HsrlocqAr-rg qcon*n* nECOI\{AupArX,

Selectie si redactare: Mihaela Ada Radu

Ilustra(ii: Victoria ArgintDTP: Carmen Diana Mateescu

Corecturi: Eugenia OPrea

ISBN 978-606-7 06- 655 -5

Copyright @ 2017 Aramis Print s.r.l. toate drepturile rczervate

Aramis Print s.r.l;. Redac{ia 9i sediul social:

B.dul Metalurgiei nr. 46-56, cod 041833,

sector 4, Bucureqti, O.P. 82-C.P. 38

tel : 02 1.46 1.08. l0 I l4l I 5 ; fax: 02I.46I'08.09 I 19 ;

e-mail: offi ce@edituraaramis.ro; ofi ce@megapress'ro

Departamentul desfacere: tel.: 021.461.08.081 I2l l3l 16

fax: 021.461.08.09/ l9; e-mail: desfacere@ediftrraaramis'ro

www.megapress.ro

Tiparit la MEGApress holdings s.a'

BUCURE$TI,2017

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale-a Rominiei

Ispirescu, Petre

Cele mai frumoase... poveqti / Petre Ispirescu' - Bucureqti : Aramis Print' 2017

ISBN 978-605-706-655-5

821.135.1

CupnrNs

BnoescA TEsroesAcEA FERMEcITA

fost odatl ca niciodatl etc.

A fost odatl un impirat, 9i el avea trei

feciori. CAnd le-a venit qi lor wemea de

insuritoare, le-a zis imPiratul:

- Dragii mei copii, v-afi fbcut mari; mergeli de vlclutali ursitele, ca si intra{i 9i voi in rAndul oamenilor'

- Vorbele tale, tatl, sunt pentru noi ca o icoani la

care ne inchinim, rlspunseri copiii qi, dupi ce ii sirutari

mAna, se gitiri, care mai de care, s[ plece mai curind'

Fiul cel mare se imbricl cu hainele ce le avea el mai

bune,lui oaste cu ddnsul gi banet de ajuns'

Mergdnd spre rislrit, ajunse la curtea unui implrat

care aveao fat[, singuri la pirinfi. O pe]i de la tatil ei,

impiratul, gi invoiala se 9i fbcu.

Asemenea gi cel mijlociu, dupl ce se dichisi 9i el cum

qtiu mai bine, pleci gi el inspre apus. Ajunse 9i el la curtea

unui alt lmp5.rat, carele, de asemenea, avea o fate. Ficurivorba, si iute, iute, se logodi gi el cu dinsa.

Pe fiul cel mai mic, insi, nu-l trigea inima a plecain pelit. Dar5. n-avu ce-gi face capului, cici tati.-siu iltrimitea intruna si caute a se cipitui 9i el. Lu[ gi dinsulnigte haine, numai si nu zici nescine ci nu s-a gitit, gi

de cheltuiali ce pe api nu curge, Ei pleca gi el, gtii, cam intkrrul lelii.

I)ari unde si se duci? Nici el, iaci, nu gtia. Migca qi

cl picioarele a lene, unul dup[ altul inaintea lui, numaisi1 zicil crir umbli, apuci pe o cirare ce intAlni in cale, gi

nrcrsc pe ea, lbri si-gi dea seama unde se duce. Cand,ce sI vezi d-ta? Poteca pe care apucase, il scoase dreptlir rrrr elegteu mare. in cale vizu o nuia lung[ de alun pecare o lui, aga de florile mirului, fbri si gtie ce are s[ facicu ddnsa.

