cercetare- de marketing -bere
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
BRASOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CERCETARE DE MARKETING ASUPRA INFLUENŢA PREŢULUI IN DECIZIA DE
CUMPÃRARE A BERII
ITA OLIVIA MARIA
1. PARTEA 1...............................................................................................2
1.1 PARTE TEORETICA.......................................................................2
2. INTRODUCERE.......................................................................................7
2.1 SCOPUL CERCETĂRII..............................................................................8
2.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII......................................................................8
2.3 IPOTEZE ŞI VARIABILELE CERCETĂRII....................................................8
2.3.1 Ipotezele cercetării:........................................................................9
2.3.2 Variabilele cercetării:.....................................................................9
2.4 INFORMAŢII DORITE A FI OBŢINUTE......................................................10
3. METODOLOGIE....................................................................................10
3.1. ALEGEREA METODEI DE RECRUTARE..................................................11
3.2 ELABORAREA CHESTIONARULUI...........................................................11
3.3 CULEGEREA PROPRIU-ZISĂ A INFORMAŢIILOR.....................................12
4. PARTEA 2: PARTE PRACTICA.......................................................13
ANALIZA REZULTATELOR..................................................................13
4.1 ANALIZA INDIVIDUALĂ A ÎNTREBĂRILOR.............................................13
4.2 ANALIZE ÎNCRUCIŞATE.........................................................................40
5.CONCLUZII.............................................................................................45
6. ANEXE.....................................................................................................46
2
1. PARTEA 1
1.1 PARTE TEORETICA
Cercetarea de marketing: definitii, concepte, roluri
În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge
clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial
prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin
crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist,
marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde".
O definitie de referinta a cercetarii de marketing este cea formulata de Comitetul
de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la începutul anilor `60 ai secolului
XX. Conform acestei definitii, cercetarea de marketing reprezinta culegerea,
înregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la aspecte legate de marketingul
bunurilor si serviciilor. Punctele forte ale acestei definitii sunt urmatoarele: clarificarea
principalelor activitati pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza si
interpretarea datelor), sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie sa îl aiba fiecare
cercetare si precizarea ariei cercetarii. Totusi, definitia respectiva nu ofera o imagine
integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata
cercetarea.
Dintre definiţiile propuse de specialiştii români, se detaşează următoarea:
“cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu
ajutorul unor concepte, metode şi tehnici ştiinţifice de investigare, se realizează, în mod
sistematic, specificarea, măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea obiectivă a
informaţiilor de marketing destinate conducerii unităţii economice, pentru cunoaşterea
mediului în care funcţionează, identificarea oportunităţilor, evaluarea alternativelor
acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora”.1 Această definiţie se focalizează asupra
complexităţii, caracteristicilor şi rolului cercetărilor de marketing.
1 Iacobtoiu, Proiectarea cercetărilor de marketing, în Virgil Balaure (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2000, p. 118.
3
Varietatea definiţiilor formulate de specialiştii din acest domeniu este relativ
mare. Principalele aspecte pe care le subliniază aceste definiţii sunt următoarele:
a. rolul cercetării. Opţiunea de a proiecta şi realiza o cercetare de marketing
este legată de o anumită situaţie decizională. Este determinată fie de
necesitatea de a soluţiona o problemă critică, fie de valorificarea unei
oportunităţi oferite de mediul în care îşi desfăşoară activitatea firma.
Informaţiile ce pot fi obţinute prin cercetare au rolul de a diminua
incertitudinea şi riscurile asociate adoptării deciziilor.
b. caracterul procesual. Cercetarea de marketing constă într-un ansamblu de
activităţi intercorelate, desfăşurate ca etape ale unui proces sistematic.
Realizarea unei cercetări presupune specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza, interpretarea şi comunicarea informaţiilor. Cercetările de marketing
au un caracter formal, imprimat de succesiunea precisă a acestor activităţi.
c. obiectivitatea cercetării. Una dintre cerinţele majore pe care trebuie să le
îndeplinească cercetările de marketing este asigurarea unei obiectivităţi
maxime. Cercetătorul trebuie să fie detaşat, iar perspectiva pe care o adoptă să
fie imparţială. Valoarea informaţiilor rezultate scade considerabil, în măsura
în care apar distorsiuni în procesul cercetării, datorate subiectivităţii
cercetătorului.
Indiferent de tipul de cercetare pe care intenţionăm să o desfăşurăm, este necesară
parcurgerea unei succesiuni de faze şi activităţi, care contribuie la îndeplinirea scopului
cercetării şi soluţionarea unei anumite probleme decizionale de marketing. Atingerea
unor înalte cote de profesionalism în domeniul cercetării presupune, în primul rând,
cunoaşterea aprofundată a succesiunii şi conţinutului etapelor procesului de cercetare.
Cunoaşterea celor trei faze ale cercetării – preliminară, de proiectare şi de
realizare – este o necesitate nu numai pentru cei care oferă servicii specializate de
cercetări de marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor
recurge la cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:
4
evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii
de marketing;
definesc problema decizională şi scopul cercetării;
cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;
analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările
cercetătorului.
Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării, a relaţiilor dintre ele sau a
unei anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei,
ceea ce va limita aplicabilitatea lor în procesul decizional.
Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi
obiectivelor cercetării. Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de
marketing se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului
cercetării.
Consumatorul si comportamentul consumatorului
Termenul de consumator este adesea folosit pentru a descrie doua diferite feluri
de entitati de consum: consumatorul personal si consumatorul organizational.
Consumatorul personal cumpara bunuri si servicii pentru propriul sau uz, pentru
folosinta in gospodarie, cadou pentru un prieten etc. In toate acese contexte, bunurile sunt
cumparate pentru a fi introduse in consumul final al unor indivizi (consumatorii finali).
