��n ��ntunericul nedrept�at

,ii s

,i a barbariei,

toate nat,iunile ��s

,i s��nt egale ��n abrutizare¿.

vezi Marin Nit,escu (1925-1989), Sub zodia pro-

letcultismului, Bucures,ti, 1995, p. 49.

Fostul corespondent al ziarului ½Cuv�antul�(1938) care era ��n 1942 corespondent la Paris pen-tru ½Koelnische Zeitung�, jurnalist german a�at ��nbune relat

,ii cu Rene Guenon, K. Schmidt, Paul

Valery, J. Maritain, etc., a�rmase ½��ntr-o adunaresavant�a c�a Nae Ionescu era cel mai profund eu-ropean pe care l-a cunoscut secolul nostru� (Eli-ade c�atre Noica, scrisoare din Lisabona, 22 febr.1943, ��n rev. ½Manuscriptum�, nr. 3-4/ 1990,pp.40-41). Proletcultis

,tii (si urmas

,ii lor) au avut

o special�a respingere fat,�a de opera r�amas�a de la

�lozoful Nae Ionescu, publicat�a de discipolii s�ai.Chiar s

,i ��n 2010 fosta editur�a Politic�a a Parti-

dului Comunist publica o carte zis�a ½glumeat,�a�

��n care Liviu Bordas,, � licent

,iat la Facultatea

de Filozo�e ��n 1994 cu o lucrare condus�a de unistoric de art�a mediatizat de televiziune ��naintes,i dup�a 1990, repunea dup�a 15 ani ��n circulat

,ie

pseudo-descoperirea autoarei de poeme nerus,inate

care s,i-a primit replica la timpul cuvenit (vezi Isa-

bela Vasiliu-Scraba, O pseudo-descoperire a unuipseudo-plagiat. Nae Ionescu- Evelyn Underhill,Editura Fundat

,iei Ionel Perlea, Slobozia, 1995; ht-

tps://www.scribd.com/document/134402379/ Isa-belaVasiliuScrabaNaePlatonPseudoDescoperire; ase vedea s

,i Isabela Vasiliu-Scraba, Meta�zica lui

Nae Ionescu, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, AnexaI: Sub pretextul unor zvonuri. . . , p. 221-240).Lipsit de acces la lumea ideilor, sociologul

Ovidiu S,imonca (n. 1968) scrie despre Eliade

��n stilul vehement s,i obtuz al vremurilor c��nd

linia o�cial�a era dictat�a de ½sociologul� prolet-cultist Leonte R�autu, fost rector la Academia½S

,tefan Gheorghiu�, supranumit ½gro-parul culturii

rom�anes,ti�. S

,imonca preia ��n r�abufniri inchizi-


16

toriale tot n�aduful tort,ionarilor ce nu l-au putut

b�aga pe Eliade ��n ��nchisoare ca s�a ��mp�art�as,easc�a

soarta lui Mircea Vul-c�anescu, de nenum�arate orib�atut la s�ange apoi t

,inut dezbr�acat la ½Neagra�

��n ��ntuneric s,i frig p�an�a s

,i-a dat obs

,tescul sf�ars

,it

(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa indivi-dualiz�arii ��n personajul anchetatoarei din romanuleliadesc Pe Strada M�antuleasa, ��n rev. ½Tribuna�,Cluj-Napoca, nr. 251 /2013, pp. 20-21, sauhttp://www.scribd.com/doc/221193220/Isabela-Vasiliu-Scraba-EliadeMantuleasa). Neadev�arurile(vehiculate ��n comunism pe seama lui Eliade) pre-luate de jurnalistul Simonca ��i fac recenzia �stearp�asi convent

,ional�a�, aidoma stu-fosului dosar cu

rezultatele cercet�arilor lui Fl. Turcanu, dosarpublicat ��n Germania la o editur�a de dreapta (veziIsabela Vasiliu-Scraba, Rom�anismul lui MirceaEliade s

,i ½teroarea istoriei�, ��n rev. ½Acolada�, Satu

Mare, nr.10 /nr. 107, octombrie 2016, anul X,p. 13; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/Rom�anismeliade/). �In revista �Convor-biriliterare� din martie 2006 �zicianul Basarab Nico-lescu laud�a din cartea lui T

,urcanu ��n special

capitolul despre perioada Criterionului pe careeu ��l criticasem ��n volumul (ce s-a putut citi peinternet din 2005): Isabela Vasiliu Scraba, Prope-deutic�a la eternitate, Slobozia, 2004, p. 91-99, sauhttp://www.scribd.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-Alx Dragomir-propedeutica .Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Paleologu

(1919-2005), un c�aut�ator de ��ntelepciune discret,��n rev. ½Arges�, Pites

,ti, sept. 2005 �si ��n rev.

½Contemporanul-Ideea European�a�, ian. 2006; a sevedea s

,i I. Vasiliu-Scraba, Faima domnului Alexan-

dru Paleologu, ��n �Rom�ania liber�a�, Bucures,ti, 7

august 2001.vezi C. Noica ��n vizorul Securit�at

,ii, documente

din Arhiva CNSAS publicate de rev. ½Obsevato-rul Cultural� nr. 20 (277) din 14-20 iulie 2005;Luciana Pop, Constantin Noica s

,i criticii s�ai din

Securitate, ��n �Ziua� din 31 martie 2007, precumsi I. Sp�anu, Cine l-a turnat pe Noica la Secu-ritate?, ��n ¾Ziua¿ din 7 aprilie 2007. Redacto-rul Zigu Orenstein/Ornea a dat pe ascuns Secu-rit�at

,ii manuscrisul volumului ¾Fenomenologia spi-

ritului de Hegel¿ istorisit�a de Constantin Noica¿pentru care Noica a fost arestat la 11 dec. 1958.Predat de Noica ��n 1957 unicei edituri de atunci(E.S.P.L.A.), manuscrisul a fost semnalat de ZiguOrnea unei ½surse� a Securit�at

,ii, numit�a ½Serban�,

care l-a s,tampilat drept ¾unul din cele mai peri-

culoase materiale ideologice din t,ar�a¿. Turn�atoria

redactorului apare consemnat�a odat�a cu sarcinatrasat�a de Securitate ½sursei� S

,erban (Pavel Apos-

tol) ca, prin Orenstein, ½p�an�a la data de 31 ianu-arie 1958 s�a fac�a rost de ��ntregul volum�. As

,adar

½sursa� S,erban i-a cerut redactorului de la ESPLA

��ntregul manuscris, din care Orenstein ��i d�adusepe ascuns doar o parte. Aceas-ta in�rm�a vari-anta dup�a Orenstein ar � fost trimis de Editur�a cu��ntregul manuscris la Pavel Apostol pentru referat.In Nota predat�a Securit�at

,ii c�and det

,inutul Con-

stantin Noica era b�atut cu s�alb�aticie de anchetatori,Pavel Apostol (sursa ¾S

,erban¿) scrie c�a ¾existent

,a

lucr�arii i-a fost semnalat�a ��n 1957. . . de Oren-stein, pe atunci redactor la ESPLA¿ care, la ce-rerea sursei [Serban], ¾i-a predat o copie a lucr�arii¿(14 mai 1959). Din ½Nota luat�a [��n mai 1959] ladomiciliul agentului� S

,erban (Pavel Apostol) mai

a��am c�a (dup�a arestarea autorului Noica) redac-torul turn�ator Z. Orenstein/Ornea a fost r�aspl�atitcu funct

,ia de ¾��ndrum�ator¿ la Cen-trala libr�ariilor

(vezi C. Noica ��n vizorul Securit�at,ii, documente

din Arhiva CNSAS publicate de rev. ½Obsevato-rul Cultural� nr. 20 (277) din 14-20 iulie 2005).Volumul Povestiri despre om, dup�a o carte a luiHegel, ap�arut la Cartea rom�aneasc�a ��n 1980 repre-zint�a partea din manu-scris care i-a fost restituit�alui Noica prin anii 70 de Securitate, parte cenzu-rat�a de toate referirile la om ca ¾�int

,�a c�aut�atoare

de Dumnezeu¿ (p. 106 din mss.) sau la religieca ¾��mplinire a spiritului¿ (ibid.), as

,adar o carte

ciuntit�a de tot ce semnalase Pavel Apostol (sursa½Ser-ban�) c�a ar � fost ¾anticomunist s

,i mistic¿ ��n

manuscrisul obt,inut (p�an�a la 31 ian. 1958, con-

form dispozit,iei primite de la Securitate) de la Zigu

Orenstein/Ornea. Manuscrisul pentru care Noicafusese arestat pe 8 dec. 1958, a fost publicat la Pa-ris ��n 1962 pe c�and �lozoful se a�a ��n ��nchisoare.Exist�a si o traducere ��n englez�a a c�art

,ii, f�acut�a de

Ion Podea, pro-fesor de istorie si redactor la BBC.Tot atunci fostul asistent al lui Blaga, ZevedeiBarbu (profesor universitar la Glasgow), ��mpreun�acu Mabel, sot

,ia istoricului Grigore Nandris

,(fra-

tele Anit,ei Nandris

,-Cudla, autoarea extraordinaru-

lui volum memorialistic 20 de ani ��n Siberia), aulucrat la traducerea Jurnalului de idei (1944), ul-tima carte publicat�a de Noica la vremea libert�at

,ii

de g�andire care f�acuse posibile at�atea capodoperede g�and rom�anesc.


17

Ion Varlam, Pseudo-Rom�ania: Conspirarea de-conspir�arii, Editura Vog, Bucures

,ti, 2004.

REPERE BIBLIOGAFICE1-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul

istoric ��ntrupat de Mircea Eliade, pe h�artie ��nrev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr. 253/2013, pp.4-6; o prim�a variant�a publicat�a ��n rev. ½Conta�,Piatra Neamt

,, nr. 10/2012, p.126-131; sau

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm .2-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la

25 de ani de la moarte s,i la 20 de ani dup�a

moartea discipolului s�au, Sergiu Al-George, peh�artie ��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, nr.10,octombrie 2011, p. 6, 7, si 26, online lahttp://www.scribd.com/doc/167095578/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-George; sauURL http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm. Iat�a s

,i o

impresie de lectur�a: ½Am citit articolul ��ntr-o re-vist�a, foarte bun s

,i cu junghiuri pentru ��mpricinat

,i�

(Ion Filipciuc, 14.XI.2011).3-Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de

individualizare a c�al�ailor, sau Despre lipsaindivi-dualiz�arii anchetatoarei din romanul elia-desc ½Pe Strada M�antuleasa�, pe h�artie ��n rev.½Tribuna�, Cluj-Napoca, anul XII, 16-28febr.,nr. 251/2013, pp.20-21; o variant�a s

,i ��n rev.

½Disco-bolul�, Alba Iulia, Anul XVI, Nr. 184-185-186, apr.-mai-iunie 2013, p. 167-174; http://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa .4-Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii ��nchisorilor

��n viziunea lui Mircea Eliade si a P�arinteluiArsenie Boca, pe h�artie ��n rev. ½Tri-buna� (Cluj-Napoca), nr. 255/2013, p.9-10;https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/noaptea-de-sanziene/; extrase��n rev. ½Nord lite-rar�, Baia Mare, nr.2 (93), februarie 2011, http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 .5-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade s

,i brat

,ul

lung al inchizit,iei comuniste, pe h�artie fagmente

au ap�arut ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr.269/2013, p. 12; extrase au fost publicate peh�artie s

,i ��n rev. ½Acoalda�, Satu Mare, nr. 11

(84), noiembrie 2014 (anul VIII), p.12 s,i p.22;

URL https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/ .6-Isabela Vasiliu-Scraba, Un al patrulea

volum de Istoria credint,elor si ratatele co-

labor�ari ale lui Eliade cu I.P. Culianu, peh�artie ��n rev. ½Arges

,�, Pites

,ti, Anul IX

(XLIV), Nr.4 (322), aprilie 2009, p. 22, sauhttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/Culianu_in_colab3.htm .7- Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual�a ��n

receptarea din t,ar�a s

,i visul premonitoriu al lui

Eliade, pe h�artie ��n rev. ½Arges,�, Pites

,ti, Anul

VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36, ht-tps://fr.scribd.com/doc/234897986/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade; si ��n ½RevistaRom�an�a�, Ias

,i, nr. 55/ 2009, pp 16- 17,

http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr55p16-17.pdf.8-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade ��ntr-o

colaborare cu bucluc, ��n rev. ½Poesis�, SatuMare, ian.-martie 2010, p. 74-78, sau ht-tps://fr.scribd.com/doc/188003307/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica si ��n rev. ½Jurna-lul literar�, Bucures

,ti, ian.- martie 2010, si

��n rev. ½Agero�, Stuttgard, octombrie 2013;http://www.scribd.com/doc/164688906/Isabela-Vasiliu-Scraba-Mircea-Eliade-intr-o-colaborare-cu-bucluc . Eseul este citat s

,i ��n vol.: Stan V. Cristea,

Constantin Noica. Repere Biobibliogra�ce, ed.II-a, RCR Editorial, Bucures

,ti, 2011, p.421.

9-Isabela Vasiliu-Scraba, Mics,orarea lui

Eliade si gon�area lui Culianu prin felu-rite tertipuri, pe h�artie ��n rev. ½Tribuna�(Cluj-Napoca), nr. 266/2013, p. 7-8 sinr. 267/ 2013, p. 5-6, oct., sau ht-tps://fr.scribd.com/doc/179318328/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGon�are Culianu10-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade s

,i detractorii

lui, sau R�afuiala oamenilor de r�and cu omul supe-rior, extrase publicate pe h�artie ��n rev. ½Acoalda�,Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15 sau ht-tps://fr.scribd.com/doc/225083365/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori .11-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade

despre neo-platonismul din arta lui Cami-lian Demetrescu, pe h�artie ��n rev. ½Tribuna�,Cluj-Napoca, nr. 264/2013, pp. 28-29, sauhttp://www. Isa-belavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm; sau online ��nRevista ½Agero� din Stuttgart, ht-


18

tps://fr.scribd.com/doc/168929559/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu12-Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma Arsenie

Boca/ P�ar�aian dup�a modelul Noica/ Liicean' s,i

Eliade/ Culian', extrase publicate pe h�artie ��nrev. ½Acolada�, Satu Mare, nr.10 (83), octombrie2014 (anul VIII), p.18; on-line ��n revista canadian�ahttp://www.alternative online.ca/IVS1501.html .13-Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals �losof al re-

ligiilor -Andrei Ples,u- despre unul autentic: Mir-

cea Eliade, pe h�artie ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian., nr. 272/2014,p.15-16; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-plesueliade10/ .14-Isabela Vasiliu-Scraba, Sf�ars

,itul lui Noica

s,i sf�ars

,itul comunismului, ��n ½Jurnalul literar�,

Bucures,ti, anul XX, 19-24, oct.-dec. 2009, p.

6; text citat ��n lucrarea de doctorat sust,inut�a

la Univ. Suceava de Dorin Popescu (Noica,b�at�alia continu�a, 2013); https://blogideo-logic.wordpress.com/2013/06/01/isabela-vasiliu-scraba-sfarsitul-lui-constan-tin-noica/;s,i http://www.isabelavs.go.ro/Articole/ NoicaS-farsit4.htm � ��mpreun�a cu primul volum despre�lozo�a lui Noica ap�arut ��n 1992 (Isabela Vasiliu-Scraba, Filozo�a lui Noica, ��ntre fantasm�a s

,i

luciditate, Slobozia, 1992) s,i al�aturi de multe alte

studii despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba -,studiul mai este ment

,ionat ��n bibliogra�a exegezei

lui Noica alc�atuit�a de Titus Lates,pentru vol.:

Studii de istoria �lozo�ei rom�anes,ti. Vol. V,

Centenar CONSTANTIN NOICA, Ed. AcademieiRom�ane, 2009, p.603-632.15 - Isabela Vasiliu-Scraba, Noica prin-

tre oamenii mici s,i mari din cultura

noastr�a la 25 de ani de la moarte; ht-tps://www.scribd.com/doc/170647767/IsabelaVasiliuScrabaNoica Oameni Mici; studiile, artico-lele s

,i comunic�arile s

,tiint

,i�ce pe teme de �lozo�e,

istorie cultural�a s,i intelectual�a publicate de Isabela

Vasiliu-Scraba apar citate ��n periodice academice,��n actele unor colocvii s

,i ��n teze de doctorat

sust,inute ��n Rom�ania s

,i ��n st�ain�atate (vezi, de ex.,

Actele Colocviului internat,ional ½Limb�a. Cultur�a.

Civilizat,ie�, Craiova, 20-22 sept. 2012 ��n Annals

of the Univ. of Craiova, Anul VIII, Nr. 1/2012,Editura Universit�at

,ii Craiova, 2012; sau ��n Germa-

nia: Hannelore M�uler, Der fruehe Mircea Eliade,s,i, ��n 2014 ��n Anglia, Isabela Vasiliu-Scraba estement

,ionat�a ��n lucrarea de doctorat de la Univ.

of Nottingham (Boicu, Filip Sebastian, Culturaldiscourses. . . ).16-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade s

,i Mir-

cea Vulc�anescu, ��n ½Asachi�, Piatra Neamt,, anul 12,

nr.188, oct.2004, p.1,3; semnalat de Titus Lates,��n

vol.: Studii de istorie a �lozo�ei rom�anes,ti. MIR-

CEA VULC�ANESCU, vol. VIII, Ed. AcademieiRom�ane, Bucures

,ti, 2012, p.299.

17-Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade s,i ne-

oiob�agia ideologic�a post-decembrist�a: ��n rev. ½Bi-bliotheca Septentrionalis�, Baia Mare, Publicat

,ie

semestrial�a, An XXIV, nr. 1 (46), iunie 2016, p.92-96; https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-acad mieliade18-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade �si Culi-

anu ��n universul minciunii post-decembriste,��n rev. ½Ori-gini/Rom�anian Roots�, vol XIII,Num�ar ½Mircea Eliade�, No. 6-7-8/132-133-134, June-Ju-ly-August 2008, p. 113-118;http://www.isabelavs.go.ro/Articole/CulianuEliade2008. htm.19-Isabela Vasiliu-Scraba, Lichidarea lui

Eliade prin tertipuri, ��n �Oglinda lite-rar�a�, Anul VII, nr. 88, aprilie 2009, sauhttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/Biobibliogra�aCulianu6. htm .20-Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre

S,coala t�airist�a inaugurat�a de Nae Ionescu,

pe h��rtie ��n rev. ½Tribuna� (Cluj-Napoca),nr. 258/2013, 1-15 iunie 2013, p.4-5, sauhttp://isabelavs. go.ro/Articole/IsabelaVS-Memorialistica2Tribuna258.htm .21-Isabela Vasiliu-Scraba, Abuz de imaginat

,ie:

�In strict�a perspectiv�a istoric�a despre ½prizoniera-tul� lui Eliade ��n istorie, ��n rev. ½Arges

,�, Pites

,ti,

An IV (XL), Nr. 10 (280), octombrie, 2005, p. 9;https://www.scribd.com/doc/188004488/IsabelaVScrabaEliadeTurcanu; articol semna-lat ��n vol.:Mircea Eliade, Bibliogra�e, 1999-2007, vol. IV,Criterion Publishing, 2007, p. 205 (alte semnal�ariale scrierilor Isabelei Vasiliu-Scraba la p. 117, 144,155, 156, 203, 205, 320).22. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro con�s-

cat�a de o ma�e cu interese ascunse, pe h�artie ��n rev.½Vatra veche�, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, p.46-50; http://isabelavs.go.ro /Articole/ IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .23. Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vin-

til�a Horia s,i un istoric r�apit prin Berlinul de

est: extrase publicate pe h�artie ��n rev. ½Aco-


19

lada�, Satu Mare, nr.4 (101), aprilie 2016 (anul X),p14; https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-auredecei/ .Isabela Vasiliu-Scraba, Rom�anismul lui Mircea

Eliade s,i ½teroarea istoriei�, ��n rev. ½Acolada�, Satu

Mare, nr. 10 (107), octombrie 2016 (anul X),p 13; https://isabelavs2. wordpress.com/mircea-eliade/Rom�anismeliade/.Isabela Vasiliu-Scraba, Cu Mircea Eliade ��n

Europa, publicat ��n form�a cenzurat�a ��n rev.½Viat

,a Rom�aneasc�a�, Anul XCII, mai-iunie 1997,

Nr. 5-6, p.156-158; cuprins ��n volumul: I.Vasiliu-Scraba, Atena lui Kefalos, Ed. Star Tipp,Slobozia, 1997, ISBN 973-98247-6-5, p 112-119;https://www.scribd.com/doc/177406639/IsabelaVScrabaAtena Kefalos .Isabela Vasiliu-Scraba, La rencontre des cul-

tures dans la litterature europeennee contempo-raine, ��n ½Revue Roumaine�, nr. 360/ 1998s,i ��n rev. ½Asachi�, Piatra Neamt

,, Anul VIII,

Nr. 115, sept. 1998, p.10-11; cuprins ��nvol. I. Vasiliu-Scraba, Con�gurat

,ii noetice la

Platon s,i la Eminescu, Ed. Star Tipp, Slobo-

zia, 1998, ISBN 973-98981-0-6, p. 152-160; ht-tps://www.scribd.com/document/130397690/ Isa-belaVasiliuScrabaPlatonEminescu .Isabela Vasiliu-Scraba, O nevinovat�a eroare

a lui Mircea Eliade s,i neb�anuitele ei urm�ari,

��n volumul: I. Vasiliu-Scraba, Meta�zica luiNae Ionescu ��n unica s

,i ��n dubla ei ��nf�at

,is,are,

Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, ISBN 973-8134-06-4, p. 7-16; https://www.scribd. com/ docu-ment/132110995/IsabelaVasiliuScrabaNaeMeta�zica.Fiind primul studiu dedicat �lozo�ei naeionesciene,volumul este citat ��n multe dintre tezele de docto-rat despre Nae Ionescu sau despre Mircea Eliade,subiecte admise ��n universit�at

,ile rom�anes

,ti ��n

ex-clusivitate dup�a c�aderea comunismului. Iat�as,i o impresie de lectur�a: ½�Imi place s

,i ce s

,i cum

scriet,i. Decis, energic, profund, cu acces la mister

s,i la substant

,�a� (poetul Eugen Dorcescu, 13 ian.

2016).Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu s

,i asistentul

s�au, Mircea Eliade, ��n ½Convorbiri literare�, Ias,i,

Anul CXXXV, Serie nou�a, nr. 2 (62), februarie2001, p. 39 s

,i ��n nr. 3 (63), martie 2001, p. 31;

eseul dezvolt�a cont,inutul conferint

,ei: Un doctorat

mai put,in obis

,nuit (Mircea Eliade) t

,inut�a pe 15

martie 2000 la Ambasada Indiei din Bucures,ti; tex-

tul este cuprins ��n volumul bilingv rom�an-englez:

I. Vasiliu-Scraba, In labirintul r�asfr�angerilor. NaeIonescu prin discipolii s�ai: Petre T

,ut

,ea, Cioran,

Noica, M. Eliade, M. Vulc�anescu s,i Vasile B�ancil�a,

Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, ISBN 973-8134-05-6, p. 93-109 s

,i ��n englez�a p.214-224; ht-

tps://www.scribd.com/document/153762785/ Isa-belaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .

29. Isabela Vasiliu-Scraba, ½Cu Mircea Eli-ade pot

,i vorbi orice� (Horia Stanca), ��n volu-

mul: I. Vasiliu-Scraba, Contextualiz�ari. Ele-mente pentru o topogra�e a prezentului, Ed.Star Tipp, Slo-bozia, 2002, p.145-164; ht-tps://www.scribd.com/document/130732402/ Isa-belaVasiliuScrabaContextualizari .

