Curtea Internaţională de JustiţieCazul privind aplicarea Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid

Bosnia şi Herţegovina c. Serbia(2007)

În 1993, Bosnia şi Herţegovina a introdus o cerere în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie împotriva Serbiei (iniţial RFI, apoi Serbia şi Muntenegru, ulterior Serbia), referitoare la aplicarea Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, în legătură cu acţiunile sârbilor bosniaci din conflictul din Bosnia şi Herţegovina dintre 1992 şi 1995. Printr-o decizie din 1996 Curtea a decis că este competentă să examineze fondul cererii, în baza clauzei compromisorii conţinute de Convenţie.

Principalele susţineri ale Bosniei şi Herţegovina erau în sensul că Serbia este responsabilă pentru genocidul comis în timpul conflictului. Pe baza probelor administrate, faptele asupra cărora Curtea trebuia să se pronunţa constau în principal în următoarele:- majoritatea crimelor constând în ucideri au fost comise asupra musulmanilor bosniaci de către armata Republicii Srpska (VRS) (proclamată la 9 ianuarie 1992, nerecunoscută internaţional); Republica Srpska a beneficiat de sprijin finaciar din partea autorităţilor de la Belgrad, constând inclusiv în plata salariilor ofiţerilor VRS;- un fapt notabil este reprezentat de masacrul de la Srebrenica, din iulie 1995, când au fost ucişi peste 7000 de musulmani bosniaci;- în masacrul de la Srebrenica a participat o miliţie paramilitară intitulată “Scorpionii”. Iniţial acest grup reprezentase o subunitate a Ministerului de Interne al Iugoslaviei, însă, după 1992, luptau sub autoritatea VRS (armatei Republicii Srpska);

De asemenea, Bosnia şi Herţegovina a susţinut că Serbia a încălcat obligaţiile de a preveni crima de genocid şi de a pedepsi genocidul. În legătură cu ultima obligaţie, Bosnia a susţinut că refuzul Serbiei de a preda unele persoane către Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie reprezintă o încălcare a Convenţiei.

Ce a decis Curtea, în special cu privire la răspunderea Serbiei pentru genocid, conform Convenţiei?

Rezolvare

- Fapte imputabile Serbiei: Plata salariilor,militia paramilitara- Convenția privind prevenire si reprimarea crimei de genocid instituie in sarcina

statelor obligația de a preveni genocidul si de a il reprima daca apare. Din aceasta decurge obligatia statelor de a nu comite crima de genocid. Chiar daca nu este prevazuta expres, statele au oblig de a nu fi complice/instigatori la o crima de genocid si de a coopera la prinderea si pedepsirea persoanelor vinovate de crime de genocid si predarea lor.

- Curtea a mai stabilit ca se poate atrage raspunderea statelor in conditiile in care nicio persoana fizica nu a fost gasita vinovata de genocid si se incearca direct atragarera raspunderii statului – se atrage conform dreptului international si este independenta de atragerea raspunderii unei persoane fizice pt crima de genocid.

- In ceea ce priveste persoanele fizice, aceste norme sunt de drept penal international. Pt stat sunt norme de drept internat, indepententa de raspunderea penala stabilita pt persoanele fizice pt crimele de genocid.

- Curtea a mai stabilit ca pt a avea o crima de genocid trebuie sa avem 2 conditii:

o elementul material – consta in fapte cum ar fi uciderea membrilor unui grup, provocarea unor suferinte fizice si psihice membrilor grupului, supunerea membrilor grupului la conditii de viata menite sa duca la distrugerea fizica a grupului in tot sau in parte, impunerea de masuri care sa impiedice nasterile in interiorul grupului, transferul fortat al copiilor de la grupuri tinta la alte grupuri

o elementul subiectiv – consta in intentia de a distruge in tot sau in parte grupul respectiv (etnic, religios), denumit si grup tinta.

₋ In speta grupul tinta: bosniacii musulmani.₋ Curtea a stabilit ca actele comise la Srebrenica se incadreaza in aceasta definitie a

crimei de genocid, conditiile fiind indeplinite. ₋ Serbia poste fi tinuta raspunzatoare pt comiterea crimei de genocid pe baza

comportamentului organelor sale? Curtea a stabilit ca statul este responsabil pt orice act al autoritatilor sale. Avand in vedere ca armata RFI nu a luat parte efectiv in masacru si ca nici liderii sai nu au luat parte efectiv la masacru, nu poate fi tinuta raspunzatoare ca a luat parte la masacru. Republica Srpksa si organele sale actiona independent de RFI, si nu ca organe ale RFI.

₋ Curtea a stabilit ca RFI a oferit suport substantial Republicii Srpska, in special financiar prin plata salariilor, dar Curtea considerat ca acest lucru nu transformat automat armata intr-un organ al RFI, statul finantator.

₋ In ceea ce priveste gruparea Scorpionii, aceasta a fost anterior un organ al statului parat de iure, dar in orice caz un act al unui organ pus la dispozitia unui stat de alt stat atrage raspunderea statului pt care actioneaza (art. 6 din Proiectul de articole privind raspunderea statelor pt fapte internaționale ilicite) si atrage raspunderea Republicii Srpska si iese de sub autoritatea statului sarb. Persoane sau grupuri de persoane pot fi echivalate cu un organ al statului numai daca in fapt acele persoane sunt complet dependente de statul respectiv si in final sa poate fi considerate un intrument al statului respectiv. Nici Republica Srpska, nici armata sa nu pot fi privite ca instrumente prin care Republica sarba a actionat, instrumente lipsite de orice fel de autonomie.

₋ Curtea a analizat daca pot fi incluse in art. 8 – nu sunt de iure sub controlul statului sarb, dar daca sunt de facto. Controlul nu este suficient, nu este efectiv asupra armatei Republicii Srpska.

₋ Prin urmare, Serbia nu este vinovata pt comiterea crimei de genocid.₋ In principiu, crima de genocid este atribuibila persoanelor fizice.₋ Acte de complicitate la comiterea crimei de genocid – Serbia nu este vinovata pt ca nu

s-a stabilit ca autoritatile iugoslave au oferit suport si asistenta la momentul la care aceste autoritati puteau prevedea intentia de a fi comisa crima de genocid.

₋ In ceea ce priveste obligatia de a preveni genocidul – obligatia este una de mijoace, de a folosi toate mijloacele rezonabile aflate la dispozitia sa pt a preveni producerea genocidului. Pe de alta parte, statul este raspunzator daca aceasta obligatie a fost incalcata, numai daca genocidul se produce. Avand in vedere ca RFI aveau o pozitie de influenta asupra sarbilor din Republica Srpska si avea legaturi politice, militare si financiare cu Republica Srpska si armata acesteia, rezulta ca datorita acestei influente RFI avea mijloacele necesare de a-si dea seama ca urmeaza sa se produca si avea obligatia de a utiliza toate mijloacele politice,militare si financiare pt a preveni genocidul. Iugoslavia nu a folosit legatura de care dispunea pt a preveni genocidul.

₋ Obligatia de a pedepsi genocidul – nu a avut loc pe teritoriul RFI, astfel incat nu este obligata sa ii caute si pedepseasca pe cei vinovati, insa ei s-au refugiat pe teritoriul RFI si RFI a refuzat sa ii extradeze sau sa ii judece – incalcarea obligatiei de a coopera pt pedepsirea genocidului.