Europade dr. Utrike Reisach

;i dr. Rainer K0theItustralii de Giuliano Fornari, Frank Kliemt,

Joachim Knappe gi Reiner Zieger

Hir[i de Michaela Schneider

Traducere din limba germaniAna Sylvester

t ianuorie zooT:Ro m d n i i sd rbdto re sc a d e ro reo

lo Uniunea Europeond

denciclopedia rao

lstoria PimdntuluiEuropa a arf,tat intotdeauna Ia fel? 4Cum s-au format Mun{ii Alpi? 5

Cum s-a modiflcat Europa in urmaerei glaciare? 5

Clima, natura gi faunaCe determin[ clima Europei? 6

Care este flora tipici pentru Europa? 6

Prin ce se distinge zona Mf,rii Mediteranede restul Europei?

Ce animale trliesc in Europa?

O scurti istorie a Europei

Uniunea EuropeaniCe este Uniunea European[?

Cum a luat fiinll UE?

De ce existd Uniunea European[?

Care sunt tirile membre UE?

Mai exista grani{e intre state ininteriorul UE?

De ce sunt normate merele in UE?

Toti consumatorii pot s[ profltede pe urma UE? 20

Exist[ concurentf, loial[ in cadrul UE? 20

Pot trii si munci oriunde in UE? 27

Ce s-a schimbat prin introducereamonedei unice euro?Ce este Euroland? 22

Pentru ce are nevoie UE de o moneda unica? zz

32

32

33

33

34

35

37

l8g8

39

40

De ce trebuie supravegheati moneda?

CAnd s-a nf,scut euro?

40

47

48

48

49

5o

Cuprins

23

23

7

8

14

75

t677

r8

r8

Care sunt avantajele monedei unice euro? 24

Moneda euro este puternica sau slaba? 24

Conducerea Uniunii Europene

Exist[ o capital[ a UE? 27

Cum se pun de acord statele membre UE? 28

Cine se afl[ la vArful UE? 29

Ce face Comisia Europeani? 30in ce probleme decide Parlamentul European? 3o

Cine face parte din Parlamentul European? 3tCurtea de Justilie a

Comunitililor Europene: ce judec[?

UE are propria armati?

Oamenii gi timbile UE

Cine lucreazd pentru UE?

Ce gcoli frecventeaza copiii angajalilor UE?

Ce limbi sunt vorbite in UE?

Banii Uniunii EuropeneCum se finanleaz[ UE?

Pe ce cheltuiegte UE banii? 35

UE sprijin[ ;i regiunile mai sf,race? 16

Ce domenii de cercetare sunt sprijinite de IJE? 36

Comerful mondial gi viitorulCe rol joac[ UE in comer,tul mondial?

Cum ajut[ UE alte state?

Cum va arata UE in viitor?

Ce ganse aduce extinderea LIE?

Modelarea EuropeiCum pot cetllenii UE si-;i impuni pirerile?

Ce proiecte exista pentru tinerii cetaleniai UE?

Lexiconu[ firitorSirbitori?n Europa

lndice

Cifre gi recorduri din Europa

Harta fizicda EuropeiUE, are propriul guvern?

tjs

;@t --s&

q q'.'. "&

tt.- -%,=.L A

'51 ,,# e _ iiSg*e- %*&LY s" "6 r&.e i.T ,d&,,

-0, ,r&*€e v

Norvegiei si cei ai Scotiei: s-au inlllatprin incretire incet, din straturile de

sedimente.

Cu 300 de milioane de ani in umi,uscatul se ridicase si era acoperit de pd-duri preistorice dese. 0 parte din forma-tiunile minerale din acele timpuri maipot fi gesite, de exemplu, in sud-vestul

Angliei, in Masivul Central din Franta,in Ardeni, in podisul Renan, in muntiiSudeti, precum si in Ural. pe atunci, inviile ml5stinoase cresteau piduri uria-

O placd continentaldolunecd sub alto, straturiled e sed i m e nte in d oi n d u - se

;i formdnd astfel mun{iipe core se afld vulconulStromboli din ltalio.

VulcetllFumegiin Europa de azi mai

ales in lslanda giin zona

Mediteranei. Ce[ mai mare

vutcan activ din Europa este

Etna, de pe insuta Sicitia.

Vezuviul din apropierea

oragului Napoli nu este inprezent activ, dar, in ultimele

secote, a erupt de mai mutte

Vulconul Stromboli din ttolia

ori cu o fo(d distrugitoare.