Comportamentul consumatorului se refera la comportamentul pe care il manifesta
consumatorii in cercetarea pentru cumparare, folosire, evaluare si parasire a produselor si
serviciilor de la care ei se astreapta sa le satisfaca nevoile. Studiul comportramentului
consumatorului este studiul modului in care indivizii iau decizii in legatura cu cheltuirea
resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include
studiul a CE cumpara ei, DE CE cumpara ei, CAND cumpara, UNDE cumapra, CAT DE
DES cumapra, si CAT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. Raspunsurile
la aceste intrebari pot fi descoperite prin cercetarea consumatorului si pe aceasta cale
5
furnizate producatorilor ca importante input-uri, pentru promovarea productiei si a
strategiei promotionale2.
Exista patru principii semnificative care jaloneaza studiul consumatorului si
anume: consumatorul este suveran, comportamentul si motivatia consumatorului pot fi
intelese prin cercetare, consumatorul poate fi influentat si influentarea consumatorului
este social legitima.
Consumatorul este suveran. Consumatorul nu este un „pion neganditor” care sa
fie manipulat sa cumpere orice vor oferi convingatorii comercianti. Comportamentul
consumatorului, ca regula, este hotarat si este orientat spre un scop. Produsele sau
serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care acestea sunt percepute ca
fiind relevante pentru nevoile si stilul de viata propriu. Astfel, individul este capabil sa
ignore si sa zadarniceasca toate efortureile de promovare facute de marketing.
Intelegerea si adaptarea ofertei la comportamentul consumatorului si la
motivatiile sale nu este numai o optiune – ea este o absoluta necesitate pentru
supravietuirea intr-o piata competitiva. In analiza finala, consumatorul controleaza piata,
iar marketer-ul reuseste atunci cand produsul sau serviciul este perceput ca o oferta ce
furnizeaza reale servicii.
Comportamentul si motivatia consumatorului pot fi intelese prin cercetare.
Comportamentul consumatorului este un proces in care cumpararea este numai o etapa.
Asupra acestui proces exista mai multe influente fundamentate si ordonate de motivatii
interne si influente sociale de variate feluri. Cu toata complexitatea lor motivatiile si
comportamentul pot fi intelese, desi imperfect, prin cercetare. Daca nu ar fi asa,
cercetarea nu ar fi avut nici un sens.
Desigur niciodata in urma unei cercetari nu se va putea face o predictie perfecta a
comportamentului consumatorului, dar o corecta proiectare si eforturi de cercetare bine
2 Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007
6
orientate pot dezvalui, in mod semnificativ, greseli de marketing si pot orienta aceasta
activitate in viitor.
Comportamentul consumatorului poate fi influentat. Suveranitate
consumatorului prezinta o formidabila provocare, dar publicitatea bine facuta a unui
produs poate afecta atat motivatia cat si (ca rezultat) comportamentul, daca produsul sau
serviciul oferit este capabil sa satisfaca nevoile consumatorului. Un succes al vanzarilor
exista atunci cand cererea exista deja sau ea este latenta si asteapta activarea, pe care
programele de marketing o pot face.
Influentare consumatorului este social legitima. Din moment ce nevoile
consumatorului sunt reale si exista un beneficiu de necontestat de la produsele sau
serviciile ce oferta utilitate veritabila – consumatorul beneficiaza ca urmare a faptului ca
este influentat sa le consume, in timp ce, concomitent, sistemul economic care le ofera
este energizat prin vanzarea produselor.
In acest proces uneori pot aparea probleme. Acesta este cazul cand deceptia,
monopolul puterii si alte forme de manipulare pot si adesea fac scurt circuit beneficiilor
scontate de consumator. Cheia legitimitatii sociale a influentei consumatorului este
garantia ca, consumatorul retine libertatea completa si nestanjenita in tot timpul
procesului de pregatire a deciziei de cumparare. Libertatea de alegere a consumatorului
este manifestata atunci cand nimic nu induce consumatorul sa actioneze in directii ce ar fi
regretate si chiar dezavuate dupa o reflectie mai atenta. Influenta improprie da nastere la
serioase incalcari etice necesitand legislatie si alte forme de activitati protectoare3.
Consumatorul de bere in romania.
Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri
cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de
49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva.
Cu o rata de crestere anuala de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere
dupa Polonia.
3 Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007
7
"Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii
semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum
si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii.4
In anul 2007, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie
lunar pe o persoana 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale.
Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai mari cu 35,6%
la bere, in timp ce la tuica si rachiuri naturale, consumurile s-au redus cu 8,2% fata de
20055.
2. INTRODUCERE
Consumul de bere a crescut, in ultimii patru ani, in ciuda
vremii nefavorabile. Cheltuielile mari de publicitate au crescut
semnificativ apetitul consumatorilor.
Cele patru mari companii internaţionale producătoare de bere,
reunite in Asociaţia “Berarii României” (ABR), au anunţat vânzări
record pentru primul trimestru din anul 2006, cifrate la 1,9 milioane
hl de bere, in creştere cu 16% fata de primul trimestru din 2005.
In anul 2005, consumul de bere a crescut cu 4,7%, pana la 15,5 milioane hectolitri,
potrivit datelor comunicate de ABR. Cu toate acestea, media consumului de bere pe cap
de locuitor si an in România este sub media celorlalte tari europene, situându-se la circa
70 litri pe cap de locuitor, in timp ce media UE este de 80 litri, campioana absoluta fiind
Cehia, cu peste 160 litri pe cap de locuitor si an. De remarcat ca cea mai rapida creştere a
înregistrat-o consumul casnic, care a urcat anul trecut cu 12%, mult peste creşterea
4 http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600-milioane-dolari-
2870063/5 http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf
8
medie, in timp ce vânzările de bere din restaurante, baruri si terase au scăzut cu aproape
15% in 2005, comparativ cu 2004.
2.1 Scopul cercetării
Scopul cercetării direct selective efectuate îl reprezintă:
- studierea influenţei pe care o au caracteristicile: preţ ,reclama,calitatea asupra deciziei de
cumpărare a berii în rândul tinerilor de pe piaţa oraşului Cluj .
