GHILT ROXANA MARIA STAGIAR ANUL 3 CECCAR FILIALA BUCURESTI Studii de caz: sesiunea septembrie 2011 Contabilitate Aplicatia 1: SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/ bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar. Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari: 5121 = 461 20.000 lei Rascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1,85+ 5000*2,2) = 9250+11000 = 20250 lei Anulare obligatiuni: % = 505 20250 lei 161 20000 lei 664 250 lei Plata dobanzii: 666 = 5311 30 lei

Aplicatia 2: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerta castigarea procesului. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: a) A - Procesul a fost castigat; b) B - Procesul a fost pierdut.

1

Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10.000 lei 4118 = 4111 10.000 lei Inregistrare cheltuieli de judecata: 622 = 5121 500 lei a. Procesul a fost castigat: Anularea provizionului constituit: 1511 = 7812 10.000 lei Incasarea clientului: 5121 = 4118 10.000 lei b. Procesul a fost pierdut: Inregistrarea creantei ca pierdere: % = 4118 10.000 lei 654 4427 Anularea provizionului: 1511 = 7812 10.000 lei Aplicatia 3: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de 8.000 lei, iar valoarea lor de piata este de 10.000 lei. Diferentele din reevaluare se transfera ulterior in capitalul social. Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani, rambursat integral la scadenta, se efectueaza urmatoarele operatii: a. Obtinerea creditului in suma de 10.000 la un curs de 3,8 lei ; b. Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize, cursul valutar la 31.12 fiind de 3,88 lei/; c. Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize, cursul valutar la 31.12 fiind de 3,85 lei/; d. La scadenta, se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei/; Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare: 261= 1065 2.000 lei Transferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.000 lei a. Obtinerea creditului bancar: 5124 = 1621 38.000 lei

2

b. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 lei c. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an: 1621 = 765 300 lei d. Rambursarea creditului la scadenta: % = 5124 39100 lei 1621 38500 lei 665 600 lei Aplicatia 4: SC "U.A.M.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/ actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei. Modalitatea de calcul a conversiei este: - valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei - valoarea primei de emisiune = 1.500 - 1.000 = 500 lei Emitere actiuni: 456 = 1011 1000 lei Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari: 404 = % 1500 lei 456 1000 lei 1041 500 lei Aplicatia 5: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30.000 lei, divizat in 3.000 actiuni a 10 lei nominalul, valorand 12 lei, decide majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.000 lei. In acest scop se emit 1.000 actiuni noi gratuite, la valoarea nominala de 10 lei. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege. Aplicatia 6: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500 actiuni a 10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.0 lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale. Majorare capital social: 117 = 1012 1000 lei Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei

3

20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei Total 900 lei Aport la capitalul social: 456 = 1011 500 lei 161 = 1011 400 lei 1011 = 1012 900 lei Aplicatia 8: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoarea nominala de 10 lei. Aportul adus de actionari consta din: - 600 lei o licenta; - 400 lei un program informatic; - 30.000 lei cladiri; - 7.000 lei materii prime. Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. Constituire capital social: 456 = 1011 40.000 lei Aportul in natura al capitalului social: % = 456 40.000 lei 205 600 lei 208 400 lei 212 30.000 lei 301 7.000 lei Varsarea capitalului social: 1011 = 1012 38.000 lei Incasarea diferentei de aport: 5121 = % 2525 lei 461 2000 lei 768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de zile) 758 225 lei Varsarea capitalului: 1011 = 1012 2000 lei

4

Aplicatia 9: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni. 456 = 1011 20.000 lei ??????????? Aplicatia 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cu o valoare nominala de 200 lei. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.600 lei si din numerar restul. 456 = 1011 % = 456 213 5311 1011 = 1012 Fiscalitate 6000 lei 6000 lei 3600 lei 2400 lei 6000 lei

Aplicatia 11: Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului. Platitorii impozitului pe profit sunt, conform art.13 din CF: 1. persoanele juridice romane: asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania cat si in strainatate. 2. persoanele juridice straine ce isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent: asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent 3. persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitatea in Romania intr-o asociere CU SAU FARA personalitate juridica: asupra partii din profitul impozabil atribuibile fiecarei persoane in parte 4. persoane juridice straine care realizeaza venituri in legatura cu proprietati imobiliare din Romania sau din cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana: asupra profitului impozabil aferent acestor venituri 5. persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personlitate juridica: asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente; se retine de catre persoana juridica romana Aplicatia 12: Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor i a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor. Elementele similare veniturilor sunt:

