Anul VII Nr. 87 - Mai 2012 Fondat şi finanţat de Mihai Aurel Ianoşel

Iată ce scriam în urmă cu două luni în publicaţia de faţă: Se exercită presiuni asupra membrilor colectivului redac-ţional al ziarului nostru, spre a-i determina să renunţe la a mai publica articole şi de a-şi exprima opiniile. Sunt şicanaţi telefonic şi chiar ameninţaţi în discuţii directe. Din nou am avut dreptate. S-a mers chiar mai departe. In seara zilei de vineri 30 martie, casa d-lui prof. Bogdan Seculici, membru al colectivului nostru redacţional, a fost stropita dintr-un capăt în celălalt cu vopsea de ulei. Toată zugrăveala va trebui refăcută şi revopsită poarta de lemn. „Victima” l-a sunat pe viceprimarul Ghera Dacian în calitatea sa de edil adjunct al oraşului şi de coleg de catedră, pentru a-i relata ce s-a întâmplat. A primit drept răspuns o înjurătură pe care nici hârtia

nu o suportă. Întâmplarea face că eram de faţă la momentul respectiv. Desigur, nu pot crede că viceprimarul ar avea vreo implicare în cele întâm-plate. Limbajul folosit însă, nu suportă comentarii iar complicitatea portocalie nu e de omis. Să nu uităm actul banditesc din campania pentru alege-rile parlamentare din anul 2008, când autoturismul unui membru al partidului local din „opoziţie”, a fost blocat şi spart în trafic în miez de noapte de hoardele de asalt ale PD-L conduse de consilierul local din Petroman - Tabacu Petru - în autoturism fiind şi o gravidă în ultima lună de sarcină. Am intrat din nou în campania electorală. Se simte la tot pasul. O parte a locuitorilor oraşului şi satelor aparţinătoare, sunt chemaţi la Primărie şi determinaţi să voteze actualul primar şi lista de consilieri ai PDL care în proporţie de 99% a rămas neschimbată. Oameni care n-au scos un cuvânt pe guriţă în cei patru ani de mandat, dar au fost disciplinaţi, ridicând mâna la semnalul liderului de grup sau al primarului, votând toate „iniţiativele” acestora. Aşadar, la Primărie e coadă la ... trădare! Ciobanilor li se promit suprafeţe de păşune, câte doresc şi pe unde doresc. Navetiştilor li se promit locuri de muncă la unităţi economice locale, imaginare. Vârstnicilor li se promit câte-n lună şi în stele, numai să se prezinte la vot, punând ştampila pe partidul portocaliu. Iar cei mai naivi, pun botu’. Un singur lucru nu se aminteşte în cadrul „negocierilor” şi anume că primarul şi vicepri-marul au avut majoritatea în consiliul local, prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean, primul ministru, Guvernul şi preşedintele ţării. Toţi erau de aceeaşi culoare: portocalie! Şi cu ce ne-am ales?! Ce s-a schimbat în Ciacova şi satele noastre în afară de pietruiri haotice ale unor drumuri? Şi de ce pietruiri?! Pentru că „pământul nu vorbeşte!” Nimeni nu ştie câtă piatră s-a aruncat, nimeni nu a supravegheat lucrarea, dar bani s-au plătit cu ciutura. Câţi or fi ajuns prin alte buzunare, numai D-zeu mai ştie. Paradoxal, mulţi sunt mulţumiţi. „E bine şi aşa, mai bine decât nimic!” – spun ei. Dar oare ştiu că toate astea sunt făcute din banii lor, proveniţi din taxele şi impozitele achitate în cei 4 ani şi nu din buzunarul cuiva anume? Vorba unui tânăr devenit celebru în utimii ani, prosper om de afaceri: „A făcut tata câte ceva din cele promise, iar restul le va face în continuare!” Dar ce va face când toate organismele menţionate mai sus, nu-i vor mai fi alături?! Bănuiesc răspunsul: „Făcea multe, dar n-au fost ai lui la putere, să îl sprijine!” Şi uite-aşa, vor mai trece 4 ani în care unii îşi vor da cu brişca-n ... gleznă, dar degeaba! Vă mai amintiţi însă ce mieluşel cuminte era don’ primar în urmă cu 4 ani, în cuşca lui de 6 metri pătraţi în care vindea beculeţe pentru tractoare, curele de ventilator, acumulatori, fiare de plug şi otravă pentru gândaci de Colorado? Şi ce „barosan” (ca să nu zic ciocoi) e acum, având mai multe firme pe fiecare membru al familiei, case, terenuri, etc. Şi astea sunt doar cele care sunt la vedere ... .