Isabela Vasiliu-Scraba, ½Jurnale spirituale� dintineret

,ea lui Mircea Eliade, ��n vol. Isabela Vasiliu-

Scraba, Propedeutic�a la eternitate, Ed. StarTipp, 2004, ISBN 973-8134-16-1, p. 79-90; ht-tps://www.scribd.com/document/130854967/ Isa-belaVasiliuScrabaAlex Dragomir Propedeutica .

Mircea P�IRLEA

CONCEPT,IA PLATONIC�A DESPRE

DREPTATE

Concept,ia lui Platon despre dreptate ridic�a

foarte multe semne de ��ntrebare, mult,i v�ad ��n ma-

rele g�anditor grec al antichit�at,ii un revolut

,ionar,

un precursor al lui Isus Christos, ��n timp ce alt,ii un

g�anditor retrograd, care se opune progresului ome-nirii, un adept al totalitarismului de st�anga (prinideile sale comunitariste) sau al celui de extrem�adreapt�a cu trimitere la rasism.

Personajul prin care Platon ��s,i expune opinia s

,i

concept,iile sale ��n celebrele dialoguri este tocmai

mentorul s�au, Socrate, care se va jert� pe altaruldemocrat

,iei.

Acesta intr�a ��n dialog cu c�at,iva cet�at

,eni, care

��s,i exprim�a ��n c�ateva cuvinte modul cum ��nt

,eleg

ei dreptatea s,i ��n ce const�a ea.

Exponent al clasei avute s,i cu o anumit�a

experient,�a de viat

,�a, Cephalos ��nt

,elege prin a �

drept s�a achit,i ceea ce datorezi. O asemenea drep-

tate mercantil�a nu este �res,te, pe placul lui Socrate.

Replica lui vine simpl�a s,i f�ar�a apel: ½Cum poate �

drept cel care ar ��napoia armele ��mprumutate, c�and


20

cel care i le-a ��mprumutat a ��nnebunit ��ntre timp?�3

Fiul lui Cephalos, Polemarchos consider�a c�a estedrept s�a-i faci bine prietenului s

,i r�au dus

,manului,

asta��nt,elege el prin dreptate. S

,i acestuia, Socrate��i

g�ases,te replica cuvenit�a: ½Atunci, Polemarchos, nu

este treaba omului drept s�a vateme nici pe prieten,nici pe oricine altcineva, ci e treaba contrariuluis�au, a omului nedrept!�4

Un alt cet�at,ean care intervine ��n discut

,ia cu So-

crate este so�stul Thrasymachos, adept al tiraniei,care sust

,ine: ½Dreptatea este folosul celui mai pu-

ternic, ��n timp ce nedreptatea ��nseamn�a pro�t s,i

fals pentru sine ��nsus,i.�5

Socrate vede s,i ��n aceast�a concept

,ie mai multe

puncte vulnerabile s,i ��i d�a replica: ½C�aci, Thrasy-

machos, nedreptatea adduce dezbinare, ur�a s,i lupte

��n�auntru, dreptatea, ��ns�a, aduce ��nt,elegere s

,i prie-

tenie.�6

Urm�atorii interlocutori ai lui Socrate, ��n fapt,frat

,ii lui Platon, Glaucon s

,i Adeimantos sust

,in c�a

½dreptatea trebuie as,ezat�a ��n categoria acelor bunuri

ce aduc folos nu numai prin consecint,ele lor, dar

mai ales s,i cu prec�adere prin ele ��nsele.� Temeiul

acesteia este convent,ia, ½contractual social�. �Din

sl�abiciune s,i din neputint

,�a, oamenii convin ��ntre

ei, s�a-s,i fac�a reciproc nedrept�at

,i.�7

Ademaintos: ½C�aci tot,i, ��ntr-un glas, prosl�avesc

dreptatea ca ceva frumos, dar greu s,i trudnic, ��n

timp ce f�ar�adelegea s,i nedreptatea sunt pl�acute s

,i

lesne de dob�andit.�8

Prin faptul c�a duc cu g�andul la ½contractual so-cial�, putem s�a vedem ��n cei doi frat

,i ai lui Pla-

ton, nis,te precursori ai iluminis

,tilor Montesquieu s

,i

Jean-Jacques Rousseau.Dup�a discut

,ia cu cei 5 cet�at

,eni, Socrate care este

de fapt, ¾ dublura� lui Platon s,i ��mbr�a-t

,is,eaz�a ide-

ile sale ca erou al operei, dialogul continu�a pe tema

3Hadot, Pierre � �Ce este �loso�a antic�a ?�, EdituraPolirom, Ia s

,i, 1997

4Hegel, G.W.F. � ½Lec t,ii despre Platon� , traducere

de Radu Gabriel P�arvu, Editura Humanitas, Bucure s,ti,

19985Musc�a, Vasile � �Introducere ��n �loso�a lui Platon�

, Editura Dacia , Cluj-Napoca , 19946Platon � ½Opere� , vol. al V-lea, traducere de Andrei

Cornea, Editura S,tiin t

,i�c�a s

,i Enciclopedic�a, Bucure s

,ti,

19867Platon � ½Ap�ararea lui Socrate� , Editura Humanitas,

Bucure s,ti, 1997

8Popper, Karl R. � �Societatea deschis�a s,i du s

,

manii ei� , traducere de D. Stoianova, Editura Humanitas,Bucure s

,ti, 2005

drept�at,ii. Socrate e de p�arere c�a adev�arata feri-

cire se poate dob�andi numai prin dreptate, prinp�astrarea de c�atre �ecare a rolului s

,i locului s�au

��n societate. Statul lui Platon este un stat cu caste(clase) sociale. Astfel: ¾ Platon spune ��n repetater�anduri c�a ceea ce-l preocup�a nu este fericirea in-divizilor s

,i nici cea a vreunei clase particulare din

stat, ci doar fericirea ��ntregului.¿9 s,i ¾c�armuitorul

trebuie s�a-s,i a�e fericirea ��n c�armuire, r�azboinicul

��n lupt�a, iar sclavul ��n sclavie.¿10

Facem cunos,tint

,�a mai departe ��n statul ideal, cu

cetatea ideal�a visat�a de Platon prin eroul s�au, So-crate, cu un stat bine ��mp�art

,it ��n trei clase sociale,

cu responsabilit�at,i s

,i sarcini bine de�nite, c�arora li

se cereau s,i anumite calit�at

,i : �Justit

,ia constitue

condit,ia fundamental�a a nas

,terii s

,i existent

,ei sta-

tului. �In cadrul statului, se pot distinge ��ntre treiclase sociale :

Guvernant,ii, a c�aror virtute trebuie s�a �e

��nt,elepciunea�Ingrijitorii s

,i r�azboinicii, care trebuie s�a det

,in�a

virtutea curajului

Cet�at,enii simpli : agricultori, meserias

,i,

comerciant,i.

Guvernarea statului trebuie s�a se bazeze petemperant

,�a, o virtute comun�a tuturor celor trei

clase. Fiecare trebuie s�a-s,i aleag�a acea sarcin�a pen-

tru care se simte cel mai dotat s,i s�a se dedice numai

ei.�11

Pentru ��ndeplinirea acestei justit,ii ��n stat, ��n exe-

geza lui Vasile Musc�a, ca de altfel s,i la Karl Po-

pper, g�asim elemente comuniste sau comunitariste��n concept

,ia lui Platon. Vasile Musc�a vede, ana-

liz�and modul ��n care Platon vrea s�a ajung�a lajustit

,ie dou�a condit

,ii fundamentale: prima, elimi-

narea bog�at,iei s

,i a s�ar�aciei, pentru ca ½omul s�a se

concentreze exclusive sarcinii sale proprii, speci�ce��n stat.�12 Dup�a Platon, cele dou�a clase superi-oare, a guvernant

,ilor (a �loso�lor sau a regilor care

�losofeaz�a) s,i a r�azboinicilor (paznicilor cet�at

,ii),

nu trebuie s�a posede nimic s,i nici s�a primeasc�a

o recompens�a oarecare ��n afar�a de mijloacele lorstrict necesare de viat

,�a. A doua condit

,ie care ne

9Reinhardt, Karl � �Miturile lui Platon� , traducerede Christian Schuster, Editura Dacia , Cluj-Napoca , 2002

10� Russ, Jacqueline (coord.) � �Istoria �loso-

�ei�. 1. G�andirile fondatoare, traducere de Dan-CristianC�arciumaru, Editura Univers Enciclopedic, Bucure s

,ti, 2000

11Andrei Cornea, ½ Interpretare la Republica �, p. 3212Platon, ½ Opere�, vol. V, [335 d], p. 93


21

duce cu g�andul la comunitarism s,i colectivism este

½abolirea viet,ii de familie, sarcin�a care deriv�a din

faptul c�a femeile particip�a la viat,a statului pe pi-

cior de egalitate cu b�arbat,ii, cu singura obligat

,ie

de a poseda nis,te ��nclinat

,ii s

,i capacit�at

,i care s�a le

fac�a apte ��n aceast�a direct,ie. Unirea sexual�a dintre

b�arbat,�a s

,i femei este reglat�a prin intervent

,ia sta-

tului; acesta urm�ares,te plani�cat procrearea unor

exemplare s�an�atoase.�13

Astfel, statul trebuie condus de �loso� care pots�a t

,in�a ��n m�ainile lor, cu deplin�a sigu-rant

,�a, fr�aiele

conducerii. �In analiza lui Vasile Musc�a, statul des-pre care vorbes

,te Platon este statul aristocratic, ��n

care guvernarea apart,ine celor buni. Aici se g�ases

,te

dreptatea: ½Or, �losoful, av�and de-a face cu ceea ceeste divin s

,i spus ordinii, devine s

,i el o �int

,�a su-

pus�a ordinii s,i divin�a, ��n m�asura ��n care aceasta

este posibil pentru un om.�14

�Dac�a ori �loso�i nu vor domni, ori cei ce suntnumit

,i acum regi s

,i st�ap�ani nu vor �losofa authen-

tic s,i adecvat, s

,i dac�a acestea dou�a � puterea poli-

tic�a s,i �loso�a � n-ar ajunge s�a coincid�a, s

,i dac�a

numeroasele �ri care acum se ��ndreapt�a spre vreunadin ele, nu vor � oprite, nu va ��nc�apea contenirearelelor pentru cet�at

,i s

,i neamul omenesc.�15 ½Iar c�a

principiul ½s�a faci ce este al t�au s,i s�a nu te ocupi

de mai multe� este dreptatea.�16 ¾ N-ar � ea, ¾oikeiopragia� dreptatea s

,i n-ar produce ea o cetate

dreapt�a ?�17 Patru �ind num�arul perfect,iunii pen-

tru Platon s,i Pitagora, se conchide: ½Ea (cetatea)

este ��nt,eleapt�a, viteaz�a, cump�atat�a s

,i dreapt�a.�18

De la statul aristocratic, toate formele urm�atoarede stat apar ca degenerate s

,i dec�azute.

Timocrat,ia reprezint�a guvernarea fundamentat�a

pe onoare, care se nas,te c�and guvernant

,ii se apropie

de p�am�ant s,i de case, acesteia ��i corespunde omul

timocratic, ambit,ios s

,i iubitor de conducere s

,i de

onoruri, manifest�and ne��ncredere ��n cei ��nt,elept

,i.

Popper aseam�an�a statul timocratic cu ce era ��nSparta s

,i Creta. Citind viat

,a lui Platon, vedem

c�a acesta nutrea sentimente de simpatie fat,�a de re-

gimul de acolo, unul din unchii s�ai, Critias f�acuseparte din guvernul �Celor Treizeci�, instaurat cu

13Platon, ½ Opere� , vol. V, [344 c], p. 10414Platon, ½ Opere� , vol. V, [351 d], p. 11515Andrei Cornea, �Interpretare la Republica �, p. 3716Platon , � Opere� , vol. V, [364 a], p. 12717Karl Popper, ½Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 22818Karl Popper, �Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 228

ajutorul amiralului spartan Lyxander. (vezi19)

½�B�atr�anul Oligarh� (Critias) s,i discipolii s�ai

avuseser�a ��n esent,�a dreptate favoriz�and Sparta

��mpotriva Atenei s,i imit�and programul spartan de

��mpiedicare a schimb�arii.�20

Oligarhia��nseamn�a guvernarea��n care conduc ceibogat

,i, c�areia ��i corespunde omul avid de avere, la-

com.

Democrat,ia constituie guvernarea ��n care �ecare

se simte liber s,i �ec�aruia ��i este ��ng�aduit s�a fac�a

totul dup�a voia sa. Dup�a p�arerea lui Platon, ex-primat�a, repet prin eroul Socrate, pe treapta ceamai de jos se a��a tirania, care de cele mai multe orise nas

,te din prea mult�a libertate a de-mocrat

,iei.

Tiranul, spre a se salva, trebuie s�a se ��nconjoarede cei mai r�ai dintre indivizi. Tiranul, ��n prezen-tarea lui Platon, este cel mai nefericit dintre oa-meni: ½Tiranul autentic este, ��n adev�ar, un swclavautentic, d�and dovad�a de mari lingus

,iri s

,i semne

de supus,enie, �at�andu-i pe cei mai nevrednici s

,i

neizbutind s�a-s,i ast�ampere c�atus

,i de put

,in poftele.

El apare lipsit de majoritatea satisfact,iilor s

,i cu

adev�arat s�arac.�21

�In concept,ia lui Karl Popper, statul ideal (ceta-

tea ideal�a) pe care dores,te s�a-l construiasc�a Pla-

ton nu este statul aristocratic sau cel timocra-tic asem�an�ator Spartei, ci unul autarhic, primitiv,cu r�ad�acini ��n comunit�at

,ile tribale, la zorile isto-

riei: ½Conform dialogului Republica, forma origi-nar�a sau primitiv�a a societ�at

,ii, care ��n acelas

,i timp

se aseam�an�a cel mai ��ndeaproape cu Forma sauIdeea de stat, cu ½statul ideal�, este un regat al oa-menilor celor mai ��nt

,elept

,i s

,i mai asem�an�atori cu

zeii.�22

Statul cu caste este autoritar pe vertical�a s,i con-

sider eu, liniar ��n cadrul castei. Popper vede uncomunism ��n cadrul clasei conduc�atoare: ½Comu-nismul este limitat la clasa dominant�a, singura caretrebuie ferit�a de dezbinare. Comunismul clasei do-minante din cetatea sa ideal�a este o condit

,ie ne-

cesar�a a stabilit�at,ii ce caracterizeaz�a ��n chip fun-

damental statul ideal. ¿23

19Vasile Musc�a, �Introducere ��n �loso�a lui Platon�, p.126-127

20Vasile Musc�a, �Introducere ��n �loso�a lui Platon�, p.127

21Vasile Musc�a, ½Introducere ��n �loso�a lui Platon�, p.127

22Platon, � Opere� , vol. V, [500 d], p. 29723Platon, ½ Opere� , vol.V, [473 d], p. 266


22

Statul drept, cetatea ideal�a preconizat�a de Pla-ton, prevede o ��mp�art

,ire strict�a ��n caste, o clas�a

minoritar�a care det,ine monopolul puterii (clasa

��nt,elept

,ilor �loso� sau a regilor-�loso�) s

,i o anu-

mit�a cenzur�a asupra activit�at,ilor, �indu-le interzise

imitat,ia s

,i originalitatea.

Prev�az�and fericirea tuturor cet�at,enilor, nu numai

a individului s,i domnia drept�at

,ii, Platon este v�azut

de unii exeget,i ca un precursor al cres

,tinismului ,

alt,ii ca un revolut

,ionar utopic.

Popper contrazice aceast�a imagine progresist�a alui Platon, v�az�and ��n acesta un adept al p�astr�ariiformelor retrograde s

,i un adversar al progresului

social, s,i de ce nu al democrat

,iei. Din punctul de

vedere al lui Popper, dreptatea lui Platon are un iztotalitarist: ¾ �Inapoi la statul primitive ��ntemeiat��n conformitate cu natura uman�a s

,i ��n consecint

,�a,

stabil, la patriarhia tribal�a a epocii de dinainteaC�aderii, la dominat

,ia de clas�a natural�a a mino-

rit�at,ii ��nt

,elepte asupra mult

,imii ignorante.�24

Dreptatea lui Platon, sust,ine Popper, are s

,i ele-

mente care vor in�uent,a teoriile rasiste de mai

t�arziu, prin faptul c�a viitorii conduc�atori suntales

,i tot din casta clasei dominante: ½�In povestea

Num�arului s,i a C�aderii Omului, Platon ne spune c�a

unul din p�acatele dint�ai s,i fatale comise de paznicii

degenerat,i va � lipsa de interes pentru eugenie, pen-

tru supravegherea s,i veri�carea purit�at

,ii rasei.�25

Ideea aceasta a drept�at,ii utile puterii, s�an�at�at

,ii s

,i

stabilit�at,ii statului va � folosit�a ��n secolele XIX-XX

ca ideologie pentru fascism, rasism s,i comunism.

Teoria lui Platon despre dreptate este ��nconcept

,ia lui Popper, o teorie antidemocra-

tic�a, autarhic�a, totalitar�a: ½Teoria platonician�aa drept�at

,ii. . . este o ��ncercare cons

,tient�a de

a birui tendint,ele egalitariste, individualiste s

,i

protect,ioniste din epoca sa s

,i de a restabili

pretent,iile tribalismului prin dezvoltarea unei teorii

morale totalitare.�26 O opinie interesant�a g�asim s,i

la Karl Reinhardt: ½Esent,a drept�at

,ii conduce ��nspre

stat s,i din stat mai departe la su�et. Din aceast�a

dreptate cuprinz�atoare a rezultat dreptatea indivi-dului : cerint

,a adresat�a �ec�aruia de a-s

,i ��ndeplini

misiunea. ¿27

Spre deosebire de personajul Socrate din Re-publica , adev�aratul Socrate a fost un egalita-

24Platon, � Opere� , vol.V, [433 b], p. 21525Platon, � Opere� , vol.V, [434 c], p. 21826Platon, ½ Opere� , vol. V, [423 c], p. 20227Claude Moss�e, � Procesul lui Socrate� , p. 31-44

rist s,i un individualist, des

,i democrat a criticat

incompetent,a unor fruntas

,i ai democrat

,iei, dar s-

a opus s,i tiraniei. �Filosoful lui Socrate este un

individualist modest, pe c�and al lui Platon este unsemi-zeu totalitar.�28

Oricare ar � fost regimul, Socrate r�am�anea cre-dincios lui ��nsus

,i s

,i convingerilor sale s

,i nu ezita s�a-i

��nfrunte pe cei ale c�aror ordine i se p�areau nedreptes,i contrare legii. Nici ��n 407, ��n afacerea Arginuses,nici ��n 404, ��n momentul tiraniei Celor Treizeci, So-crate nu a fost h�art

,uit.29

De fapt, ap�ararea lui Socrate va � o justi�care ��nnumele drept�at

,i, o respingere a acuzat

,iilor de dra-

gul adev�arului s,i nu o pledoarie juridic�a, o��ncercare

de a obt,ine achitare. Sf�ars

,itul s�au este demn: ¾

Pentru un om bun nu exist�a nimic r�au, nici ��nviat

,�a, nici ��n moarte, iar Zeul are grij�a de soarta

lui.�30

Interesant�a este s,i viziunea unui urmas

,al lui

Platon ��n ale �loso�ei, Hegel: ½Prin excludereapropriet�at

,ii s

,i a viet

,ii de familie, prin suprimarea

libert�at,ii de a alege categoria social�a, prin toate

aceste prescript,ii care se refer�a la principiul li-

bert�at,ii subiective, Platon crede c�a a ��nchis us

,a tu-

turor pasiunilor, urii, confrunt�arii. El observase c�adec�aderea viet

,ii greces

,ti se datora faptului c�a indi-

vizii ��ncepuser�a s�a-s,i impun�a scopurile, interesele,

care puseser�a st�ap�anire pe spiritul comunitar.�31

Pierre Hadot arat�a: ½Cunoas,terea platonician�a

s,i cea socratic�a sunt, cu prec�adere, o cunoas

,tere a

valorilor.�32

Conform Jacquelinei Russ, cetatea ideal�a alui Platon, ½Kallipolis, trebuie s�a �e unitar�a,ment

,i-n�and armonia respect�arii rolului desemnat

�ec�aruia.�33

½Platon poate � considerat drept unul din fon-datorii s

,tiint

,ei politicii : atent la ravagiile impe-

rialismului, la excesele de putere, de libertate, deautoritate, de bog�at

,ie sau de s�ar�acie, provocate de

discordant,e ale naturii (phy-sis) sau ale legii (no-

28Karl Popper, � Societatea deschis�a s,i du s

,manii ei�

, vol. I, p. 26529Platon, � Opere� , vol. V, [579 e], p. 39230Karl Popper, ½Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 6331Karl Popper, �Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 7432Karl Popper, � Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�

, vol. I, p. 12133Karl Popper, ½Societatea deschis�a s

,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 207


23

mos).�34

Modelul de cetate ideal�a prev�azut de Platon estecorespunz�ator unei societ�at

,i ��nchise, du-p�a p�arerea

lui Popper. Contrar concept,iei lui Platon, care cre-

dea c�a statul ideal din zorii istoriei se degenereaz�a s,i

decade odat�a cu trecerea timpului, Popper crede c�astatul democratic s

,i cores-punz�ator societatea des-

chis�a a zilelor noastre este modelul de urmat pentruprogresul umanit�at

,ii. Cit�am: ½Societatea magic�a,

tribal sau colectivist�a va mai � numit�a societate��nchis�a, iar societatea ��n care indivizii se confrunt�acu decizii personale, societatea deschis�a.�35

Concluzia lui Karl Popper poate t,ine s

,i de con-

cluzie a noastr�a ��n leg�atur�a cu conceptul de drep-tate a lui Platon. Dreptatea ��ntr-o cetate ��nchis�at,ine de domeniul trecutului, societatea orga-nizat�ape caste este anacronic�a. O societate deschis�a, re-ceptiv�a la inovat

,ie s

,i originalitate, este societatea

progresului social s,i a viitorului, ��n care dreptatea

se poate a�rma plenar: ½Nu exist�a ��ntoarcere la oarmonioas�a stare de natur�a. Dac�a ne ��ntoarcem,vom � silit

,i s�a str�abatem p�an�a la cap�at drumul

��napoi � s�a revenim la animalitate.�36

TESTAMENTUL LUI T�OKES LASZLO *)

½S�A NU MAI FIM PROS,TI! S�A S

,TIM CE

VREM S,I S�A VREM CE TREBUIE!�

1. E timpul s�a renunt,�am la fantasme s

,i s�a

accept�am realitatea as,a cum este ea. �In pri-

mul r�and realitatea faptului c�a secuii nu sunt nicimaghiari, nici unguri. Secuii sunt altceva, alt�anat

,ie, nici naiba nu s

,tie exact-exact ce sunt secuii!