5

1. diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate in rezultatul reportat ca urmare a retratarii sau trnspunerii 2. rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe 3. catigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate Elementele similare cheltuielilor: 1. diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau trnspunerii 2. cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata la rezultatul reportat 3. diferenele nefavorabile dintre preul de vanzare al titlurilor de participare proprii i valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzrii titlurilor respective Aplicatia 13: Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii. Cheltuielile mai sus mentionate, pentru a putea fi deductibile trebuie sa se poata justifica necesitatea lor in scopul activitatilor desfasurate si sa existe contracte incheiate care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, tarifele percepute, valoarea totala a contractului; defalcarea cheltuielilor trebuie facuta pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului. Prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare. Aplicatia 14: Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil amortizarea fiscal. Conform articolului 24 din CF, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1. este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; 2. are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; 3. are o durata de utilizare mai mare de un an. Aplicatia 15: Prezentai care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit. Conform articolului 26 din CF: (1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se

6

va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. (2) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz. (3) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1) se aplic lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia. (4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. (5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora Aplicatia 16: Care sunt termenele de plat n cazul impozitului pe profit? Conform articolului 34 din CF: (1) Plata impozitului se face astfel: 1. contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate.;au obligaia de a declara i efectua trimestrial pli anticipate, n contul impozitului pe profit anual, n sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fr a lua n calcul plile anticipate efectuate n acel an. Contribuabilii nou-nfiinai sau care la sfritul anului fiscal precedent nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat. Contribuabilii , pentru efectuarea plilor anticipate n anul 2011, aplic urmtoarele reguli: a) contribuabilii care n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datoreaz impozit pe profit/impozit minim i n perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 datoreaz impozit pe profit efectueaz trimestrial pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul unei ptrimi din suma rezultat prin adunarea impozitului datorat n cele dou perioade, actualizat cu indicele de inflaie prevzut la alin. (1);

7

b) contribuabilii care n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datoreaz impozit pe profit/impozit minim i n perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 nregistreaz pierdere fiscal efectueaz trimestrial pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul unei ptrimi din impozitul pe profit/impozitul minim aferent primei perioade, actualizat cu indicele de inflaie prevzut la alin. (1).

2. contribuabilii, alii dect cei prevzui la lit. a), au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul, dac n prezentul articol nu se prevede altfel. ncepnd cu anul 2012, aceti contribuabili urmeaz s aplice sistemul plilor anticipate prevzut pentru contribuabilii menionai la lit. a). Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b) pltesc pentru ultimul trimestru o sum egal cu impozitul calculat i evideniat pentru trimestrul III al aceluiai an fiscal, urmnd ca plata final a impozitului pe profit pentru anul fiscal s se fac pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit. Contribuabilii care definitiveaz pn la data de 25 februarie nchiderea exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor. (2) n cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat de ctre contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) i e) i reinut de ctre persoana juridic responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit asupra prii din profiturile asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana responsabil are obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. (3) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. d) au obligaia de a declara i plti impozit pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului. (4) Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. (5) Contribuabilii care obin venituri majoritar din cultura cerealelor i a plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. (12) Persoanele juridice care nceteaz s existe n cursul anului fiscal au obligaia s depun, prin excepie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul pn la data depunerii situaiilor financiare la registrul comerului. Aplicatia 17: Prezentai modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzacionarea aciunilor n anul 2009 i apoi n anul 2010 2009: In perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 inclusiv, castigurile realizate

8

de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, sunt venituri neimpozabile 2010: De la 1 ianuarie 2010, Fiscul reintroduce impozitul pe veniturile din tranzactiile cu actiuni. Asadar, pentru actiunile cu detinere mai mare de 365 de zile se plateste un impozit de 1% iar pentru actiunile cu detinere mai mica de 365 de zile se plateste 16%. Impozit anticipat - 1% din castigul determinat la fiecare tranzactie; Retinerea impozitului se realizeaza in momentul decontarii tranzactiei de vanzare. Platitori(prin retinere la sursa) - intermediarii, societatile de administrare a investitiilor in cazul titlurilor de participare la societatile deschise de investitii, alti platitori de venit, dupa caz. Termen de plata - pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a retinut impozitul Impozit anual datorat stabilit de organul fiscal competent - 16% asupra castigului net annual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii ) intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii; - 1% asupra castigului net anual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii) intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii. Audit Aplicatia 18: Caracterizati auditul statutar. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a poziiei si situaiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica; - obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare ale entitatii, n totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, n functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprima opinia l constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

9

Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, n masura n care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei asigurari referitoare la: - acuratetea declaratiilor financiare; - continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; - existenta unor fraude; - respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale Aplicatia 19: Prezentati riscul in auditul financiar. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN Riscul inerent consta n posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau mpreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: - experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbari intervenite n cursul exercitiului la nivelul conducerii; - presiuni exercitate asupra conducerii si alte mprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte - natura activitatilor desfasurate de ntreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate); - factori influentnd sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile; - situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continnd ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari; - nregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfrsitul exercitiului. Riscul legat de control consta n faptul ca o eroare semnificativa n cont sau ntr-o categorie de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: - sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina n concluziile sale.