2.2 Obiectivele cercetării
A. Gradul în care influenţează preţul unei beri decizia de cumpărare.
B. Gradul în care influenţează reclama unei beri decizia de cumpărare.
C. Gradul in care influenţează calitatea ( gustul , concentraţie de alcool , prospeţimea
)unei beri decizia de cumpărare.
D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influenţă asupra deciziei de
cumpărare a berii.
2.3 Ipoteze şi variabilele cercetării
2.3.1 Ipotezele cercetării:
1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţă semnificativă în cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de
cumpărare a berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează în decizia de cumpărare a berii.
4.Frecvenţa de consum a berii nu depinde de venit.
9
5.Vârsta influenţează frecvenţa consumului.
2.3.2 Variabilele cercetării:
Consumul
Dacă cei chestionaţi sunt consumatori sau nu,frecvenţa consumului şi ce ii determină să
consume.
Marca
Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată
pentru a identifica bunurile şi serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi şi
pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor.
Locul consumului
Unde preferă să consume berea şi de unde o cumpăra în mod obişnuit.
Reclama
Cât de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.
Caracteristici
Definire: însuşire specifică predominantă a unui lucru, şi care îl diferenţiază de alte
lucruri.
Ce caracteristici crede consumatorul că sunt mai importante şi ce caracteristici trebuie să
le deţină berea pe care el o alege.
Preţul
Preţul ideal pentru o bere in opinia consumatorului.
Mediul
Locul de provenienţa a consumatorului :rural sau urban.
Venitul
Definirea : suma (câştig, beneficiu) de bani care revine unei persoane dintr-o activitate
prestată sau din proprietatea deţinută, într-o perioadă de timp.
Ocupaţia
Vârsta
10
2.4 Informaţii dorite a fi obţinute
- Pe care din cele trei caracteristici: preţ, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai
mult atunci când se doreşte sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea
succes in special in rândul tinerilor.
- Cât de tare influenţează venitul frecvenţa de consum şi locul de cumpărare.
- Motivele consumului.
3. METODOLOGIE
Populaţia cercetat ă este reprezentată de populaţia clujeană,consumatoare de bere cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.
Unitatea de observare este reprezentata de consumatorul de bere cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.
11
3.1. Alegerea metodei de recrutare
Pentru obţinerea datelor am folosit metoda directă ( anchetatorul a prezentat
unităţii de cercetare un chestionar cu 20 de întrebări, cel intervievat răspunzând potrivit
specificului fiecărei întrebări prin da sau nu, prin alegerea unei variante de răspuns etc.).
Anchetatorul are obligaţia de a expune explicit scopul cercetării şi instituţia care
beneficiază de rezultatele anchetei.
Locul cercetării va fi domiciliul respondentului ,locul de muncă sau pe stradă.
Perioada de culegere a informaţiilor: 4 decembrie – 25 decembrie 2009.
Modul de consemnare a răspunsurilor :se va face prin înregistrarea răspunsurilor
direct de către operatorul de interviu potrivit variantei alese de respondent sau
respondentul va consemna pe chestionarul înmânat de către operator răspunsul la
întrebări ,modul de consemnare va depinde de preferinţele respondentului.
3.2 Elaborarea chestionarului
Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante
elemente de care depinde reuşita unei cercetări selective. În elaborarea chestionarului s-a
acordat atenţie următoarelor aspecte:
identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a
acestora;
formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat
întrebări închise,deschise şi mixte, întrebări introductive,de identificare, factuale de
comportament,de
12
cunoaştere, de opinie şi de atitudini.. S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie
suficient de specifice, să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice şi
neprezumtive, etc);
dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general;
codificarea şi elaborarea listei de coduri.
3.3 Culegerea propriu-zisă a informaţiilor
Culegerea informaţiilor a fost efectuată de 3 operatori de interviu, care au
consemnat răspunsurile primite .
Durata unui interviu a fost de 7-12 minute.
Am aplicat chestionarul la un eşantion de 81 de persoane de sex masculin cât şi de
sex feminin,toţi consumatori de bere, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 ani – 36 ani si
peste 36 ani.
13
4. PARTEA 2: PARTE PRACTICA
ANALIZA REZULTATELOR
În analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului am folosit programul statistic SPSS.
4.1 Analiza individuală a întrebărilor
ÎNTREBAREA NR. 1
Aţi consumat vreodată bere?
Da Nu (se încheie chestionarul)
Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţinodată bere).
ÎNTREBAREA NR. 2
Frequency PercentValid
PercentCumulative
PercentValid da 81 100.0 100.0 100.0
14
Ce mărci de bere cunoaşteţi?
Analizând răspunsurile date în chestionar ne dăm seama că cea mai cunoscută
Frequency PercentValid
Percent Cumulative PercentValid
Becks14 17.3 17.3 17.3
Ursus 23 28.4 28.4 45.7 Bergenbi
er3 3.7 3.7 49.4
Timisoreana
3 3.7 3.7 53.1
Stejar 2 2.5 2.5 55.6 Ciuc 6 7.4 7.4 63.0 Silva 1 1.2 1.2 64.2 Tuborg 10 12.3 12.3 76.5 Heineken 5 6.2 6.2 82.7 Carlsberg 6 7.4 7.4 90.1 Stela
Artoise1 1.2 1.2 91.4
Golden Brown
1 1.2 1.2 92.6
Peroni 2 2.5 2.5 95.1 Gosser 4 4.9 4.9 100.0 Total 81 100.0 100.0
15
BecksUrsus
Bergenbier
TimisoreanaStejar
Ciuc
SilvaTuborg
Heineken
CarlsbergStela Artoise
Golden Brown
PeroniGosser
0
5
10
15
20
14
23
3 32
6
1
10
56
1 12
4
marcă de bere este Ursus cu o pondere de 28.4%, apoi Becks cu o pondere de 17.3% şi Tuborg cu 12,3%.