S,tim bine c�a nu sunt maghiari, din p�acate pentru

ei!�Incercarea de a-i transforma pe secui ��n maghiaria es

,uat s

,i trebuie acceptat acest adev�ar. Vom avea

mai mult de c�as,tigat dac�a vom pune la baza politicii

noastre adev�arul c�a secuii nu sunt s,i nu vor � nicio-

dat�a maghiari. Nu sunt capabili! Trebuie s�a facemfat

,�a acestui adev�ar, a c�arui s�dare ne-a adus p�an�a

acum numai necazuri s,i prejudicii. Important este

s�a-i p�astr�am pe secui de partea noastr�a, al�aturi de

34Karl Popper, �Societatea deschis�a s,i du s

,manii ei�,

vol. I, p. 16335Karl Reinhardt, � Miturile lui Platon� , p. 12336Karl Popper , � Societatea deschis�a s

,i du s

,manii

ei� , vol. I, p. 181

noi, ��ntr-un parteneriat c�at mai str�ans s,i mai ener-

gic. �In acest scop trebuie grij�a mare c�and li se pred�acopiilor istoria, pentru a ascunde tot ce mai poateaminti azi de Occisio Siculorum, proiectul maghiarde genocid. Trebuie chiar s�a abandon�am acest pro-iect, s-a dovedit a � o utopie, o fantasm�a. Dac�an-am fost vrednici s�a ducem p�an�a la cap�at ucidereasecuilor ��nainte de Trianon, acum este prea t�arziu.Europa este cu ochii pe noi, iar noi nu mai suntemce am fost!2. Cel mai mare dus

,man al maghiarimii este

ADN-ul. Personal nu pot s�a cred ��n pronosticulanalizelor ADN, le-am f�acut s

,i eu, cu rezultate pe

care refuz s�a le cred, s�a le t,in minte sau s�a le fac

publice! V�a implor pe tot,i maghiarii adev�arat

,i:

refuzat,i orice analiz�a privitoare la trecutul dum-

neavoastr�a genetic. Analizele ADN pot scoate lalumin�a lucruri care vor da peste cap toat�a mitolo-gia maghiar�a. Nu numai faptul c�a secuii s

,i ceang�aii

nu sunt maghiari, dar chiar s,i maghiaritatea ma-

ghiarimii maghiare va � pus�a ��n discut,ie, adeve-

rind s,i pe aceast�a cale, de�nitiv, ideea simpl�a, im-

posibil de comb�atut dac�a ajunge la publicul largc�a, sosind ��n Pannonia, hungurii au dat aici pesteo populat

,ie autohton�a, numeroas�a, peste care s-

au declarat st�ap�ani, des,i erau o m�an�a de oameni.

Dup�a o vreme s-a produs inevitabilul: coabitarea,amestecul etnic. Din creuzetul panonic au ap�arutcorcituri euro-asiatice, maghiarii blonzi s

,i cu pielea

alb�a, cu pro�l arian s,i ochi albas

,tri, ��nalt

,i de sta-

tur�a s,i virili. Azi formula etnic�a a acestui amestec

de populat,ie poate � calculat�a ��n procente foarte

exacte cu ajutorul acestui nenorocit de ADN s,i alte

produse ale geneticii. Grija noastr�a cea mai mareva � s�a nu se dovedeasc�a cumva c�a autohtonii dinPanonia erau mult mai mult

,i dec�at noii venit

,i s

,i

c�a erau de acelas,i ADN cu autohtonii din Dacia,

din Moldova, din Ardeal s,i din T

,ara Rom�aneasc�a.

Mai mare rus,ine nu putem p�at

,i! Cercet�ari f�acute ��n

secret de geneticienii nos,tri au ajuns ��ns�a la acest

rezultat. Nu e cazul s�a precizez ce mari deservi-cii ne va aduce dezv�aluirea acestor rezultate, dac�anu vom interveni rapid s

,i decisiv. Aceste rezultate

trebuie s�a r�am�an�a necunoscute, m�acar p�an�a vomdisp�area ca nat

,iune!. . . �In aceast�a ordine de idei

semnalez c�a la Academia Rom�an�a se preg�ates,te un

volum dedicat rom�anilor care au f�acut istorie pen-tru Hungaria. Dac�a l�as�am s�a se publice aceast�aistorie a contribut

,iei rom�anes

,ti la constituirea ma-

ghiarimii s,i la gloria noastr�a internat

,ional�a, nu vom


24

mai avea obraz s�a scoatem capul ��n lume!. . . Nue vorba numai de Corvini, tat�al s

,i �ul, de Bolyai,

tat�al s,i �ul, Anonymus, tat�al s

,i �ul s

,.a.m.d., mii de

cazuri personale, individuale, ci s,i de acele zeci de

sate din secuime, rom�anes,ti c�andva, de cele patru

sute de mii de greco-catolici din Ungaria, a c�arorconfesiune dovedes

,te etnia lor rom�aneasc�a. Tre-

buie intervenit pe orice cale pentru a opri tip�arireac�art

,ii! S

,i, ��n general, pentru a combate s

,i reprima

�zic orice aluzie la put,in�atatea gradului nostru de

maghiaritate. Asemenea asert,iuni lezeaz�a demni-

tatea s,i majestatea noastr�a ungureasc�a. Au existat,

din p�acate, autori maghiari incons,tient

,i s

,i interbe-

lici care s-au l�audat cu inexistent,a rasei maghiare,

a genomului hungar, pream�arind ��ncrucis,area rase-

lor, a nat,iunilor etc. Cu astfel de autori nu avem

de ��mp�art�as,it niciun ideal! Au adus mari deservicii

nobilei noastre rase! E timpul s�a ne dezicem de eis,i s�a-i punem la index! S�a-i d�am uit�arii ��nainte carom�anii s�a se foloseasc�a de ei! C�aci va � scr�as

,net

de dint,i!

3. Prevenind momentul c�and toate aceste datebio-genetice s

,i istorice ar putea deveni publice, tre-

buie s�a ducem o munc�a de l�amurire s,i convingere

a publicului maghiar cum c�a ADN-ul este un testne-concludent, f�ar�a valoare s

,tiint

,i�c�a, discrimina-

tor, rasist, inventat de rom�ani pentru un scop us,or

de b�anuit. �In acest sens trebuie convocate s,i fort

,ele

noastre din emigrat,ie, a c�aror autoritate ��n aseme-

nea chestiuni ar putea � deosebit de mare. Chiardac�a unii dintre noi se ��ndoiesc de s

,ansele ��ncerc�arii

de a discredita valoarea probatorie a ADN-ului, tre-buie s�a ne simt

,im ��ncurajat

,i de succesul pe care

l-am avut ��n combaterea, compromiterea s,i sista-

rea cercet�arilor de biologie genetic�a efectuate ��nRom�ania, mai ales la Ias

,i, p�an�a pe la ��nceputul ani-

lor 1990, cercet�ari ale c�aror rezultate erau catastro-fale pentru m�andria s

,i aplombul nostru unguresc.

Suspendarea acelor cercet�ari s,i secretizarea rezul-

tatelor este opera serviciilor noastre. As,adar, se

poate! Suntem ��ntr-un mare impas, dar s�a nu dis-per�am! Nu trebuie uitat c�a ��n orice situat

,ie, oric�at

de grea, noi putem conta pe tembelismul rom�anilors,i pe oportunismul istoricilor rom�ani. Nu mai vor-besc de guvernant

,i. �Ii cunosc bine! Totul la politi-

cienii rom�ani este de v�anzare, iar la pret,nu s

,tiu s�a

t,in�a! Nu s

,tiu nimic! Habar nu au de istorie! N-au

��n cap dec�at s,mecherie ieftin�a!

4. Pericolul pentru noi nu vine dinspre par-tea rom�anilor. Rom�anii nu sunt capabili s�a t

,in�a

dus,m�anie, sunt ��n aceast�a privint

,�a moi, lipsit

,i de

consecvent,�a s

,i tenacitate. Sunt stupid de cumse-

cade! Nici nu le trece prin minte ce am vrea noi s�ale facem!. . . Pericolul pentru maghiarime vine din-spre tineretul secuiesc, care ��ncepe s�a priceap�a c�aera mai pro�tabil pentru secui s�a-s

,i asume condit

,ia

etnic�a de neam f�ar�a nicio relat,ie de ��nrudire cu ma-

ghiarii. Tot mai r�asp�andit�a este printre tinerii se-cui ideea c�a numai Budapesta a avut de c�as

,tigat de

pe urma maghiariz�arii secuilor. Secuii ��s,i pun tot

mai mult ��ntrebarea de ce p�an�a la Trianon (1920)autorit�at

,ile ungures

,ti f�aceau statistici separate des-

pre secui, consider�andu-i pe aces,tia c�a nu sunt ma-

ghiari.C�and a avut dreptate Budapesta? Au a�at aces

,ti

tineri c�a atunci c�and ungurii se simt,eau tari, i-au

tratat pe secui cu dispret,, ca pe nis

,te str�aini, ca

pe nis,te dus

,mani chiar. Nici c�and au fost ��n di�-

cultate, la greu, maghiarii nu s-au declarat frat,i cu

secuii. Ci i-am privit ca pe nis,te rude ��ndep�artate,

de proast�a condit,ie! Ceea ce, din p�acate, cam as

,a

este! Dar trebuie l�amurit,i aces

,ti tineri c�a nu numai

noi, maghiarii, am procedat as,a! S-a ��nt�amplat s

,i

la case mai mari! Nu noi, maghiarii, am inven-tat curv�as�aria politic�a!. . . Sunt tot mai mult

,i se-

cuii care a��a c�a Uniunea European�a are programede sust

,inere �nanciar�a foarte generoase, dar numai

pentru minoritarii care nu au o t,ar�a mam�a care s�a-

i sprijine. Budapesta le-a ascuns secuilor c�a exist�aaceste fonduri s

,i programe s

,i c�a nu pot � ace-sate

de secui pentru c�a au acceptat s�a �e declarat,i s

,i

considerat,i maghiari. Declar�andu-se parte compo-

nent�a a nobilei nat,iuni ungare s

,i recunosc�andu-li-se

acest statut de excelent,�a, secuii au pierdut cu brio

(sic! Nota trad.) sute de milioane de euro. Ce ac�as

,tigat Budapesta din asta, secuii nu s

,tiu s

,i nici

nu vor s�a s,tie. Nici ungurii de noi nu s

,tim! Sigur

este � zic aces,ti tineri secui, c�a secuii au pierdut

enorm, iar as,a zisa protectt

,ie de la Budapesta este

numai ��n vorbe, f�ar�a nicio sust,inere �nanciar�a seri-

oas�a, f�ar�a programe economice regionale sau locale,as

,a cum exist�a ��n Rom�ania s

,i ��n toat�a Europa pen-

tru t,igani, ��n virtutea faptului c�a t

,iganii nu au o

t,ar�a mam�a care s�a-i apere. Tinerii secui vor s�a in-tre s

,i ei sub protect

,ia Uniunii Europene s

,i s�a aib�a��n

Rom�ania drepturile pe care t,iganii le au ��n Ungaria

s,i ��n toat�a Europa! Iar ei s

,tiu acum, au a�at, c�a

nu pot cere aceste drepturi deoarece liderii lor i-autr�adat s

,i i-au declarat maghiari. Ideea c�a s

,i secuii ar

putea bene�cia de sust,inerea consistent�a a Uniunii


25

Europene prinde tot mai mult la tineretul secuiescs,i ne va aduce mari prejudicii. Nu v�ad cum amputea para aceast�a situat

,ie. Personal, m�a as

,tept

ca secuii tineri s�a ne cear�a ��n cur�and socoteala s,i

ceva desp�agubiri pentru acest fals ��n acte publice!(Vezi ultimul recens�am��nt din Rom�ania, c�and ne-am l�acomit s�a-i declar�am maghiari pe tot

,i secuii.

Mai put,in c�ateva sute de secui ��nc�ap�at

,�anat

,i, care

de atunci s-au ��nmult,it serios!) De aceea ar � bine

s�a lu�am noi init,iativa s

,i s�a le propunem chiar noi

secuilor s�a nu se mai declare maghiari, ci secui, pre-zent�and aceast�a propunere ca pe o manevr�a f�acut�ade comun acord, prin care s�a avem acces comun �repet: acces comun, la fondurile mari destinate et-niilor care nu au ca patrie proprie un stat nat

,ional:

precum bascii, occitanii, catalanii, t,iganii, g�ag�auzii

s,i alt

,ii. Dac�a init

,iativa vine de la noi, de la ma-

ghiari, nu se va produce o ruptur�a ��ntre noi s,i secui,

ci dimpotriv�a, avem motive s�a pretindem din par-tea lor recunos

,tint

,�a s

,i ascultare. 5. Trebuie f�acut

orice pentru a ��mpiedica o apropiere ��ntre rom�anis,i secui. Ar � catastrofal�a pentru noi! Trebuie s�afacem s�a circule printre secui ideea c�a ��nde�nitivvinovat

,i de maghiarizarea secuilor se fac rom�anii,

deoarece dup�a 1918 nu au asigurat nicio protect,ie

ecuimii, l�as�andu-i pe secui la voia politicii de ma-ghiarizare, accept�and �ar�a nicio restrict

,ie teza Bu-

dapestei precum c�a secuii sunt maghiari! Rom�aniii-au tr�adat pe secui! Aceast�a propozit

,ie trebuie dis-

cutat�a cu alt�a ocazie. Explicat,ia des

,i teoretic aveau

interes s�a-i sl�abeasc�a pe unguri, iar nu pe secui,guvernant

,ii rom�ani s-au l�asat cump�arat

,i de Buda-

pesta. Este momentul s�a lans�am zvonul c�a rom�aniidin Bucures

,ti i-au v�andut pe secui Budapestei, dar

au f�acut-o f�ar�a s,tirea rom�anilor din Transilvania.

�In paralel vom r�asp�andi ideea c�a rom�anii din Ar-deal sunt alt soi de oameni dec�at rom�anii din res-tul Rom�aniei. C�a secuii se pot ��nt

,elege de minune

cu rom�anii din Ardeal, dar niciodat�a s,i nicicum cu

rom�anii � budos olah! � din Bucures,ti, Bac�au, Crai-

ova sau Constant,a! La ce ne trebuie aceast�a divi-

zare? Pentru c�a proiectul de reconstituire a Unga-riei Mari, oric�at de drag ne este, nu mai are nicios,ans�a de reus

,it�a. Tot mai mult

,i maghiari ��s

,i dau

seama de asta s,i nu avem cum s

,i nici de ce s�a-i

combatem. De aici, un motiv ��n plus de dezn�adejdenat

,ional�a pentru orice maghiar sensibil la soarta

neamului s�au. Avem datoria, ��n aceast�a situat,ie,

s�a le oferim co-nat,ionalilor nos

,tri o alt�a t

,int�a ��n

care s�a spere s,i s�a cread�a, o t

,int�a care s�a �e sau

s�a li se par�a mai accesibil�a, mai realist�a. �In acestscop trebuie lansat proiectul minimal pentru noi:Transilvania s�a �e declarat�a stat de sine st�at�ator.�In acest scop trebuie abandonat ��n chip o�cial pro-iectul revenirii la Ungaria Mare, la hotarele din1914. Aceast�a renunt

,are, dac�a este f�acut�a ��ntr-un

cadru solemn, cu un suport mediatic puternic, vaavea un efect bene�c pentru noi, ne va atrage multesimpatii internat

,ionale. Declar�and urbi et orbi c�a

Ungaria Mare n-a existat niciodat�a s,i nici nu poate

exista, vom deveni un model de comportament eu-ropean, conform cu exigent

,ele lumii viitoare, mai

ales ��n comparat,ie cu rom�anii, care nu vor � nici-

odat�a capabili s�a renunt,e la visul Rom�aniei Mari.

Dac�a vom s,ti s�a specul�am acest contrast, vom pu-

tea lansa imediat propunerea, c�atre comunitateainternat

,ional�a, de a se f�auri statul Tran-silvania,

ca act de justit,ie s

,i solut

,ie de stabilitate ��n Estul

Europei.6. �In preg�atirea acestei manevre este nevoie

ca atitudinea �ec�arui maghiar, ca s,i a �ec�arui

secui, s�a fac�a net�a deosebire ��ntre rom�anii arde-leni s

,i ceilalt

,i rom�ani. S�a lucr�am cu subtilitate

la deprecierea imaginii rom�anului ��n general, s,i

��n special a rom�anului sudist, a reg�at,eanului, a

bucures,teanului, at�at printre rom�anii din Ardeal,

c�at s,i printre ceilalt

,i ardeleni: germani, t

,igani

etc. S�a lans�am documente falsi�cate privindu-i peEmil Boc, Victor Ciorbea, cum c�a nu sunt ardeleniadev�arat

,i, c�a dac�a ajungeau prim minis

,tri nis

,te ar-

deleni veritabili, Rom�ania era departe azi! S�a do-vedim cu documente false c�a cei doi se trag, s�a zi-cem, din moldovenii adus

,i de Ceaus

,escu ��n Ardeal.

S�a strecur�am ��n toate chipurile s,i ��n toate mint

,ile,

cu orice ocazie, ideea c�a noi, ��n Ardeal, am tr�aimult mai bine dac�a taxele pe care le pl�atim statu-lui rom�an ar r�am�ane pe loc, ��n investit

,ii s

,i cheltu-

ieli publice din Ardeal. Cunosc mult,i rom�ani naivi

gata s�a cread�a s,i s�a r�asp�andeasc�a ei ��ns

,is,i ideea c�a

pe taxele pl�atite de ardeleni paraziteaz�a sute de lo-calit�at

,i din Moldova s

,i Muntenia unde nimeni nu

munces,te, nu produce s

,i nu pl�ates

,te taxe. Nota

bene: legile s,i principiile Uniunii Europene s

,i ale

Noii Ordini Mondiale, precum s,i Trilaterala de la

Bilderberg, ��ncurajeaz�a f�ar�amit,area statelor s

,i con-

stituirea de comunit�at,i statale c�at mai restr�anse,

bazate mai ales pe criterii de e�cient,�a economic�a

s,i geo-politic�a, iar nu pe leg�aturi de s�ange, istoriecomun�a etc. Dezmembrarea marilor conglomeratepolitice ca Rusia, SUA sau China este iminent�a.


26

Dup�a ele va urma negres,it s

,i logic dezmembrarea

Rom�aniei! Trebuie pro�tat de aceste conjuncturi.Am informat

,ii sigure c�a Uniunea European�a n-o s�a

mai dureze mult, s,i nici principiile ei. Dac�a nu ne

gr�abim s�a pro�t�am de aceste aiureli din legislat,ia

european�a vom pierde astfel ��nc�a o dat�a trenul is-toriei! A c�ata oar�a?! Va mai veni altul? M�a temc�a acesta este ultimul!. . .7. �In acest scop este bine s�a mim�am c�at mai

conving�ator ideea c�a pe noi, maghiarii din Transil-vania, nu ne intereseaz�a Budapesta mai mult dec�atBucures

,tiul. C�a r�aul pentru ardeleni a venit me-

reu de la Budapesta sau de la Bucures,ti! �In egal�a

m�asur�a! Argumentele noastre trebuie s�a adoarm�avigilent

,a rom�anilor ardeleni, s�a nu cread�a cumva

c�a aparit,ia statului Transilvania, ca urmas

,al prin-

cipatului medieval Tran-silvania, este un pas spreUngaria Mare sau spre o hegemonie maghiar�a. �Inacest scop tre-buie bine simulat�a o atitudine critic�afat

,�a de Budapesta, fat

,�a de Ungaria. Avem motive

be-rechet! Principala critic�a la adresa Budapestei:��n Ungaria este pus ��n primejdie viitorul maghiari-mii. Num�arul tot mai mare de t

,igani s

,i evrei din

Ungaria, ponderea lor ma-joritar�a ��n economia s,i

cultura Ungariei, fac din Ungaria o t,ar�a f�ar�a vii-

tor pentru ma-ghiari. Ideea central�a a propagandeinoastre: Ungaria este ca s

,i pierdut�a. Transilvania

tre-buie s�a-s,i reia rolul jucat ��n istorie, ��ndeosebi

dup�a Mohacs, acela de leag�an al maghiaris-mului,spat

,iu al supraviet

,uirii maghiarilor ��n istorie! Dup�a

calcule secrete f�acute la Uniunea European�a, estefoarte posibil ca maghiarii din Ungaria s�a dispar�a��n urm�atorii 107 ani. (Dup�a p�arerea mea, chiar maidevreme, ��n 98 de ani!) Dar va � mai greu s�a dis-par�a maghiarii din Transilvania! Niciodat�a nu vom��ng�adui asta!

8. Suntem p�andit,i de primejdia depopul�arii

Transilvaniei de elementul maghiarofon (maghiari,secui, t

,igani s

,i evrei maghiarizat

,i), iar principala

cauz�a este gre-s,eala UDMR de a impune guverne-

lor de dup�a 1990 extinderea nes�abuit�a a ��nv�at,�am��n-

tului ��n limba maghiar�a. Am mai spus-o s,i o repet:

trebuie sust,inut ��nv�at

,�am��ntul ��n limba matern�a nu-

mai ��n localit�at,ile ��n care rom�anii sunt majoritari,

numai acolo apare riscul ca limba maghiar�a s�a �emai put

,in folosit�a ��n afara casei, a familiei. Iar

acolo unde maghiarii ori secuii sau t,iganii maghia-

rofoni sunt majoritari, limba maghiar�a nu este de-loc ��n primejdie. �In aceste localit�at

,i apare ��ns�a

pericolul ca tineretul nostru s�a nu ��nvet,e limba

o�cial�a ca lumea, ceea ce le va afecta mult ca-riera profesional�a. Un medic maghiar care nu s

,tie

rom�anes,te este condamnat s�a-s

,i exercite meseria

numai ��n anumite localit�at,i, numai la un segment

al populat,iei, ceea ce ��l va dezavantaja ��n condit

,iile

concurent,ei profesionale libere. Personal am des-

coperit c�a pleac�a din Rom�ania ��n Ungaria mai alestinerii maghiari ce nu vorbesc bine rom�anes

,te sau

chiar deloc. UDMR s-a am�agit c�a orice maghiarcare vorbes

,te prost rom�anes

,te va vota mereu cu

UDMR. Realitatea este alta: orice maghiarofon �inclusiv t

,iganul maghiarofon, care vorbes

,te prost

rom�anes,te se simte mai bine ��n Ungaria s

,i este ten-

tat s�a plece s�a tr�aiasc�a acolo. S,i chiar pleac�a foarte

mult,i, cum bine se s

,tie! Am ajuns astfel la situat

,ia

ca ��nv�at,�am��ntul ��n limba maghiar�a din Transilva-

nia s�a preg�ateasc�a absolvent,i pentru Ungaria! Nu

acesta a fost scopul nostru! Nici m�acar al UDMR-ului. Repet principiul pe care ��l recomand: ��n loca-lit�at

,ile ��n care pe strad�a nu se vorbes

,te ungures

,te,

inclusiv la Bucures,ti, tinerii maghiari trebuie s�a

aib�a la dispozit,ie o s

,coal�a cu c�at mai multe materii

predate ��n limba maghiar�a, matern�a. Iar ��n loca-lit�at

,ile unde toat�a lumea vorbes

,te ungures

,te, copiii

nos,tri s�a aib�a la s

,coal�a c�at mai multe ore predate

��n limba rom�an�a. Trebuie cu orice chip s�a evit�amca b�aiet

,ii s

,i fetele noastre s�a intre ��n viat

,�a f�ar�a s�a

cunoasc�a limba o�cial�a a t,�arii, chiar dac�a aceast�a

limb�a este rom�ana, o limb�a at�at de imposibil�a! Denesuferit�a! �Ii ��nt

,eleg pe colegii din UDMR, dar tre-

buie s�a g�andeasc�a put,in mai nuant

,at s

,i s�a ��nt

,eleag�a

s,i ei c�a f�ar�a limba rom�an�a nu putem supraviet

,ui ��n

Ardeal. . . Asta e lumea ��n care tr�aim!. . . Situat,ia

liceului maghiar din Bucures,ti este un es

,ec total s

,i

exemplar, pilduitor. As,a se ��nt�ampl�a c�and UDMR

pierde din vedere detaliile. Mai ��nt�ai, se cuveneaca la acest liceu s�a �e atras

,i copiii familiilor de ma-

ghiari din Bucures,ti. Eventual constr�ans

,i! Maghia-

rii din Bucures,ti, nu put

,ini, majo-ritatea intelectu-

ali de calitate, se feresc ��ns�a s�a-s,i trimit�a copiii la

aceast�a s,coal�a din pricina incompetent

,ei vestite a

profesorilor de la acest liceu. Este rus,inos s

,i la-

mentabil nivelul instruct,iei s

,colare din acest liceu!