Dar de ce noi mergem tot ca racul? Iată unul din răspunsuri: Conform voturilor obţinute la alegerile locale din anul 2008, parti-dul portocaliu urma să fie reprezentat în Consiliul Local de 7 consi-lieri. Prin alegerea d-lui Ghera Dacian ca viceprimar (la diferenţă de un vot), locul rămas vacant urma să fie ocupat de dl. Ötvös Tiberiu. Acesta fiind perceput ca un om care pune mai presus interesele comunităţii decât disciplina de partid, pentru a nu accede la funcţia conferită de votul alegătorilor, s-a recurs la un subterfugiu permis de legea ce reglementează activitatea administraţiei publice locale. E însă ştiut că legea, oricare ar fi ea, e perfectibilă, având în acelaşi timp şi unele lacune. Speculându-le, unii au profitat din plin atunci când li s-a oferit ocazia. Aşa se face că de 4 ani încoace dl. Ghera

Dacian Răzvan, ocupă simultan atât funcţia de viceprimar cât şi funcţia de consilier local. De menţionat că mai este şi lider de grup al consilierilor portocalii. Din această postură a condus chiar, şedinţele de Consiliu Local o perioadă de 6 luni ca preşedinte de şedinţă. Şi asta, în timp ce alţi colegi din forul legislativ local, nu au avut niciodată acest privilegiu. Ticăloşia lor a mers însă mai departe. În conjunctura nou apărută, dl. vicepri-mar Ghera Dacian a acaparat şi funcţia de preşedinte al comisiei de „buget - finanţe”. Mai exact, primarul face bugetul local, iar viceprimarul îl aprobă. Vor spune unii: Da, dar nu singur! E drept, numai că preşedintele în orice structură decizională are un cuvânt greu de spus. Apoi, dacă personal nu atrăgeam atenţia primarului, viceprimarului şi consilierilor portocalii, că se încalcă în mod grosolan Legea Administraţie Publice Locale, doreau să-şi atribuie între ei toate funcţiile din comisiile de specialitate. Aveau majoritate făcând ce vor! Rezultatul însă, după 4 ani, îl vedem cu toţii. Vedeţi până unde au putut să meargă?! Dar nici aici nu s-au oprit. Domnul viceprimar Ghera Dacian, este preşedintele tuturor comisiilor formate la nivel de Consiliu Local: de atribuire a unor spaţii sau terenuri prin licitaţie, de concesionare sau de vânzare a acestora, de atribuire în folosinţă gratuită de teren pentru construcţia de locuinţe de către tineri şi multe altele. Iar (cel puţin) membru în toate acestea, este clopotarul din Petroman, Tabacu Petru, sfătuitorul şi omul de curte al primarului. Apoi, dl. viceprimar mai este şi membru în Consiliul de Administraţie al Liceului ciacovean. Astfel, reprezintă interesele Consiliului Local în forul amintit. Şi fiţi siguri că sunt interese. Şi încă ... foarte mari! La unul din ele m-am referit la începutul prezentării de faţă. Deasemeni prestează şi 4 ore săptamânal la catedră ca profesor suplinitor şi asta în timpul programului de lucru la Primărie, pentru că legea îi permite. Legea scrisă, dar cu „legea morală” cum o sta?! A mai îndeplinit o perioadă de timp şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului (până la închidere), în timp ce fratele său - Ghera Ovidiu - era membru în acelaşi consiliu. Aşadar, fraţii Ghera reprezentau 2/5 din numărul membrilor. Nu vi se pare cam prea mult? Adică, chiar nu mai există şi alţi oameni capabili în comunitatea noastră de peste 5.000 de suflete? Oare un vot de încredere ce ţi-a fost dat la alegerile locale, te face dintr-o dată şi mai capabil şi mai deştept?! Am relatat toate acestea, nu pentru că aş avea ceva de împărţit cu cineva. Le-am spus în mod repetat de-a lungul celor 4 ani de mandat ce-l încheiem în curând. A sosit ora bilanţului! Momentul în care toţi cei angrenaţi în procesul de administrare al localităţilor noastre, trebuie să justifice banii încasaţi din taxele şi impozitele plătite de dumneavoastră. Iar unora le va fi (tare) greu să o facă. Au fost disciplinaţi, au ridicat mâna când liderul de grup le-a cerut-o, au respectat disciplina de partid, dar n-au mişcat un deget în sprijinul celor ce i-au ales. Nu se ştie care va fi rezultatul alegerilor locale din iunie. Dacă însă alegătorii nu merg la vot şi nu deschid bine ochii, vor continua aceste practici şi atunci chiar ne merităm soarta! Ne-o facem cu mâna noastră şi nu mai avem dreptul să ne plângem în întuneric pe la porţi ferecate! Iar acum, rămân în aşteptarea noroiului promis că-mi va fi pus în cap pentru îndrăzneala de a prezenta de-a lungul anilor, numeroase abuzuri ale celor ce ne conduc destinele în pantă descendentă. Şi sper să nu fie omise noţiunile de: terorist, securist, poliţist, comunist, etc., care au avut mult succes la alegerile locale anterioare!