ÎNTREBAREA NR. 3
Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?
Frequency PercentValid
PercentCumulative
PercentValid Becks 22 27.2 27.2 27.2 Ursus 15 18.5 18.5 45.7 Bergenbier 2 2.5 2.5 48.1 Timisoreana 2 2.5 2.5 50.6 Stejar 5 6.2 6.2 56.8 Skol 1 1.2 1.2 58.0 Ciuc 3 3.7 3.7 61.7 Silva 1 1.2 1.2 63.0 Tuborg 8 9.9 9.9 72.8 Heineken 3 3.7 3.7 76.5 Carlsberg 4 4.9 4.9 81.5 Stela Artoise 3 3.7 3.7 85.2 Golden Brown 1 1.2 1.2 86.4 Peroni 2 2.5 2.5 88.9 Gosser 8 9.9 9.9 98.8 Noroc 1 1.2 1.2 100.0 Total 81 100.0 100.0
Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt: Becks, Ursus , Tuborg, Gosser ; persoanele intervievate au
16
0
5
10
15
20
22
14
2 2
5
1
3
1
8
34
3
12
8
1
răspuns în proporţie de 27,2% că marca de bere pe care o consumă este Becks, 18.5% consumă berea Ursus.
ÎNTREBAREA NR. 4
Cât de des consumaţi?
1-3 beri / săptămână 4-6 beri / săptămână 7-10 beri / săptămână > 10 beri / săptămână altă variantă…………….
Frequency Percent
Valid Percent
Cumulative Percent
Valid 1-3 beri 41 50.6 63.1 63.14-6 beri 17 21.0 26.2 89.27-10 beri
2 2.5 3.1 92.3
>10 beri 5 6.2 7.7 100.0Total 65 80.2 100.0
Missing
System16 19.8
Total 81 100.0
17
1-3 beri
4-6 beri
7-10 beri
>10 beri
alta varianta
Cat de des consumati bere?
1-3 beri50.62%
4-6 beri
20.99%
7-10 beri 2.47%
>10 beri 6.17%
alta varianta
19.75%
Jumătate din subiecţii intervievaţi (50.6%) consuma între 1 şi 3 beri pe săptămâna,
iar restul 20,99% între 4 şi 6 beri pe săptămâna ,2.7% între 7 şi 10 beri pe săptămâna ,6.17
% consuma mai mult de 10 beri pe săptămâna .
Cei 19.75% rămaşi au ales o alta variantă de răspuns .Răspunsurile lor fiind
prezentate în tabelul următor:
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid 65 80.2 80.2 80.2
1-2 beri/luna 3 3.7 3.7 84.01-3/luna 1 1.2 1.2 85.21 bere/an 1 1.2 1.2 86.41 lada 1 1.2 1.2 87.71/luna 2 2.5 2.5 90.12-3 beri/luna 1 1.2 1.2 91.42/luna 3 3.7 3.7 95.120 beri/saptamana
1 1.2 1.2 96.3
3-4/luna 1 1.2 1.2 97.53/luna 1 1.2 1.2 98.84-5 /luna 1 1.2 1.2 100.0Total 81 100.0 100.0
18
ÎNTREBAREA NR. 5
Cum preferaţi sa beţi berea?
La sticlă La doză La halbă La ţap
Responses Percent of Cases
N Percent NCum preferaţi sa beţi berea?(a)
Bere la sticla56 64.4% 69.1%
Bere la doza 17 19.5% 21.0% Bere la halba 11 12.6% 13.6% Bere la ţap 3 3.4% 3.7%Total 87 100.0% 107.4%
19
Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi (64.4%) preferă să consume berea la sticlă iar
restul :19.5% la doză , 12.6% la halbă ,3.4% la ţap.
ÎNTREBAREA NR. 6
Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?
Gustul Publicitatea la produsul respectiv Reduceri de preţ Influenţa grupului de prieteni Oferirea în mod gratuit a unui produs Recomandarea unui cunoscător Altele (precizaţi care)........................................................................................
20
54% din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând de gust, apoi de recomandarea unui cunoscător (10.3% ) şi modificări ale preţului ,iar cei care au răspuns cu „alta variantă” iau decizia de cumpărare din următoarele motive: procentul de alcool, calitatea, concordanţa între preţ si calitate etc.
ÎNTREBAREA NR. 7
În mod obişnuit consumaţi bere în oraş?
Da Nu
Responses Percent of Cases
N Percent N
Gustul 69 54.8% 85.2%
Publicitatea la produsul respectiv
9 7.1% 11.1%
Reduceri de preţ 11 8.7% 13.6%
Influenta grupului de prieteni
10 7.9% 12.3%
Oferirea în mod gratuit a unui produs
11 8.7% 13.6%
Recomandarea unui cunoscător
13 10.3% 16.0%
Alta varianta 3 2.4% 3.7%
Total 126
100.0% 155.6%
Frequency Percent
Valid Percent
Cumulative Percent
Valid da 65 80.2 80.2 80.2nu 16 19.8 19.8 100.0Total 81 100.0 100.0 21
da
nu
da
80.25%
nu
19.75%
În general consumatorii preferă sa consume berea în oraş(80.25%).
ÎNTREBAREA NR. 8
De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?
Berărie Restaurant Terase Baruri Discoteci Chioşc Alte locuri(precizaţi care)……………………….
CasesValid Missing Total
22
N Percent N Percent N Percent$unde_cumpăraţi(a)
74 91.4% 7 8.6% 81 100.0%
Din totalul subiecţilor chestionaţi (81) marea majoritatea(91.4%) cumpăra berea pe care o
consumă din locurile precizate în variantele de răspuns oferite,doar o mica parte(8.6%)
cumpăra berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.
Locul cumpărării - Frecventa răspunsurilor
Subiecţii care au ales unele din variantele din cadrul întrebării au preferat sa
cumpere berea pe care o consuma în mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si
discoteci(21.1%) rămânând restaurantele (10.5%) , chioşcurile (7.9%) si berăriile (3.3%)
pe ultimul loc.