Ajungind pe marginea elegteului, se asezi gi el acolojos, gi, privind cu nedumerire, ia aga numai ca si zicd gi elc1,face ceva, bdlicea cu nuiaua prin ap6, gi ftcea haz cumsar stropiide api, cdnd o lowea. Apoi incepu a cugeta. Elvedea ci. fiecare strop de api, cAnd pici inapoi la matci, se

face cdte un armean (cerc) imprejurul lui, gi de.ce mergese mireste, pane ce intrl iariqi in sanul matcei de undea iegit, ftr5. mai pe urmi si se cunoasci nici locul undea picat stropul, nici intinderea armeanului din jurul lui,

ci totul rimdnea ca mai-nainte, adici fala apei lucie ca o

oglindi.El era dus cu gindurile. Se uita 9i nu mai vedea, tot

da cu nuiaua in api, gi nu gtia ce fbcea. Nu mai simlea

daci este, ori nu mai este. Cdnd, iati ci o broasci lestoasiiegise pe luciul apei, gi se uita galeg la dAnsul. Unde

lovea el cu nuiaua, gi unde se deschideautalazurile care

inconjurau vArfi.rl nuielei, acolo, |dqt! 9i dinsa, Ei ochii de

la dinsul nu qi-i mai lua.

Se uita la dinsul parci s[-l soarbi cu privirea. Darl

el nu vedea, nu auzea. AtAta era de dus cu minlile.

in cele din urm6, cum, cum' blgl de seami cio broasci iestoasi se line dupl virful nuielei lui' Se

uit[ gi el la dAnsa, gi parci ii zicea inima ceva, dari nu

pricepu nimic.Cdnd se trezi bine din cugetdrile lui, vizu cd' soarele

d[ in asfinlit. Se sculi binigor, fbri si-i pese de ceva, 9i se

duse acasi.

A doua zi iarlgi aEa fbcu, fbri si-i plesneasci prin

cap ceva, gi fhrn si-gi mai aduci aminte ci plecase in pefit'

A treia zi, cvm se sculi, plecl iarlgi la marginea

eleqteului. Pasimite il tri'gea ala la ursita lui'

$i cum sta el acolo 9i se juca cu nuiaua in api, iari

broasca {estoasl ii tot sirea pe dinainte 9i se uita la

dinsul cu dor, igi aduse aminte, la urma urmelor, c[ el

era plecat in pelit, qi c[ fralii lui erau a se intoarce a doua

zi cu logodnicele lor.

Tocmai cind voi si se scoale gi si plece spre a merge

si-gi incerce qi el norocul, iati cibroasca mai lAqni o dati,

iar el igi aruncd ochii la d6nsa mai cu bigare de seaml. Se

uiti drept in ochii broagtei, gi simli un nu gtiu ce, colea

la inimioarL, pare ci il sigetase ceva. $ezu iarigi jos. Arfi voit si plece, dari parci il pironise cineva locului. Mai

voi el si faci ceva cumva, aga ca si se depitteze, datd

in des,ert. Picioarele nu se mai migcati, ca gi cAnd ar fi

fost butucite.Se miri de asti lincezeali. $i, mai arunc6ndu-gi

ciutitura la broasci.,vdzuochii ei, pare c[ strlluceau de

un foc ce sim{ea c[ il atinge. Atunci igi lul inima in din]igi strigi:

- Asta si fie logodnica mea.

- i1i foarte mu\umesc, dragul meu iubit, ii rispunse

atunci broasca. CuvAntul tiu a sfirAmat toate farmecele

ce mi lineau inlinluita. Tu egti ursitul inimii mele. Pe

tine te voi urma pinl voi avea viali in mine.

Se sperie oarecum, fiul de impirat, cdnd auzi pe

broasci vorbind.Ar fi rupt-o d-a fuga, dari graiul ei cel dulce 9i vier-

sul cu lipici ce avea il ftcuri si-i rimAie tilpile lipite de

locul unde sta.