- 87 PAGINA 2 - 87 PAGINA 2

Menţionam uneori în ziarul de faţă, că Primăria cheltuieşte mii de euro anual, pentru editarea „Jurnalului de Ciacova”, a cărui menire este de a scoate în evidenţă meritele şi promisiunile unui singur om: primarul! Recent (că doar suntem in campanie electorală), mi s-a sărit la beregată. Că dezinformez, că realitatea este alta şi n-am dreptate şi multe altele. Dar haideţi (pe bază de documente) să vedem împreună, cum stau lucrurile ... . Aşadar, pe primele 4 luni ale anului curent au fost editate 3 numere a câte 1.000 de exemplare ale publicaţiei portocalii, aruncate peste gardurile localnicilor. Pentru fiecare număr se achită din fondurile Primăriei (din banii tăi cititorule, proveniţi din taxe şi impozite) suma de 1.744 lei. Mergând pe o logică firească, anual se editează 9 numere ale publicaţiei respective. Făcând un calcul simplu: 9 X 1.744 = 15.696 lei. La un curs valutar mediu de 4,40 lei/euro, rezultă 3.567 euro anual. Şi atunci, cine dezinformează?! Dar gândiţi-vă ce des-tinaţie puteau avea aceşti bani, în alte condiţii. Bineînţeles nu pentru o nouă arte-ziană pentru care s-au plătit 20.000 de euro, tot din taxe şi impozite. Iar exemplele pot continua cu ţarcurile pentru animale amena-jate în fiecare sat cu destinaţia de ... parcuri de joacă pentru copii, cât şi multe altele. Şi încă un amănunt: editarea publicaţiei a fost aprobată în Consiliul Local de consilierii portocalii. Ei sunt fondatorii şi nu primarul, aşa cum greşit e menţionat în caseta teh-nică, iar ceilalţi membrii ai colectivului redacţional nu au fost niciodată validaţi în Consiliu. E firesc însă, să se regăsească aici personal din cadrul Primăriei. Dar de unde şi până unde apar în caseta tehnică, persoane (foarte) apropiate primarului, promovate de el personal în funcţii de conducere?! Fără studii de jurnalistică, direct ... secretar general de redacţie! Dar oare, nu s-o sparge cândva şi gaşca lor?! Că nu mai au bun simţ! Apoi, în cadrul Consiliului Local funcţionează o ”comisie de cultură” care are competenţa şi menirea să avizeze materialele ce urmează să fie prezentate. Nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva! Dar cine credeţi că face parte (şi) din această comisie?! Chiar nu bănuiţi? Haideţi că vă spunem tot noi: omniprezentul Tabacu Petru (care îşi scrie cu greu până şi numele) şi Ghera Dacian Răzvan. Păi vedeţi ce frumos se leagă? Iar în final, o clarificare: intenţionam în mod repetat să donez Primăriei cu titlu gratuit, ziarul “Cetatea Ciacovei”. Unii se fac că nu au înţeles. Le mai explic odată: Doream ca ziarul să rămână pentru totdeauna al Primăriei. Să continue tradiţia jurnalistică a publicaţiilor locale, fiind prima editată în limba română, din toate timpurile. Colectivul redacţional urma să cunoască în timp o fluctuaţie continuă, fiind desemnat de Consiliul Local şi format din localnici din toate păturile sociale, animaţi de aceleaşi idealuri: de a lăsa posterităţii, crâmpeie din istoria noastră actuală cu bunele şi relele ei. Iar finanţarea urma să fie asigurată din sponsorizări (ce urmau să fie menţionate în fiecare publicaţie) şi nu din bugetul local. Dacă şi acum argumentele cârcotaşilor vor fi mai puternice şi nu s-a înţeles, vina nu-mi aparţine ... .