ÎNTREBAREA NR. 9
Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a acesteia ?
Da Nu
ResponsesPercent of Cases
NPercen
t NBerărie 5 3.3% 6.8%
Restaurant 16 10.5% 21.6% Terase 41 27.0% 55.4% Baruri 46 30.3% 62.2% Discoteci 32 21.1% 43.2% Chioşc 12 7.9% 16.2%Total
152100.0
%205.4%
23
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid da 56 69.1 69.1 69.1
nu 25 30.9 30.9 100.0Total 81 100.0 100.0
da
nu
da69.14%n=56
nu30.86%n=25
Din totalul indivizilor chestionaţi 69.1% au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclama
făcuta produslui si doar 30.9% au rămas indiferenţi la reclama făcuta la acel produs.
ÎNTREBAREA NR. 10
Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?
24
Reclamele care au
avut cel mai mare
impact asupra
subiecţilor
intervievaţi sunt
cele realizate
pentru marca
Bergembier(23.5%)urmate de Becks(19.8%) pe locul 3 situându-se Carlsberg(11.1%) iar
la egalitate se afla Stella Artois şi Ursus(9.9%),iar pe ultimele locuri se afla :
Timişoreana ,Bucegi şi Silva.
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative Percent
Valid 1 1.2 1.2 1.2 Becks 16 19.8 19.8 21.0 Bergembier 19 23.5 23.5 44.4 Bucegi 1 1.2 1.2 45.7 Carlsberg 9 11.1 11.1 56.8 Ciuc 3 3.7 3.7 60.5 Heineken 4 4.9 4.9 65.4 Silva 1 1.2 1.2 66.7 Stejar 4 4.9 4.9 71.6 Stella Artois 8 9.9 9.9 81.5 Timisoreana 2 2.5 2.5 84.0 Tuborg 5 6.2 6.2 90.1 Ursus 8 9.9 9.9 100.0 Total 81 100.0 100.0
25
BecksBergembier
BucegiCarlsberg
Ciuc
HeinekenSilva
Stejar
Stella ArtoisTimisoreana
Tuborg
Ursus0
5
10
15
ÎNTREBAREA NR. 11
Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmaţii:
AFIRMAŢIITotal Acord
Acord Neutru DezacordTotal Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi tânăr
Berea este sănătoasa
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid acord total 13 16.0 16.0 16.0
acord 33 40.7 40.7 56.8neutru 24 29.6 29.6 86.4dezacord 8 9.9 9.9 96.3dezacord total
3 3.7 3.7 100.0
Total 81 100.0 100.0
Berea este băutura persoanelor active
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid acord total 5 6.2 6.2 6.2
acord 15 18.5 18.5 24.7neutru 36 44.4 44.4 69.1dezacord 15 18.5 18.5 87.7
26
dezacord total
10 12.3 12.3 100.0
Total 81 100.0 100.0
Berea te face sa te simţi tânăr
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid acord total 9 11.1 11.1 11.1
acord 10 12.3 12.3 23.5neutru 32 39.5 39.5 63.0dezacord 16 19.8 19.8 82.7dezacord total
14 17.3 17.3 100.0
Total 81 100.0 100.0
Berea se bea cu prieteni
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid acord total 49 60.5 60.5 60.5
acord 23 28.4 28.4 88.9neutru 8 9.9 9.9 98.8dezacord total
1 1.2 1.2 100.0
Total 81 100.0 100.0 Din tabelele de mai sus reiese ca majoritatea subiecţilor chestionaţi cred ca ’ bere se bea cu
prietenii’ (60.5%) si sunt de acord ca este sănătoasa (40.7%).
27
ÎNTREBAREA NR. 12
Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de
cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai important şi
1= neimportant?
1 2 3 4 5Gustul Preţul
Concentraţia de alcool
ReclamaAmbalajul
Marca
Gustul
.
Frequency Percent
Valid Percent
Cumulative Percent
Valid 1 3 3.7 3.7 3.72 2 2.5 2.5 6.23 3 3.7 3.7 9.94 9 11.1 11.1 21.05 64 79.0 79.0 100.0Total 81 100.0 100.0
28
După cum observam si din graficul alăturat majoritare subiecţilor (79%) au notat
caracteristica „Gust” cu cea mai mare nota ceea ce înseamnă ca acesta caracteristica joaca
Frequency PercentValid
Percent Cumulative PercentValid 1 4 4.9 4.9 4.9 2 13 16.0 16.0 21.0 3 23 28.4 28.4 49.4 4 26 32.1 32.1 81.5 5 15 18.5 18.5 100.0 Total 81 100.0 100.0
După cum observăm si
din graficul alăturat importanta
data preţului de către subiecţi
este mai mică decât cea
acordata gustului însa nu de
neglijat 28.4% şi 32.1% au
acordat nota 3 respectiv
4 ,iar18.5% nota 5.
Concentraţia de alcool
Concentraţia de alcool este de
asemenea un factor de decizie important,
Frequency Percent
Valid Percent
Cumulative Percent
Valid 1 13 16.0 16.0 16.02 11 13.6 13.6 29.63 20 24.7 24.7 54.34 25 30.9 30.9 85.25 12 14.8 14.8 100.0Total 81 100.0 100.0
29
notele obţinute de aceasta caracteristică sunt destul de mari: 24.7% din subiecţi au acordat
nota 3, 30.9% nota 4 şi 14.8% nota 5
Reclama
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid 1 25 30.9 30.9 30.9
2 23 28.4 28.4 59.33 22 27.2 27.2 86.44 8 9.9 9.9 96.35 3 3.7 3.7 100.0Total 81 100.0 100.0
Reclama spre deosebire de preţ şi
gust are o influentă medie chiar mică,o
mare parte din cei intervievaţi
neacordându-i importanţă deloc (30.9%)
sau consideră că este neimportantă
(28.4%) . Doar 3.7% consideră ca reclama
are un rol foarte important.