Mutt mai blinde sunt eruptiile

vutcanului Stromboli ta nord

de Sicitia.

lstoria PimdntutuiConfiguralia planetei noastre se

Europa a aratat?ntotdeauna

ta fet?

schimbi continuu,

chiar si continen-

tele. Ele se depla-

seaza pe scoarla

plmAntului, S€

desprind si se unesc din nou. De aceea,

in vremurile indepdrtate, pimAntul

avea un cu totul alt aspect decAt cel pe

care il cunoastem in prezent.

Teritoriul Europei de azi a fost situattimp de milioane de ani aproape de

..,,::,:I#:ff,::TT:

catuit dintr-o serie de

.,:. insule situate in'= oceanul dintre cele..i dou[ continente.

€ Atunci s-au format"::..,:..:::. .,'.' .., ' mUntii.,,t j,li.:;i,,.:,li:,;,,,l:,:i:",,

lmagineaplaneteinoostre inurmd cuzoo demilioanede ani...

4

ia.. ::. ::. ;..

*ltL-: t . ,r5

:F''"*;..,,,.'..:... -{,.:'...,#'1

:::,.t...:;:.:.::.::,::;::....:. :.... .::,,,,.;a: ;{;' : : : an : :..i ;:::: ta;:::a:i::: | +,;.:::::::acll-

... 5i astdzi':{;t#Pt rf.ii:r':

GEE-qe, din care s-au lormat mai tArziu za-

q

cdmintele de clrbune ale Europei.

Cu 280 de milioane in urmd, zone

intregi ale Europei de azi erau desertice.

Sub un soare torid, in rAuri si lacuri s-au

depus sedimente rosiatice. Mai tArziu,

acestea s-au intarit, formAnd gresia ro-

;ie. Dupi scurt timp, o mare caldd si pu-

lin adAnc5 a ocupat acest deseft; printre

Pdnd in urmd cu circo zoo de milioone de ani,continentele America de Nord ;i Eurosia maierouincd lipite. Fenomene din interiorulPdmdntului le-au seporot, iar de otunci, ele seindepdrteozd unul de altul cu o vitezd deoproximotiv doi centimetri pe an: astfel s-aformot Atlonticul.

Mmm GnomAPrin ciocnirea continentelor,

zona dintre muntii Pidurea

Neagri gi munlii Vosgi, ca gi la

nord de acegtia cu aproximativ

cinci kilometri, s-a infundat.

Depresiunea imensi astfel

formati s-a umplut pa(ial cu

aluviuni, dar gi in prezent se

poate recunoagte ca fiind

o depresiune aflati pe

Rinul Superior.

altele, sedimentele ei formeazi inprezent, de exemplu, pe4i din AlPi,

din mun{ii Jura Svabi si cei Francezi.

Cu 70 de milioane de ani in urmi,

Europa era din nou un uscat, iar

in urma cu 18 000 de ani suprafele

imense se aflau sub un strat de gheati

foarte gros.

Un eveniment deosebit de marcant

a fost formarea

falnicilor Mun{i

Alpi. Ei s-au inll-

lat atunci cAnd,

in urm[ cu circa

50 de milioane de ani, continenful afri-

can s-a impins citre Europa, indesAnd

sedimente qi roci mai vechi, astfel in-cAt straturile s-au increlit. Si Pirineii

din Spania ;i Franla, Apeninii din

Italia gi munlii est-europeni, cum ar fio parte a Carpalilor, s-au format in

acest mod. Procesul de in[llare con-

tinu[. De exemplu, in Elvelia, munlii

se ridic[ cu circa un milimetru pe an.

Ciocnirea continentelor a avut ur-

mlri multiple. in Europa CentralS, in

urmf, cu aproximativ 50 de milioane

de ani, au erupt vulcani, cum ar fi cei

din podi;ul Eifel. Erup{iile vulcanice

continua gi in prezent. Cutremurele

din zona Mirii Mediterane sunt o con-

secin![ a acestor fenomene geologice.

Cu doui milioane de ani in urm[,

temperaturile au

sclzut cu mai

multe grade pe

intreg globul.