Galeria ULTRAS CIACOVA mulţumeşte pe această cale d-lui Mihai Aurel Ianoşel şi redacţiei ziarului Cetatea Ciacovei pentru sprijinul acordat în donaţia unui aparat digital de foto-grafiat Nikon 2500, din partea d-lui Alecu Liviu din Germania.

Galeria ULTRAS CIAC A mulţumeşte în mod deosebit pe această cale, d-lui Alecu OVLiviu, pentru donaţia aparatului foto Nikon 2500 şi a cardului de memorie de 4 GB, în doar 3 zile de la apariţia pe internet a anunţului nostru în ziarul Cetatea Ciacovei. Trei dintre componenţii inimoasei galerii de „pitici” Ultras Ciacova.

Am fost contactaţi la redacţie sau chiar tele-fonic, de numeroşi locuitori ai urbei noastre. Cu toţii erau intrigaţi de propaganda electorală a domnului primar Petru Filip, bazată pe nume- roase minciuni, f cu ă pe banii contribuabililor ă t în publi- în ltimul n măr al urnalului de Ciacova”. u u „JPe proape pagin ( in patru) erau prezen- a 3 i d , tate activităţi in ţiat şi finalizate d alte orga- i e enisme centrale sau judeţene, fără ca domnia sa, să aibă vreun merit. Deasemeni, onside ă ca un act de sfidare a c rconcetăţenilor, gestul domnului primar Petru Filip, e expun în plin centrul istoric al ora- d a e şului pe clădirea Cooperaţiei, a unui baner (mash) de 12 m.p. a cărui valoare este de nici mai mult nici mai puţin de 34 milioane lei vechi. Redacţia noastră a sesizat frecvent astfel de acte de grandomanie ale domnului primar. Oare am făcut-o degeaba?! ...

Unul dintre candidaţii la “fotoliul” de pri-mar, se crede deja învingător în alegerile locale de peste puţină vreme. Deviza lui: “Veţi pune botu’ şi-mi daţi votu”! Pregăteşte deja sărbătorirea victoriei, cu petarde, focuri de artificii, palincă de Bihor, muzică şi dans, în Piaţa Cetăţii. Reporterii noştri l-au surprins la repetiţia de dans ... intim, împreună cu nebunatica sa susţinătoare. Recunoaşteţi personajele?