Ambalajul
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid 1 30 37.0 37.0 37.0
30
2 18 22.2 22.2 59.33 16 19.8 19.8 79.04 14 17.3 17.3 96.35 3 3.7 3.7 100.0Total 81 100.0 100.0
Ambalajul are o influenţă aproximativ egală
cu cea a reclamei în decizia de cumpărare a
berii în opinia consumatorilor.
Marca
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid 1 7 8.6 8.6 8.6
2 5 6.2 6.2 14.83 19 23.5 23.5 38.34 22 27.2 27.2 65.45 28 34.6 34.6 100.0Total 81 100.0 100.0
34.6% din subiecţi consideră
marca un criteriu foarte important
în decizia de cumpărare, iar 27.2%
dau importanta mărcii în decizia de
cumpărare ,restul subiecţilor nu
dau o importantă mare mărci.
Gustul Preţ
Concentraţie de alcool
31
N Valid 81 81 81 81 81 81Missing 0 0 0 0 0 0
Medie 4.59 3.43 3.15 2.27 2.28 3.73Mediana 5.00 4.00 3.00 2.00 2.00 4.00Modala 5 4 4 1 1 5Abaterea medie pătratica
.959 1.117 1.295 1.118 1.237 1.245
Din cele de mai sus concluzionăm ca gustul are cea mai mare influentă în decizia de
cumpărare ,nota medie primită de această caracteristică fiind 4.59 .Gustul este urmat de
Marcă cu nota 3.73 şi Preţ cu nota 3.43, Concentraţie de alcool cu nota 3.15.Pe ultimul loc
situându-se ambalajul şi reclama cu notele 2.28 respectiv 2.27.
ÎNTREBAREA NR. 13
În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi maxim 2 caracteristici)?
Să fie plăcută la gust Să fie o bere cu tradiţie Să aibă renume Să fie proaspătă Să fie limpede Să fie rece Altele (precizaţi care).............................................................................
Responses Percent of Cases
N Percent NSă fie plăcuta la gust
65 35.1% 81.3%
Să fie o bere cu tradiţie
3 1.6% 3.8%
Să aibă renume 9 4.9% 11.3%
32
Să fie proaspăta 47 25.4% 58.8% Să fie limpede 11 5.9% 13.8% Să fie rece 50 27.0% 62.5%Total 185 100.0% 231.3%
Cea mai mare parte din cei chestionaţi sunt de părere ca caracteristicile pe care
trebuie să le aibă o bere sunt în primul rând „Să fie plăcuta la gust”( 35.1%) ; „Să fie
rece”( 27.0%) şi „Să fie proaspăta”( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie
sa aibă renume .
ÎNTREBAREA NR. 14
În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500 de ml achiziţionată din magazin)?
1,5 – 2,5 RON 2,5 – 3,5 RON 3,5 – 4,5 RON > 4,5 RON
Frequency Percent Valid PercentCumulative
PercentValid 1,5-2,5 ron 43 53.1 53.1 53.1
2,5-3,5 ron 28 34.6 34.6 87.73,5-4,5 ron 10 12.3 12.3 100.0Total 81 100.0 100.0
33
1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron
1,5-2,5 ron53.09%
2,5-3,5 ron
34.57%
3,5-4,5 ron
12.35%
Preţul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins între 1.5 şi 2.5 Ron ,conform celor interogaţi.
ÎNTREBAREA NR. 15
Care este sexul dumneavoastra? Feminin Masculin
Frequency Percent Valid PercentCumulative
PercentValid masculin 51 63.0 63.0 63.0
feminin 30 37.0 37.0 100.0Total 81 100.0 100.0
34
30
51
femininmasculin
Sex
Majoritatea subiecţilor chestionaţi sunt de sex masculin(63.%) şi 37 % feminin.
ÎNTREBAREA NR. 16
Precizaţi mediul în care locuiţi:
Rural
35
Urban
Frequenc
y PercentValid
PercentCumulative
PercentValid rural 8 9.9 9.9 9.9
urban 73 90.1 90.1 100.0Total 81 100.0 100.0
rural
urban
Din totalul subiecţilor chestionaţi doar 9.9% locuiesc în mediul rural iar cei 90.1% rămaşi
locuiesc în mediul urban.
ÎNTREBAREA NR. 17
Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?
Sub 18 ani
36
între 18 şi 23 ani între 24 şi 29 ani între 30 şi 35 ani peste 36
Frequency Percent Valid PercentCumulative
PercentValid sub 18 ani 2 2.5 2.5 2.5
între 18 si 23 ani 50 61.7 61.7 64.2între 24 si 29 ani 14 17.3 17.3 81.5între 30 si 35 ani 6 7.4 7.4 88.9peste 36 9 11.1 11.1 100.0Total 81 100.0 100.0
sub 18 ani
intre 18 si 23 ani
intre 24 si 29 ani
intre 30 si 35 ani
peste 36
sub 18 ani 2.47%
intre 18 si 23 ani
61.73%intre 24 si 29 ani
17.28%
intre 30 si 35 ani 7.41%
peste 36
11.11%
Majoritatea 61.7% din subiecţii intervievaţi au vârsta cuprinsă între 18 şi 23 ani,
17.28% între 24 şi 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% între 30 şi 35 ani şi doar 2.47%
sub 18 ani.
ÎNTREBAREA NR. 18
Precizaţi ce studii aveţi?