Broasca se dete de trei ori peste cap 9i se fbcu o zdnd'

gingegi, 9i plipAndl, 9i frumoasl, cum nu se mai afla

sub soare.. ii venea fllciului, de drag, sl o soarbl intr-o

lingurl de api. Dari se opri, qi nu ftcu nicio migcare, ca

s[ nu supere ori si indirltniceasci pe zdna a veni dupiel, cici simli ci, de aci inainte, fbri ddnsa nu va putea trii.

Se puseri la vorbi, qi nici ei nu gtiau ce vorbesc.,A,ci incepeau una, aci lisau alta, pdni ce se pomeniricl amurgise. $i fiindci a doua zi era si vie frafii culogodnicele lor, spuse zinei ci se duce si ins,tiinleze qi elpe titAne-siu cl o s[-gi aduci gi el logodnica.

Broasca intri iarlgi in elegteu, iard" dinsul pleci lat'rrrlca impirdteascd. Mergea el, dari parci-l tot oprear-:incva in cale. I se plrea ci-l trage cineva de la spatedc haine. El se tot intorcea de se uita inapoi. Nu vedeanirrric, insir cl iqi tot intorcea capul qi se uita. Noroc ci i se

sctrrlirsc cllct gi ajunse acasi, cici, de {inea drumul maiIurrg, te miri de nu riminea cu gdtul strdmb, de atdtarritirl inapoi.

Dacd ajunse gi gdsi pe to{i ai lor adunafi la tatil siu,incepu si le povesteascl siretenia celor ce i se intim-plaser6. Cdnd ajunse s[ le spuie cS,azisbroagtei: ,,Tu si fiiIogodnica mea'i toli se umflar5. de ris deodatd gi incepuria-l cam lua peste picior cu vorbe in doi peri gi cu glumenesS.rate. Vru el sI le spuie cine a fost broasca, dard nu-ideteri rilgaz, cici ii luau vorba din guri, gi-l cam dedeautn tdrbdcealdl cugraiuri care mai de care picilitoare.

Daci vdzu, ticu din guri gi inghi{i ruginea ce-iftcurd frafii inaintea tatdlui siu. Se gdndi el: ,,Acum omie de vorbe un ban nu face. Lasd, igi zise el, sd.vedem cd.

cine rdde mai la urmi, ride mai cu folos".

I a da in tirbiceali * a batjocori

A doua zifiecarc fliclu zburd.la iogodnica sa. Iariimplratul puse. de impodobi palatul gi cetatea cAt se

putu mai frumos, ca si-gi primeascl nurorile. Oamenii

umblau cete, cete prin cetate, ca in zi de sirbltoare,ostagii se gitiri ca de alai, pAni gi copiii se veseleau de

veselia impiratului.Veniri unul dupi altul feciorii cei mai mari ai

impiratului cu logodnicele lor. Ce e drept, 9i ele erau

frumoase, hainele pare cL le erau turnate pe dinsele.

Fiecare iEi adusese zestre insemnati: robi, cai, ciruleferecate; gi le primise impiratul cum se cuvine impiralilorgi fiilor de implrali.

Ei, dacl se adunarl la un loc, aduserl vorba iarlEi

despre broasca fratelui lor celui mai mic, 9i incepurl

impreuni cu logodnicele lor a grii despre dAnsul cam

in dodii.ii llnurl de rlu tatilui lot cici de, orice s-ar zice,

fiu ii era Ei 1l mic, gi il durea la inimi cAnd il luau in ris,

darl toate furi in degert, clci, deqi nu mai vorbeau de

riu aievea in fa{a impiratului, pe din dos, insi, igi biteau

mendrele, cum voiau, igi dideau coate de rddeau, 9i chiar

se vorbiri, amdndoi fralii cu logodnicele lor, si faci pe

fratele lor mai mic de rAs si ocari, cind va veni cu broasca

lestoasl inaintea imPlratului.Fiul cel mic al impiratului daci se duse 9i el si-gi

aduci logodnica, broasca cea lestoasi iegi din eleqteu la

dAnsul, se dete de trei ori peste cap 9i se fbcu om ca tofi

oamenii. Vorbiri ce vorbir5., apoi fiul impiratului ii zisesi" se glteasci si meargi. Atunci ea ii rlspunse:

- Dragul meu logodnic, trebuie si gtii ci si eu suntfati de impirat, si inci fate de impirat mare, gi avut, giputernic. Dari blestematele de farmece ne-au acoperitpalaturile cu apa aceasta murdarl, impird{ia ne-au ripit-odusmanii, 9i pe mine m-au ftcut precum m-ai vilzrft.