10

Riscul de nedescoperire consta n faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. Exista anumite relatii ntre cele trei componente ale riscului de audit. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct sa fie redus ct mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit. Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu ct pragul de semnificatie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic si invers. Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea: - sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare; - sa reduca riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul si ntinderea controalelor proprii Aplicatia 20: Definiti probele de audit financiar. Probele de audit reprezinta ansamblul informaiilor obinute de auditor, care stau la baza formularii concluziilor pe care se va baza opinia de audit; acestea cuprind documente primare i contabile care stau la baza situaiilor financiare, obinute din surse interne, informaii colaterale, precum i documente care reflect informaii obinute din surse externe referitoare la compania auditata. Majoritatea probelor de audit cu caracter contabil sunt colectate n cadrul entitaii auditate, dar i din mediul extern al companiei auditate, prin intermediul confirmrilor primite de la partenerii comerciali, bnci, evaluatori, juriti etc Prin intermediul probelor de audit se evalueaz de ctre auditor fidelitateadeclaraiilor conducerii comparativ cu informaiile coninute de situaiile financiare, i implicit dac sau n ce msura acestea au fost distorsionate sub influena erorilor saufraudelor nedetectate sau necorectate Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Aplicatia 21: Prezentati continutul serviciilor conexe in audit. Prin aceasta notiune se intelege gama de activitati de audit efectuate de un auditor financiar care consta in principal in urmatoarele: a. misiuni de examene limitate (revizuiri);

11

b. examene pe baza de proceduri convenite; c. masuri de compilare a informatiilor financiar-contabile.

Misiuni de examene limitate Profesia de auditor reglementeaza aceasta activitate desfasurata de auditorii financiari prin Standardele Internationale de Revizuire a situatiilor si informatiilor financiare, prin care sunt stabilite procedurile si principiile fundamentale ale acestor tipuri de misiuni. Obiectivul unei asemenea misiuni este de a permite unui auditor financiar sa ofere un grad de siguranta rezonabil, daca a sesizat vreun aspect care il determina sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative potrivit unui cadru de raportare financiara identificat, in conditiile in care procedurile utilizate nu ofera probele necesare obligatorii care sunt cerute in conditiile efectuarii unui audit financiar curent. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze misiunea de revizuire a informatiilor financiare respectand principiul scepticismului profesional, admitand ca pot exista conjuncturi care pot exprima situatii financiare sau informatii financiar-contabile denaturate in mod semnificativ. Pentru realizarea acestei misiuni de audit conexa, auditorul trebuie sa obtina probe de audit adecvate si suficiente, prin investigari si proceduri analitice prin care se pot formula concluzii obiective. Prin probele de audit obtinute, auditorul trebuie sa furnizeze un nivel moderat de asigurare, potrivit careia informatiile financiar-contabile nu contin denaturari semnificative, opinia exprimata de catre auditor este de natura unei asigurari negative. Principalele aspecte urmarite de catre un auditor financiar sunt: a. obiectivul si principiile fundamentale ale unei misiuni de examinare limitate; b. procedurile analitice de realizare; c. raportarea rezultatelor unei asemenea misiuni. Obiectivul si principiile misiunii Obiectivul misiunii consta in a permite auditorului sa traga concluzia ca, pe baza probelor de audit obtinute, niciun fapt/eveniment nu a fost descoperit pentru a-l face sa creada ca situatiile financiare/informatiile financiar-contabile nu au fost stabilite in toate aspectele semnificative potrivit unui referential contabil, ceea ce se defineste prin notiunea de asigurare negativa. Auditorul financiar trebuie sa respecte, indiferent de misiunea de audit, urmatoarele principii: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectarea normelor profesionale ale organismului din care face parte. Potrivit acestor principii fundamentale profesionale, auditorul trebuie sa efectueze misiunea de examen limitat, in conditiile in care misiunea poate sa nu descopere anomalii semnificative in situatiile financiare sau informatiile financiare cerute a fi auditate. Procedurile analitice de asigurare