37
şcoală gimnazială şcoală profesională studii medii (liceu) studii superioare
Frequency Percent Valid PercentCumulative
Percentscoala gimnaziala 1 1.2 1.2 1.2
scoala profesionala 3 3.7 3.7 4.9studii medii (liceu) 51 63.0 63.0 67.9studii superioare 26 32.1 32.1 100.0
Total 81 100.0 100.0
10 20 30 40 50
scoala gimnaziala
scoala profesionala
studii medii ( liceu)
studii superioare
1
3
51
26
Majoritatea subiecţilor chestionaţi(63%) au studii medii(liceul), 32.1% au studii
superioare, 3.7% au terminat o şcoală profesională iar 1.2% au terminat doar şcoala
gimnazial
38
ÎNTREBAREA NR. 19
Care este ocupaţia dumneavoastră ?
student, elev student + angajat angajat şomer
Frequency Percent Valid PercentCumulative
Percentstudent, elev 44 54.3 54.3 54.3student+angajat 12 14.8 14.8 69.1angajat 23 28.4 28.4 97.5somer 2 2.5 2.5 100.0Total 81 100.0 100.0
student
student+angaj at
angaj at
som er
Pies show counts
student54.32%
student+angajat
14.81%
angaj at
28.40%
somer 2.47%
39
Jumătate din subiecţii chestionaţi (54.3%) sunt studenţi sau elevi, 14.8% sunt studenţi dar
au şi un loc de muncă, 28.4% sunt angajaţi şi doar 2.5% sunt şomeri.
ÎNTREBAREA NR. 20
Venitul dumneavoastră lunar este :
sub 250 RON 250 - 500 RON 500 - 750 RON 750 - 1000 RON peste 1000 RON
Frequency Percent Valid PercentCumulative
PercentValid sub 250 ron 16 19.8 19.8 19.8
250-500 ron 30 37.0 37.0 56.8500-750 ron 11 13.6 13.6 70.4750-1000 ron 7 8.6 8.6 79.0peste 1000 17 21.0 21.0 100.0Total 81 100.0 100.0
sub 250 ron
250-500 ron
500-750 ron
750-1000 ron
peste 1000
19.75%
37.04%13.58%
8.64%
20.99%
40
37% din subiecţii chestionaţi au un venit cuprins între 250 - 500 RON, 21% peste
1000 RON, 19.8% sub 250 RON, 13.6% între 500-750 RON, iar 8.6% au venitul
cuprins între 750-1000 RON.
4.2 Analize încrucişate
Scopul acestei cercetări este de a răspunde la câteva întrebări esenţiale de aceea vom
analiza datele si vom face corelaţi în aşa fel încât sa încercam sa răspundem la aceste
întrebări.
Structura eşantionului.
student
student+angajat
angajat
somer
Eşantionul pe care s-a aplicat chestionarul este format din :
-37% subiecţi de gen feminin dintre care majoritatea (60%) intra în categoria
studenţilor şi elevilor restul fiind angajaţi(26,67%) sau studenţi care lucrează(13.33%).
-63% subiecţi de gen masculin,dintre care jumătate (50.96%) intra în categoria
studenţilor şi elevilor , 29.41% angajaţi şi 15.69% studenţi care lucrează.
41
Astfel ca mare parte a populaţiei din cadrul eşantionului este formata din subiecţi cu
vârsta cuprinsa intre 18 ani şi 29 de ani,studenţi sau angajaţi din mediul urban(90%).
Cum influenţează vârsta frecvenţa consumului?
Cat de des consumaţi bere? * Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi .
Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi Total
sub 18 aniîntre 18 si 23 ani
între 24 si 29 ani
între 30 si 35 ani peste 36
Cat de des consumaţi bere?
1-3 beri Count1 26 6 3 5 41
% of Total
1.2% 32.1% 7.4% 3.7% 6.2% 50.6%
4-6 beri Count 1 7 7 1 1 17
% of Total
1.2% 8.6% 8.6% 1.2% 1.2% 21.0%
7-10 beri Count 0 1 0 1 0 2
% of Total
.0% 1.2% .0% 1.2% .0% 2.5%
>10 beri Count 0 5 0 0 0 5
% of Total
.0% 6.2% .0% .0% .0% 6.2%
alta varianta
Count0 11 1 1 3 16
% of Total
.0% 13.6% 1.2% 1.2% 3.7% 19.8%
Total Count 2 50 14 6 9 81
% of Total
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)Pearson Chi-Square
19.460(a)
16 .246
Likelihood Ratio
18.083 16 .319
Linear-by-Linear Association
.000 1 .998
N of Valid Cases
81
42
Probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%.
Deoarece sig = 0.246 (este mai mare de 0.05) rezultă că între vârsta şi frecvenţa de
consum nu exista nici o legătura :deci vârsta nu influenţează frecvenţa de consum.
Influenţa pe care o are reclama asupra diferitelor categorii de consumatori ( în funcţie de vârstă)
Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia? * Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi
Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi Total
sub 18 ani
intre 18 si 23 ani
intre 24 si 29 ani
intre 30 si
35 anipeste
36Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia?
da Count 1 30 11 6 8 56% of Total
1.2% 37.0% 13.6% 7.4% 9.9% 69.1%
nu Count 1 20 3 0 1 25% of Total 1.2% 24.7% 3.7% .0% 1.2% 30.9%
Total Count 2 50 14 6 9 81% of Total
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Symmetric Measures
Value
Asymp. Std.
Error(a)Approx.
T(b) Approx. Sig.Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b -.269 .085 -2.983 .003N of Valid Cases 81
După cum observăm din tabelul de mai sus sig = 0.03, ( sig este mai mic decât 0.05)
prin urmare reclama are o influen ţ ă mare asupra deciziei de cumpărare a berii.
Astfel că dintre subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 18-24 de ani (61.7% şi totalul subiecţilor
interogaţi) 37% sunt influenţaţi de reclamă atunci când cumpără o bere, iar cei 24.7 %
rămaşi nu dau importanţă reclamei atunci când achiziţionează acest produs.
Subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 24-29 de ani (17.3% din totalul subiecţilor interogaţi)
majoritatea sunt influenţaţi de reclamă atunci când achiziţionează un prod
43
Depinde frecvenţa consumului de venit?
Cat de des consumaţi bere? * Venitul dumneavoastră lunar este?
Venitul dumneavoastră lunar este? Total
sub 250 ron
250-500 ron
500-750 ron
750-1000 ron
peste 1000
Cat de des consumati bere?