- 87 PAGINA 3 - 87 PAGINA 3

Orice comunitate din lumea aceasta este legată organic de anumite simboluri ale ei, care îi conferă identitate, presti-giu, curaj şi speranţă în viitor. Luate cu împrumut de la înaintaşi pentru a fi transmise urmaşilor, ele sunt însăşi coloana vertebrală care susţine solidaritatea şi credinţa comunităţii respective. Respectarea şi protejarea simbolurilor reprezintă o datorie sfântă, iar pângărirea lor, dimpotrivă, o faptă de neiertat şi de neconceput într-o societate normală. Ca popor născut creştin, pavăză la porţile Europei în faţa puhoaielor păgâne, crucea a fost pentru noi, românii, simbo-lul cel mai sfânt şi mai de preţ pentru care ne-am jertfit viaţa de-a lungul veacurilor şi care ne-a arătat calea cea dreaptă în momentele de cea mai grea restrişte. În trecut se puneau cruci denumite troiţe, la toate intersecţiile de drumuri şi ni-meni nu trecea pe lângă o astfel de cruce, fără a-şi scoate pălăria şi a spune o rugăciune. În anul 1805, creştinii ortodocşi din Ciacova, sârbi şi români, spre slava lui Dumnezeu şi pentru a nu se lăsa mai pre-

jos faţă de confraţii lor romano-catolici, care cu trei ani înainte înălţaseră în centrul Pieţei o frumoasă statuie a Fecioarei Maria, au ridicat tot în cen-tru, la câţiva metri distanţă, o cruce din marmură roşie la fel de falnică şi semeaţă precum statuia Fecioarei. Deşi astăzi toţi ciacovenii o cunosc sub denumirea de ”Crucea sârbească” aparţinând de parohia ortodoxă sârbă din Ciacova, acest superb monument, istoric şi religios deopotrivă, reprezintă de fapt simbolul întregii comunităţi creştin-ortodoxe din localitatea noastră. Este locul în care, în noaptea de Înviere are loc cel mai important moment al serviciului religios. Un monument emblematic, integrat armonios în ansamblul urban denumit ”Piaţa Cetăţii”, piaţă comparabilă ca valoare arhitectonică, cu Piaţa Unirii din Timişoara sau cu pieţele medievale din Sibiu sau Mediaş. Piaţa sau Centrul Ciacovei, cum îi spun ciacovenii, este monument istoric, dar ca atâtea altele în ţara noastră, acest lucru se respectă doar pe hârtie. Chiar în aceste zile, din dorinţa de a-şi atrage capital electoral, la capătul unui mandat în care realizările domniei sale pentru comunitate tind spre zero, domnul primar al urbei noastre a organizat din banii publici, un ”magnific” festival al ceaunelor, de fapt un pretext pentru lansarea candi-daturii la un nou mandat în fruntea Primăriei Ciacova. Iar locul ales pentru o asemenea mascaradă de prost gust, ca dovadă clară a dispreţului şi a ignoranţei domniei sale pentru cultură şi patrimoniu, a fost Piaţa Cetăţii. Cu trei zile înainte de evenimentul propriu-zis, circarii cu pielea foarte bron-zată aduşi de domnul primar, cu tot felul de tilibombe şi ringhişpiluri ruginite, şi-au instalat nestingheriţi camioanele şi rulotele pe spaţiul verde în jurul Crucii sârbeşti, acoperindu-i total vizibilitatea din toate unghiurile posibile. Gardul din fontă care înconjoară monumentul secular, a fost folosit pe post de uscător de rufe. Tot de gard şi-au legat şi câinii, aceşti indivizi care, în stare de ebrietate fiind, au urinat pur şi simplu pe gardul şi pe soclul de la baza crucii! Nu doresc nimănui să asiste la o asemenea scenă înfiorător de macabră, care m-a dus cu gândul la scena Răstignirii lui Christos, când soldaţii îl împungeau cu suliţa iar apoi îi trag la sorţi cămaşa şi i-o sfâşie ... . Cu ce drept, domnule primar, vă permiteţi să ne pângăriţi monumentele noastre sfinte, să vă bateţi joc în asemenea hal de patrimoniul local? Dumneavoastră, care vă treceţi la realizări renovarea bisericilor din Ciacova şi din satele aparţinătoare, când de acest lucru s-a ocupat personal domnul deputat Gheorghe Ciobanu! Chiar nu mai aveţi frică nici de Sfânta Cruce? În afară de vorbe frumoase, nu s-a întreprins nimic vizibil de către actuala conducere pentru reabilitarea Pieţei Cetăţii. Mai mult, în spaţiul rămas gol lângă farmacia umană în locul unei clădiri de patrimoniu, cu etaj, prăbuşită la cutremurul din 1991, a apărut o altă construcţie fără etaj, şaorme-rie, la care, ca fapt divers e asociat chiar fiul domnului primar, clădire care nu respectă nici cele mai elementare prevederi legale de construcţie, în astfel de cazuri, care specifică în mod clar că faţada noii clădiri trebuie să fie identică celei înlocuite sau renovate. După acelaşi motto, cum că legea nu trebuie respectată de ”băieţii deştepţi”, un alt imobil cu statut de monument istoric din centrul Ciacovei, urmează a fi demolat, sub pretextul că starea sa de degradare este mult prea avansată pentru a mai putea fi renovat. O altă clădire minunată, emblematică pentru Ciacova, fosta Casă a pionierilor, este lăsată parcă intenţionat să se degradeze ireversibil, neînlocuindu-se nici măcar o ţiglă spartă, pentru a putea fi demo-lată într-o bună zi, sub acelaşi pretext. Din Turnul pompierilor, un alt simbol al localităţii, despre care am atras atenţia într-unul din numerele trecute ale ziarului nostru, nu a mai rămas aproape nimic, iar clădirea Remizei pompierilor stă la rândul ei, să se prăbuşească. Continuare în pagina 4