12

In cadrul acestei misiuni de audit auditorul recurge la rationamentul profesional in vederea determinarii naturii si intinderii procedurilor de examen limitat. In acest sens, pot fi luate in considerare urmatoarele elemente: a. probele de audit obtinute in cadrul unor misiuni; b. cunoasterea activitatii entitatii auditate; c. cunoasterea activitatilor si domeniilor semnificative. Procedurile de baza ale acestui tip de misiune sunt stabilite de catre auditorul financiar in functie de complexitatea misiunii si rationamentul profesional al persoanei auditorului, dar elementele centrale pot fi structurate astfel: a. cunoasterea activitatii entitatii economice si a sectorului din care face parte aceasta; b. analizarea principiilor, metodelor si practicilor contabile utilizate de entitatea unde se executa aceasta misiune; c. analizarea procedurilor interne ale entitatii in ceea ce priveste contabilizarea, clasificarea si intocmirea documentelor de sinteza si a rapoartelor specifice acestui tip de misiune; d. analizarea procedurilor analitice privind identificarea elementelor si activitatilor neobisnuite intalnite in activitatea entitatii economice. Raportarea misiunii In cadrul acestui tip de misiune, raportarea trebuie sa redea o concluzie sub forma unei asigurari negative ca situatiile aferente acestui tip de misiune nu contin erori semnificative. Prin aceasta concluzie nu este exprimata o opinie, ca in cazul raportului auditului situatiilor financiare, ci ea exprima o asigurare ca situatiile economicofinanciare aferente acestui tip de misiune nu contin denaturari semnificative. Examene pe baza de proceduri convenite Standardul Internaional pentru Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4400 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare cu privire la responsabilitile practicianului n cadrul unei misiuni de examinare a informaiilor fmanciare pe baz de proceduri convenite. a) Obiectivul si principiile fundamentale Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri convenite const n punerea n lucru, de ctre practician, a procedurilor i tehnicilor care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual cu terii interesai precum si n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii. ntruct practicianul prezint un raport numai asupra constatrilor reieite din procedurile convenite, nicio asigurare nu este furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz procedurile i constatrile practicianului i trag ei nii propriile concluzii din lucrrile acestuia. Raportul se adreseaz exclusiv prilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, deoarece ali utilizatori ar ignora motivele punerii n lucru a procedurilor i ar risca s interpreteze greit rezultatele.Practicianul trebuie, n astfel de misiuni, s respecte regulile de etic: integritate, obiectivitate, competen profesional, confidenialitate, profesionalism i respect fa de normele etice i profesionale. Independena nu este o exigen pentru astfel de misiuni; dac totui practicianul nu este independent va face meniune n raportul su. Practicianul trebuie s se asigure c ntreprinderea i ceilali utilizatori au neles bine procedurile convenite i n mod deosebit n legtur cu:- natura

13

misiunii, inclusiv faptul c procedurile puse n lucru nu constituie nici un audit, nici un examen limitat, i n consecin nicio asigurare nu va fi furnizat; - obiectivul misiunii; - identificarea informaiilor financiare care vor fi supuse procedurilor convenite; - natura, calendarul i introducerea procedurilor specifice care vor fi aplicate; - forma raportului cuprinznd constatrile efectuate;- limitele difuzrii raportului de constatare; dac aceste limitri sunt contrare normelor legale sau profesionale practicianul nu poate accepta misiunea. Definiiile i termenii misiunii sunt nscrise n scrisoarea de misiune sau in contract, din care nu pot lipsi: - prevederi referitoare la rezumatul procedurilor convenite ntre toate prile interesate; - o meniune care amintete c raportul de constatare nu va fi transmis dect p ilor identificate care au convenit procedurile;- modelul raportului cuprinznd constatrile. b) Procedurile aplicate si raportarea Practicianul trebuie s pun n lucru procedurile convenite i s utilizeze elementele probante reunite n timpul lucrrilor sale ca baz a raportului su asupra constatrilor fcute. Procedurile puse n lucru se pot referi la:- cereri de informaii, explicaii i analize;- o verificare i o comparaie a rezultatelor, calculelor i controalelor;- observaii i inspecii;- cereri de confirmare.Din raportul asupra constatrilor reieite ntr-o misiune de examen pe baz de proceduri convenite nu pot lipsi elementele urmtoare: - titlul; - destinatarul (n general este clientul care a angajat lucrarea); - identificarea informaiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor convenite; - o meniune preciznd c procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul raportului;- o meniune care confirm c misiunea s-a derulat conform standardelor sau normelor i practicilor naionale aplicabile; - meniunea faptului c practicianul nu este independent (dac este cazul);- obiectivul misiunii; - lista procedurilor specifice puse n lucru;- descrierea constatrilor, inclusiv o detaliere a erorilor i abaterilor descoperite; - o meniune c procedurile puse n lucru nu constituie nici un audit, nici un examen limitat, i n consecin nicio asigurare nu este furnizat; - o meniune c dac practicianul ar fi pus n lucru proceduri complementare ar fi efectuat un audit sau un examen limitat, putnd descoperi i alte aspecte; - o meniune c difuzarea raportului este limitat doar la prile care au convenit procedurile de pus n lucru; - o meniune (daceste cazul) c raportul se refer numai la elementele,conturile, rubricile sau informaiile financiare sau nefinanciare identificate,i nu la situaiile financiare n ansamblu; - data raportului; - adresa i semntura practicianului. Misiuni de compilare a informaiilor financiare