Vorbele ei mieroase, viersul ei plicut, de pare cd. teurlgea la inimI, nu altceva, zdpd.ciseri oarecum pe bietulll'cior de impirat, dard, fiindu-qi firea 9i nepierzAndu-gicumpitul, el ii mai zise:

.* Lasi astea acum. O datl daci te-am ales, tu egti arrrcl, lkrrrciineasci lumea ce va wea. Gltegte-te, i1i zic, gihaiclem, ci ne agteaptd tatil, cu fralii gi cu cumnatele mele.

- La noi este obiceiul, adiugl zdna, ca inainte de anrcrge la cununie, si ne imbiiem.

- Ne vom imbiia la palaturile tatilui meu, rispunse el.

- De ce si mai facem p-acolo tevaturl? Sd ne im-bdiem aci.

$i frcdnd un semn cu mdna, apa elegteului se traseintr-o parte qi intr-alta, si in locul lui se vizuri nigtepalaturi, strilucitoare de podoabe, incit la soare te puteaiuita, dari la ddnsele ba. Aurul cu care erau poleili stAlpiigi ciubuceld de pe ldngl streagini licireau de-{i lua ochii.

Zina lui de mdni pe fiul impiratului 9i intri inpalat. Yezi cit el rimisese cu ochii bleojdili, ca unul ce

2 ciubuc - aici, ornament

nici dinsul, degi era fecior de implrat, nu mai vizuse

asemenea scumPeturi.

$i fiind gata biile gi apa incropiti numai ca laptele

cind il mulge de la oaie, intrari fiecare in cAte o baie Ei

se imbliarl.Fiul implratului nu cuteza si calce pardoseala bnii 9i

pe velinlele cele de mare pre{ ce erau aqternute prin palat,

de mill si nu le strice frumuselea.

Baia era pardositi cu tot felul de marmuri lustruitigi adusl din megtegug aqa incdt inchipuia fel de- fel de

ilori, de pisiri Ei cite nagode3 toate. Apa ciuruia din {eviaurite Ei o luau cundstrapea 9i cu ciuge de aur' $tergarele

erau de mitase gi in |esaturi cu fir de cel mai bun 9i

cu mlrglritare.Dup[ ce iegiri din baie 9i se imbricari, trecurl prin

gridini, unde mirosul florilor ii imbita.- Zdnaporunci gi trase la scari o cdruli ferecati in aur'

cu patru telegari de mincau foc. Clrufa era impodobitl

cu pietre nestemate de sclipeau in fala soarelui 91 cine

gtie ce lucru mare. Ei se urcari. Cum se puse el langi

iarrru, un luceafbr se agezl pe fruntea ei, 9i aga strl1ucea,

de orbea pe cei ce se uitau asuPra danqilor'

Amindoi erau imbricali cu nigte haine scumpe 9i

foarte frumoase. Caii porniri. Dari zburau de parci

n-atingeau plmdntul, iirl nu ci mergeau' intr-o clipi

ajunseri la implratul, tatil biiatului, carele il agtepta 9i

se ciudea de atita irfidtziete-

3 nagodd - minunifie, ciudileniea ndLstrapi - vas de blut

{\,1'',lf!rl

i',ij to

\,r,r

{

l.'la'&*

L'{FfiP

ilrm\ffit

ffi:w:ffi

ffi,'Hgi

f,,3I'ij