Aceasta a dus la

extinderea ghelarilor, in timp ce

nivelul m[rii a scizut cu peste 100 m,

deoarece o mare cantitate de api era

cuprinsa in ghelari. ln Europa, ghelarii

s-au intins dinspre nord spre centrul

continentului gi au acoperit intreaga

zon5. cu un strat de gheala, gros de

cAteva sute de metri. in perioadele mai

calde, o parte din ghelar se topea. intre

limita de ghea!5 nordici gi cea sudica

ramdnea o fAgie de pimAnt neacoperit

de ghea![, dar cu foarte pulin[vegetatie. Abia in urmf, cu apro-

ximativ 10 000 de ani a luat

sfArgit aceasti ,,eri glaciard".

Peisajul s-a modificat profund. in

urma ghetarilor au rlmas cantit[ii

mari de nisip, pietrig ;i aluviuni.

Coasta sudicd a Mirii Nordului, de

exemplu, igi datoreaz[ forma col-

luroasa acestei perioade. Din ace-

easi cauzd, litoralul sudic al MlriiBaltice e alcatuit din straturi masi-

ve de sediment nisipos. in multe

locuri, gheala a lf,sat in urma

adAncituri, care s-au umplut cu

apa qi au devenit lacuri sau rnlas,tini.

Cum s-au

format MuntiiAlpi?

Cum-s-amodificatEuropain urmaereiglaciare?

Fiordurile din Norvegia sunt vdimdcinote de fluvii de gheofd,vdi in care o pdtruns apa mdrii.

Fosilele de dinozauri sunt

destul de rare pe continen

tuI european,

deoarece, pe

vremea c6nd di'

nozaurii stipineau

lumea, Europa eraln

mare parte acoperiti de api. lnsi in zona

locatitilii Solnhofen din Bavaria, Germania,

in apele calde ale mirii, care a existat aici,

in urmi cu r5o de milioane de ani, s-a

depus un strat fin de sedimente, ln care

s-au pistrat foarte bine rimigitele unor

viefuitoare. Acolo s-au descoperit fosilele

unui animal care imbini caracteristicile

dinozaurilor cu cele ale pisiritor: pasirea

primitiG.

ln urmi cu 4o de milioane de ani,in zona

actuali a M6rii Battice cregteau piduri

de conifereinalte gi dese. REgina acestor

copaci a atras gi a ,capturat" mici viet;ti.

tn timp, rigina s-a solidificat, devenind

chihtimbar, iar micile creaturi s-au

pestrat intacte.

ln anul r9o7, intr-o carieri din apropierea

locatititii Mauer, Germania, s-a gisit

maxilaru[ inferior a[ unui om primitiv.

CtiffrEl, natura gi faunaClima relativ blAnd[ din Europa se Europa este o parte componentf, a ffilr::i:

datoreaz[ curen-

tului Golfstream,

un curent ocea-

nic din Aflantic.

Europa Centrald

e sifuati aproximativ pe aceeasi para-

lela cu Labrador in Canada, unde insd

pe timp de iarn[ sunt frecvent consem-

nate temperaturi de minus 40"C. Prin

unnare, clima european[ ar trebui s[ fieasem[nItoare. ins[ curentul Golfstream

aduce in flecare secundf, cantitatea imen-

sI de circa 150 de milioane de metri

cubi de apa caldl ce provine din Golfirl

Mexicului, ridicAnd astfel temperatura

medie anual6. La acest fenomen contri-buie gi vdnturile de vest, preponderente,

care aduc aerul umed ;i cildu! de dea-

supra Aflanticului. Din aceste cauze, cea

mai mare parte a Europei, dar mai ales

partea de vest, se bucurd de veri calde gi

de ierni blAnde. Cu cAt se inainteazd

spre est, efectul benefic al Atlanticuluise atenueaz5, ceddnd in fa{a climei de tipcontinental, cu ierni reci gi veri toride.

Cu totul alta e clima Europei de Sud,

cdci Alpii ;i Pirineii sunt bariere clima-

tice pentru clima subtropicall a zonei

Mdrii Mediterane, cu veri toride, fdrf,

precipitalii si cu iemi blinde, dar cu ploi

abundente.

Flora Europei este aketuifi din multe plantesdlbatice gi de culturd. in regiunile mai calde

,_ cresc smochini, mdslini, lavandd Si vifd-de-vie.Alte plante cresc oriunde.

continentuluieuroasiatic. De

aceea vegetatia

din Europa nu

difer[ in esenta

ei de cea a zonelor estice. Totusi, inEuropa nu existi o varietate atAt de

mare de specii precum in Asia. De vinisunt Alpii: muntii acoperili de ghefari

in era glaciari au avut efectul unei

bariere. Multe animale si plante nu au

putut migra spre sud ;i au pierit. La

sfArgitul erei glaciare, doar puline spe-

cii au putut reveni, trecdnd peste

aceasti barierf, muntoas5.