14

Standardul Internaional pentru Misiuni Conexe (lSRS)nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitate practicianului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare. a) Obiectivul si principiile generale Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu a celor de audit) n vederea strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor fmanciare. Aceast misiune consta, n general, n efectuarea unei sintezea informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare(complete sau nu), dar i colectarea, clasarea si sinteza altor informaii financiare. ntr-o misiune de compilare practicianul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin, dar dac practicianul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Practicianul trebuie s se asigure c nu exist nicio nenelegere cu clientul n ce privete termenii misiunii i de acordul clientului n ce privete: - natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i n consecin nicio asigurare nu va fi furnizat; - faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti; - natura informaiilor ce vor fi furnizate; - faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea informaiilor fmanciare compilate; - referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice abatere de la acesta va fi menionat; - obiectivul i difuzarea informaiilor compilate; forma raportului. Practicianul i clientul su vor conveni coninutul scrisorii de misiune sau al contractului de prestri de servicii. b) Procedurile si raportarea Pentru a compila informaiile financiare practicianul trebuie s posede o cunoatere general despre natura operaiilor efectuate de ntreprindere, documentele contabile folosite i referenialul contabil utilizat pentru prezentarea informaiilor financiare.n aceast misiune practicianul nu este inut: - s procedeze la investigaii pentru a determina fiabilitatea i exhaustivitatea informatiilor communicate - sa evalueze controlul intern - sa verifice informatiile primite - sa verifice temeinicia explicatiilor furnizate Practicianul trebuie sa revada informatiile compilate si sa se asigure ca au forma adecvata si nu contin anomalii semnificative. Prin anomalii se intelege: - erori n aplicarea referenialului contabil identificat; - absena referenialului contabil sau abateri de la acesta.

15

Referenialul contabil utilizat i abaterile constatate de la acesta sunt menionate n anexele la informaiile financiare; incidenele acestor abateri nu sunt cuantificate. Dac practicianul are cunotin de anomalii semnificative trebuie s cear ntreprinderii s le cerceteze; dac refuz, va ntrerupe misiunea. Practicianul trebuie s obin o confirmare de la conducerea ntreprinderii c aceasta este contient de responsabilitatea sa pentru prezentarea corect a situaiilor financiare i pentru aprobarea lor.Confirmarea poate fi fcut sub forma unei scrisori de afirmare din partea conducerii care atest c datele contabile fumizate sunt exactei exhaustive i c toate informaiile semnificative au fost comunicate practicianului. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare :-titlul; - destinatarul;- o meniune confirmnd c misiunea s-a desfasurat conform standardelor internationale - identificarea informaiilor financiare, cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre practician; - o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i n consecin nicio asigurare nu este furnizat; -un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat; - data raportului; - adresai semntura practicianului. Pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una dintre meniunile: "neauditate" sau "compilate fr audit, nici examen limitat". Aplicatia 22: Caracterizati auditul statutar. Se repeta Expertiza contabila Aplicatia 23: Prezentati diferenta dintre expertiza contabila judiciara si cea extrajudiciara. Expertiza contabila judiciara Expertiza contabila extrajudiciara Este efectuata de experti sau specialisti la cererea organelor de urmarire penala, a instantelor judecatoresti si a altor organe cu atributii jurisdictionale pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzelor Este efectuata in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitate de mijloc de proba in justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea

16

unor litigii pe cale amiabila. Aplicatia 24: Definiti expertiza contabila judiciara. Expertiza tehnica efectuata de experti sau de specialisti, din dispozitia organelor de urmarire penala, a instantelor judecatoresti sau a altor organe cu atributii jurisdictionale, n vederea lamuririi unor fapte sau mprejurari ale cauzei, constituie expertiza tehnica judiciara.Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare si de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare.

Aplicatia 25: Prezentati etapele realizarii expertizei contabile judiciare. Etapa Dispunerea expertizelor contabile judiciare si numirea expertilor contabili Caracteristici - Este reglementata de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala si normele profesionale emise de CECCAR; reglementarile procedurale au prioritate. - Se face numai de catre organe de cercetare abilitate; - Expertul contabil ( expertii contabili) nominalizati trebuie sa fie membrii CECCAR nscrisi n Tabloul Corpului si sa ndeplineasca conditiile de exercitare a profesiei pe anul n curs; - Numirea nu poate fi refuzata dect printr-o motivare temeinica; - Numirea este consemnata prin ncheiere de sedinta emisa de Instanta Judecatoreasca sau prin Ordonanta emisa de organul de cercetare penala. si - Disponibilitatea expertului contabil se raporteaza la respectarea principiilor etice fundamentale si a celor particulare expertizei contabile judiciare. - Programul de lucru stabileste natura, calendarul si ntinderea lucrarilor necesare pentru ndeplinirea misiunii de expertiza contabila. - Nu exista criterii general valabile pentru ntocmirea programului