(Ca s,i din majoritatea s

,colilor cu limba de predare

maghiar�a!. . . �Asta este adev�arul s,i p�arint

,ii ��l cu-

nosc, dup�a cum se s,tie foarte bine. . . ) UDMR tre-

buia s�a se ��ngrijeasc�a s�a aduc�a profesori buni laacest liceu, eventual rom�ani, nu profesori angajat

,i

pe pile s,i criterii politice, f�ar�a studiile adecvate! Iar

ideea UDMRist�a de a aduce la Bucures,ti copii din


27

Moldova, din satele de catolici, sub pretextul c�asunt ceang�ai s

,i c�a urm�and acest liceu se vor salva

de la deznat,ionalizare s

,i vor redeveni ma-ghiari,

este un es,ec categoric. Din ce cauz�a? Cum spu-

neam, au fost din nou neglijate de-taliile. �In ca-zul de fat

,�a este vorba de faptul c�a aces

,ti copii de

ceang�ai sunt g�azduit,i la Bucures

,ti ��ntr-un internat

al�aturi de copiii bursieri venit,i din Basarabia, adic�a

tot mol-doveni. Acolo, ��n intimitatea traiului lav�arsta c�and se nasc prietenii de o viat

,�a, se produce

o inject,ie de rom�anism de peste Prut care d�a peste

cap toat�a propaganda udemerist�a anti-rom�aneasc�af�acut�a de la catedra liceului, transform�andu-i pepuii de ceang�ai ��n rom�ani ��nd�arjit

,i, ��nr�ait

,i. Aversiu-

nea natural�a a copiilor fat,�a de s

,coal�a, fat

,�a de pro-

fesori, mai ales fat,�a de profesorii incompetent

,i, se

transform�a��n aversiune fat,�a de tot ce este maghiar,

unguresc. Liceul maghiar din Bucures,ti trebuie

des�int,at c�at mai repede, chiar s

,i dac�a am obt

,ine

pentru elevi un internat separat, f�ar�a niciun contactcu moldovenii de peste Prut! Aces

,ti bitanci de ba-

sarabeni sunt deosebit de periculos,i! Au experient

,a

rezistent,ei la rusi�care s

,i o exerseaz�a la Bucures

,ti

obstruct,ion�and maghiarizarea ceang�ailor! . . . Alt�a

aventur�a udemerist�a cu care nu am fost de acordniciodat�a!9. O alt�a manevr�a neinspirat�a a UDMR este

proiectul de lege cu privire la Statutul Mino-rit�at

,ilor din Rom�ania. P�an�a acum norocul ne-

a sur��s s,i parlamentarii ro-m�ani nu l-au citit cu

atent,ie. Nici ziaris

,tii. Nu l-au citit cu atent

,ie nici

m�acar reprezen-tant,ii celorlalte minorit�at

,i, care s

,i-

ar � putut da seama c�a avantajele ce se vor obt,ine

prin acest statut sunt accesibile numai maghiarilor!Dezbaterile pe marginea acestui proiect s-ar puteas�a duc�a ��ns�a la constatarea c�a prevederile sale suntexcesive, at�at de exagerate ��nc�at nu vor putea �aplicate chiar dac�a proiectul va � votat. �In mo-mentul ��n care se va constata aceasta, s-ar puteaca rom�anii, s�atui de lipsa de m�asur�a a UDMR, s�ase decid�a s�a aplice legislat

,ia european�a ��n materie

de protect,ie a minorit�at

,ilor. Am atras atent

,ia asu-

pra acestui pericol, dar am vorbit la peret,i! Deja,

c�at am putut constata personal la Bruxelles, toateguvernele din Europa sunt sup�arate sau m�acar de-ranjate de privilegiile oferite de statul rom�an mi-noritarilor, ��n special maghiarilor. E cazul ��n pri-mul r�and al guvernelor din t

,�arile unde mai exist�a

maghiari ca minoritate nat,ional�a. Maghiarii din

aceste t,�ari trebuie sf�atuit

,i s�a nu mai invoce mode-

lul rom�anesc, drepurile maghiarilor din Rom�ania!S-ar putea ca rom�anii s�a se des

,tepte totus

,i s

,i s�a

revin�a asupra legilor s,i practicilor de discriminare

pozitiv�a a minoritarilor. Nu trebuie s�a ne culc�am��n leag�anul iluziei c�a ��n Rom�ania nu va mai ajungeniciodat�a la putere un partid nat

,ionalist, cu vocat

,ia

interesului nat,ional!

Gogorit,a cu Vadim, lider al nat

,ionalismului

rom�anesc, deja s-a dezum�at! N-o mai ia nimeni��nserios! Dac�a dispare Vadim din viat

,a politic�a, ne

as,teapt�a vremuri grele! Trebuie urgent readus ��n

Parlament!10. Problema problemelor este tot cea demogra-

�c�a. Este, din fericire, o problem�a s,i pentru rom�ani.

Trebuie pro�tat de faptul c�a guvernant,ii rom�ani,

compus,i s

,i condus

,i �ind de alogeni, nu se sinchisesc

de declinul demogra�c s,i nu sunt capabili s�a articu-

leze o politic�a de redresare demogra�c�a. Avem unspat

,iu de manevr�a deosebit de generos. �In privint

,a

aceasta UDMR a f�acut o treab�a bun�a, a penetratstructuri cheie, pe care a s

,tiut s�a le orienteze ��n

as,a fel ��nc�at regresul demogra�c din Rom�ania s�a-

i afecteze mai ales pe etnicii rom�ani. Au fost, depild�a, o excelent�a init

,iativ�a caravanele de educat

,ie

contraceptiv�a organizate de Ministerul S�an�at�at,ii,

care au mers din sat ��n sat, dar numai prin saterom�anes

,ti, pentru a explica fetelor de la t

,ar�a cum

pot evita s�a r�am�an�a gravide sau cum pot s�a scapede plod. �In paralel, au fost organizate alte cara-vane desti-nate mamelor tinere, ��nv�at

,�andu-le cum

s�a-s,i ��ngrijeasc�a copilas

,ii pentru a reduce mortali-

tatea infantil�a, caravane care au mers numai prinsate ungures

,ti s

,i cartiere de t

,igani. �Il felict pe cole-

gul care a avut aceast�a idee la ministerul s�an�at�at,ii!

Trebuie con-tinuat�a aceast�a politic�a, m�acar c�at�avreme ministerul s�an�at�at

,ii mai este l�asat pe m�ana

UDMR-ului. Este ministerul cheie pentru intere-sele noastre, pentru programele anti-rom�anes

,ti con-

cepute la Budapesta s,i ��n diaspora. S

,tiu c�a aceste

programe vor deveni tot mai ��ndr�aznet,e, mai ope-

rative, pun�and cuceririle s,tiint

,ei biologice tot mai

mult ��n slujba preocup�arilor noastre tradit,ionale

de a atenta la �int,a neamului rom�anesc, la gena

aces-tora! Nu-mi ceret,i am�anunte. . . Recunosc s

,i

m�a ��nclin ��n fat,a adev�arului: jos p�al�aria pen-tru

UDMR, c�and merit�a! Trebuie s�a t,in�a mai departe

cu dint,ii de ministerul s�an�at�at

,ii s

,i de prezent

,a sa

��n guvern. S�a lase deoparte orice m�andrie, oriceonoare, orice principiu, orice rus

,ine, orice scrupul

s,i s�a colaboreze cu orice partid, numai s�a �e la gu-


28

vernare. Sper�am pe sprijinul ��n continuare al dias-porei, ca s�a putem corupe s

,i s

,antaja mai departe

pe pre-s,edinte, pe primul ministru, minis

,tri, par-

lamentari, primari, judec�atori etc. �In ultima vre-me au ��nceput s�a ridice totus

,i pret

,ul!. . . Nu avem

de ales! Trebuie continuat�a s,i dezvoltat�a strate-

gia cu care a fost p�ac�alit Nicolae Ceaus,escu: ��n

localit�at,ile s

,i zonele unde noi eram majoritari am

reus,it s�a construim, pe banii statului rom�an, c�at

mai multe s,i mai ��nc�a-p�atoare as

,ez�aminte pentru

copiii abandonat,i, pentru copiii orfani sau insti-

tut,ionalizat

,i, s

,coli ��nc�ap�atoare, modern utilate, s

,i

cu excedent de spat,iu s

,i personal angajat etc., etc.

�In felul acesta am reus,it s�a g�azduim tot mai mult

,i

copii din alte judet,e, adic�a copii de rom�ani. Cum

personalul angajat al acestor as,ez�aminte era fatal-

mente vorbitor numai de limba maghiar�a, aces,ti co-

pii de etnie rom�an�a au fost crescut,i ��n limba ma-

ghiar�a s,i li s-a imprimat cons

,tiint

,�a maghiar�a. M�a

feresc s�a dau cifre privind rezultatele din trecutuldestul de apropiat, p�an�a ��n 1990, ele sunt foarte��mbucur�atoare. Succesul a fost aproape total. Tre-buie s�a �m c�at mai inventivi s

,i mai creativi ��n mate-

rie de anti-rom�anism, de maghiarizare subtil�a, chiarsub nasul autorit�at

,ilor rom�anes

,ti, preocupate cu

alte mize, mai ales de c�ap�atuiala �ec�aruia. Dac�a azirom�anii sunt ultimii din Europa ��n mai toate dome-niile, aceasta se datoreaz�a s

,i ingeniozit�at

,ii maghiare

��n materie de sabotaj anti-rom�anesc, strategiilor s,i

diversiunilor ��mpotriva neamului valah aplicate dis-cret, ��n str�ans�a colaborare cu alt

,i minoritari, cu ce-

lelalte entit�at,i s

,i institut

,ii interesate de eliminarea

rom�anilor ca subiect al istoriei! Doamne, ajut�a-ne!(Atent

,ie maxim�a la ceilalt

,i minoritari: majori-

tatea nu sunt dispus,i s�a colaboreze cu noi. Dar

��i putem am�agi s,i p�ac�ali cu drepturile omului, cu

statul de drept, cu exemplul altor state etc.)*Tr�aim vremuri grele s

,i decisive pentru maghia-

rime. Datele obiective cu care ne confrunt�am nesunt mai nefavorabile ca oric�and. Cei mai mult

,i

maghiari care cons,tientizeaz�a aceast�a situat

,ie, ��n

loc s�a react,ionaze b�arb�ates

,te, cad ��n apatia cea mai

nea-gr�a, ��n disperare s,i lehamite, droguri s

,i sinuci-

deri. Prea mult,i sinucigas

,i printre ai nos

,tri!

Personal, angaj�andu-mi toat�a autoritatea,depl�ang s

,i resping categoric aceas-t�a atitudine.

Mai ales la tineretul nostru. Se aud tot mai multevoci printre aces

,ti tineri ca-re ��i acuz�a pe t

,igani s

,i

evrei c�a ar � un pericol pentru nat,iunea maghiar�a!

L�asat,i-i pe ro-m�ani s�a umble cu asemenea lozinci!

Noi, dimpotriv�a, s�a ne facem din evrei s,i t

,igani

aliat,ii nos

,tri �res

,ti, cu ei am fost tovar�as

,i de

drum ��n at�atea ocazii, pe vremea Ungariei Mari, acominternului sau ��n decembrie 1989, la 15 martie1990!. . . Nu-i avem de dus

,mani irevocabili dec�at

pe rom�ani! Mai ales pe cei din as,a zisul Regat!

F�ar�a sprijinul lor, 1 Decembrie 1918 nu ar �existat! S

,i nici Trianonul!

*Evident, nu s,tim ce ne rezerv�a viitorul. Dar

trebuie s�a s,tim ce am vrea s�a ��nsemne pentru noi

acest viitor. S,i mai ales, dup�a un examen critic,

lucid, realist, s�a s,tim ce putem realiza din ce do-

rim s�a se ��nt�ample. Iar ce putem face s�a nu l�as�ampe m�aine s

,i nici la voia ��nt�ampl�arii, as

,a cum au

f�acut-o generat,iile anterioare, care mereu au mizat

mereu pe altul, pe alt,ii, pe un st�ap�an atotputernic

care s�a aib�a grij�a s,i de noi! Idealul nostru, de a

� sluga preferat�a a celui mai puternic st�ap�an, ne-aadus ��n pragul disparit

,iei. Aici am ajuns ca slugi

credincioase ale Papei de la Roma, ale Turcilor, aleHabsburgilor, ale Nemt

,ilor, ale Rus

,ilor! S-au folo-

sit de noi s,i ne-au abandonat c�and nu au mai avut

nevoie de noi! Nimeni nu ne sprijin�a ��n proiectelenoastre politice. Suntem pe plan internat

,ional tot

mai izolat,i, ni se repros

,eaz�a obsesiile revizioniste,

per�dia politic�a, lipsa de scrupule, de loialitate, cas,i c�and marile puteri nu au ajuns acolo unde suntexact prin aceleas

,i mijloace: lipsa de scrupule, de

loialitate, de onoare etc. De ce am practica noi altsoi de tic�alos

,ii dec�at cele clasice, veri�cate de isto-

rie ca ret,ete ale succesului?! De ce n-am reus

,i s

,i

noi cu aceast�a ret,et�a ��ndelung veri�cat�a?!

*E timpul s�a urm�am exemplul rom�anilor, chiardac�a nu d�am noi multe parale pe ei! Uneori ai ce s�a��nvet

,i s

,i de la un prost! Am gres

,it ��n toat�a istoria

noastr�a alerg�and dup�a monarhi occidentali, sub ac�aror st�ap�anire am oferit T

,ara. Rom�anii, as

,a pri-

mitivi cum sunt, abia la 1866 s,i-au adus domnitor

din Apus!. . . Cred c�a rom�anii au avut mai mult dec�as

,tigat c�and au mers dup�a lozinca prin noi ��ns

,ine!

Nu e nicio rus,ine dac�a ne-o ��nsus

,im s

,i noi, mai ales

c�a rom�anii au abandonat-o dup�a 1990. Mai mult caoric�and suntem azi ��n situat

,ia de a ne purta singuri

de grij�a. Dac�a vom cons,tientiza aceast�a condit

,ie,

se vor ivi printre noi s,i b�arbat

,ii care s�a ias�a din

r�andul adormit,ilor s

,i s�a ia taurul de coarne! Nu

am nicio ��ndoial�a. Cu inventivitate mai ales, dar s,i

cu perseverent,�a, cu voint

,�a nestr�amutat�a, putem s�a

ne salv�am locul nostru sub soare! O s,ans�a ��n plus,

deosebit de mare, o au maghiarii din Rom�ania.


29

Informat,ia pe care v-o dau trebuie s�a aprind�a ��n

su�etul �ec�aruia dintre noi sperant,a, ba chiar con-

vingerea c�a vom reus,i: tot

,i guvernant

,ii rom�ani sunt

la m�ana noastr�a, a UDMR-ului, ��i putem s,antaja pe

oricare dintre ei la orice or�a, de la pres,edintele t

,�arii

p�an�a la ultimul polit,ist sau procuror. Putem face

ce vrea mus,chii nos

,tri din ei. Trebuie pro�tat de

ocazie: politicieni mai corupt,i ca-n Ro-m�ania de azi

nu mai exist�a nic�aieri ��n Europa s,i n-au mai exis-

tat niciodat�a ��n istoria mult,i milenar�a a rom�anilor!

Important este s�a s,tim ce vrem s

,i s�a vrem ce tre-

buie! Putem obt,ine orice de la politicienii rom�ani.

Dar s�a nu cerem lucruri care ��n timp se pot ��ntoarce��mpotriva noastr�a! Cum este��nv�at

,�am�antul��n limba

matern�a, c�and am cerut s,i am obt

,inut mai mult

dec�at ne trebuia! Asta este problema: S�a nu mai�m la fel de pros

,ti ca p�an�a acum! Acesta este ulti-

mul meu dor!Tokes Laszlo Bruxelles-Budapest s

,i retur, martie

2011.*) Text tradus din maghiar�a de Deak En-

dre

Ioan Coriolan ANITAS

Piatr�a

Balaurulcu pietre nestematecovor se face�l�a ��ntr-o cartescris�a cu gletf�ar' alfabets�apat�a-n g�andf�ar�a cuv�ant

cu �le nestematepiatr�a��ntr-o carte

Viziune

Din guri de muntelimbi str�avezii

por�ti deschise��n fagure de �ere

Nocturn�a

Din cornul luniisunat-amp�adurea la sfat

��n scorbura din su�etcuvinte devoratepl�ang

Zbor

�In miez de noaptearipi

curcubeu��ntr-un n�avodde stele

Nectar

Cuvintelenectarspre o alt�a stare

G�and

Bra�te c�az�anddespic�a perdele nesuspendate

spectacol divinsculptur�a proform�a

g�andla �uvii de cear�a

Poem

St�alp al cuvintelorpoemul

nectarsau jertf�a

v�al ce r�am�anecea�t�a g�and


30

Anxietate

Fr�anghiim�atase curg�andpl�ang n�avod re��ntins

prada��nt�arzie-n vid

v�an�atorf�ar�a armet�anje�steposibil�a prad�a

v�an�atorprad�a

neantul �sopte�stea murita murita murit

Reprezenta�tie

Biletelepentru reprezenta�tia cu Sf. Petrus-au epuizat

La limita imaginar�aa Raiuluimii de femei a�steapt�a l�ang�a gard

la poarta g�anduluib�arbat��si caut�a consoarta

lini�ste spart�avoci ciudate �soptescelicei de poart�a

la poarta IaduluiIuliaisp�a�se�ste canonul

lacrima razei de lun�aspal�a pelerinului minteaz�ambet u�surat

purtat de ��ngerisu�etul credul �tinte�ste

u�sa uitat�a de s�n�ti �si de lume

Su�et

Laboratorcu circuit ��nchis

��n umbra zileice se scurge��n mare

Pastel

Joc nede�nit�uturi un norpe aripi de corbimagine ��nfoiat�a

��n zi plumburiepoduri se-ntind

din�timu�sc�a ��n t�acere

s�ange albastru

Stare ��n spiral�a

Spirale valseaz�adreptunghiuri de neac�antec de pacepe sferade ap�a

Urma�s

�In cr�angb�atut de v�antul soarteimunte 'ncol�te�ste

bob ��n marea de consoane

drumspre ve�snicie

Unde

Lujerii...undecare se destram�a


31

poleiesc fa�tadearipispre amurg

se las�a cortinapeste un nou act

eu sunt trup �si su�etprafului de praf

Pe Terra

Sub clar de vraj�ape Terrapaji�stii purpurii

bun venit

r�auri de focm�a prind ��n jocul lorr�at�acitor

Ecvestr�a

Glob de cle�staralung�a caiide vistr�ag�andursa mareNectar

Cuvintelenectarspre o alt�a stare

Ipolit STR�AMBU - Odihn�a pe �sezlong

IOAN ANDREICA37

SEMN

Poemulin�nit�a ��ntrebarein�nit r�aspunsdrumul dintre ��nceput �si poemr�at�acite undeprin mii de secundeviori nep�atrunse��n inimi ascunseferestre spre gr�adina g�anduluitr�ait ��n culori��n forme abstracteermeticecuvintepe fruntea poetuluisemn.

DINCOLO DE ZID

�In seara aceealini�stea cobora prin frunzedin pomul tristA ap�arut furtuna�si noapteaDincolo de zidneputincios ��n fa�ta vreriim�a leag�a amintiri cu bunici �si pruni�In zorimi-a fost dat s�a tr�aiescc�aderea unei noi �le din darul terestru.De unde vinLa ceas t�acutlas lini�stea s�a curg�a��n �brele-mi sub�tiriprecum o c�adere printre steleLa ceas t�acutcoborprintr-un miraj de grot�ala umbra g�anduluim�a sp�al fugarde timp�si purm�a ridic

37S-a n�ascut la 1 noiembrie 1943 ��n localitatea Homorodude Mijloc, j de�tul Satu Mare. Studii universitare, profesorpreuniversitar, scriitor, editor publica�tii: Mesagerul Expres,

Mesagerul Albastru.


32

P�a�sesc printre semeniDe unde vinnu ��ntreab�a nimeni.

A�STRI

P�am�antulsaturat de trud�aa�seaz�a roata de focsub aripinoaptea ��nving�atoareaduceeclipsa pe cerurimireasa apare din vise

ADOP�TIE

Timpulcoboar�asub raze de a�strim�a acoper�avia�ta-mi p�ar�ase�ste calea clipelorp�adurealaculnuferii��mi adopt�a singuratatea.

EXERCI�TIU

Lumini �si umbrebijuteriile seriiinund�a locuri ��n adormirevaluri de p�as�aridestram�a aliniamentezdrobite de ochiul magieiatac�a vie�tuitoarele p�am�antuluit�aind zareadeschid c�ai miri�ce��n�teleg�andu-mi rostul ademeniriispre steaua ce ��mi �xeaz�a privireaexers�and alfabetul morse

C�AL�ATOR

Searami-am ales o steade parc�a n-a�s � avutpe a meaSearami-am ales o stea

i-am d�aruit m�ainilespre harul eicu toat�a �in�tade atunci c�al�atoresc cu eaNimeniM�a zbatca pe�stelepe uscatagonia o simtnimeninu m�a va arunca ��n mare.

Luminita POTIRNICHE

Deasupra Hazardului

cine-mi umbl�a pe nervii ��ntins,i

��nc�alt,at ��n sabot

,i de �er.

dedesubt se leag�an�a h�aulincomensurabil s

,i mizer,

o singur�a pr�apastie pentru totce-i al nostru,

cal s,i c�al�aret

,,

mielul s,i lupul la fel,

cel care calc�a s,i cel ce e c�alcat.

f�ar�a plas�a, pe viu,temerarul ��s

,i exeseaza balansul

cump�anind cu dou�a must�at,i de pisic�a.

hazardul e plin de miresme de neuitat.at

,e albe ��ns�aileaz�a simt

,urile.

dar nu strig,lunaticii cad de pe casec�and tresar ��n somn.mergi drept ��nainte,nervii mei sunt elastici,trambulin�a pentru st�arile de nirvana.nu pregeta, echilibristica astase va sf�ars

,i as

,a cum a ��nceput,

cu o linis,te plin�a pe partea nev�azut�a a p�am�antului.

voi lega v�antul de picioare.voi respecta echilibrul curajului.


33

Adrian MUNTEANU�INTREB

N-am ce s�a fac, te-ntreb: ��miauzi glasul?Te-ai alipit de somnul ce su-puneSau te-a r�apit cu-a luide�sert�aciuneCa s�a-�ti alunge din r�arunchi

impasul?

Te rog prive�ste, zorile sunt brune!Nu bate-un gong, nu se rote�ste ceasul,Iar s�angele ce mi-a curmat popasulAr vrea cu �ori podeaua s-o-ncunune.

Ajut�a-m�a! Cu to�ti sunt prea departe.Nu ��mi ajunge vocea ��n ad�anc�Si-un r�au trufa�s de chipuri m�a desparte.

M�a simt secat, iar trupu-mi e de �t�anc.Crengi din p�aduri s-au desfrunzit, de�sarte�Si-abia mai �tin t�ai�sul la obl�anc.

Christian W. SCHENK38

AI R�AMAS ACAS�A,MARIAPalindrom-acrostih simetric

Ai r�amas dar parc�a totus,i, vi-

sul meu vindec�a ranaIzbutind s�a spargi uitarea, viispre mine-n toat�a goana

Resemnat, ��n orizonturi eu te v�ad ½Fata Morgana�Au, ��t

,i d�a putere oare, s�a revii din nou iubire

Marele ocean de g�anduri care vin din amintireAst�azi, m�aine, niciodat�a ce a fost nu e de s

,ters

Suntem su�ete pereche, unicate-n universAm putea s�a facem r�auri ostoite ��n z�agazCu ce lacrimi vede luna s

,iroind de pe obraz

At�at ziua c�at si noaptea,mai ales in prag de sear�aS,tiu c�a s

,i tu pl�angi iubito; S

,tiu c�a dorul te omoar�a

Ah, ce-as,vrea s�a �m iar, iat�a, ��mpreun�a s

,i unit

,i

38https://www.facebook.com/christianw.s2

Mai t,ii minte c�and odat�a eram cei mai dragi iubit

,i?