1-3 beri Count 11 15 4 1 10 41% of Total
13.6% 18.5% 4.9% 1.2% 12.3% 50.6%
4-6 beri Count 3 6 1 3 4 17% of Total
3.7% 7.4% 1.2% 3.7% 4.9% 21.0%
7-10 beri
Count 0 1 0 0 1 2% of Total
.0% 1.2% .0% .0% 1.2% 2.5%
>10 beri
Count 0 2 1 1 1 5% of Total
.0% 2.5% 1.2% 1.2% 1.2% 6.2%
alta varianta
Count 2 6 5 2 1 16% of Total
2.5% 7.4% 6.2% 2.5% 1.2% 19.8%
Total Count 16 30 11 7 17 81% of Total
19.8% 37.0% 13.6% 8.6% 21.0%100.0
%
Symmetric Measures
Value
Asymp. Std.
Error(a)Approx.
T(b) Approx. Sig.Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b .086 .088 .977 .329N of Valid Cases 81
Deoarece sig = 0.329 este mai mare decât 0.05 rezultă nu există legătura intre cele 2
variabile deci :frecvenţa consumului de bere nu este influenţată de venit.
Preţul este justificat de calitate (aici reprezentată de gust)?
Preţ (Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )
N MeanStd.
DeviationStd. Error
95% Confidence Interval for Mean Minimum MaximumUpper Lower
44
Bound Boundda 69 3.54 1.051 .127 3.28 3.79 1 5nu 12 2.83 1.337 .386 1.98 3.68 1 5Total
81 3.43 1.117 .124 3.19 3.68 1 5
ANOVA
Pret(Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.Between Groups 5.050 1 5.050 4.208 .044Within Groups 94.826 79 1.200Total 99.877 80
Din tabelele de mai sus rezulta ca sig = 0.044 (are o valoare mai mica decât 0.05) şi F=
4.208 ( este mai mare ca 0) ,deci exista legătura între cele 2 variabile :preţ şi gust .
Prin urmare preţul este influenţat de calitate (gust), deci preţul berii va creste concomitent
cu calitatea.
45
Gustul(Ce va determina sa consumati o anumita marca de bere?)nuda
Mea
n o
f P
ret(N
ote
pt. im
port
anta
crite
riilo
r de
la
1=nei
mport
ant si
5=ce
l mai i
mport
ant )
3.6
3.4
3.2
3
2.8
5.CONCLUZII
Am plecat de la ipotezele că :
1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare a
berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.
4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.
5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.
* Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca deşi preţul
are o influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de
influentă în decizia de cumpărare a berii.
Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.
De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu
calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.
* Ipoteza iniţială conform căreia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a
fost confirmata de analiza făcuta datelor obţinute din ancheta.
*Frecventa consumului de asemenea nu este influenţata de vârsta consumatorului,
ipoteza iniţiala referitoare la acest fapt rămanad nula.
Conform rezultatelor obţinute, am ajuns la următoarele concluzii finale:
- calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci când se doreşte
lansarea sau reproiectarea unei mărci de bere.
- preţul trebuie sa fie în concordanta cu calitatea produsului ( preţul trebuie sa fie justificat
de calitate).
- reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori într-un perseverent şi
atrăgător.
46
6. ANEXE
CHESTIONAR
Bună ziua sunt reprezentant (ă) al firmei de consultanţă în marketing ”Y” .Dorim
să realizăm un studiu de piaţă referitor la consumatorii de bere şi preferinţele lor . Părerea
dumneavoastră ar fi de un real ajutor de aceea vă rugăm să completaţi acest chestionar.
1. Aţi consumat vreodată bere?
Da Nu (se încheie chestionarul)
2. Ce mărci de bere cunoaşteţi?
………………………………………………………………………………………………
3. Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?
………………………………………………………………………………………………
4. Cât de des consumaţi?
1-3 beri / săptămână 4-6 beri / săptămână 7-10 beri / săptămână > 10 beri / săptămână altă variantă…………….
5. Cum preferaţi sa beţi bere?
La sticlă La doză La halbă La ţap
47
6. Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?
Gustul Publicitatea la produsul respectiv Reduceri de preţ Influenţa grupului de prieteni Oferirea în mod gratuit a unui produs Recomandarea unui cunoscător Altele (precizaţi care)...........................................................................................
7. În mod obişnuit consumaţi bere in oraş?
Da Nu
8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi in oraş?
Berărie Restaurant Terase Baruri Discoteci Chioşc Alte locuri(precizaţi care)……………………….
9. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a acesteia ?
Da Nu
10. Care este prima reclamă de bere care vă vine in minte?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
48
11. Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmaţii:
AFIRMAŢIITotal Acord
Acord Neutru DezacordTotal Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi tânăr
12. Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai important şi 1= neimportant?
1 2 3 4 5Gustul Preţul
Concentraţia de alcool
ReclamaAmbalajul
Marca
13. În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi maxim 2 caracteristici)?
Să fie plăcută la gust Să fie o bere cu tradiţie Să aibă renume Să fie proaspătă Să fie limpede Să fie rece Altele (precizaţi care).............................................................................
49
14. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500 de ml achiziţionată din magazin)?
1,5 – 2,5 RON 2,5 – 3,5 RON 3,5 – 4,5 RON > 4,5 RON
15. Sexul dumneavoastră este:
Feminin Masculin
16. Precizaţi mediul în care locuiţi:
Rural Urban
17. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?
Sub 18 ani între 18 şi 23 ani între 24 şi 29 ani între 30 şi 35 ani peste 36
18. Precizaţi ce studii aveţi?
şcoală gimnazială şcoală profesională studii medii (liceu) studii superioare
19. Care este ocupaţia dumneavoastră ?
student (elevi) student + angajat angajat şomer
50
20. Venitul dumneavoastră lunar este :
sub 250 RON 250 - 500 RON 500 - 750 RON 750 - 1000 RON peste 1000 RON
Vă mulţumim pentru timpul acordat!!
51