Acceptarea programarea expertizelor contabile

17

de lucru, expertul contabil dispunnd de experienta sa si de profesionalismul sau, ca principale instrumente de fundamentare. - Programul de lucru este parte componenta a dosarului de lucru privind expertiza contabila judiciara. - Bugetul de timp , fundamenteaza n mare parte programul de lucru si contine detalierea activitatilor pe timpi de lucru n ceea ce priveste: studierea dosarului cauzei, contactarea partilor ( daca este cazul), documentarea ( documentarea generala, documentarea specifica fiecarui obiectiv, documentare la fata locului ), prelucrarea si sistematizarea materialului documentar, privind expertiza, redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, alte operatiuni. - Modificarile intervenite n programul lucrarilor ndreptatesc solicitarea majorarii onorariului. - Prelungirea termenului de depunere a lucrarii de expertiza contabila judiciara se face prin dispozitia consemnata prin ncheiere de sedinta sau Ordonanta, de catre organul abilitat. Delegarea si - Efectuarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara nu poate fi supravegherea delegata , numirea fiind efectuata n baza unui act procedural lucrarilor invocat de catre organul de cercetare sau organul judiciar. Documentarea - Se limiteaza strict la materialul documentar necesar pentru a lucrarilor privind raspunde la obiectivele dispuse de organul abilitat. expertizele contabile judiciare - Este imperativ ca materialul documentar sa fie adecvat, bazat pe documente contabile si evidentieri contabile si nu prezumtii sau declaratii ale partilor sau martorilor. - Expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamental diferite fata de un organ de control, este abilitat sa ia legatura cu acesta pentru elucidarea tuturor aspectelor. - Explicatiile date de catre parti (atunci cnd se nscriu n cadrul procedurii) nu au calitatea de document probant. - Materialul documentar ce sta la baza constatarilor si concluziilor din Raportul de expertiza contabila judiciara consta n: dosarul cauzei; documentele justificative si registrele contabile aflate n pastrarea partilor implicate n actul justitiar sau n arhivele tertelor persoane fizice sau juridice care au legatura cu obiectivele expertizei contabile judiciare; procesele verbale ntocmite de organele de control abilitate , aflate n posesia acestora ct si n

18

posesia persoanelor fizice sau juridice legatura cu obiectivele expertizate.

controlate care au vreo

Dosarul de lucru al misiunii are rolul de a asigura ntelegerea si controlul lucrarilor. - Dosarul de lucru al expertului contabil judiciar cuprinde: ncheierea de sedinta sau Ordonanta dispusa de Organele n drept; Programarea lucrarilor; Corespondenta purtata cu factorii implicati ( parti, organe abilitate, terti, etc.); Eventuale note, calcule, etc. ale expertului contabil; Raportul de expertiza contabila cu viza auditorului de calitate si cu dovada depunerii la organele n drept). - Constatarile si concluziile expertizei contabile judiciare se consemneaza n Raportul de expertiza contabila judiciara, avnd cel putin 3 capitole: Capitolul I Introducere, Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile , Cap. III Concluzii. - n cazul numirii mai multor experti avnd opinii diferite se ntocmeste un singur raport care consemneaza opinia documentata si argumentata a fiecarui expert, fie n continutul unei anexe ce nsoteste raportul. - Raportul de expertiza contabila judiciara se supune auditului de calitate naintea depunerii acestuia la organele beneficiare. - Tipuri de rapoarte: Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat -are structura si continutul standard. Raport de expertiza contabila cu observatii - cuprinde pe lnga elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil". Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului , fiind esential ca autorul sa se conformeze normelor de etica si deontologie profesionala, n special a principiului confidentialitatii. Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile - are structura si continutul raportului de expertiza contabila obisnuit, necalificat, cu deosebirea ca n cadrul capitolelor II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de