Când sunt copiii noştri mici Noi pentru ei suntem ... tătici. Ce gingaş e şi sună bine, Tăticule, mi-e dor de tine!

Dar anii trec şi deodată, Din fost tătic tu devii ... tată. Dar şi aşa tot sună bine, Tată, mi-e tare dor de tine !

Dar cresc şi nu le eşti pe plac Din tată tu devii ... babac, Iar vorba sună trist şi gol Babacule, mai dă-mi un pol!

Iar viaţa e un foc de paie Şi vrei, nu vrei, devii ... tataie, Iar vorba ta în râs e luată, Tataie, ia mai las-o baltă!

Şi-n anii care mai rămân Te vor numi doar ... al bătrân. Şi vorba lor te năuceşte Bătrâne, ce îţi mai lipseşte?

Copile, tu să ai ştiinţă C-am fost un tată cu credinţă Şi din puţin de-a fost să fie, Eu am răbdat şi ţi-am dat ţie.

Dar fă-mi cândva o bucurie Să-mi zici ca în copilărie, La cimitir, de vii la mine, Tăticule ... mi-e dor de tine!

La intersecţia străzilor Gh. Doja cu Bistriţa, preţ de câteva zeci de minute (ca să-i vadă electoratul), primarul nostru a negociat cu harta-n faţă, cu reprezentantul Aquatim, modalitatea de astupare a şanţu-rilor efectuate pentru înlocuirea conductelor uzate, de apă menajeră. De mai multe luni locuitorii din zona străzilor Bistriţa, Horia şi Timişului, trăiesc un adevărat calvar. Nici cei de pe str. Eminescu nu o duc mai bine. S-au săpat şanţurile, s-au scos pietrele din caldarâm (care în veci nu vor mai fi puse la loc), s-a in-trodus tubulatura şi ... cam atât. Nimeni din conducerea Primăriei nu supraveghează lucrarea. Pe străzile lor, totul e OK. Se pare că lucrarea va fi finalizată spre toamnă, când vor începe ploile şi zăpada. Necazul este că şi pe alte străzi urmează să se execută această lucrare în aceleaşi condiţii. De fiecare dată vedem alţi muncitori şi alte utilaje. Ba de la Deta, ba de la Gătaia, ba de la Jebel, fiecare reproşând că cei de dinaintea lor şi-au bătut joc de lucrare. Nu sunt prevăzute termene de executare ori sancţiuni sau penalizări pentru intârziere. Fiecare face cum îl taie capul, dar de încasat contravaloarea apei ... se încasează! Cu vâ f şi îndesat. C’a a-i la noi r ş ! Şi în final încă ceva: dl. primar a promis fotoreporterului nostru, că va oferi o ladă de bere de calitate superioară, redacţiei ziarului “Cetatea Ciacovei”, dacă fotografia efectuată la faţa locului va fi publicată. Iată, noi ne-am respectat promisiunea! Aşadar, d-le primar să nu uitaţi că în comerţ sunt şi lăzi cu 24 de sticle. Una de aia vrem noi! ..