Acum las pe foaie totul, ��nainte ca s�a morR�anduri scriu s�a sting aleanul dorului sf�as

,ietor

Iat�a, nu mai s,tiu de tine de un timp at�at de mult

Ai r�amas pierdut�a-n g�anduri s,i ��n lume te-ai pierdut

♥

Ai r�amas pierdut�a-n g�anduri s,i ��n lume te-ai pierdut

Iat�a, nu mai s,tiu de tine de un timp at�at de mult

R�anduri scriu s�a sting aleanul dorului sf�as,ietor

Acum las pe foaie totul, ��nainte ca s�a mor

Mai t,ii minte c�and odat�a eram cei mai dragi iubit

,i?

Ah, ce-as,vrea s�a �m iar, iat�a, ��mpreun�a s

,i unit

,i

S,tiu c�a s

,i tu pl�angi iubito; S

,tiu c�a dorul te omoar�a

At�at ziua c�at si noaptea,mai ales ��n prag de sear�aCu ce lacrimi vede luna s

,iroind de pe obraz

Am putea s�a facem r�auri ostoite ��n z�agazSuntem su�ete pereche, unicate-n universAst�azi, m�aine, niciodat�a ce a fost nu e de s

,ters

Marele ocean de g�anduri care vin din amintireAu, ��t

,i d�a putere oare, s�a revii din nou iubire

Resemnat, ��n orizonturi eu te v�ad ½Fata Morgana�Izbutind s�a spargi uitarea, vii spre mine-n toat�agoanaAi r�amas dar parc�a totus

,i, visul meu vindec�a rana!

Mama s,i oglindirea

Parc-o v�ad pe biata mamaCum pune pe cap n�aframaS,i-n oglinda f�ar�a ram�a

Chipu-n fug�a s,i-l destram�a.

N�aframa, n-a potrivitDoar ��n fug�a s-a privit;S-a uitat ca-n tineret

,e

S�a dea oglindei binet,e.

Vede paru 'nc�arunt,it

De necazuri ce-a p�at,it

S,i p�as

,ind pe us

,�a-n tind�a

O d�a naibii de oglind�a!

C�a s,i ea s-a ��nvechit

De timp s-a ��ng�albenit...Demult nu mai str�aluces

,te

Fat,a, i-o ��mb�atr�anes

,te.


34

�In oglind�a, bag de seam�aChipul, i s-a luat ca vam�aMamei, ce-a s

,tiut s�a fac�a

Dou�a lucruri dintr-o dat�a...

Ne-a p�ar�asit mult,umit�a

De toat�a viat,a tr�ait�a

S,i s-a pl�ans, la b�atr�anet

,e

De oglinzi cu dou�a fet,e!

GLOSS�A

Taina-n om a pus-o cerul,Trup s

,i su�et ��mpletite,

Mintea n-a p�atruns misterul;Fr�am�ant�arilor tr�aite.

Totu-i dar s,i bun�atate

Din prea plinul de iubire.Mila Ta se vede-n toate,Noi tr�aim prin r�astignire.

La-nceput a fost Cuv�antulCe le-a ��ntrupat pe toate,A pornit ��n lume timpul�Imp�art

,it ��n zi �si noapte.

Dup�a chip si-asem�anare,Mai pe urm�a, ZiditorulNe-a s�adit pe �ecare,Taina-n om a pus-o Cerul.

Peste a�schia de hum�aVia�t�a su��a Duhul Sf�antF�ar�a care ca t

,�ar�an�a

Ne ��ntoarcem ��n p�am�ant,Carnea este ca o hain�aSimt

,urile sunt ispite,

Omul ��n ��ntreg e tain�a,Trup �si su�et ��mpletite.

Toate au un rost ��n lume,De vrei s�a le vezi pe toateF�a-o s�a rodeasc�a-n tineClipa de singur�atate,Stai de vorb�a-n rug�aciuneS,i une�ste-te cu Cerul.

Cum e scar�a ce ne �tine?Mintea n-a p�atruns misterul.

Nu uita, s�a-�ti �e mil�aEste semn de bun�atate,Viata asta e o �l�aUniversul este carte.Fiecare-�si are timpul,Ne ucidem prin cuvinte,Am uitat care e rostulFr�am�ant�arilor tr�aite.

Lupi ne suntem �ecareHo�t cu ho�t la mas�a �sadeDintr-o inim�a ce moareLacrim�a furi�s�a cade,Multe-n lumea asta dor,Nu mai este nimeni frateDinspre Cer curge izvor.

Totu-i dar s,i bun�atate.

Cade peste noi lumina,Este man�a ��n pustie,Nu mai �stim s�a prindem m�anaCe se zbate-n s�ar�acie.C�at mai este-asem�anareDup�a Chip s�adit�a-n �reTu ne iert

,i pe �ecare

Din preaplinul de iubire.

�Intre na�stere �si moarteNu-i at�at de lung�a cale,Nu averi ne lu�am, ci fapteDincolo r�ascump�arare.Timpul curge spre morminte,To�ti suntem ��n drum spre moarte,Oi prin via�t�a r�at�acite.Mila ta se vede-n toate.

Numai harul t�au ne �tineS�a r�azbim printre p�acate.Doamne, Tu e�sti pentru mineDumnezeul Om �si frate.�In potire, trup �si s�ange,Te jertfe�sti dintru iubire,�Tintuindu-te pe cruceNoi tr�aim prin r�astignire.

Noi tr�aim prin r�astignire,Mila ta se vede-n toate.Din preaplinul de iubireTotu-i dar �si bun�atate.


35

Fr�am�ant�arilor tr�aiteMintea n-a p�atruns misterul;Trup �si su�et ��mpletite.Taina-n om a pus-o Cerul.

O PROPUNERE... NA�STERE

poezie [ ]

totul e cercnici nu ai deschis gura�si gerula ��nghe�tat pesc�aru�sii ��n zbor��napoia �tipetelor de recunoa�sterepeste guri de metrouun l�atratpaveaz�a noaptea sticloas�aochii meip�alp�aie��n �tur�turele ce se uit�ape geamul salonului��n care f�ar�a mil�am�a mai na�sti odat�a.

Lunar stelar

era odat�a o lun�acare ��ncepu a pescuic�and o raz�a,c�and un nor,c�and o pan�a de cocor

apoi s-a a�sezat cumintepe marginea orizontului�si-a pus m�ana la ochi�si a�sasemilun�a cum era

a-nceput s�a numereun veac, dou�a, trei,o er�a, dou�a ere�si din dou�a emisferedou�a jum�at�a�ti de soricu un pumn de steles-au unit deasupra ei

i le-a datle-au scuturatc�ateva au sc�ap�aratl�ang�a casa de pe lac

de undeun mo�sneaga b�atut dintr-un toiagp�an�a a despicatmuntele, cr�angul, lacul

pesemne s-a ��ntorsdumnezeucu fa�tala el

Vasile MOIS,

UN RAI S,I UN IAD DE-A VALMA *)

"Nu m�a obosesc femeile, ci umblatul dup�a ele�Napoleon I

�In anii '80, c�al�atoriile cet�a�tenilor rom�ani ��nstr�ain�atate s-au redus drastic. Pa�sapoartele eraup�astrate la securitate �si se eliberau numai la cerere,dup�a ce se efectuau investiga�tii minu�tioase la loculde munc�a �si la domiciliul solicitantului. Era su�-cient ca un coleg sau un vecin r�auvoitor s�a arunceo vorb�a ��n v�ant �si te trezeai cu un refuz din parteasecurit�a�tii, pe care nu trebuia s�a-l justi�ce.Valeriu Moraru tocmai se g�andea la o combina�tie,

pentru a pleca ��n Elve�tia, cu pa�saport turistic, f�ar�as�a foloseasc�a pa�saportul de serviciu, ca de obicei,c�and ��si aminti c�a oferise asisten�t�a juridic�a gratuit�aClubului automobilistic din Baia Mare, patronat deMano Zilber, un prieten din copil�arie de-al tat�aluis�au. Acest club organiza, pentru membrii s�ai, totfelul de excursii ��n str�ain�atate, mai ales ��n �t�arilesocialiste. F�ar�a s�a stea pe g�anduri, ��i f�acu o vizit�apre�sedintelui clubului.- Ce pl�acere s�a te rev�ad, Valeriu, ��l ��nt�ampin�a

Zilber. Sunt sigur c�a ai venit cu o problem�a, altfeln-ai � avut timp s�a m�a cau�ti.- Ave�ti dreptate. A�s dori s�a m�a informez dac�a

organiza�ti vreo deplasare��n str�ain�atate, ��n perioadaimediat urm�atoare, a�s vrea s�a...- Tu ai umblat lumea ��n lung �si ��n lat, ce te te

face s�a apelezi la ACR? z�ambi cu sub�an�teles evreul.Dac�a tot ai venit la mine, vreau s�a-�ti spun c�a eu nuam uitat c�a am o datorie fa�t�a de tine �si de aceea,dac�a e�sti de acord, te-a�s lua la semnarea unui con-tract de colaborare cu un club automobilistic dinKezmarok, un ora�s din Slovacia, situat undeva pe la


36

poalele mun�tilor Tatra. Tot am nevoie de asisten�t�ajuridic�a de specilitate.- Pleca�ti singur?- Nu se poate s�a plec singur, �stii foarte bine, vine

cu mine o func�tionar�a de la club, Nagy Ekaterina,nepoata unuia din CC, angajat�a la noi cu multeinterven�tii. Nu are minte foarte mult�a, dar arerela�tii suspuse �si trebuie s�a o iau cu mine. Dac�ae�sti disponibil �si accep�ti, ar � foarte bine.- C�at dureaz�a deplasarea?- Cam o s�apt�am�an�a... Katy cred c�a vrea s�a

r�am�an�a ��n Ungaria, la rude, ��i �sopti Zilber la urechelui Valeriu, o recuper�am la ��ntoarcere. A�sa face de�ecare dat�a c�and pleac�a ��ntr-o excursie afar�a.- Cu ce se face deplasarea? continu�a Valeriu cu

��ntreb�arile.- Cu ma�sina mea personal�a, un Fiat 850, afar�a

de cazul ��n care vrei s�a mergem cu Mercedesul t�au.�In cele din urm�a, dup�a mai multe interven�tii ale

lui Zilber la conducerea jude�tenei de partid, ValeriuMoraru primi un pa�saport turistic �si permisiuneade-a ��nso�ti delega�tia ACR, ��n calitate de consilierjuridic.Ekaterina Nagy, absolvent�a a Academiei comer-

ciale din Bucure�sti, r�amase blocat�a c�and ��l cunoscupe Valeriu Moraru. Nu se a�steptase s�a arate at�atde bine. Din p�acate, nu-l putea privi ��n fa�t�a, numai��n oglinda retrovizoare, deoarece Zilber se a�sezasepe scaunul de l�ang�a �sofer.Sim�tindu-se urm�arit, Moraru evita s�a o pri-

veasc�a, fapt ce o ��nt�ar�ata foarte mult. Plecasedin Baia Mare numai cu g�andul la prietenul eidin Budapesta, pe care nu-l v�azuse de c�ateva luni,dar acum era tentat�a s�a-�si shimbe planurile �si s�a-l��nso�teasc�a pe Moraru la Kezmarok. Era imposibils�a nu prind�a un moment de intimitate cu el, l-ar �trezit �si dac�a era de lemn. Se excita privindu-i bu-zele c�arnoase �si barba neagr�a, care-i d�adeau aerulunui amant latin foarte viril.Nu prea avuse parte de b�arba�ti puternici din

punct de vedere sexual, iar prietenului ei ��i acordaimportan�t�a mai mult pentru c�a locuia la Budapesta�si era medic. Abstinen�ta ��ndelungat�a ��ncepea s�a-ijoace feste, sim�tea c�a se umeze�ste �si ��ncerca s�a seg�andeasc�a la alteva dec�at la dorin�ta obsesiv�a dea face dragoste cu avocatul din fa�ta ei. Cu toatesfor�t�arile, nu reu�si s�a-�si abat�a aten�tia ��n alt�a parte,iar mirosul parfumului discret pe care-l folosea Va-leriu o excit�a �si mai tare. �In disperare ��i veni oidee:

- Domnule Zilber, n-am putea s�a ne oprim ��nseara asta la Tokay? ��ntreb�a Katy. Sora mameiare o ferm�a ��n apropierea ora�sului, nu are copii �siar � foarte bucuroas�a s�a-i facem o vizit�a. N-am maiv�azut-o de peste doi ani.- Nu �stiu ce zice �soferul, este ma�sina lui, r�aspunse

pre�sedintele z�ambind, mie mi-ar pl�acea s�a beau unpahar de vin de la surs�a...- Dumneavoastr�a sunte�ti �seful, eu execut ordinele

�sefului, sunt foarte disciplinat. M�a g�andesc, totu�si,la deranj, n�av�alim ��n casa oamenilor neanun�ta�ti...Eventual eu pot s�a dorm la un hotel ��n ora�s... ezit�aValeriu.- Nu o cunoa�ste�ti pe m�atu�sa mea! Are o cas�a

c�at un palat, ne poate g�azdui f�ar�a nici un fel deprobleme. Dac�a ar �sti c�a am trecut prin Ungaria �sinu am vizitat-o, s-ar sup�ara foc pe mine. Eventual,ne oprim la un telefon public �si o anun�t c�a venim.M�aine diminea�t�a pornim odihni�ti spre Budapesta.Gospod�aria m�atu�sii Katyei era, ��ntr-adev�ar, de-

osebit�a. L�ang�a cas�a, avea numeroase acareturi �si olivad�a imens�a, cu toate soiurile de pomi. �In afar�ade asta, mai avea c�ateva zeci de hectare de vi�t�a devie nobil�a �si o minifabric�a de vini�ca�tie. Spre de-liciul lui Zilber, st�ap�anul casei i-a invitat s�a fac�aprima dat�a o vizit�a la crama ��n�tesat�a cu butoaieimense, unde au degustat vinurile produse ��n pod-goria proprie.- Aceast�a cram�a a fost construit�a��n anul 1867, de

c�atre unul din str�abunicii mei, care a fost r�aspl�atitde c�atre regele Ungariei dup�a pacea de la Kar-lowicz, se groz�avi ungurul.- Familia domnului Valeriu Moraru a primit o

diplom�a de recunoa�stere a rangului princiar de laregele Bella al II-lea, la 1224, r�aspunse t�aios Zilber,pentru a-i t�aia elanul gazdei. Am v�azut cu ochiimei actul original, cu pecetea regelui. Valeriu estemodest, nu-i place s�a discute despre familia lui, cutoate c�a ar avea ce povesti. Au avut domenii ��n totregatul Ungariei, inclusiv insula Margareta.- Chiar a�sa...? b�angui Katy, ��nseamn�a c�a sunte�ti

maghiar, de aceea vorbi�ti a�sa de bine ungure�ste...- Nu sunt maghiar, sunt rom�an, replic�a Mo-

raru. Am ��nv�a�tat ungure�ste pe maidan, de la co-piii maghiari, dup�a ce ne-am ��ntors din deportare.Pe vremea str�abunilor mei nu se punea problemana�tionalit�a�tii, nici nu existau no�tiunile de cet�a�tenie�si de na�tiune, ele au ap�arut dup�a 1848. Pe auncirela�tia era ��ntre rege �si seniorii s�ai, pe de-o parte�si ��ntre seniori �si vasali, pe de alt�a parte. Nimeni


37

nu le-a cerut s�a se declare unguri, ca s�a-�si p�astrezeprincipatul Biserica Alb�a, domeniul lor.- Biserica Alb�a... tres�ari unchiul Katyei, am auzit

de ea, nu mai este ��n Ungaria? A fost provinciemaghiar�a, nu?- Nu a fost niciodat�a provincie maghiar�a. A fost

sub suzeranitatea ��mp�aratului de la Viena, p�an�a ��n1918, c�and a intrat ��n componen�ta Cehoslovaciei,iar dup�a 1944 a fost anexat�a de ru�si la Ucraina.Str�amo�sii mei n-au fost lega�ti de Biserica Alb�a,au avut propriet�a�ti pe tot ��ntinsul Europei, re-cunoscu Valeriu Moraru. Katy st�atea �si asculta��nm�armurit�a, nu-i venea s�a-�si cread�a urechilor, Va-leriu nu numai c�a era un b�arbat deosebit de fru-mos, dar mai era �si de vi�t�a nobil�a, ceea ce-i ��nt�arihot�ar�area c�a trebuie s�a fac�a o partid�a cu el, indife-rent de consecin�te.- Sunte�ti c�as�atorit, domule Moraru? ��ndr�azni

Katy ��ntr-un t�arziu, roas�a de curiozitate. Faptul c�anu purta verighet�a o ��ndrept�a�tea s�a spere c�a esteburlac, de�si ��i era greu s�a cread�a c�a n-a pus ��nc�animeni m�ana pe el.- Nu sunt c�as�atorit �si nici n-am fost vreo-

dat�a, r�aspunse Valeriu aproape brutal. Era prima��ntrebare pe care obi�snuiau s�a i-o adreseze femeiledoritoare s�a treac�a prin patul lui. Dup�a felul ��ncare-l privea, era convins c�a unguroaica ��i puseseg�and r�au. Se consol�a cu g�andul c�a este o femeiebine, le fericise el pe altele mult mai ur�ate dec�atea. Era curios, totu�si, ce strategie va adopta pen-tru a i se v�ar�� n a�sternuturi �si ��ncepu un fel de joac�ade-a �soarecele �si pisica, pentru a o ��nt�ar�ata �si maimult. Cu c�at ��i c�auta fata privirile, cu at�at o trataMoraru mai rece �si mai indiferent.- La evrei, dac�a nu te c�as�atore�sti p�an�a la 30 de

ani, e�sti considerat un element antisocial, rupset�acerea Zilber. Fiecare b�arbat este dator s�a-�sig�aseasc�a o nevast�a �si s�a fac�a o droaie de copii.- Noroc pe capul meu c�a n-am fost botezat evreu,

z�ambi Valeriu, altfel peste doi ani m�a p�a�stea ostra-cizarea, exilul, eram terminat, ce mai! Se a�stepta caZilber s�a scape porumbelul din gur�a, s�a-i informezepe comeseni c�a mama �si bunica lui sunt evreice, daracesta t�acu chitic, must�acind �si arunc�andu-i priviricu sub��n�teles.- Obiceiul �asta a c�azut ��n desuetudine, continu�a

Moraru, nu mai este la mod�a nici m�acar ��n Israel.Acolo oamenii tr�aiesc dup�a alte prinipii, se bucur�ade �ecare clip�a de parc�a ar � ultima. Tinerii nuau timp s�a se c�as�atoreasc�a, formeaz�a cupluri �si se

iubesc cu pasiune, chiar fac copii, dup�a care sedespart f�ar�a nici un fel de regrete sau de resenti-mente, c�aut�andu-�si fericirea al�aturi de al�ti parte-neri. De altfel, ��n toate societ�a�tile moderne, tim-pul �si distan�tele au alte dimensiuni, iar familia esteconsiderat�a o institu�tie perimat�a.- Eu ��i ��n�teleg foarte bine pe tineri, ei nu mai

accept�a nici un fel de limitare a libert�a�tii lor in-dividuale, interveni Katy. Nu sunt de acord cupromiscuitatea coloniilor de hipi, ��n care oameniidorm, m�an�anc�a �si fac prunci sub copaci, la fel caindienii din casta cer�setorilor. Pe de alt�a parte, nupot accepta ideea c�a, dac�a ��ti place un b�arbat, s�anu po�ti face dragoste cu el, pentru simplul motivc�a e�sti m�aritat�a. Printre obliga�tiile unei femei nupoate � inclus portul centurii de castitate, precum��n Evul Mediu, are �si ea, cel pu�tin teoretic, acelea�sidrepturi ca �si b�arbatul.- Sunt total de acord, z�ambi Moraru, dac�a ar

� dup�a mine, a�s reinstaura societatea matriarhal�a,le-a�s pune pe femei s�a-�si aleag�a partenerii �si s�a con-duc�a societatea. Sunt convins c�a atunci n-am aveaat�atea r�azboaie, divor�turi �si alte catastrofe natu-rale. �In schimb, ne-am pricopsi cu tot felul decastra�ti, scopi�ti sau eununci, ca rezultat al justi�tieifeminine.- Ei, nici chiar a�sa! interveni Katy, sesiz�and iro-

nia lui Valeriu. Cred c�a ar � mai grav s�a dai putereape m�ana femeilor, sunt rele �si r�azbun�atoare. Eleg�andesc mai mult cu inima, nu cu capul. B�arba�tiisunt mai echilibra�ti, mai ales dup�a andropauz�a,atunci umbl�a la �sli�t doar c�and merg la toalet�a. Cuc�at ��nainteaz�a ��n v�arst�a �si puterile �zice le cedeaz�a,devin mai pu�tin vulnerabili �si femeile, chiar foarteexperimentate, nu le mai pot perturba ra�tiunea.Zilber nu rezist�a prea mult la b�autur�a, licoa-

rea lui Bachus ��si f�acu efectul �si b�atr�anul a�tipi,pun�andu-�si capul pe mas�a. Gazdele, foarte ospitali-ere, ��i conduser�a pe musa�ri ��n camerele rezervate.Odaia lui Moraru era la mansard�a, de unde aveao panoram�a extraordinar�a asupra ��mprejurimilor.Soarele, apropiindu-se de asi�n�tit, arunca o lumin�aro�siatic�a asupra dealurilor din spatele conacului,de unde era re�ectat�a spre geamurile mansardei,d�andu-i impresia lui Valeriu c�a se a��a ��ntr-o lumes�angerie, ireal�a. Se dezbr�ac�a �si l�as�a apa rece adu�sului s�a-i biciuiasc�a pielea, era modalitatea ceamai simpl�a de relaxare. G�andurile i se limpezeau �sitesnsiunile acumulate ��n timpul zilei disp�areau caprin farmec. �I�si mas�a corpul cu un prosop aspru �si


38

se ��ntinse pe patul imens, ca o broasc�a ��ntr-un lac,a�stept�and s�a-l cuprind�a somnul. O b�ataie discret�a��n u�s�a ��l f�acu s�a tresar�a. �I�si ��nf�a�sur�a prosopul ��njurul coapselor �si deschise u�sa.- Deranjez? ��ntreb�a Katy z�ambind, ��n timp ce

intra ��n camer�a f�ar�a s�a mai a�stepte s�a �e invitat�a.- Nu deranja�ti domni�soar�a, tocmai am f�acut un

du�s... Valeriu r�amase perplex. Kathy l�as�a s�a-i alu-nece halatul de pe ea, r�am�an�and goal�a, dup�a care,cu gesturi lascive ��i desf�acu propsopul �si se lipi deel. �Ii sim�ti respira�tia �erbinte ��n ureche, ��naintes�a-l trag�a u�sor spre pat. Expert�a ��n arta amoru-lui, Kathy ��i explor�a �ecare p�articic�a a corpului,��nainte s�a-l ��ncalece ca un husar. Dup�a �ecare or-gasm, schimba pozi�tia astfel c�a la �nal r�am�aseseaproape f�ar�a su�are, pr�av�alit�a peste blana de ursdin fa�ta �semineului.- Doamne Dumnezeule, ��ng�aim�a Kathy, am cre-

zut c�a-mi dau duhul! Am avut impresia c�a ai intratcu totul ��n mine... A fost ceva ireal, ceva fantastic,recunoscu femeia entuziasmat�a. Am avut primulorgasm c�and m-am jucat cu obiectul. Eram dejasupraexcitat�a, c�and am venit la tine ��n camer�a, m�aumezisem toat�a... C�and m-ai penetrat prima dat�a,am avut cel mai puternic orgasm din via�ta mea.Dac�a eram singuri ��n cas�a, a�s � urlat ca o �ar�a.Mi-am mu�scat limba, ca s�a m�a pot ab�tine �si s�a nute devorez.- Ai avut o perioad�a de abstinen�t�a mai lung�a

�si de aceea ai impresia c�a este altfel dec�at cuceilal�ti b�arba�ti... sau poate schimbarea partene-rului... r�aspunse Valeriu cu o indiferen�t�a voit�a ��nglas. Prima dat�a �ti se pare ceva deosebit, dup�aaceea intervine obi�snuin�ta... plictisul...- Nu-i adev�arat! E�sti o raritate �si tu �stii asta prea

bine, de aceea e�sti a�sa de sigur pe tine. Mi-a pl�acutc�a e�sti �nu�t, puteai s�a m�a penetrezi cu violen�t�a, s�am�a rupi �si s�a-mi provoci dureri, dar nu e�sti sadic.- Nu-�ti place pu�tin�a violen�t�a? ��ntreb�a Valeriu

curios.- La orice femeie��i place s�a �e p�atruns�a brutal, s�a

�e posedat�a viguros. Este grozav c�and simt c�a intr�a��n mine toat�a, dar dac�a tu f�aceai asta cu violen�t�a, ar� fost o catastrof�a, m-ai � rupt toat�a. Am constatatc�a b�arba�tilor le place s�a le lauzi obiectul, s�a le spuic�a este imens, c�a n-ai v�azut ��n via�ta ta a�sa ceva,c�a nimeni nu te-a satisf�acut a�sa de tare... orgoliutipic masculin. Ar trebui s�a-�ti fac o poz�a �si s�a lear�at de unde ��ncepe adev�aratul mascul! I-ar apucapl�ansul!