Raportarea

19

beneficiarul acesteia. Aplicatia 26: Continutul raportului de expertiza contabila judiciara. Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat, are structura si continutul urmator: Capitolul I Introducere. Contine urmatoarele paragrafe: identificarea expertului ( expertilor contabili ) nominalizati pentru efectuarea expertizei contabile ( nume, prenume, domiciliul, numarul legitimatiei de expert , pozitia n Tabloul Corpului), identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare ( ncheiere de sedinta sau Ordonanta, cu mentionarea datei, denumirii si calitatii procesuale a partilor, domiciliului sau sediului social, numarului, datei si naturii dosarului) sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare ( denumirea clientului, domiciliul sau sediul social, numarul si data contactului ), identificarea mprejurarilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul ce face obiectul cauzei sau contextul n care a fost contractata efectuarea expertizei contabile, identificarea obiectivelor ( preluate ad-literam n cazul expertizelor judiciare sau formulate conform contractului n cazul expertizei contabile extrajudiciare ) , identificarea datei sau perioadei si a locului n care s-a efectuat expertiza contabila, identificarea materialului documentar care are legatura cauzala cu obiectivele expertizei contabile, identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu mentionarea expresa a efectuarii sau nu si a altor expertize avnd aceleasi obiective, daca s-au utilizat si lucrarile altor experti, problemele ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea pe parcursul efectuarii expertizei, identificarea datei initiale pna la care raportul de expertiza trebuia depus la beneficiar, cu indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial. Capitolul II Desfasurarea expertizei contine cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv , n cadrul caruia se procedeaza la descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat n considerare n formularea concluziilor sale. Se recomanda ca efectuarea calculelor analitice sa se efectueze n cadrul unor anexe, n continutul raportului prezentndu-se doar rezultatele de ansamblu. Fiecare paragraf trebuie sa se ncheie cu concluzia expertului contabil , care trebuie sa fie precisa, concisa, fara echivoc, redactata ntr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata, fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, a reprezentarilor n contabilitate, a expertizelor sau actelor de control anterioare si fara a face ncadrari juridice. Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti contabili, fiecare avnd opinii diferite, este necesar ca fiecare sa-si motiveze opinia documentat si detaliat, n raport cu constatarile si concluziile expertului numit din oficiu.

20

Capitolul III Concluzii contine cte un paragraf distinct cu concluzia aferenta fiecarui obiectiv al expertizei contabile, n concordanta cu constatarile exprimate n cadrul Capitolului II. Raport de expertiza contabila cu observatii, cuprinde pe lnga elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil". Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului , cu conformarea normelor de etica si deontologie profesionala, n special a principiului confidentialitatii. Continutul si ntinderea consideratiilor personale ntr-un raport de expertiza contabila judiciara tin de rationamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar sau impus de lege n cazul expertizelor contabile judiciare. Standardul profesional nr. 35 al CECCAR recomanda expertului contabil numit din oficiu sa evite acest capitol din raportul de expertiza contabila judiciara, deoarece simpla sa existenta vine n contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea profesionistului contabil. Poate uzita de el expertul contabil recomandat de parte, fara a incrimina nsa partile adverse implicate. Orice intentie sau tendinta de incriminare , chiar si disimulata, constituie o ncalcare grava a principiilor deontologice carora expertul contabil trebuie sa se conformeze. Raport de expertiza contabila cu opinii separate se ntocmeste uneori, cnd pentru solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau ca experti-parte. Opiniile diferite se consemneaza n continutul Raportului de expertiza contabila sau n Anexe. Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe baza de probe punctul sau de vedere. Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, are structura si continutul raportului de expertiza contabila obisnuit, necalificat, cu deosebirea ca n cadrul capitolelor II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia. Cnd au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili n aceeasi cauza se ntocmeste un singur raport de expertiza contabila. n cazul existentei unor deosebiri de opinii, acestea sunt consemnate n cadrul raportului de expertiza contabila sau n cadrul unei anexe a acestuia. Raportul se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de organele n drept sau de catre expertul contabil care a coordonat misiunea. De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se ntocmeste n doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabinetul expertului autor. La solicitarea organului beneficiar se pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu un numar de 5 zile naintea termenului de judecata

21

fixat sau la data dispusa prin Ordonanta n cazul expertizelor ntocmite n faza de urmarire/cercetare penala. Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie ntocmite atunci si numai atunci cnd exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila , ele avnd menirea sa degreveze continutul raportului de expertiza contabila de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele la raportul de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului contabil. Modelul Raportului de expertiza contabila judiciara si redactarea acestuia1[22] Tabel nr. 8 Tribunalul/Judecatoria... Sectia.......... Dosar nr......... RAPORT DE EXPERTIZ CONTABIL JUDICIAR Capitolul I INTRODUCERE Paragraful ( i ) Subsemnatul.......expert contabil, domiciliat n .....,posesor al carnetului de expert contabil nr.....nscris n Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia CECCAR n Sectiunea..Pozitia................... (Daca sunt mai multi experti contabili acest paragraf se repeta pentru fiecare). Paragraful (ii) Am fost numit(ti) prin....din data de...expert(ti) contabil(i) n dosarul nr...., partile implicate n proces fiind: 1.......... 2.......... .