- 87 PAGINA 4 - 87 PAGINA 4

Urmare din pag. 3 Îi reamintesc d-lui primar, pentru care eu reprezint ”un papagal”, ”ţaţă de la colţ de stradă”, ”căţel pus de alţii să latre”, că în oraşul pe care îl consideră propria moşie, se găseşte cel mai valoros monument de arhitectură medievală militară din Banat, vechi de 700 de ani, unic în România: turnul-donjon denumit Culă. Deşi a promis în nenumărate ori şi m-am adresat personal domniei sale în acest sens, nu s-a făcut nimic pentru demontarea bazinului de apă de la ultimul etaj, care îl distruge efectiv cu fiecare zi ce trece şi-l ţine în continuare închis atâtor turişti care şi-ar dori să-l viziteze! Dar cât tupeu puteţi avea domnule primar, atârnându-vă fotografia Culei noas-tre alături de chipul dumneavoastră pe banerele electorale când, deşi aţi avut de partea dumneavoastră ”tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul”, cum ar spune poe-tul Eminescu, nu aţi făcut nimic pentru salvarea emblemei oraşului Ciacova! Iar pentru a evita alte momente penibile în care vorbind despre Culă, domnul primar va repeta aceleaşi clişee aiuristice, cum că e construită de turci şi că există un tunel de legătură cu Cula din Vârşeţ,îi pun la dispoziţie cu toată amabilitatea, cel mai documentat articol ştiinţific despre donjon, scris şi publicat de autorul acestor rânduri în revista de specialitate „Studii de Istorie a Banatului” din anul 2007. Asta, dacă bineînţeles domnul primar va avea o clipă de răgaz de la proiectele pe care le tot iniţiază de patru ani încoace, fără să se vadă nimic concret în urma sa. Sau poate că mă înşel şi parcatul camioanelor, rulotelor, montarea de corturi pe spaţiul

verde din Piaţa Cetăţii (lucru interzis categoric în orice oraş din UE), cu ocazia lansării candidaturii domniei sale, se înscrie tot în ”ambiţiosul” domniei sale program „ECO Ciacova”? Nu doresc prin aceste rânduri să obţin capital electoral. Dar, pângărirea efec-tivă a Crucii ca simbol al creştinismului, la modul general şi simbol al comunită-ţii ortodoxe în plan concret, cu încuviinţarea domnului primar, la care se adau-gă dezinteresul total pentru patrimoniul cultural local arătat de aceeaşi persoa-nă, mi-au creat un sentiment de umilinţă şi de furie totodată, imposibil de descris în cuvinte! Iar a rămâne pasiv în faţa unor asemenea scene pentru care îmi este greu să găsesc un epitet, m-ar fi descalificat pentru totdeauna, în calitatea mea de creştin, de ciacovean, de consilier bisericesc şi de profesor de istorie! În final, nu mă pot abţine, încheind aceste rânduri cu o întrebare: ”Domnule primar Petru Filip, credeţi în Dumnezeu?”

Nu e „Jurnal de Ciacova” în care să nu fie făcut un comentariu vast, referitor la echipa de fotbal locală. La meritele, recu- noştinţa şi respectul ce trebuie acordate “preşedintelui” clubului de fotbal local. În paralel, dl. primar în ultimul număr al publi- caţiei cu pricina, se văicărea că-i este atacată (jurnalistic) familia. Păi ce să-i facem, dacă omu’ şi-o face cu mâna lui şi nu stăpâneşte situaţia, pierzându-şi (tele)comanda … familiei! Dar iată că nu numai noi observăm ce se întâmplă în jur, mai stau şi alţii cu ochii pe noi, că doar n-or fi toţi legaţi la ochi. Aşadar, mai jos pre-zentăm în integralitate un articol apărut în 25 martie 2012 într-o publicaţie judeţeană, redactat de ziaristul Sabin Cara, sub titlul:

„Nu a împlinit nici 21 de ani şi este preşedintele echipei de fotbal Progresul Ciacova. Emanuel Filip, căci despre el este vorba, nu avea nici 20 de ani când a fost instalat în fruntea clubului ce evoluează în campionatul judeţean de fotbal al judeţului Timiş. Petru Filip, tatăl lui Emanuel şi în acelaşi timp, primarul oraşului timişean, este cel care a facilitat instalarea progeniturii sale în fotoliul de preşedinte al echipei care este continuatoare a clubului înfiinţat în anul 1906, la Ciacova. Modelul este certificat la orice nivel de către PDL, partid care a facilitat promovarea unor oameni fără credibilitate şi expertiză în domeniu în poziţii extrem de importante, de la miniştrii incompetenţi până la prefecţi de toată jena sau directori la deconcentrate care nu aveau nicio legătură cu domeniul de activitate în care au fost puşi în funcţii de conducere. Cum Petru Filip este membru PDL Timiş, nu avea cum să se abată de la linia partidului. Totuşi, trebuie să recu-noaştem că Emanuel Filip are ceva experienţă când vine vorba despre coordonarea unei societăţi comerciale, în ciuda tinereţii sale. Fiul primarului din Ciacova este administrator la trei firme, una dintre acestea ocupându-se cu comercializarea de shaorma chiar în centrul orăşelului timişean. Progresul Ciacova este una din pretendentele la promovarea în cel de-al patrulea eşalon. În acelaşi timp, formaţia din Ciacova are uşile larg deschise la AJF Timiş, după ce în turul campionatului a câştigat nu mai puţin de trei jocuri la masa verde, chiar dacă pe terenul de joc a părăsit dreptunghiul verde de fiecare dată, învinsă.”

Dar iată şi clarificările preşedintelui clubului de fotbal ciacovean, oferite într-un mesaj pe facebook, unui comentator al celor relatate: "macota lorin daca vrei sa stii in actele echipei este trecut presedinte muresan vasile ( sica) dar... in realitate eu sunt presedintele echipei eu am preluat echipa din promotie fara nici un ajutor financiar de la primarie si tot eu am promovato in judet si acuma este cam-pioana de toamna ;) daca tot vrei sa stii veziti de treburile tale” ( redare fidelă a textului, prin metoda copy-paste)

Nota redacţiei: Pe cuvântul tău?! Chiar aşa? Dar de cei 18.000 de lei (180 milioane lei vechi) primiţi pentru sezonul fotbalistic 2011-2012, de la tata-primarul din banii încasaţi din taxe şi impozite, nu ne spui nimic? Până şi tu prichindel, ne iei de fraieri?! Aşa ai învăţat la şcoală? ...

Redacţia ziarului nostru oferă suma de 1.000 lei (10 mil. lei vechi), persoanei care va furniza informaţii despre autorul stropirii cu vopsea a casei profesorului Bogdan Seculici, în seara zilei de 30 martie 2012, în jurul orei 20,00.

În urma apariţiei articolului din numărul trecut al ziarului, în care ce-ream unele lămuriri privind folosirea fondurilor destinate introducerii gazului metan în Ciacova şi satele aparţinătoare (sume încasate de la populaţie), am fost contactat telefonic de dl. (ex)primar Viorel Ghera. Mi-a recomandat să mă adresez la Primărie, d-nei contabile Ofelia Olariu, pentru a obţine datele necesare în legătură cu acest aspect. Am

contactat-o. Nu ştie nimic! În acelaşi timp, d-l Viorel Ghera refuză să ne justifice cele solicitate. În schimb am primit ameninţările de-acum deja ştiute. Dacă sunt documentate, sunt binevenite. Noi venim de fiecare dată cu probe. Şi mai avem. Din belşug!

Deţinem date că în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale, se pregătesc de către cei vizaţi negativ în articolele noastre, atacuri pe mai multe fronturi. Suntem pregătiţi! Le facem însă acestora, trei oferte de luptă dreaptă: în trântă să ne trântim, în săbii să ne duelim, sau în ciorapi să ne mirosim!

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Inter-naţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 – 7435