- M�a faci s�a r�ad! Se spune c�a pentru femei nuconteaz�a dimensiunile sexului ci arta preludiului,preg�atirea pentru confruntare...- Astea sunt basme! �Intr-un fel te sim�ti �si te exci�ti

c�and ai l�ang�a tine un b�arbat adev�arat, la care ai ces�a m�ang�ai �si cu totul altfel, l�ang�a un ne��mplinit.Pentru mine, cel mai grozav moment este penetra-rea, �ti-am spus. Nimic nu se poate compara cusenza�tia pe care am avut-o c�and a ��nceput s�a intre��n mine imensitatea asta a ta. Aveam impresia c�anu se mai termina.... �Ti-e somn? Vrei s�a dormi? ��l��ntreb�a Katy grijulie.

- Obi�snuiesc s�a m�a culc devreme, recunoscu Va-leriu. M�aine ne a�steapt�a un drum lung. Vii cu noila Kezmarok?- �Imi pare r�au! Trebuie s�a m�a opresc la Buda-

pesta, cu toate c�a nu mai am nici o motiva�tie. Lo-godnicul meu este maghiar, tr�aie�ste la Budapesta.�Imi aranjez tot felul de excursii ca s�a-l pot vizita.El vine ��n Rom�ania mai rar, este medic �si nu poatelipsi de la spital. Cum ne vedem foarte rar, nu avemtimp s�a ne cert�am, altfel cred c�a ne-am � desp�ar�titdemult. N-a fost vorba niciodat�a despre o pasiuneci despre o rela�tie plani�cat�a. Provine dintr-o fa-milie foarte mare, cu rami�ca�tii ��n str�ain�atate, cumul�ti bani �si mult�a in�uen�t�a. Ai mei insist�a s�a nec�as�atorim �si s�a vin la Budapesta.- Nu trebuie s�a te justi�ci, ��n de�nitiv o c�as�atorie,

ca s�a �e reu�sit�a, nu-i bine s�a �e amestecat�a cu dra-gostea... sau altfel spus, femeile nu g�asesc dragoste��n c�as�atorie. Se plictisesc foarte repede �si r�avnescla fructul oprit.- Cum adic�a, nu exist�a c�as�atorie din dragoste?- N-am spus asta. Din experien�ta prietenilor mei,

am constatat c�a dragostea nu rezist�a c�as�atoriei. Nupo�ti iubi un b�arbat care sfor�aie noaptea l�ang�a tine,care trage p�ar�turi ��n prezen�ta ta, care urineaz�a pecapacul toaletei, dup�a care te penetreaz�a f�ar�a niciun preludiu, care se scobe�ste ��n nas, care soarbeciorba din lingur�a, care-�si p�ateaz�a cravata cu sos,care... care s�a ��n permanen�t�a cu tine ��n acela�sispa�tiu �si te sufoc�a, f�ar�a s�a-�ti lase nici un pic deintimitate. Toate acestea sunt gesturi re�exe pecare le fac at�at regii, c�at �si cer�setorii. Tot a�sa, nupo�ti iubi o femeie pe care o vezi zilnic cu p�arul pebigudiuri, cu tot felul de m�a�sti pe fa�t�a, alerg�and latoalet�a sau trezindu-se diminea�ta nemachiat�a �si cufa�ta �sifonat�a de somn. C�and merge la ��nt�alnirea cuun prieten, �ecare femeie face baie, se aranjeaz�a,se parfumeaz�a, poart�a lenjerie intim�a �n�a �si, mai


39

presus de toate, nu se pl�ange de toate necazurile �siproblemele pe care le are. Este preocupat�a de unsingur g�and, s�a arate bine �si s�a �e satisf�acut�a ��npat.- Aici ai dreptate, recunoscu Katy, eu nu prea

m-am g�andit la astea. Vedeam numai fa�ta pl�acut�aa lucrurilor. Nu mi-am imaginat c�a unui b�arbati-ar displace s�a m�a vad�a nefardat�a, cu p�arul pebigudiuri �si cu masc�a pe fa�t�a. Este posibil ca ��nmomentele de intimitate s�a-�si aduc�a aminte toc-mai de aceast�a imagine �si s�a-i piar�a cheful de via�t�a!La r�andul meu, sunt destul de preten�tioas�a. C�and��nt�alnesc un b�arbat, m�a uit prima dat�a la m�ainilelui �si la panto�. Dac�a are m�ainile ��ngrijite �si pan-to�i cura�ti, ��nseamn�a c�a este pedant �si ��l preocup�apropria lui persoan�a. Abia apoi m�a intereseaz�a res-tul... Fac sex de la v�arsta de 14 ani, am cunoscuttot felul de b�arba�ti, deci am o oarecare experien�t�a...- �Inseamn�a c�a eu am trecut examenul, glumi Mo-

raru, n-am r�amas, Doamne fere�ste, repetent...- Nici m�acar corigent! R�azi de mine, cred c�a ai

avut o armat�a de femei! Ce mai conteaz�a pentrutine una ��n plus sau ��n minus! �In orice caz, nu mi-ar pl�acea s�a �u ��n pielea prietenei tale, cred c�a nuare nici o zi lini�stit�a al�aturi de tine. Am observatc�a atragi privirile femeilor ca un magnet. Ochii...buzele... felul ��n care z�ambe�sti... toate mi-au dat�ori... Se ��ntoarse spre Valeriu �si se ghemui la piep-tul lui. Las�a-m�a s�a dorm cu tine, sc�anci Katy, vreaus�a-�ti simt r�asu�area ��n ureche...Diminea�ta, toat�a lumea s-a trezit devreme, unii

s�a-�si ��nceap�a lucrul la ferm�a, al�tii s�a-�si continuiedrumul. Luar�a un mic dejun consistent, pe care Zil-ber ��l stropi cu vin din bel�sug. Drumul spre Buda-pesta a fost destul de plictisitor, �ecare era ad�ancit��n propriile sale g�anduri, numai Zilber z�ambea cusub�an�teles c�and��i privea pe cei doi tineri. Ce pro�stisunt, se g�andea ��n sinea lui, nu �stiu s�a pro�te devia�t�a! Precis c�a au dormit separat, f�ar�a s�a fac�a opartid�a. �In tinere�tea lui nu ar � stat prea multpe g�anduri... mai ales c�and este vorba de o femeiedornic�a de ...Katy r�amase la Budapesta, cu toate c�a inima ��i

d�aduse ghes s�a-�si continuie drumul. I-ar � pl�acuts�a mai petreac�a o noapte cu Valeriu, dar o ��ngrozeag�andul c�a s-ar putea ��ndr�agosti de el, ceea e ar ��nsemnat un adev�arat calvar pentru ea. Renun�t�as�a-l ��nso�teasc�a p�an�a mai putea s�a se st�ap�aneasc�a,��nainte ca hormonii s�a-i dea ��n clocot. Via�ta al�aturide un astfel de b�arbat trebuie s�a �e un rai �si un

iad amestecate de-a valma, o nebunie c�areia nu i-arputea rezista.*) Din romanul ½�In spatele us

,ilor deschise�,

capitolul 3 ½Fatalitate s,i voint

,�a�

TREI POVESTIRI DE Ioan BARBU

AURORA

Stewardesa ��mpinge pe culoarul dintre fotolii omas�a etajat�a cu rotile, ��nc�arcat�a cu felurite gust�ari,cu fructe exotice, cu dou�a mari termosuri pline cuceai �si cafea, dar �si cu diverse sticle cu b�auturiscumpe. Su�etul cere, c�and vezi at�atea rarit�a�ti.½Merit�a pe stomacul gol, zic pentru mine, m�acar o��nghi�titur�a de rom Jamaica. Gimnastica s�angeluide diminea�t�a!�Juna cu s�ani seduc�atori �si p�arul de m�atase, ��n

culoarea spicului de gr�au ��n p�arg, ��mi intui g�andul:� Poate dorit

,i, mai ��nainte, o t�arie . . . V�a prinde

bine . At,i avut un somn agitat.

*M-am trezit dintr-un cos

,mar. O dup�a-amiaz�a

sticloas�a pe Vedea, cu ger siberian. C�ateva ceasurip�an�a la gongul noului an. Minic�a jandarmu', cum��izic cei din sat, a fost aruncat mai mult mort dec�atviu ��ntr-o ��nc�apere rece a dispensarului, dup�a ce fu-sese b�atut ca ho�tii de cai ��n beciul securit�a�tii de laPotcoava. Fusese p�ar�at de ½tovar�a�su' Sandu�, pri-marul comunei, c-ar � uneltit ��mpotriva directive-lor partidului, ��ndemn�and s�atenii s�a nu se ��nscrie ��ngospod�aria agricol�a colectiv�a. A fost s�altat ��n viulnop�tii s

,i b�agat ��ntr-o dub�a neagr�a, apoi aruncat

��ntr-o ��nc�apere cu pere�ti din piatr�a, f�ar�a geamuri,doar cu o u�s�a de metal prin care ½du�smanii regi-mului democrat-popular� erau ��mbr�anci�ti pe ni�stesc�ari d�ar�ap�anate. �In mijloc se a�a o mas�a dreptun-ghiular�a, c�at un stat de om, f�acut�a din ciment, careavea la capete, ��n cele patru unghiuri, lan�turi pen-tru a priponi str�ans m�ainile �si picioarele de�tinu�tilor.Despuiat �si r�astignit pe masa aceea rece, pe un gerde cr�apau pietrele, doi haidamaci cu bicep�si de bo-xeri l-au chinuit zile �si nop�ti la r�and ca s�a scoat�ade la el numele s�atenilor pe care i-a ��ndemnat s�afug�a de gospod�aria colectiv�a. Unul arunca ap�a receca ghea�ta peste trupul s�au v�an�at, iar cel�alalt ��l iz-bea, c�at putea de tare, cu o vergea de o�tel. �Il loveapeste t�alpi, peste fese �si pe �sale, pe unde nimerea.


40

Iar tata scr�a�snea din din�ti �si mu�sca, ce putea mu�scadin masa aceea din piatr�a pe care fusese ��ntins �si le-gat cu fa�ta ��n jos. �Il torturau chiar �si cu ��ntreb�arile:½ �Sarpe veninos, spune pe cine ai otr�avit cu vorbeletale? De ce taci, m�a? �I�ti descle�stez eu gura. . . �Nu le r�aspundea, pentru c�a n-avea cui s�a r�aspund�a.Unor bestii?! Vorbea g�andul s�au lucid, ��nv�aluit dedurere.. . . Ultima zi din an. La dispensarul comunal,

o ��nc�apere rece, ca ��ntr-o morg�a. Au fost adus,i

doi b�arba�ti ��n �soc hipotermic s,i arunca�ti ��ntr-un

pat cazon. Tat�al meu era mai mult mort. Cel�alaltstriga dup�a o can�a cu ap�a.�In prima diminea�t�a a noului an, c�and nici nu se

mijise de ziu�a, ne-a b�atut ��n poart�a un mili�tian:½Duce�ti-v�a la dispensar, c�a nea Minic�a a dat ortu'popii. N-a vrut s�a mai m�an�ance �si a mierlit-o. . .I-au f�acut �aia tron din ni�ste sc�anduri vechi.�Adev�arul fusese �si el arestat. �Stiau c�al�aii cum s�a-

�si ascund�a tic�alo�sia. Diagnosticul real, l-am a�atmai t�arziu, era ca�sexie, sl�abirea general�a a organis-mului s

,i anemie extrem�a.

Dup�a aproape trei luni de la arestare, l-amg�asit��ntr-un co�sciug improvizat din c�ateva sc�anduriuzate, cum ne spusese mili�tianul. Lipit de fundulunei l�azi nenorocite, se a�a un schelet cu abdome-nul scobit ��n form�a de luntre.A doua zi, pe la ora pr�anzului, o sanie tras�a de

doi boi, cu co�sciugul a�sezat pe nis,te sc�anduri, peste

care fusese a�sternut�a o velin�t�a, a pornit din curteacasei spre cimitir. Stropi grei de iarn�a ��n ochi. Dindep�artare se aud clopote ��n lacrimi. Dang-dang,dang-dang: din cea�ta vremii, din nevoi,/dintre urgii�si rugi �si patimi,/striga speran�ta c�atre noi, pl�angea� prin clopote ��n lacrimi.*Nu s

,tiu c�at a durat cos

,marul acela ap�as�ator, dar

dimineat,a m-am trezit buimac s

,i obosit.

Renunt,la rom �si comand un whisky mare, scotch

100 Pipers, o por�tie de crenvur�sti cu mu�star iute, ocafea tare �si un pahar cu vin fran�tuzesc, CabernetSauvignon de Bordeaux.Frumuse�tea dezmor�te�ste chiar �si su�etele fere-

cate. Privesc cu coada ochiului spre stewardes�a.Trece din nou prin dreptul meu, ��mping�and masaaceea cu rotile. �Ii iese ��n relief s

,�ant

,ulet

,ul dintre cei

doi s�ani abunden�ti. �Imi sfredelesc v�azul, ��n timp ce��s

,i arunc�a �smechere�ste o �suvi�t�a de p�ar peste cap,

m�ang�aie unul din s�ani ��mbel�suga�ti cu dulcea�ta pri-virii mele chiar ��n clipa c�and trupul, unduios, ��mi

apare��n fa�ta ochilor. �Intr-o fract,iune de secund�a, ��n

b�ataia razelor argintii ale dimine�tii ivite prin hub-loul avionului, mi s-a p�arut c�a iese din rama timpu-lui Augostina lui van Gogh. Venea spre mine. Ne-am ��ncruci�sat privirile, ea a ridicat din spr�ancenecu sub��n�teles �si pe obraz i s-a desenat o gropi�t�a ��nform�a de semilun�a. Am salutat-o, d�and us

,or din

cap.Un sur�as.Deja ne z�ambea p�am�antul. Peste un sfert de or�a

aterizam.*Forfot�a mare. C�al�atorii ��mpov�ara�ti de ba-

gaje golesc aeroportul. Taxiuri, autobuze, auto-turisme a�steapt�a ��ntr-o mul�time frem�at�atoare. . .Cobor sc�arile ��nspre metrou, intr�and ��n noapteasubp�am�antului. Trenuri fosforescente, venite parc�adintr-o alt�a existen�t�a, lucesc ireal, ca ��n apa unuiacvariu uria�s. Acolo, jos, ca la o comand�a, oameniise leap�ad�a de toate m�a�stile. Fe�tele li se ��nmoaie.Umeri care nu se caut�a, dar se ating. E o lini�ste�erbinte care plute�ste ��n aerul resorbit de sute deguri. Nu prea se mai aude nimic, doar trenul carealearg�a, vuind pe sub p�am�ant. C�ateva minute �si oa-menii se despart, devin piese mute ca pe o tabl�a de�sah. �In jur, ochi care t�anjesc, buze albe �si ro�sii carefream�at�a, ca ��ntr-o be�tie de opiu. Am senza�tia c�atrenurile acestea pe sub p�am�ant duc spre nic�aieri.Noi, cei care le as

,tept�am, suntem ni�ste existen�te

surde, ap�asate de plictiseal�a.Apare stewardesa. Trage dup�a ea, prin puhoi de

gr�abi�ti, geamantanul cu care c�al�atores,te de obicei.

O �xez s,i m�a recunoa�ste. F�ar�a s�a-mi dau seama, ��n

clipa aceea subteran�a existen�ta mea s-a fr�ant ��ntr-un punct care bucur�a s

,i doare.

*M-am trezit ��n zori. Eram singur. L�ang�a pern�a,

un bilet: ½Nu m�a mai c�auta. Doar �ti-am spus, treizile s

,i-at�at. Aurora.�

Seara ��mi spusese:� M�aine o s�a plec!M-am f�acut alb. O ��ntrebare scurt�a, �soptit�a:� De tot?� De tot, doar �ti-am spus, ��nc�a de la ��nceput, trei

zile s,i-at�at. . .

� Noaptea asta este a noastr�a?� Fire�ste.S-a dezl�an�tuit asupra-mi cu o s�alb�aticie de �ar�a

��nfometat�a, ��ngrop�andu-m�a ��n neant.*


41

. . . Menajera o ��nsot,ea ��ntotdeauna dup�a ce re-

venea din vreo curs�a. A��nsot,it-o s

,i ��n timpul �sederii

noastre la cabana Trei Brazi din Predeal.Sun dup�a Anamaria. E ��n camera ei.� Unde e Aurora?� A plecat.� Se mai ��ntoarce?� Nu! Domni�soara s-a dus direct la aeroport. Are

curs�a la Paris. C�and se ��ntoarce, merge la tat�al ei,la Ploie�sti. E foarte bolnav.F�ar�a s�a m�a sl�abeasc�a din ochi, ca �si cum s-ar �

temut c�a-i sar de g�at, a f�acut un pas��n spate. Apoi,a dat drumul pove�stii pe care i-o spusese Aurora laplecare.� A chemat-o s-o ��ncredin�teze logodnicului pe

care i l-a ales, un t�an�ar bogat. B�atr�anul ei tat�aeste un om s�arac. . .Capul ��mi v�aj�aie. Cum i-am replicat, oare?C�and a ie�sit a tras grabnic u�sa ��n urma ei.*Am r�at�acit prin Predeal p�an�a spre pr�anz, c�and

m-am pomenit ��ntr-un restaurant, vizavi de-o ben-zin�arie.� Un whisky mic, v�a rog!Nu aveam poft�a de m�ancare. M-am hot�ar�at s�a

merg la Bucure�sti. ½�In dou�a ore sunt ��n capital�a�,mi-am zis.Din Gara de Nord m-am dus direct pe strada

Ardeziei, unde Aurora avea o cas�a veche, mo�stenirede la bunic�a-sa dinspre mam�a. Strada era t�acut�a,ca un cimitir. Casa ��n ��ntuneric.Am revenit pe Ardeziei s

,i a doua zi, s

,i-a treia

zi. Nimeni. ½Nu m-a mint,it menajera. A venit

din curs�a �si acum este la tat�al ei. M�aine merg laPloies

,ti.�

Spre sear�a, mi-am f�acut curaj s,i m-am apropiat

din nou de vechea cas�a de pe Ardeziei. �Intuneric.D�ar�am cu um�arul u�sa de la intrarea din dos. Pus-tiu. �Intr-una din od�ai, pe un cuier, frumosul chi-monou alb cu �ori mari, ro�sii, lung p�an�a la c�alc�aie.A trecut, deci, pe acas�a. . . Aurora l-a avut cu ea,la Predeal. Mi s-au p�arut, atunci, ni�ste �ori fantas-tice, care tremurau ca vii pe ea. Acum, ��n boareaamurgului, sp�anzura pe cuier un capot obis

,nuit, cu

�ori moarte.Am ies

,it din cas�a. Us

,a am rezemat-o cu un

par g�asit prin gr�adin�a. Ci�smigiul se a�a la vreojum�atate de ceas de mers agale. M-a prins pedrum o ploaie u�soar�a, zuru-itoare, care mai multlumina decorul dec�at s�a-l ��ntunece. Pe o alee a

parcului, l�ang�a un copac, am z�arit-o pe Aurora.Nu era singur�a. O str�angea la piept un b�arbat.Nu-l distin-geam clar, se a�a cu spatele spre lo-cul ��n care m�a g�aseam. Priveam n�auc, o lam�at�aioas�a ��mi str�apungea su�etul. . . �Imbr�a�ti�sarea lora �tinut o clip�a, poate o or�a, poate o ves

,nicie. Dup�a

care, ��nl�an�tui�ti, au luat-o spre ies,irea din Schitu

M�agureanu.�In lumina unui lampadar le-am deslu�sit bine chi-

purile. M-am frecat la ochi, nu-mi venea s�a cred.T�an�arul era �ul meu. Dumnezeule!...

ASCENSIUNE �IN CARPAT,I

Am deschis fereastra s,i m-am a�sezat ��n drep-

tul p�atratului de unde venea mireas-ma diminet,ii.

Bra�tele le-am ridicat ceva mai sus de umeri s,i am

tras puternic aer ��n piept. Muntele din zare mi-atrimis ��n n�ari cel mai pur ozon.

� Martin! (Vocea maic�a-mi.) A venit Annick...

I-am ��mpuiat capul prietenei mele cu un �x pecare ��l am ��n�pt ��n creier din copil�arie. ½Desti-nul t�au, mi-a zis ��ntr-o zi bunicul Alain, este s�ate cat

,eri pe piscuri �si s�a dobori recorduri.�

� Martin, a venit Annick, suntem la o cafea. . .(A repetat mama.)

Mintea ��mi este ��nc�a r�av�as,it�a. N-am avut timp

destul s�a trag aer proasp�at ��n piept.

� Cobor, am auzit, am auzit, cobor ��ndat�a. . .

Eram convins c�a Annick mi-a g�asit ceva potrivit.O rugasem cu o s�apt�am�an�a ��n urm�a.

� Dar prea de dimineat,�a s-a trezit, fat�a drag�a!

Jos, ��n capul sc�arii, mi-a s�arit de g�at.

� S�arut�a-m�a!. . . T,i-am g�asit s

,coala de care ai ne-

voie. Este la Chamonix, ��n depar-tamentul Haute-Savoie. Cursul este numai de trei luni s

,i nu cost�a

mult.

Annick s-a descurcat de minune s,i de aceast�a

dat�a. Cu un an ��n urm�a ��mi salvase restaurantulde la faliment.

Este joi. M�a hot�ar�asc s�a plec ��n dou�a zile..

� Plec s�amb�at�a, m-am adresat mamei. S�a-mipreg�ates

,ti valiza de drum.

Duminic�a, toat�a ziua, am colindat ca un bezme-tic prin Chamonix. Seara eram deja vr�ajit de oras

,ul

cosmopolit de la poalele masivului Mont Blanc. UnMecca al alpinis-mului s

,i sporturilor montane. De

dimineat,a p�an�a seara un du-te vino permanent de

turis,ti din toat�a lumea.


42

. . . Nici n-am simt,it cum au trecut cele trei

luni. Am obt,inut cali�carea de alpinist s

,i de ghid

montan.Drumurile spre acoperis

,urile lumii ��mi erau des-

chise. Dup�a Mont Blanc, pe care l-am escaladat dec�ateva ori cu s

,coala, prima ��ncercare pe cont pro-

priu a fost pe Acon-cagua, piscul cel mai aproape decer din Anzii Cordelieri. Mi-au crescut aripi ��ntr-at�at c�a, la nicio lun�a distant

,�a, am hot�ar�at s�a t

,intesc

cel mai ��nalt masiv vulcanic, Ojos del Salado, dinAnzii Argentinei.� Te aventurezi! m-a avertizat Annick, scurt.Noaptea urm�atoare, o voce r�agus

,it�a m-a trezit

din somnul cel mai dulce. ½Bunicul Alain? Tes,tiam mort ��n accidentul acela stupid din Guade-lupa.� ½Nepoate, stai linis

,tit acas�a. C�and eram ca

tine, o lagun�a de sare s-a pr�av�alit peste mine. Ur-casem mai mult de jum�atate din Ojos del Salado.M-a salvat un ochi de ghet

,ar, care m-a purtat p�an�a

la poalele masivului.�I-am povestit visul prietenei mele.� Vulcanul e activ, t

,i-am zis c�a te aventurezi.