Forma de vegetalie preponderenti

in Europa Centrald este pf,durea de

foioase, verde pe timpul verii, dar care

toamna igi pierde frunz$ul. in partea

de vest, unde umezeala este mare,

cresc mai ales stejari si mesteceni, inzona central[ se intAlnesc mai degraba

fagi ;i stejari pe lAng[ alte foioase.

P[durile de molid, pe care le intAlnim

frecvent in aceasti zon5, sunt plan-

tate, deci atipice zonei si, prin urmare,

destul de sensibile. ln sud-estul

Europei existi multe zone de step[,

deoarece precipitatiile nu sunt sufi-ciente pentru a permite dezvoltarea

unor pdduri dese.

in Europa de Nord, clima este prea

rece pentru majoritatea foioaselor.

* Pddure de fagin Suedio

:::,... Pd7une in lrlanda

Cdmp de lavandd in ltalio

Pipidie

Climd polard,, Climd montond

,:i::..,i* C I i m d m o d e rat - re -

Climd moderat-umeddClimd moderot-uscatd

Mre nnronr

I multitudine de animale gi de

:lante au imigrat (de obicei

^ eobservat) in Europa ln

-ttimii zeci de ani. Unele,

rrecum ratonut, ciinele enot

:i fazanii pugi ln tibertate de

:dtre vdnitori, s-au adaptat

cine in ecosistemele

existente. Altele, cum ar

i crabul chinezesc,

rericliteazi speciile'ndigene.

Aici existi zonele cu pdduri mixte,

care, spre nord, fac loc p[durilor de

conifere, mai ales celor de Pini gi

molizi. Doar ace$ti copaci rezist[

iernilor lungi gi reci si, de aceea, sunt

intdlnili ;i in zonele din sud, si anume

in cele muntoase. Centura de conifere

se intinde peste intreg globul. Spre

nord, aceasta trece in plduri de fag

pAnd in zona tundrei, fari copaci,

doar cu arbu;ti ;i licheni.

Spre deosebire de paftea nordici a

ale zonei: desi iernile sunt blAnde, ve-

rile sunt deosebit de sS.race in precipi-

ta{ii. De aceea in zonele montane cresc

mai ales conifere, cum ar fi pinii Aleppo,

cAt si plante perene cu frunze tari, pre-

cum stejarul verde ;i stejarul de plut[.

in zonele mai inalte qi, astfel, mai reci,

se intAlne;te gi stejarul pufos, castanul

comestibil si fagul.

Totusi, doar in locuri restrdnse se

mai poate intAlni vegetatia originald a

zonei Mlrii Mediterane. in decursul

secolelor, omul a defrigat suprafele in-

tinse pentru a utiliza lemnul p[durilor

ca material de constructie sau pentru

combustibil; incendiile, iscate mai ales

vara, distrug;i ele plduri intregi. De pe

versanlii abrupli, ploile au spdlat p5-

mAntul fertil, impiedicAnd astfel dez-

voltarea de noi arbori gi arbugti. in alte

zone, in locul pidurilor au aperut zone

de arbugti, asa-numitele macchia sau

maquis. Trandafirul salbatic, mirtul ;ialte plante, adesea cu flori foarte fru-

moase, formeaz[ aici un desig aproape

de nepitruns. in locurile uscate cresc

arbugti pitici gi multe alte plante, prin-

tre care qi orhideele. Multe dintre plan-

tele care cresc aici pot supravielui doar

pentru ci se apara prin lepi si mirosuri

neplicute, astfel incAt sf, nu fie mAn-

cate de oi sau de capre. Multe dintre mi-

rodeniile buc[tdriei, cum ar fi cimbrul,

m[ghiranul, busuiocul sau salvia cresc

aici in mod spontan, iar in zilele calde,

plutegte in aer o miasm[ placut[.

Prin ce se distinge

zona Merii

Mediterane de

restul Europei?

Europei, zona

Marii Meditera-

ne e bogati in

specii de plante,

deoarece era gla-

ciarl nu a determinat disparilia lor.

Totusi, fauna existent[ trebuie si se

adapteze la caracteristicile climatice

Strugure

' "jl;{+-

,/,/'Secara , r,j

;l{:..r:,:

d4.'{"{:r/'

;':"'t::S!

,'t'

Cartof (cu un

96ndac de Colorado)

Ramuri demislin