1 22

n......... (Pentru fiecare parte implicata n proces se va mentiona denumirea, domiciliul sau sediul social si calitatea procesuala) Paragraful (iii) mprejurarile si circumstantele n care a luat nastere litigiul sunt: .................................... Paragraful (iv) Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabila, careia i sau fixat urmatoarele obiective (ntrebari): Obiectivul nr. 1................... Obiectivul nr. 2................... ... Obiectivul nr. n................... Paragraful (v) Lucrarile expertizei contabile social/domiciliul........................................ Paragraful (vi) Materialul documentar care a stat la baza efectuarii expertizei consta n:............................................................................................ Paragraful (vii) Redactarea prezentului raport de expertiza contabila s-a facut n perioada ........................n cauza s-au efectuat/nu s-au efectuat alte expertize contabile; sau utilizat/nu s-au utilizat lucrarile altor experti (tehnici, fiscali, etc.). Problemele ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea n timpul efectuarii expertizei sunt:......................... Paragraful (viii) s-au efectuat n perioada...la sediul

23

Data pentru depunerea prezentului raport de expertiza contabila a fost fixata la......si prelungita la.....(daca este cazul). Capitolul II DESFsURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i( i=1,n) Pentru a raspunde la obiectivul ntrebarea nr. i s-au examinat urmatoarele documente.................. (Descriere detaliata cu trimitere la anexe, daca este cazul) n conformitate cu documentele expertizate formulam, la obiectivul nr. i, urmatorul raspuns: ................................................... (Se redacteaza raspunsul clar, concis si fara ambiguitati) Capitolul III CONCLUZII n conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat n introducerea si cuprinsul prezentului raport de expertiza, formulam urmatoarele concluzii (raspunsuri) la obiectivele (ntrebarile fixate acesteia: La obiectivul nr. 1.................. La obiectivul nr. 2.................. ... La obiectivul nr. n.................. (Se vor relua concluziile exprimate n cadrul Capitolului II DESFsURAREA EXPERTIZEI CONTABILE) Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina n sprijinul beneficiarului , consideram necesar sa facem urmatoarele precizari: ........................ (Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca este util beneficiarului expertizei contabile, El poate face obiectul unui capitol distinct, Capitolul CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI (EXPERILOR) CONTABIL(I). Expert contabil

24

Nume, prenume Semnatura

Evaluare Aplicatia 27: Prezentati diferenta intre pret si valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vnd si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. PRET VALOARE Marime concreta, tangibila Marime conventionala Unic ca numar Multipla Se formeaza pe piata = negociere Pe hartie = Rezultatul evaluarii Obiectiv fata de evaluator si subiectiv Obiectiva fata de partile negociatoare si fata de partile negociatoare subiectiva fata de evaluator Aplicatia 28: Prezentati indicatorii de echilibru financiar: FR; NFR; TN si CF. FR = fondul de rulment Reprezinta volumul resurselor permanente de finantare a activitatii de exploatare. Relatii de calcul: FR = TOTAL ACTIVE - ACTIVE IMOBILIZATE FR=CAPITAL PERMANENT-ACTIVE IMOBILIZATE FRPR = CAPITAL PROPRIU - ACTIVE IMOBILIZATE

25

GrAc = FRPR / FRT NFR = necesarul de fond de rulment Reprezinta suma resurselor de care trebuie sa dispuna societatea peste cea necesara finantarii imobilizarilor pentru a putea functiona (stocuri+creante+ch anticipate+avansuri platite obligatiile nefinanciare(furnizori, datorii fiscale si sociale, venituri anticipate si alte datorii nefinanciare). NFR din exploatare depinde de: 1. cifra de afaceri 2. durata rotatiei stocurilor, creantelor si datoriilor 3. partea valorii adugate in cifra de afaceri (cu ct valoarea adaugata este mai mare cu atat necesarul de resurse este mai mare, pentru aceeasi cifra de afaceri)

TN= Trezoreria neta Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditatii generat de activitatea firmei. Relatiile de calcul ale acestui indicator sunt: TN = FR - NFR CF = Capacitatea de finantare Reprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din activitatea de exploatare de care intreprinderea ar putea dispune pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de continuarea activitatii si de dezvoltare CF = excedentul brut din exploatare + alte venituri din exploatare -alte cheltuieli din exploatare +venituri financiare - cheltuieli financiare + venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale - participaarea salariatilor la rezultate - impozitul pe profit Aplicatia 29: Prezentati metodele de determinare a activului net corijat. Activul net corijat se determina parcurgand 3 etape: 1. separarea tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii, pentru a stabili utilitatea lor, exprimata prin gradul de participare la realizarea profitului 2. reevaluarea bunurilor necesare exploatarii: - imobilizarile necorporale sunt considerate non-valoare 3. calculul matematic al activului net corijat prin 2 metode:

26

a. metoda substractiva de calcul: Total active reevaluate corijate Toate datoriile intreprinderii b. metoda aditiva: capitaluri proprii + diferentele din reevaluare Aplicatia 30: Definiti capacitatea beneficiara. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil); - profitul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evalurile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere

27