Am�an�a! Bunicul t�au te vegheaz�a s,i de dincolo. . .

Nu m-am l�asat ��nfricos,at. Mi-am schimbat doar

planul. Am urcat pe Kilimandjaro, muntele celmai ��nalt de pe continentul african. Apoi, a urmats,i Ojos del Salado. L-am escaladat c�and ��ncepusedezghet

,ul. N-am urcat singur, mi-am luat ca to-

var�as,i de drum cinci alpinis

,ti cu multe recorduri.

Am invitat�a pe Annick la un pr�anz, ��ntr-ogr�adin�a-restaurant din Aix En Provence. Ne��nconjoar�a parfumul prim�averii.

Ce-ai zice, iubita mea, de-o ascensiune ��n doi?�In adolescent

,�a, am citit ½Castelul din Carpat

,i� de

Jules Verne s,i dorin�ta escalad�arii acestor munt

,i m�a

fr�am�ant�a de mult,i ani. M�a cheam�a Carpat

,ii, cum

s-ar zice. Vino cu mine ��n Rom�ania! M�a ��nsot,es

,ti?

� Te. . . mi-a r�aspuns Annick, f�ar�a s�a ezite.� Es

,ti cea mai dulce fat�a din lume. S�arut�a-m�a

de dou�a ori s,i-mi cresc aripi p�an�a-n cer.

� G�and la g�and. . . Anul trecut am ��mprumutatde la bibliotec�a romanul ½Dracula� al irlandezuluiBram Stoker. Act

,iunea se petrece ��n Rom�ania.

Cartea m-a fascinat de la primele pagini. Dup�ace am citit-o, am r�amas cu sentimentul c�a tre-buie s�a cunosc neap�arat t

,ara asta. Iat�a, mi

se ��mplines,te visul prin propunerea ta. Mergem

��mpreun�a, m�a bucur mult. Vrei s�a a�i ce mi-aspus un domn? ½Rom�ania este o �tar�a de legend�a,merit�a s-o cunoas

,tet

,i. Nu te ��ncrede ��n Stoker

�asta. . . � Este vorba despre consulul rom�an la Mar-seille, c�aruia i-am povestit despre romanul irlande-zului. Are mult

,i prieteni francezi s

,i vine des pe la

restaurant.

� Sunt bucuros c�a devii o iubitoare a mun�tilor.

� Vreau s�a descop�ar ½�tara lui Dracula�, s�a intru��nintimitatea legendei care m-a tulburat dup�a ce-amcitit romanul lui Stoker.

� De ce zici ½vreau s�a descop�ar�?

� Pentru c�a nu posed prea multe date despreRom�ania. Des

,i e at�at de aproape de Fran�ta, mi

se pare, din lipsa informa�tiei, o t,ar�a a�at�a foarte

departe.

*

Ajunul plec�arii. M-am repezit la Montpellier, larestaurant, s�a stabilesc cu prietena mea ultimeledetalii ale c�al�atoriei noastre.

Cum intru, Annick m�a cheam�a la o mas�a.

� �It,i prezint un client al localului. E consulul

Rom�aniei la Marseille.

Soarbe o cafea. L�ang�a ceas,c�a, un pahar cu o

b�autur�a tare. Ulterior, am a�at c�a este adeptulromului Jamaica.

Facem cunos,tint

,�a, ��mp�art

,im amabilit�at

,i. M�a

as,ez, cer s

,i eu o cafea.

� Poate v-a vorbit Annick despre proiectul nos-tru.

� Mi-a vorbit s,i m-am bucurat.

Consulul mi-a schi�tat un seduc�ator tablou alRom�aniei. La desp�ar�tire, a scos din serviet�a o hart�aa �t�arii sale.

� V-o d�aruiesc. Luat,i s

,i cartea mea de vizit�a.

Habar n-aveam atunci c�a acel cartonas,dreptun-

ghiular avea s�a ne salveze din ghearele mort,ii.

*�In Rom�ania, ��n primele zile am constatat c�a

us,i deschise a�steapt�a oaspet

,i cu su�et bun. Am

cutreierat sate ale Transilvaniei, am descoperitSighi�soara �si Castelul Bran, am vizitat CetateaBra�sovului... M-am bucurat ��mpreun�a cu Annickde peisaje minunate, de oameni joviali s

,i veseli,

gata oric�and s�a-�ti �e de folos cu ceva. . . Mi seadeverea valabilitatea zicalei rom�anes

,ti ½La un put

,

cu ap�a bun�a, mult,i c�al�atori se adun�a� pe care-l

ret,inusem din romanul lui Jules Verne.

O poveste de ne��nchipuit s-a n�ascut ��n Carpa�ti.Am ��nceput ascensiunea spre v�arful Omu, cel mai��nalt al Munt

,ilor Bucegi. Annick s-a speriat la

��nceput.


43

� Nu te speria, va � doar o simpl�a plimbare. E�oare la ureche, pentru mine, o ��n�al�time de 2.507metri!Dup�a ce urcasem pe Aconcagua sau Kilimand-

jaro, escaladarea Bucegilor mi se p�area o joac�a. . .A�asem, ��ntre timp, alte poves

,ti minunate despre

Principele Dracula, care nu era nicidecum un vam-pir, ci un fel de F�at Frumos al rom�anilor. Acum,Rom�ania s

,i br�aul s�au muntos aveau pentru noi o

atrac�tie �si o culoare aparte. Erau Carpat,ii voievo-

dului Vlad, iar Omu era nimbat de misterele legen-delor pe care le a�asem.C�and credeam c�a am sc�apat de greu, mai aveam

vreo 300 de metri p�an�a-n v�arf, s-a iscat din senin oninsoare abundent�a, ��nv�alm�a�sit�a de v�ant. O vijelien�aprasnic�a s

,i apoi o furtun�a, un adev�arat hurican

s-a n�apustit asupra noastr�a. Parc�a ne a�am��n insu-lele Antile. Brusc, ascensiunea noastr�a s-a transfor-mat ��ntr-o aventur�a care era gata-gata s�a ne costevia�ta. Potrivit h�ar�tii, pe care am consultat-o ane-voie prin pr�ap�adul acela, ��n apropierea noastr�a sea�a o caban�a. Am g�asit-o dup�a vreo dou�a ore dec�aut�ari, b�ajb�aind ��n necunoscut, ��nfrunt�and visco-lul ce nu mai contenea. La caban�a, ne-a ��nt�ampinato femeie, speriat�a �si ea de amploarea iernii cobor�at�adintr-odat�a peste munt

,i Nu ��nt

,elegeam ce spune.

Vorbea pentru ea:� Domnule, iarna asta a venit f�ar�a veste, ��nainte

de soroc. N-avem lemne de foc s,i nici prea multe

de-ale gurii.Ne-a preg�atit c�ate un ceai cald, dup�a care, dintr-

odat�a, am sim�tit c�a m�a sufoc. Nu mai aveam aer,nu mai aveam vlag�a ��n mine, inima ��mi b�atea totmai rar. Annick, care f�acuse ��n liceu cursuri deprim-ajutor sanitar, �si-a dat imediat seama de pe-ricolul ce m�a p�a�stea.� Din cauza frigului, a epuiz�arii �si a diferen�tei de

presiune es,ti, dragul meu, pe cale s�a faci un stop

cardiac.�In caban�a nu exista telefon s

,i nici medicamente.

La un moment dat, am avut sentimentul � ��n stareade semicon�stien�t�a��n care m�a a�am � c�a s-a pr�av�alitasupr�a-mi blestemul lui Dracula. �Ii c�alcasem teri-toriul f�ar�a s�a-i cer ��ng�aduin�ta...Nu ��nt

,elegeam rom�ane�ste, cabaniera era dispe-

rat�a.� Cum s�a v�a ajut, cu ce s�a v�a �u de folos?...Mi s-a p�arut c�a trecuse o eternitate. . . Timp ��n

care m-am zb�atut ��ntr-o cumplit�a stare. Annick sepierduse s

,i ea. . .

½Je crois en un seul Dieu, P�ere tout-puissant,Cr�eateur du ciel et de la terre, et de toutes les cho-ses visibles et invisibles. / Et en un seul Seigneur,J�esus Christ, Fils unique de Dieu, engendr�e du P�ereavant tous les si�ecles. / Lumi�ere de lumi�ere, vraiDieu de vrai Dieu, engendr�e, non cr�e�e, consubstan-tiel au P�ere et par qui tout a �et�e fait. / Qui pournous, les hommes, et pour notre salut, est descendudes cieux et a pris chair du Saint Esprit et de la Vi-erge Marie et s'est fait homme. . . �Numai rug�aciunea e puternic�a pentru st�arile

grele. Bunul Dumnezeu m-a luminat. Mi-am adusaminte de cartea de vizit�a a consulului rom�an.. Oaveam ��n portmoneu. �In mine mai zv�acneau ulti-mele puteri. Annick a format num�arul la telefonulmobil. Consulul a r�aspuns imediat. Nu s

,tiu ce i-a

spus, ��mi pierdusem deja cuno�stin�ta, ��ntr-un lac desudoare.Ce s-a ��nt�amplat, am a�at mai t�arziu. Ime-

diat dup�a apelul din munt,i, consulul a telefonat

la Bu�steni, la sta�tia Salvamont. V�antul puternicf�acea imposibil�a orice deplasare. Intervent

,iile me-

dicale ce trebuiau luate ��n starea grav�a ��n care m�aa�am erau transmise mai ��nt�ai ��n Fran�ta. Consululi le comunica lui Annick, apoi, ��n rom�ane�ste, caba-nierei. Au fost primele m�asuri de prim-ajutor, ��nlipsa medicamentelor.V�antul se ��nver�suna, ninsoarea devenea �si mai

abundent�a. Dialogul Marseille � Bucegi se��n�erb�anta. Starea mea devenise grea s

,i pericu-

loas�a. Agitat�a, cabaniera ar � s,optit, mai mult

pentru ea, la un moment dat: ½S�a t,inem lupul

de urechi. L-as,l�asa, dar nu m�a las�a!. . . � Ce s�a

��nt,eleag�a Annick! Abia mai t�arziu ne-a descifrat

vorbele astea. Dac�a t,ii str�ans un lup de urechi nu

poate s�a-t,i fac�a vreun r�au. Cum ��i dai drumul, te

poate ��nh�at,a. Lupul era acum pentru ea panica

sau starea de agitat,ie, dar s

,i vremea rea care nu se

potolea.O prim�a tentativ�a a echipei de jandarmi de a lua

mun�tii ��n piept s-a soldat cu un e�sec. Iar telefo-nul nostru a amu�tit, nu se mai putea lua contactulcu Marseille. Intrasem ��n stare de hipoglicemie �sihipotensiune.Noaptea, ca la o comand�a, a dat n�aval�a peste

munt,i. A ajuns la caban�a un ghid, ��nso�tit de c�ainele

s�au. Se expusese unui pericol urias,. �Is

,i riscase via�ta

ca s�a salveze o alt�a viat,�a. Str�ab�atuse muntele ��n

vreo cinci ore prin ninsoarea viscolit�a �si z�apada c�atcasa. A adus primele medicamente, care m-au scos


44

��n afar�a de orice primejdie. C�and m-am trezit eram��ntr-o unitate de jandarmi, ��nconjurat de oameni ��nhalate albe. Cartea de vizit�a ��mi salvase via�ta.. . . La o s�apt�am�an�a de la incident, am revenit

��n Fran�ta. Primul drum l-am f�acut la ConsulatulGeneral al Rom�aniei. Cum s�a-i mul�tumesc salvato-rului meu? Mi-a retezat efuziunile:� Domnule Martin, oricare altul, ��n locul meu, ar

� f�acut la fel.Mi-am amintit de vorbele bunicului Alain: ½Pen-

tru darurile su�ete�sti nu exist�a c�antar! T,ine minte,

nepoate, c�a doar pomul bun face s,i poam�a bun�a.�

SUR�ASUL CATHERINEI

Sub priviri plecate nis,te ochi plini de toate mis-

terele Asiei. O t�an�ar�a a c�arei hain�a de gal�a erasur�asul pe care ��l purta ��n toate zilele. Altfel, n-ar� atras atent

,ia grat

,iosului s

,i prezumt

,iosului Don

Ser Piero.*Plou�a torent

,ial ��n dup�a-amiaza asta. Ploaie grea,

ca o noapte neagr�a, inund�a p�am�antul, de parc�a tot,i

norii lumii s-au bulucit deasupra Florent,ei. M-am

refugiat ��n curtea vechiului castel dell' Ovo, pier-dut printre sumedenie de arbori cu siluete grotes

,ti.

Trec aproape zilnic pe l�ang�a aces,ti arbori fort

,at

,i s�a

creasc�a ��n coroane fantastice.O lumin�a voalat�a doar c�at s�a distingi �gura

cuiva.Sub unul din arbori, la c�at

,iva pas

,i de mine, sta

ea. M�a privea cu s�al�a.� Jean-Michel. . .I-am ��ntins m�ana. Mi-a ��ntins-o pe-a ei.Lumina unui fulger a descoperit-o ��ntreag�a. Nu

era prea frumoas�a, as,a mi s-a p�arut. Avea totus

,i

o frumuset,e stranie, ceva dintr-o chinezoaic�a: ochi

negri mari, migdalat,i, gene lungi, nasul drept s

,i

delicat, gura us,or c�arnoas�a, dar perfect modelat�a.

Colt,urile buzelor erau desenate ca la o p�apus

,�a de

port,elan.

Brusc, ploaia a stat.� Ploaie scurt�a, cu bulbuci, ��i zic.Nu s

,tiu dac�a a ��nt

,eles ce-am vrut s�a-i spun. A

ridicat us,or din umeri.

Parcul din fat,a castelului s-a umplut violent de

miresmele crizantemelor ascunse prin ierburi.� S�a mergem, i-am propus.Mi-a r�aspuns cu o voce us

,or gutural�a, ��ntr-o ita-

lian�a stricat�a.

� Io sono il Signore non pu�o scavi Vittorino milascia andare. Mi acquistato in Cina.

Sclava lui Vittorino, adus�a din China? O privescatent. Este subt

,ire ca o trestie, mult mai scund�a ca

majoritatea localnicelor. N-are mai mult de 18 - 19ani. O copil�a ��nf�as

,urat�a ��ntr-o stamb�a simpl�a, cu

desene imprimate��n c�ateva culori. P�arul ca smoala,at�at de negru c�a da��n albastru. Acolo, sub arboreleacela �oros, p�arul ei mi s-a p�arut decorat cu �oride c�amp, cu ace lungi cu m�aciulii din aur s

,i �uturi

mari, ciudat,i s

,i extravagant

,i, din �ldes

,. Deasupra

capului, o umbrel�a cu mii de pliuri ��i desena o au-reol�a verde.

M-am apropiat de ea. Mirosea bine. Alt fulgeri-a luminat fat

,a us

,or carminat�a de o paloare evi-

dent�a. Numai descendentele vechilor clase nobiliaremai aveau fet

,e at�at de palide.

� Mergi cu mine. Eu ��l cunosc pe st�ap�anul t�au.El este clientul meu cel mai bun.

� Dac�a zicet,i, merg...

S,i a schit

,at un sur�as.

� Catherina m�a numesc.

Acum fat,a ei a devenit un z�ambet. Un z�ambet

celest sc�aldat ��n ceres,ti abisuri.

� Dac�a zicet,i, merg...

A fost ��nceputul unei aventuri care a fost s,i nu a

fost o aventur�a.

Dimitrie PACIUREA - Prof. Nicolae Manolescu


45

INTERVIU CU SCRIITORULALEXANDRU CET�AT

,EANU

de Vasile MIC

- Domnule Alexandru Cet�at,eanu, suntet

,i membru

fondator s,i pres

,edinte al Asociat

,iat

,iei Canadiene a

Scriitorilor Rom�ani. Suntet,i pres

,edintele

Cenaclului literar ½Eminescu� al A.C.S.R., dar s,i

director al minunatei reviste Destine Literare dinCanada, altfel spus, suntet

,i un su�et mare al

mis,c�arii literare de limb�a rom�an�a din t

,ara

adoptiv�a, de pretutindeni.

- Domnule Vasile Mic, a�sa cum am mai spus cualte ocazii, dumneavoastr�a sunte�ti mare ... noi v�aiubim, de aici, din dep�art�ari ! V�a mul�tumesc depreciz�ari, ��n mare parte, a�sa este; trebuie s�a m�alaud... Asocia�tia Canadian�a a Scriitorilor Rom�anise a��a ��n cel de-al 15-lea an de existen�t�a, sau 3lustri (!) cum ��mi place mie s�a zic. Mai sunt ��nc�apre�sedinte �si mai mul�ti colegi insist�a s�a mai r�am�anun an, p�an�a se��mplinesc 15 ani de tr�aire a A.C.S.R.Voi vedea.Cu cenaclul ½Eminescu� se impune o alt�a pre-

cizare � membrii Asocia�tiei au luat decizia de a se��n�in�ta la Adunarea General�a din anul 2007, iar re-gretata noastr�a coleg�a Livia Nem�teanu s�a se ocupede toate, ca ½�sef�a absolut�a�, cu ajutorul membrilor.Eu l-am condus de numai c�ateva ori. Doamna Livia(eu a�sa ��i ziceam) ne-a p�ar�asit acum c�ateva luni �si adesemnat pre�sedint�a pe o distins�a colega a noastr�a,Carmen Ileana Ionescu, c�areia ��i acord�am tot spri-jinul pentru a duce mai departe buna reputa�tie aCenaclului.Despre revista ½Destine Literare�... v�a

mul�tumesc mult ca o aprecia�ti. M�a str�aduiesc,��mpreun�a cu minunatele mele colege �si colegi dinColectivul de Redac�tie s�a o ducem mai departe,men�tin�and un standard ridicat. Urm�arim s�aajungem s�a public�am �si mai mul�ti scriitori dinc�at mai multe �t�ari, s�a cre�am pun�ti de leg�atur�acu multe culturi, c�at mai multe, a�sa cum nu preapot s�a fac�a revistele din Rom�ania. Ne a��am ��nal 9-lea an de activitate �si suntem m�andri de ceam realizat p�an�a ��n prezent, dar este loc de maibine. Se pot desc�arca toate numerele revistei(mai pu�tin primul num�ar) de la pagina web aA.C.S.R. � www.scriitoriiRom�ani.com, ��n st�anga,½DESTINE LITERARE�. Am publicat o frumoas�a

poezie chiar �si a secretarului general al ONU, BanKi-moon . Ve�ti vedea.- Dar corect e, ��nt�ai, s�a ��ntreb as

,a: C�at de

aproape e departele? Imaginea satului natal,Am�ar�as

,ti. . . cum apare ea, ��n g�andurile de sear�a,

s�a zicem, pe conexiunea su�eteasc�a Salaberry deValley�eld � V�alcea de Rom�ania? Dar �uviul St.Laurent, pe al c�arui mal se a��a casa familiei, ��ialin�a c�at de c�at scriitorului Al. Cet�at

,eanu dorul de

ulit,ele satului ��n care s-a n�ascut s

,i a copil�arit? �Ii

alin�a dorul de miri�ca Vale a Oltului?La prima ��ntrebare v�a r�aspund cu o poezie de-

a mea din volumul ½De la Herodot cetire� publi-cat acum vreo c�a�tiva ani la Editura AcademieiInterna�tionale Orient-Occident (Dumitru M. Ion�si Carolina Ilica, n�ascut�a ��n �Tara Oa�sului !). Senume�ste ½Dealurile mele� � de la Am�ar�a�sti, se��n�telege:

Am plecat ��n lume/Din om bun,nebun./Dorurile-n p�arg�a/Cui s�a i le-adun?Am plecat de-acas�a/ Alungat de r�au./Unde-mi e�stip�adure/A lui Dumnezeu? Dealurile mele/De laAm�ar�a�sti/Se-oglindesc ��n stele./ Su�ete, tr�aie�sti?G�andu-mi tot alearg�a/Peste mun�ti �si ape./Cu c�atmai departe-s,/Casa-i mai aproape....Sigur, �uviul St. Laurent spre care mi-a dat

Dumnezeu ½fereastra� , or�a�selul Salaberry de Va-lley�ed � mai exact Ste. Timothee (mai multemici localit�a�ti s-au comasat acum vreo 10 ani) aufarmecul lor. �Imi sunt dragi, cum ��mi este dragora�sul Montreal �si micu�tul or�a�sel Minto din pro-vincia New Brunswick, unde am tr�ait vreo 7 ani(Minto, my love !) �si ��mi alin�a cumva dorul de de-alurile mele, de Dr�ag�a�sani, de V�alcea, de p�ar�aulPesceana, de Oltul cel m�are�t, dar m�a tot ��ntreb��n poezia ½Acolo�: ...Unde oare e de mine?/Undeoare s�a m�a duc?... S�a m�a-npart ��n dou�a-a�s vrea/Unde-i oare �tara mea?/ De acolo, sunt aici. /Deaici, r�am�an acolo./�Imp�ar�tit ��n dou�a �t�ari/�Intre dou�adep�art�ari.L�as�and poezia la o parte, cred c�a tot pe meleagu-

rile unde te-ai n�ascut g�ase�sti cea mai mare armoniecu su�etul, armonie cu natura, lini�ste �si pace su�e-teasc�a. Chiar �si s�an�atatea se men�tine mai bine dac�a½respiri� ��n locul unde ai v�azut prima dat�a luminazilei. Cred c�a �si budi�stii au o teorie interesant�a��n acest sens. Nu am putut s�a abandonez locurilenatale (nu �stiu ce m-a�s � f�acut dac�a nu disp�areacomunismul �si nu a�s � putut s�a-mi mai rev�ad �tar�a!) a�sa c�a mi-am construit o cas�a modern�a exact


46

pe locul unde a fost renumita cul�a olteneasc�a de laAm�ar�a�sti a str�abunilor mei.Anul acesta, am avut��n casa cea nou�a primii oaspe�ti � o familie de nem�tide vaz�a, prieteni buni, care au r�amas impresiona�tide comuna mea natal�a. Deci, visez s�a tr�aiesc c�atevaluni pe an la Am�ar�a�sti, p�an�a iese vinul cel bun deDr�ag�a�sani � apoi la Londra unde s-a stabilit b�aiatulmeu cu dou�a nepo�tele (jum�atate chinezoaice) �si unnepo�tel �si la Montreal, restul timpului. Ce bine ar� dac�a anul ar avea 18 luni ! Mai visez - �si acestvis va deveni cu siguran�t�a realitate, s�a organizez laAm�ar�a�sti ��nt�alniri cu poe�ti prieteni din mai multe�t�ari, a�sa c�a o s�a v�a invit la prima reuniune.- Vedet

,i, f�ar�a s�a vrem, am ajuns ½�In curtea ma-

mei: ca-n copil�aria / Care s-a dus venind dindep�artare.� �Intreb s

,i eu: �In cazul poetului cu care

m�a a�u ��n dialog, magia �orilor din Canada e maireprezentativ�a pentru su�etul s�au ��n comparat

,ie cu

cea din Rom�ania. . . ori e viceversa?- M-a�ti f�acut...�praf� ! A�ti citat dou�a versuri din

poezia mea de su�et ½BUJOR, PEONY, PIVOINE,BOTAN...�. Mai citez o catren�a: Au ��n�orit bujo-rii ��n Canada,/ Precum odinioar�a-n Rom�ania./Au��n�orit cu-at�ata am�anare/Ca s�a le-a�stept mai multmagia....M�a bucur de ��ntrebare...R�aspunsul este - NU ! V�a m�arturisesc cu ma-

xim�a sinceritate � �orile de pe aici parc�a... nu m�aimpresioneaz�a, nu-mi m�ang�aie su�etul. �Imi par a� arti�ciale � �si cumva sunt, cele crescute cu chi-micale, ��n special. Nici chiar �orile din curtea ca-sei mele de pe �t�armul �uviului, precum bujorii pecare i-am ½c�antat� ��n poezie, parc�a nu sunt la felde ½��mb�at�atoare� ca cele din copil�aria mea. Nu m�aemo�tioneaz�a a�sa de mult, a�sa cum o f�aceau �oriledin ½curtea mamei�. Poate este de vin�a �si trecereaanilor ! Chinezii spun c�a ½Amintirile despre trecutsunt ��n�sel�atoare� ! Percep�tii subiective ? �Stiu eu? �Si c�a a venit vorba de �ori - am participat la unfestival de poezie ��n Israel, prim�avara, �si ce crede�ti? Am avut impresia c�a �orile de acolo parc�a suntmai str�alucitoare dec�at oriunde ��n lume. Parc�a lu-mineaz�a !Despre ½magia �orilor�, pot s�a a�rm c�a lalelele ��n

Canada sunt fascinante. La Festivalul Lalelelor dinOttawa vin ��n �ecare lun�a de mai peste 600.000 deoameni. Dar, prefer �orile de r�asur�a de pe dealu-rile Dr�ag�a�sanilor �si cocor�aii, ghioceii, bujorii, macii,narcisele...S�a v�a fac o dest�ainuire : Eu nu ofer niciodat�a

(c�and merg ��ntr-o vizit�a) �ori muribunde, ci numai��n ghiveci. La mor�ti, poate c�a face sens s�a duci �oricare se vor stinge �si ele ��n cur�and. Dar c�and oferi�ori unei iubite, unei doamne ? �I�si mai men�tin,s�aracile, frumuse�tea c�ateva zile, dar ��n chinuri spremoarte �si... nu este p�acat de ele ? Nu ��n�teleg cumPlaneta ��ntreag�a face at�atea crime cu �orile � carerupte de trupul �si r�ad�acinile lor , se vor ve�steji �si vor� aruncate la gunoi dup�a c�ateva zile ! Asta merit�aaceste minuni ale naturii �si ale lui Dumnezeu ?- �In statutul Asociat

,iei Canadiene a Scriitori-

lor Rom�ani, la a c�arei facere at,i participat, scrie

c�a membrii acesteia vor act,iona pentru ½��nt

,elegere,

unire, adev�ar, prietenie s,i pace�. Se pot realiza s

,i

respecta toate acestea? Chiar se poate f�ar�a politic�a?- Sigur, asta ��ncerc�am s�a facem prin toate

ac�tiunile noastre, prin existen�ta noastr�a; �si abso-lut, f�ar�a ½politic�a� ! S�a o lu�am pe r�and:- ½��n�telegere� � prin ce scriem, ��ncerc�am s�a facem

s�a se ��n�teleag�a lucrurile, s�a se l�amureasc�a; ��ncercams�a ne ��n�telegem ��ntre noi, �si mai departe, cu al�tii,rom�ani �si nerom�ani. Vrem s�a transmitem mesajede toleran�t�a �si ...��n�telegere la toat�a Planeta.- ½unire� � idealul ar � s�a �m uni�ti, a�sa cum sunt

alte popoare, deci puternici. Avem exemple des-tule. Din nefericire, ½blestemul lui Herodot� ne toturm�are�ste. S�a revin cu o poezie, publicat�a (��n en-glez�a) ��n ½Asia Literay Review�, ½Iunosti� (��n rus�a)�si alte publica�tii. Se nume�ste ½De la Herodot cetire�, din cartea cu acela�si titlu, de care am ½pomenit�mai sus :Herodot a scris c�andva/C�a str�abunii no�stri,

tracii/N-ar avea asem�anare/De n-ar �-nvrajbi�ti cadracii. �Ins�a, lor, s�a se uneasc�a/ Nicicum voianu le-a fost./ Zeii-n van ��i tot certar�a/ C�a seceart�a f�ar�a rost. Noi, urma�sii lor de s�ange,/ Ca-lea le-am b�atut prin veac./ Niciodat�a �si niciunde/Nu a�ar�am �ori de leac. Ve�snic ne st�a-n �recearta,/Blestemata pizmuire/ �Si ne-am cununat cuvrajba,/De la Herodot cetire...Noi, scriitorii, am fost uni�ti p�an�a acum vreo 8

ani �si cred c�a d�adeam un exemplu bun rom�anilor,dar au ap�arut doi ½cai troieni� ��n asocia�tie �si dup�aun timp au creat ½vrajb�a� , au f�acut o alt�a asocia�tiede ½limb�a rom�an�a� (nu de rom�ani !) �si evident, aucreat dezbinare. �Si-a b�agat ½codi�ta� �si o ambasa-doare ½trec�atoare� pe aici, s�a sprijine ac�tiunea celordoi. Bine zis � ½divide et impera� !�Intr-o poezie a mea, ½Rom�anilor din Canada�

m�a g�andeam �si m�a ��ntrebam: Ce bine-ar � s�a �m


47

uni�ti/S�a nu ne bat�a-n veci n�apasta/Ce bine-ar � s�a�m uni�ti/M�acar pe-aici, ��n lumea asta. Din Can-ada p�an�a-n Carpa�ti/E cale lung�a peste ape!/De ces�a nu ne �m uni�ti?/De ce s�a nu ne �m aproape?/...Ce s�a mai zic ... trist ! �Mica Rom�anie de laMontreal�. . .- ½adev�ar� ...ce cuv�ant scump ! C�at de necesar ne

este adev�arul ! �Sti�ti ce a spus Buddha ? � Soarele,luna �si ...adev�arul nu se pot ascunde. Dar greu maieste de g�asit! Exist�a at�ata minciun�a �si manipulare,at�ata so�sm ... greu mai deosebe�sti minciuna deadev�ar. Noi��ncerc�am s�a ½disemin�am� adev�arul, a�sacum ��l percepem noi, ��n lumea ��n care tr�aim.- ½prietenie� - sigur, ce vre�ti mai mult � prin

��n�telegere, prin cunoa�stere �si poezie se creeaz�a prie-tenie (chiar rimeaz�a!). Avem prieteni poe�ti��n multe�t�ari ale lumii �si ½cultiv�am� aceste prietenii. Am pu-blicat o poezie �si de la secretarul general al ONU,Ban Ki-moon, cum am spus mai sus.- ½pacea� �si prietenia merg ½m�an�a ��n m�an�a� ...

Dac�a ne ��mprietenim cu poe�ti din toat�a lumea,avem o voce puternic�a, putem s�a ne facem cunos-cute mesajele noastre de pace pe Planet�a. C�and nueste pace, nimic nu este.- Alexandru Cet�at

,eanu este prozator, eseist s

,i

poet, jurnalist. A publicat c�art,i ��n Rom�ania s

,i ��n

str�ain�atate. Unul dintre volume, cel din 2005, dac�anu m�a ��ns

,el, a ap�arut la renumita Ed. Langues

et Cultures Europ�eennes din Frant,a. V�a rog s�a

le vorbes,ti cititorilor nos

,tri despre c�art

,ile lui Alex

Cet�at,eanu. . .

- Da, se poate spune c�a am��ncercat de toate, maipu�tin dramaturgie. S�a explic: Prima mea carte s-a numit ½Un rom�an ��n Canada� �si am publicat-o��n anul 1995. De ce am scris-o? Am ajutat multRom�ania imediat dup�a revolu�tie, cu aparatur�a me-dical�a � am ajuns la Bucure�sti cu primul avion carea aterizat la Otopeni pe 3 ianuarie 1990 (am a�atrecent c�a ��n acela�si avion s-a a�at �si Sanda Pra-long, ��n prezent consilier preziden�tial!) . Apoimi-am petrecut vacan�tele instal�and aparate medi-cale la spitale din Bucure�sti. Dar mi-am dat seamade ��n�telepciunea proverbului chinezesc � Nu-mi dape�ste, ��nva�t�a-m�a cum s�a-l prind... �si m-am g�andits�a scriu despre via�ta mea ��n Canada, nu s�a-i fac peRom�ani s�a-�si p�ar�aseasc�a �tara, ci dimpotriv�a � s�a-i½luminez� s�a nu plece din �tara lor , �ind foarte greavia�ta printre str�aini. �Si apoi, trebuie s�a g�ande�stidac�a e�sti compatibil cu via�ta diferit�a de cea dinRom�ania, din Canada �si SUA. Dar, efectul a fost

cam invers, mul�ti rom�ani au emigrat ��n Canada �sichiar �si acum mai sunt oameni care ��mi mul�tumescpentru cartea mea, care i-a ajutat ��n ½Terra Nova�.S-a ��nt�amplat ca aceast�a carte s�a ajung�a �si ��n

m�ainile marelui �si regretatului F�anu�s Neagu, carea vorbit la TVR despre ea �si m-a ��ndemnat s�a scriu�si alte c�ar�ti. L-am ascultat �si am scris. Evident,nu a fost singurul meu admirator. Cred c�a �si titlulc�ar�tii a ajutat mult la succesul ei, care m-a stimu-lat s�a mai scriu. Am publicat la editura ½AntimIvireanul� sub bunele auspicii ale scriitorului IoanBarbu (pe care ��l pot numi prieten drag) culegereade eseuri ½Canada � �Tara hyperboreenilor�, care afost tradus�a (o variant�a rev�azut�a �si ad�augit�a) de cu-noscutul scriitor �si prieten al rom�anilor Jean-YvesConrad, publicat�a �si��n Fran�ta la editura Langues etCultures Europ�eennes. A urmat cartea ½Str�ain ��nAmerica�, publicat�a la Editura Junimea , unde di-rector era regretatul poet Cezar Iv�anescu. Aceast�acarte a fost tradus�a��n albaneza de dr. Luan Topciu,prieten bun al rom�anilor. Apoi am publicat c�ar�tide poezii � de una am amintit mai sus, iar alta, ��nrom�an�a �si francez�a (Entre deux rivages) ��n Canada.Nu mai reu�sesc s�a pun punctul �nal la cartea mea½de c�ap�at�ai�, dar am plani�cat dou�a luni ��n Florida,departe de iarna canadian�a, s�a las totul la o parte�si s�a m�a ocup numai de scris.- S

,tim c�a Asociat

,ia Canadian�a a Scriitorilor

Rom�ani are s,i un cenaclu literar de renume, cu re-

uniuni lunare, ��n cadrul c�aruia s-au a�rmat s,i se

a�rm�a mult,i scriitori canadieni de limb�a rom�an�a. . .

V�a mai amintit,i prima s

,edint

,�a a Cenaclului ½Emi-

nescu�?, C�ateva cuvinte am dori despre cenaclulrom�anilor din Canada s

,i despre activitatea aces-

tuia. . .- Despre Cenaclul ½Eminescu� am vorbit pu�tin

la prima ��ntrebare, dar ave�ti dreptate, mai suntmulte de spus. Prima �sedin�t�a �si multe altele, la��nceputuri, se �tineau la un restaurant cafenea. Bachiar am �tinut o �sedin�t�a sau dou�a, acas�a la un pri-eten, apoi la biserica ½Sf. Niculaie� unde era preotdistinsul membru al A.C.S.R. � Cezar Vasiliu �sip�an�a la urm�a ne-am stabilit la un Centru Comu-nitar. Doamna Nem�teanu, regretata noastr�a co-leg�a, s-a descurcat bine �si mai mul�ti poe�ti �si-au cititpentru prima dat�a poeziile la Cenaclu, iar c�and au��ndeplinit condi�tiile cerute de Statutul ACSR audevenit membri ai Asocia�tiei. Cum am spus maisus, ��n prezent pre�sedinta cenaclului este o poet�acu talent, membr�a a A.C.S.R. pe nume Carmen Io-


48

nescu �si ne bucur�am.- Dar ½bijuteria coroanei�, cum s-ar spune, este

chiar revista ½Destine Literare�. O revist�a det,inut�a, cu exigent

,e ��n ce prives

,te calitatea materi-

alelor pe care le public�a s,i care s-a impus ��nntre

revistele literare s,i de cultur�a ce apar ��n limba

rom�an�a. �In calitate de director, suntet,i cel mai ��n

m�asur�a s�a le vorbeasc�a cititorilor nos,tri despre re-

vista ½Destine Literare� din Montreal. . .Sigur, dar cel mai bine Revista ½vorbe�ste� des-

pre ea � toate numerele (except�and primul) sepot desc�arca de la pagina web a A.C.S.R. ,www.scriitoriiroman.com ��n st�anga � Destine Li-terare.Este important de men�tionat -��ncercam s�a cre�am

pun�ti de leg�atur�a cu alte culturi , de aceea public�ammateriale ��n englez�a �si francez�a, cum nu prea pu-blic�a revistele din Rom�ania. Urm�arim ca jum�atatedin materiale s�a provin�a de la autori din exteriorulRom�aniei, de origine rom�an�a sau alte origini, ��n ceamai mare parte anglofoni �si francofoni, cum nu amprea reu�sit p�an�a acum. Colabor�am cu autori dinmulte �t�ari cu scopul precis de a ne face mai binecunoscut�a cultura noastr�a bogat�a, ��ns�a exprimat�acu o limb�a foarte pu�tin vorbit�a pe Planet�a.- S

,tiu c�a at

,i vizitat Statele Unite ale Americii de

la un cap�at la altul, at,i c�al�atorit mult ��n t

,ara de

adopt,ie, Canada, at

,i v�azut multe t

,�ari europene s

,i

de pe alte continente. . . chiar suntet,i bunicut

,��n

China. . . Ce s�a mai spun? S,tit

,i multe, s

,tit

,i bine

lumea. Asta poate ��nsemna c�a alte c�art,i scrise de

Alexandru Cet�at,eanu vor vedea lumina tiparului. . .

Am dreptate?- A�sa este, m�a pot m�andri c�a am c�al�atorit prin 47

de state ale Americii, iar prin Canada... s�a nu maivorbim. Am ½colindat� enorm prin lume, ��n Chinaam fost de 5 ori, prima dat�a ��n anul 2000. Ampetrecut luni de zile ��n �tara ½dragonului adormit�,aceast�a �tar�a fascinant�a! Scriu ½printre pic�aturi� de-oarece c�and am pe cap fel de fel de probleme nu m�apot concentra prea bine. Consider c�a nu am scrismai nimic p�an�a ��n prezent �si a�sa cum am spus maisus, m�a voi pune serios pe scris, deoarece a�sa cumzicea �si regretatul meu prieten Cezar Iv�anescu, amce spune. ½Cine c�al�atore�ste departe, �stie multe� sezicea prin Anglia ��n secolul 18, dar acest�a vorba��n�teleapt�a este valabil�a oric�and. Vreo doi prieteni,poate ca s�a m�a ��ndemne s�a scriu mai mult, r�adde mine ... dar le ar�at eu lor... Ave�ti ½pu�tintic�ar�abdare� �si ve�ti vedea.

- Ca absolvent de politehnic�a � inginer electro-nist, ca reprezentant tehnic ��n lume al unei maricompanii, apoi reprezent�and compania personal�a,Alexandru Cet�at

,eanu, sigur, are realiz�ari s

,i ��n do-

meniul acesta mai p�am�antesc. S�a le spunem s,i

cititorilor revistei noastre despre despre ce estevorba. . .- A�sa este, dar trebuie s�a precizez c�a am avut

mare noroc; m-am specializat ��n electronic�a medi-cal�a pentru care aveam pasiune ��nc�a din facultate(am avut ca profesoara - �sefa de lucr�ari pe atunci,pe cunoscuta dr. Rodica Strugaru, care a devenit�sefa catedrei de Electronic�a Medical�a la IPB �si peregretatul prof. dr. Vasile C�atuneanu, coordonatorde proiect de diplom�a, la care am luat nota 10),meserie c�autat�a ��n lumea la care am ajuns ��n anullui Orwell � ½1984�. A�sa se face c�a am primit ofertabun�a de lucru ��nainte de a avea dreptul la lucru ��nCanada, caz fericit; cei mai mul�ti imigran�ti se zbatani ��ntregi s�a studieze, s�a capete cali�c�ari care s�ale aduc�a �sanse de a � angaja�ti. Ca reprezentat teh-nic al companiei Ciba-Corning am c�al�atorit enorm, dar mai mult ��n Canada �si nord-estul SUA, plus��n Republica Dominican�a, unde am fost trimis olun�a s�a instruiesc dominicanii. Dar de ce s�a lu-crez la ½st�ap�an� �si s�a nu �u eu st�ap�an ? mi-amzis, dup�a ce m-am mai dezmeticit pe aici. Am fon-dat ��n provincia New Brunswick, compania Signet�Radiology �si apoi la Montreal compania Panora-mic Radiology, care a instalat aparate de radiologiepanoramic�a digital�a ��n zeci de state ale Americii.Cred c�a am avut noroc s�a ��nt�alnesc ��n via�ta oamenideosebi�ti, de mare valoare �si a�sa m�a pot ½l�auda� curealiz�arile mele tehnice al�aturi de prof. univ. dr.George Stanciu �si ing. dr. C�at�alin Stoichi�ta. �InRom�ania, am f�acut parte din echipa care a realizatpractic �si a brevetat primul microscop cu baleiajlaser din lume � asta s-a ��nt�amplat la Catedra deFizic�a a IPB. M�a pot m�andri c�a am fost primulrom�an (�si ultimul, se pare) care a ob�tinut apro-barea numit�a 510 (k) de v�anzare ��n SUA, a unuisistem medical de ��nalt�a tehnologie (Direct X-rayImaginig System � DXIS) de la temuta organiza�tieguvernamental�a american�a Food and Drug Admi-nistration (FDA). Foarte greu se ob�tine a�sa apro-bare! De exemplu, aparatele ½Diapuls� (de tera-pie cu unde electromagnetice) cump�arate cu zecilede Rom�ania de la americani prin anii �70, nu auob�tinut niciodat�a dreptul de a � v�andute ��n Ame-rica! Eu am reu�sit - este vorba de inven�tia genial�a �


49

primul aparat de acest gen din lume(!), a olteanuluiinginer C�at�alin Stoichi�ta, stabilit la Paris dup�a ½mi-neriad�a�, prieten al meu��nc�a din Rom�ania � R.S.R.Veri�ca�ti acest link la FDA � s�a v�a convinge�ti:http://www.accessdata.fda. gov/scripts/cdrh/cfdocs/cfpmn/pmntemplate.cfm?id =k983283

- At,i participat la festivaluri de poezie ��n diverse

t,�ari ale lumii. Vorbit

,i mai multe limbi str�aine. At

,i

v�azut mult,i truditori ��n ale literaturii s

,i culturii. Ce

mai face poezia? Metafora . . . mai exist�a?- Am participat pentru prima dat�a ��n via�t�a (ca

traduc�ator numai) la festivalul ½Nop�tile de Poe-zie� de la Curtea de Arge�s �si am fost impresionatde num�arul mare de participan�ti din zeci de �t�ari�si de armonia care s-a creat acolo. Apoi, la in-terval de c�a�tiva ani, am mai participat la acela�sifestival de dou�a ori, ca poet �si... traduc�ator, ul-tima oar�a ��n anul 2015. �In anul 2010 am par-ticipat la un minunat festivalul de poezie - ½Nis-san�din Maghar, Israel. Apoi, am participat la altemari festivaluri de poezie: World Congress of Po-ets (W.C.P.) ��n Kenosha, Wi., USA �si la festivalulde poezie W.C.P. � U.P.L.I. (United Poets Laure-ate Interna�tional) care a avut loc ��n anul 2014 ��nOsaka, Japonia. Am devenit membru al acesteiorganiza�tii interna�tionale de poe�ti �si m�a g�andesc s�aparticip �si anul acesta (se �tine la �ecare doi ani, ��ndiferite �t�ari), ��ntre 27 noiembrie �si 1 decembrie ��nRonhert Park, la aprox. 80 de kilometri nord deSan Francisco, pe spectaculoasa rut�a ½101�.Acesta este site-ul web, dac�a mai este cineva in-

teresat : http://www.upli-wcp.org . Deci ½poezia�o duce bine. Metafore...mai exist�a, dar nu preamulte.

- Constat c�a, la Montreal, organizat,i s

,i nume-

roase concursuri de poezie. . . adev�atate festivaluriale culturii, ale vorbirii rom�anes

,ti, ale dorului de

t,ar�a. C�ateva cuvinte, v�a rog, despre talentele des-coperite cu aceste prilejuri, v�a rog. . .- R�aspunsul la aceast�a ½constatare� o s�a v�a

dezam�ageasc�a. Am organizat un concurs de poeziepatriotic�a pentru tineri p�an�a la 35 de ani, dar nuam primit poezii dec�at de la 2 tineri poe�ti. �Inc�a nuam decis ce vom face � probabil vom am�ana totulp�an�a vom avea mai mul�ti candida�ti. Am descope-rit �si publicat ��n DESTINE LITERARE mai mul�tipoe�ti tineri, cu talent, dar �si pentru a-i stimula -��ndemn la ½r�asfoirea� revistei (repet) la pagina web� www.scriitoriiRom�ani.com .- Mai poate poezia s�a salveze lumea? Ne putem

hr�ani spiritual din poezie?- Nu cred c�a poezia va ½salva lumea�, dar va ajuta

mult la salvarea ei. Aceste ��nt�alniri de poezie, cuparticipan�ti din zeci de �t�ari, ajut�a substan�tial la cu-noa�sterea �si recunoa�sterea reciproc�a, la ��n�telegere,la prietenie. Mi-am f�acut prieteni scriitori ��n SUA,Federa�tia Rus�a, ��n Japonia, ��n Israel, ��n Anglia,��n Australia, Filipine, Bulgaria, Austria, Fran�ta,Slovacia, Germania, Luxemburg, Italia, China, In-dia...�si alte �t�ari. Uitasem s�a spun de Argentina �care mi-a oferit titlul de ½Ambasador cultural ono-ri�c� prin poetul considerat ��n �tara lui Jorge LuisBorges ca ½ultimul romantic�, pre�sedintele Institu-tului Cultural Argentinian, pe nume Edgardo Pala-cios (fost �si fotbalist !). Se poate deci observa cumse creeaz�a alian�te, prietenii, simpatii � cum poe�tii��si unesc vocile pentru ��n�telegere �si ... ��n �nal, pen-tru PACE pe Planet�a.- Mult

,umesc pentru interviul acordat. C�and

revenit,i ��n t

,ar�a, v�a rog s�a treci s

,i prin Ardeal. S�a

nu ocolit,i Maramures

,ul, mai ales s�a nu ocolit

,i T

,ara

Oas,ului, unde v�a as

,tept cu mare bucurie ��n su�et. . .

ca un mare su�et ce suntet,i, omule bun, Alexandru

Cet�at,eanu. Mult

,umesc.

- Eu v�a mul�tumesc, omule... �si mai bun, VasileMic. Nu �stiu cum v-a venit ideea s�a ��mi lua�ti acestinterviu, (unii de pe aici nu �stiu ce s�a mai fac�a s�ali se fac�a recenzii, s�a dea interviuri, s�a se ½bage ��nfa�t�a�... cum nu este cazul meu) - poate c�a nici numeritam a�sa onoare. Tare mult doresc s�a vizitez�Tara Oa�sului �si s�a-i gust palinca aia, renumit�a !Ave�ti su�cient�a ? A�sa c�a s�a nu v�a mira�ti dac�a ��ntr-o bun�a zi o s�a v�a bat la poart�a.... V�a mul�tumescde invita�tie �si pe cur�and !

Medalie de argint


cetatea cultural a · cetatea cultural a arevistdea,alitea,raturcriticliteraristoriesia art ......

Documents